Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 septembrie 2015
other
Mihai Niță
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi are titlul „De viitorul țării răspund, în egală măsură, tinerii și bătrânii”.
În fiecare an, la data de 1 octombrie, se sărbătorește la nivel mondial Ziua internațională a persoanelor vârstnice. Referitor la această zi festivă, directorul executiv al Fondului ONU pentru Populație aprecia cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor. „Societățile trebuie să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor, pentru a putea trăi în demnitate. Sunt necesare sisteme de securitate socială puternice, care să furnizeze servicii, să asigure un standard adecvat de viață și care să promoveze solidaritatea între generații”, spunea reprezentantul ONU.
Nu este nevoie de vreun efort pentru a constata că, indiferent de vârstă, suntem cu toții răspunzători pentru modul în care va arăta viitorul societății umane. Mai ales în condițiile actuale, când statistica indică faptul că în lume există mai mulți vârstnici decât au fost vreodată. Peste 10% din oameni au peste 60 de ani, iar numărul vârstnicilor crește mai rapid decât al celorlalte grupe de vârstă.
Demografii atrag atenția asupra îmbătrânirii populației planetei. Un studiu realizat în anul 2006 arată că și țara noastră se confruntă cu o gravă problemă demografică. Populația României a scăzut cu un milion de persoane din anul 1992, iar până în anul 2020 specialiștii estimează că numărul populației va scădea cu 2 milioane de locuitori. De asemenea, rata natalității a scăzut, diminuându-se, prin urmare, numărul persoanelor tinere, apte de muncă și responsabile pentru asigurarea fondurilor de pensii pentru bătrâni.
Uniunea Europeană se confruntă cu același gen de probleme demografice. Cu excepția Maltei și a Ciprului, toate țările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu o scădere a populației. Cauzele acestui fenomen periculos constau în dificultatea asigurării de locuințe, în șomaj, în schimbarea modului de viață, în traiul pauper.
Procesul de îmbătrânire a populației este provocat în mod fundamental de starea economiei. Întrucât vorbim despre viitorul care se construiește azi, înțelegem lesne că politica economică și socială trebuie regândită la nivel de stat. Reiterez necesitatea unei schimbări de mentalitate, pentru a evita să devenim peste o vreme victimele propriilor erori sau la a căror săvârșire asistăm astăzi fără reacții semnificative. Problema investițiilor și a reformării sistemului de asigurări trebuie să ne preocupe în mod real, ca priorități de lucru în elaborarea unor legi propice, adecvate la realitățile momentului.
Chiar dacă unii dintre noi au șansa de a trăi într-o stare de normalitate socială, timpul inexorabil ne va conduce cu precizie spre calea neputinței. Regretul că nu ne-am făcut
datoria la timp nu va folosi nimănui. Ca demnitari, avem obligația asumată să gospodărim bine această țară, pentru contemporani și pentru urmași. Răspundem pentru o țară încă bogată și trebuie să fim vrednici de ea. Sper ca acest imperativ să-și găsească loc în conștiința fiecăruia dintre noi.