Sorin Constantin Lazăr

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Adopțiile în România”.

Stimați colegi,

Discuțiile privind adopțiile în România au fost variate și chiar aprinse, de multe ori. Este un subiect cu o încărcătură emoțională în sine, dar consider că tocmai aici ar trebui

să se vadă și mai mult rolul unui stat puternic și al unui for legislativ solid.

Să nu uităm că tocmai sensibilitatea cestui domeniu poate crește gradul de apariție a unor probleme. Este, așadar, necesar să analizăm subiectul din toate unghiurile posibile și să ținem cont atât de contextul din țara noastră, cât și de cel de la nivel european, și chiar mondial, pe această temă.

România este o țară modernă în multe privințe, dar rămâne, în altele, deosebit de conservatoare. Da, în privința adopțiilor trebuie să existe o doză de precauție sporită, dar nu este cazul ca această abordare să îngreuneze procedurile care ar trebui să ducă la schimbarea în bine atât a copilului adoptat, cât și a familiei care-l adoptă.

Un control riguros este, desigur, necesar. Cu toate acestea, măsurile de control trebuie să fie echilibrate și, mai ales, cred că este nevoie ca acestea să fie răspândite în mod corect. Sunt numeroase măsuri stabilite pentru ca procesul adopțiilor să se desfășoare în condiții mult mai bune și acestea fac obiectul unui proiect legislativ asupra căruia ne-am pronunțat favorabil anul trecut, dar care nu-și face încă simțite efectele, întrucât nu se aplică în mod corespunzător. Astfel, noul act normativ privind adopțiile va duce, practic, la scurtarea tuturor etapelor procesului de adopție: declararea adoptabilității, încredințarea în vederea adopției și încuviințarea adopției. Astfel, termenul de apel în instanța judecătorească va fi redus de la 30 la 10 zile, iar primul termen de judecată va avea loc în 15 zile de la înregistrarea cererii. În plus, nu va mai fi necesară citarea părților pentru judecarea cererilor de încredințare în vederea adopției, ca până acum, fiind reglementate și situațiile în care părinții biologici refuză să se prezinte la două termene atunci când sunt citați de către instanța judecătorească. Odată cu adoptarea legii, neprezentarea acestora va fi considerată refuz abuziv de a consimți la adopție, iar copilul va fi declarat adoptabil.

Să nu uităm că adopția va putea fi stabilită și în cazul în care părinții sau rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă ulterior refuză să semneze declarațiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului.

De asemenea, atunci când părinții și rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite după o perioadă de șase luni de la instituirea măsurilor de protecție specială, vor putea fi demarate procedurile de adopție. Mai mult, termenul de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat. Obținut în urma deciziei unei instanțe de judecată, statutul va fi valabil, de anul viitor, până la încuviințarea adopției sau până ce copilul împlinește vârsta de 14 ani.