Valeriu Todirașcu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se numește „Cum poate un partid obține suplimentar între 10 și 25% voturi la alegerile din 2016 sau de ce 67% din alegători au absentat la alegerile europarlamentare din 2014?”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

O cotă de 67% din alegătorii cu drept de vot au absentat la recentele alegeri europarlamentare din 25 mai 2014. Cu alte cuvinte, ponderea alegătorilor care nu s-au prezentat la vot este de două ori mai mare față de cei care au votat actualele partide sau candidații independenți. Printre cei 67% absenți la vot se găsesc mulți dezamăgiți de actuala ofertă a clasei politice, oameni care nu au avut cu cine să voteze.

Câștigarea încrederii alegătorilor dezamăgiți și resemnați se poate realiza printr-o ofertă politică altfel, adresată cetățenilor activi, care să le garanteze, prin statutul partidului, accesul acestora către politică din partide și apoi în stat, dar în mod nefesenist, adică integru, pe merit, cu eficiență electorală și prin competiție cinstită. Acești cetățeni vor putea deveni promotorii propriei candidaturi și cariere politice, implicit ai partidului în cauză, fiind susținuți de rude, prieteni, cunoștințe, colegi și cât mai largi pături de electori, care au absentat la vot, fiind scârbiți de actuala clasă politică.

O altfel de ofertă politică, și nu doar alta, trebuie bazată pe o strategie de câștigare a încrederii electoratului în acel partid nefesenist și în candidații propuși de acesta, care constă în garanțiile care să fie menționate în statutul partidului, a accesului pe bază de integritate și merit la puterea politică din partid și din stat, printr-o competiție cinstită și eficientă electoral, la care să participe cât mai mulți cetățeni neimplicați politic anterior. Acești candidați noi se vor transforma în promotorii acelui partid nefesenist prin propria candidatură și carieră politică, iar o astfel de strategie politică vizează atragerea între 800.000 și 1.200.000 de voturi, fără a deturna alegătorii actualelor partide, ceea ce ar reprezenta între 10 și 15% scor electoral, în cazul unei prezențe la vot de 50%, și până la 25%, la o prezență mai mică la vot.

Acest număr de voturi rezultă dintr-un calcul matematic care ia în considerare un număr de 40 de organizații județene ale unui astfel de partid nefesenist, cu o medie de aproximativ 10 organizații locale în fiecare județ, cu un număr de aproximativ 20 de membri activi, rezultând astfel un total de 8.000 de membri activi pe țară. Fiecare din aceștia, direct sau prin candidații din filiala proprie, ar trebui să convingă câte 100 de votanți în cei doi ani de activitate de până la alegerile din 2016.

Pentru ca cetățenii să fie convinși că votul lor poate schimba ceva și că, de aceea, merită să se deranjeze duminica pentru a vota, este nevoie să apară altfel de candidați, care să le inspire mult mai multă încredere și care să difere nu prin promisiuni, ci prin ceea ce au făcut și pot face în continuare. În absența îmbunătățirii ofertei electorale, vom asista la reducerea continuă a prezenței la vot și la sporirea dezinteresului populației față de viața politică partinică, ceea ce poate culmina cu apariția unor mișcări politice anarhice sau extremiste.