Emil Marius Pașcan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Românii minoritari, abandonați în propria lor țară...”.

În timp ce prin Parlamentul European László Tőkés și Csaba Sógor deplâng cu cinism și ipocrizie soarta minorității maghiare din România, în județele Harghita și Covasna minoritatea română este discriminată negativ, supusă presiunilor etnice, abuzurilor și umilințelor de zi cu zi.

În anul 2011, un raport-studiu al Centrului de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, care a desfășurat cercetări specifice în județele Harghita și Covasna, împreună cu studenți și cadre didactice de la Universitatea din București și de la Universitatea din Craiova, concluziona absolut dramatic:

„Județele Harghita-Covasna stau sub semnul unei urgențe, urgențe mute, pentru că nimeni dintre cei care ar trebui să vegheze asupra integrității comunității nu își asumă vreo reacție. Urgența mută reprezintă sentimentul colectiv al neputinței, corelat cu sentimentul abandonului-retragerii statului român din societate. (...) Românii au statutul de națiune tolerată, iar sentimentul asociat este teama. (...) Deși românii sunt majoritari în România, datorită configurației administrative, educaționale, economice și politice din județele Harghita și Covasna, românii au statut _de facto_ de minoritate locală. Pe lângă discriminarea negativă la care sunt supuși în plan local, populația românească din cele două județe este discriminată negativ în mass-media și politica națională, în sensul că nu are acces la exprimarea intereselor și problematicii sale.”

Din 2011, de când o prestigioasă instituție subordonată Academiei reflecta aceste dramatice realități ale comunității române minoritare în județele Harghita și Covasna, situația a rămas aceeași, ba chiar s-a înrăutățit, fără ca vreo instituție a statului român să se simtă responsabilă, fără ca cineva să încerce măcar să schimbe ceva. În acest timp, s-au accentuat doar manifestările extremiste, iredentiste, etnic-separatiste care dobândesc vizibilitate exclusiv la Târgu-Mureș, iar în județele Harghita și Covasna asemenea mișcări țin de un revoltător firesc cotidian. Cu alte cuvinte, în cele două județe din chiar inima României se înregistrează un abandon al cetățenilor români de către propriul stat, timp în care tinerii maghiari sunt îndoctrinați, inoculându-li-se încă de pe băncile școlii asumarea superiorității identității națiunii maghiare.

Și, dacă tot ne raportăm la discriminare și realități dramatice pentru România zilelor noastre, rețineți că în Harghita și Covasna, din cele 55 de posturi locale de radio și televiziune care emit, doar două sunt în limba română, iar dacă un post care emite în limba maghiară are o putere între 175 și 230 de wați, deci o acoperire foarte mare, cel mai bun post în limba română are 108 wați.

Până când vom accepta să nu facem nimic pentru românii minoritari în propria lor țară? Până când?