Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Permiteți-mi să deschid ședința Senatului de astăzi, partea de declarații politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mohanu. Este prezent? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Susținerea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea României”.

## Stimați colegi,

Doresc să-mi exprim susținerea și sprijinul față de Guvernul pe care l-am validat împreună săptămânile trecute.

Cred în performanța celui mai tânăr guvern din istoria României. Cred în competența specialiștilor aflați la

conducerea ministerelor. Prin urmare, sunt de părere că este foarte important, stimați colegi, să ne concentrăm atenția asupra proiectelor prioritate pentru dezvoltarea României, să contribuim în mod activ și continuu la asigurarea cadrului legislativ pentru implementarea proiectelor esențiale în modernizarea țării.

Astfel, putem merge mai departe pe direcția creșterii economice.

Trebuie să ne gândim la acest an nu ca la un an electoral, ci ca la un an cu potențial major de creștere pentru țara noastră. România trebuie să devină o țară de top în anii ce urmează în ceea ce privește creșterea economică.

Consider că este o mare onoare pentru noi, reprezentanți ai poporului român, să fim parte a acestui parcurs ascendent al țării noastre. Doresc să reamintesc faptul că este momentul să punem deoparte orgoliile politice și să ne concentrăm atenția asupra aspectelor care pot și trebuie să mențină țara pe un trend ascendent.

Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu. Se pregătește domnul senator Pașcan Marius.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Vasluiul, pe marginea prăpastiei din punct de vedere economic”.

## Stimați colegi,

Ca senator de Vaslui, situația economică din județ este o preocupare constantă pentru mine. Unul dintre cele mai mici salarii medii nete pe economie din țară, cifre dezarmante în ceea ce privește rata șomajului, sute de falimente și afaceri suspendate, foarte mulți asistați social, oameni fără nicio formă de venit, o piață a locurilor de muncă încremenită, adică, în cuvinte mai puține, o economie de subzistență. Toate acestea au făcut ca județul Vaslui să fie sinonim cu sărăcia, iar etichete precum „polul sărăciei” și poziții fruntașe în topuri deloc flatante ale nevoilor și subdezvoltării să fie automat atribuite Vasluiului.

Nu doresc să reiau acum toate aceste statistici dureroase care exprimă în cifre și procente o realitate tristă și continuă pentru vasluieni. Desigur că acestea sunt cunoscute celor cu putere de decizie și au fost puse în atenția ministerelor competente prin întrebările și interpelările adresate încă de la începutul mandatului meu.

Ni s-a pus în vedere că, în ciuda sterilității economice, județul Vaslui nu este o zona defavorizată, neîncadrându-se în criteriile strict definite de Legea nr. 20 din ianuarie 1999, și că, mai mult, aceasta este starea de fapt nu doar în județul meu, ci în majoritatea județelor din România. Iată, așadar, o etichetă care nu ne poate fi atribuită, aceea de zonă defavorizată. Dar oare la ce ne folosește, când realitatea cotidiană contrazice litera legii?

Avem strategii, programe, subprograme, concepte noi pentru impulsionarea economiei, am adoptat memorandumuri, am organizat sesiuni de comunicări și totuși nu s-a mișcat nimic. Vasluienii sunt la fel de săraci, cererea de locuri de muncă depășește în continuare oferta și perspectivele întârzie să apară. Colac peste pupăză, SC Rulmenți – SA, cumpărat de trustul turc Kombassan și un important agent economic din județ, a dispus o serie de disponibilizări și încearcă mai multe soluții de compromis pentru a menține activitatea pe linia de plutire. În ciuda gravității situației și a efectelor asupra mediului economic vasluian, și așa neproductiv, SC Rulmenți – SA nu poate fi ajutat sau sprijinit în niciun fel de către instituțiile statului, întrucât se pare că, odată cu încheierea cu succes a privatizării, statul și-a terminat treaba.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul Pașcan Marius.

Rog colegii de la Grupul parlamentar al PDL, sunt șapte înscriși pe 11 minute. O să mă puneți într-o situație delicată și nu știu cum să procedez. Aș vrea ca între dumneavoastră să stabiliți cine prezintă declarația politică.

Rog frumos să se pregătească domnul Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Românii minoritari, abandonați în propria lor țară...”.

În timp ce prin Parlamentul European László Tőkés și Csaba Sógor deplâng cu cinism și ipocrizie soarta minorității maghiare din România, în județele Harghita și Covasna minoritatea română este discriminată negativ, supusă presiunilor etnice, abuzurilor și umilințelor de zi cu zi.

În anul 2011, un raport-studiu al Centrului de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, care a desfășurat cercetări specifice în județele Harghita și Covasna, împreună cu studenți și cadre didactice de la Universitatea din București și de la Universitatea din Craiova, concluziona absolut dramatic:

„Județele Harghita-Covasna stau sub semnul unei urgențe, urgențe mute, pentru că nimeni dintre cei care ar trebui să vegheze asupra integrității comunității nu își asumă vreo reacție. Urgența mută reprezintă sentimentul colectiv al neputinței, corelat cu sentimentul abandonului-retragerii statului român din societate. (...) Românii au statutul de națiune tolerată, iar sentimentul asociat este teama. (...) Deși românii sunt majoritari în România, datorită configurației administrative, educaționale, economice și politice din județele Harghita și Covasna, românii au statut _de facto_ de minoritate locală. Pe lângă discriminarea negativă la care sunt supuși în plan local, populația românească din cele două județe este discriminată negativ în mass-media și politica națională, în sensul că nu are acces la exprimarea intereselor și problematicii sale.”

Din 2011, de când o prestigioasă instituție subordonată Academiei reflecta aceste dramatice realități ale comunității române minoritare în județele Harghita și Covasna, situația a rămas aceeași, ba chiar s-a înrăutățit, fără ca vreo instituție a statului român să se simtă responsabilă, fără ca cineva să încerce măcar să schimbe ceva. În acest timp, s-au accentuat doar manifestările extremiste, iredentiste, etnic-separatiste care dobândesc vizibilitate exclusiv la Târgu-Mureș, iar în județele Harghita și Covasna asemenea mișcări țin de un revoltător firesc cotidian. Cu alte cuvinte, în cele două județe din chiar inima României se înregistrează un abandon al cetățenilor români de către propriul stat, timp în care tinerii maghiari sunt îndoctrinați, inoculându-li-se încă de pe băncile școlii asumarea superiorității identității națiunii maghiare.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean Petru. Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe.

Bună ziua, domnule președinte! Onorat Senat,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Autostrada în județul Mureș prinde contur... nu doar pe hartă!”.

Știm cu toții foarte bine că infrastructura de transport reprezintă premisa fundamentală a dezvoltării echilibrate, facilitând interconectarea de la nivelul local, județean și regional cu Europa și întreaga lume.

Din acest punct de vedere, județul Mureș, prin prisma poziției sale geografice în inima țării, și nu numai, și-a construit strategiile dorind să fie un punct nodal de legătură pentru a-și pune în valoare potențialul și pentru a contribui la dezvoltarea întregii regiuni. Dovadă stă preocuparea autorităților județene de-a lungul timpului, care, cel puțin din perspectiva transportului aerian, se reflectă în rezultatele spectaculoase ale Aeroportului Internațional Transilvania, care a devenit un punct de referință cu cifre-record în ceea ce privește numărul de pasageri deserviți și de curse efectuate.

Personal, am avut aceeași preocupare și interes pentru dezvoltarea infrastructurii din pozițiile de demnitate publică pe care le-am deținut, în timpul celor două mandate de vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș, ca prefect al județului Mureș și acum, din Senatul României.

Mai concret, în luna noiembrie a anului trecut, am adresat Ministerului Transporturilor o interpelare având ca temă „Integrarea județului Mureș în strategia de dezvoltare a infrastructurii din România”, cu referire punctuală la cuprinderea județului în traseul autostrăzilor care străbat această zonă, pentru a asigura accesul la coridoarele paneuropene. Interpelarea mea, la momentul respectiv, venea după o perioadă de multe semne de întrebare și incertitudini vizavi de această temă, iar răspunsul ministerului a confirmat faptul că județul Mureș urmează să fie traversat de rețeaua rutieră TEN-T, având cuprinse autostrăzile Târgu-Mureș–Iași–Ungheni și Brașov–Târgu-Mureș–Cluj–Borș.

Iată că, între timp, lucrurile au început să devină mai concrete. Salut emiterea, în această lună, de către Consiliul Județean Mureș a certificatelor de urbanism pentru Autostrada Transilvania, secțiunea 2A, Ogra–Câmpia Turzii. Suntem cu un pas mai aproape de aceste proiecte, după ani buni de promisiuni incerte. Sigur, trebuie să fim realiști în privința termenelor de realizare a unor astfel de proiecte complexe. Nu promitem că vor fi gata imediat, doar pentru a fi populari sau populiști, însă faptul că în mandatul Guvernului Victor Ponta s-au inaugurat, în doi ani, peste 230 de kilometri de autostradă este o certitudine. Am ajuns, în sfârșit, și vremea în care faptele vorbesc în locul promisiunilor.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Se pregătește domnul senator Ichim Paul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „Consecințe ale scandalurilor mediatice”.

## Stimați colegi,

În ultima perioadă, peste tot în presă, și nu numai, opinia publică a fost din nou acaparată, printre altele, de subiectul cărnii expirate de luni bune și totuși comercializată în magazine. Este absolut condamnabil comportamentul iresponsabil al firmelor care fac astfel de lucruri. Personal, consider aceste gesturi ca fiind unele care atentează la siguranța sănătății publice.

Cu toate acestea, urmărind subiectul pe larg, nu am putut să nu constat un aspect asupra căruia vreau să vă atrag atenția. Au fost efectuate foarte multe controale în numeroase localități din țară, iar acest lucru este unul foarte bun. Însă, ca orice lucru, și controalele trebuie făcute nu doar cu măsură, ci și cu responsabilitate. Constat, cu părere de rău, că s-au înregistrat cazuri în care controalele s-au dovedit a fi abuzive, în final descoperindu-se că unele firme erau în regulă cu produsele lor.

Din păcate însă, acele firme au avut de suferit foarte mult, ele fiind închise pe toată perioada anchetei, lucru ce a avut un impact negativ asupra mai multor niveluri. Să ne gândim, în acest sens, la toți angajații acelor firme care nu și-au mai desfășurat activitatea, deci nu și-au mai primit nici salariile. Mai mult decât atât, statul are și el de suferit din pricina unor evenimente de acest gen, întrucât nu mai încasează atât de mulți bani, pentru simplul motiv că acele firme nu mai produc sau nu mai realizează niciun serviciu.

Haideți să încercăm să fim obiectivi și să nu frânăm activitatea economică din domeniul alimentar prin controale abuzive. Trebuie ca acestea să fie realizate cu mai multă atenție, că de multe ori nu se știe adevărul până când ancheta nu este finalizată.

Mediatizarea excesivă a controlului înainte de rezultatele concrete dăunează firmelor din domeniu, companiilor din zone conexe, dar și statului și, mai ales, consumatorului. Inducerea panicii pe piață nu este deloc o idee bună. Trebuie ca fiecare instituție din domeniul controlului alimentar să-și facă treaba la timp, împreună cu organele de control financiar, pentru a asigura constant o stare de încredere în produsul final ce ajunge la consumator. De ce atât de multe controale brusc? Ca și când nu s-ar face suficient în mod regulat și consecvent, parcă.

Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim Paul. Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

## **Domnul Paul Ichim:**

Prezenta declarație vine ca o reacție la o anumită acțiune de ieri, care nu mi s-a părut a fi foarte normală. Vă rog să nu o considerați ca o declarație moralizatoare, deoarece nu cred că am anvergura unui lider de grup politic.

Și acum, la chestiune.

După părerea mea, ieri am pierdut timpul în Parlament luând la discuții, sub o stare de orgolii, părerea mea, nepermis de mari, un proiect de lege care mi s-a părut foarte normal. Proiectul de lege avea aprobarea comisiei de specialitate și, din câte știu, logic, fiecare comisie de specialitate e reprezentată, are reprezentant din fiecare partid politic. Deci avea acoperire politică.

Dacă stau și mă gândesc bine, dacă trecea fără discuții, aveau de câștigat cetățeanul, fiecare partid, fie el la conducere, la putere sau în opoziție, și la urmă am fi fost eficienți și am fi discutat altele aici.

Dar situația s-a rupt, din două aspecte. Declarația ministrului secretar de stat, care mie mi s-a părut – îmi cer scuze – infantilă, mi-a adus aminte că în copilărie, când mai întrebam de ce trebuie să fie așa o anumită treabă, primeam un răspuns inteligent de factura: „De aia!” Și al doilea, când un coleg distins de-al nostru, cu o retorică recunoscută, de altfel, din dorința de a proteja Guvernul, a căutat să ne explice nouă, ca la subdezvoltații intelectual, că „Guvernul nu susține” nu are aceleași consecințe ca „Guvernul se opune”.

Cum memoria nu-mi joacă feste, îmi aduc aminte că în mandatul precedent, când PSD-ul a trecut în opoziție și era aspru – întemeiat, poate – și chiar contondent verbal cu derapajele Guvernului, la un răspuns similar al unui ministru secretar de stat din Guvernul Boc, doamna senator Boagiu nu a avut nicio reținere să se scoale și să-și admonesteze colegul de partid că ar trebui să vină cu un răspuns profesionist și să aibă respect față de Parlament, situație care ieri nu s-a întâmplat.

Cu toate că o perioadă de timp o parte dintre parlamentarii noștri au fost și miniștri în Guvernul Ponta, să nu credeți că noi nu am criticat în forurile noastre o parte din ce s-a întâmplat.

Și nu poți să nu-ți dai seama că în doi ani de zile Guvernul Ponta a dat mai multe ordonanțe de urgență decât Guvernul Boc, că o parte din ele s-au dovedit neconstituționale, că unele au interpretări oarecare, că ar fi cu dedicație, că unele au căutat să corecteze niște legi și au făcut mai mult deranj, că Legea descentralizării a fost contestată la Curtea Constituțională și, în unanimitate, aceasta a spus că este neconstituțională.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul Ghilea Găvrilă. Se pregătește domnul senator Mocanu Victor.

tronsonul de 64,5 km al secțiunii 3C, Suplacu de Barcău–Borș, a Autostrăzii Transilvania sunt încă în conservare, deși trebuiau finanțate cu prioritate.

Nimeni nu știe însă, în acest moment, dacă există finanțare asigurată pentru acest tronson și nici când va fi demarată procedura de selecție pentru desemnarea proiectantului și executantului lucrărilor abandonate de Compania Bechtel.

În tot acest timp, costurile de conservare a lucrărilor deja executate – să nu uităm că la data de 1.01.2013 acestea aveau un stadiu fizic de realizare de peste 50% – se rostogolesc halucinant, fără să atragă atenția oficialilor Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale că riscă să piardă la pod ceea ce au câștigat la vamă.

În loc să finanțeze lucrările de pe secțiunea 3C, care deja ridică serioase semne de întrebare cu privire la încadrarea în termenul de finalizare stabilit pentru anul 2016, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România pare mai degrabă preocupată de plantarea țărușilor pe secțiunea 2A, Ogra–Câmpia Turzii, pentru care s-a solicitat și obținut recent certificatul de urbanism, emis de Consiliul Județean Cluj.

În aceste condiții, ar fi interesant de știut ce părere are conducerea Departamentului pentru proiecte de infrastructură și investiții străine, sub autoritatea căruia funcționează încă CNADNR, despre tergiversarea reluării lucrărilor pe tronsonul Suplacu de Barcău–Borș.

Sau Departamentul pentru proiecte de infrastructură și investiții străine nu mai are nicio autoritate în fața CNADNR, mai ales după ce fostul ministru delegat care l-a condus a fost promovat la șefia Ministerului Transporturilor, sub tutela căruia, conform informațiilor vehiculate în mass-media, ar dori să reintroducă și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale?

Cu alte cuvinte, principalele obiective ale CNADNR pentru perioada următoare nu sunt reprezentate de dezvoltarea rețelei de autostrăzi, construirea unei rețele de drumuri expres și realizarea de centuri și variante ocolitoare pentru orașele mari, așa cum este titrat pe prima pagină a site-ului propriu, ci de evitarea unei iminente reorganizări prin punerea la adăpost sub aripa ocrotitoare a Ministerului Transporturilor.

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PDL mai are patru minute. Îl invit la microfon pe domnul senator Mocanu. Se pregătește domnul senator Mora Ákos Daniel.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este „Nimic nou pe Autostrada Transilvania”.

Conform Strategiei de dezvoltare a rețelei de autostrăzi 2014–2018 și Legii bugetului pe anul în curs, lucrările de pe

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Crimeea – o lecție dură din care trebuie să învățăm” Doamnelor și domnilor senatori,

Am urmărit cu interes și îngrijorare etapele conflictului internațional din Ucraina, care au debutat cu ample demonstrații cauzate de refuzul lui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, au continuat cu înlăturarea președintelui ucrainean și au culminat cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia autocratului și imprevizibilului Vladimir Putin.

Uniunea Europeană, Republica Moldova și, evident, România trebuie să învețe din lecția reprezentată de anexarea Crimeei de către Rusia. Uniunea Europeană trebuie să-și recunoască limitele și eșecurile din politica sa externă referitoare la Ucraina și să schimbe strategia de negociere cu statele din estul Europei.

Negocierile amănunțite și fără substanță concretă pot avea rolul în această perioadă de a deziluziona populația acestor state și de a favoriza un curent popular prorus susținut de argumentul permanent al gazelor naturale ieftine.

Republica Moldova este obligată la fermitate în această perioadă. Contextul intern din această țară nu este unul care să ajute neapărat în această perioadă de criză internațională. În Moldova vor avea loc, în acest an, alegeri și vreau să amintesc aici intenția anunțată de socialiști și de comuniști de a miza pe o reorientare euroasiatică a țării. Sunt totuși aceiași lideri care, sub comanda lui Vladimir Voronin, favorizau acum câțiva ani demersul integrării europene. Conducerea politică actuală a Republicii Moldova trebuie să demaște această ambivalență, să lupte pentru realizarea unui consens național în jurul opțiunii proeuropene și să convingă electoratul că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă singura opțiune pozitivă a poporului moldovean.

România trebuie să tragă și ea câteva învățăminte din conflictul ruso-ucrainean și să acționeze în consecință dacă dorește să ajute cu adevărat Republica Moldova.

În primul rând, președintele țării trebuie să nu mai provoace Rusia prin declarații războinice, acestea nefiind altceva decât niște evidente gafe de politică externă. România este, din punct de vedere geopolitic, pe un culoar cu rol de tampon între Uniunea Europeană și Federația Rusă, singurul rol important pe care ne putem permite să-l jucăm fiind acela de negociator și moderator.

V-aș ruga să vă apropiați de final, domnule senator.

Statul moldovean, unul cu probleme și resurse naturale, are nevoie de asistență financiară europeană care să grăbească coagularea unui curent majoritar de opinie proeuropeană.

Poziția mea de astăzi se dorește a fi un semnal de alarmă, având în vedere apelul oficial al Transnistriei prin care solicită aceeași procedură ca în cazul Crimeei, dar și situația din ce în ce mai grea a românilor din această regiune. Autoritățile române au în față șansa de a juca un rol important în Uniunea Europeană, dar și provocarea de a juca acest rol cu maturitate și fără erori.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Ákos Mora. Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică cu titlul „Raționalizarea instanțelor judecătorești”.

Odată cu procesul de reformă a justiției și al introducerii noilor coduri de procedură civilă și penală, s-a declanșat și procesul de reorganizare a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe. Astfel, 66 de judecătorii au făcut și fac obiectul procesului de raționalizare a instanțelor judecătorești și a parchetelor, formulându-se propuneri de desființare a unor instanțe cu un volum mai mic de activitate pe raza lor de competență teritorială. Cred că nu mai trebuie să amintim faptul că înființarea acestor instanțe la vremea potrivită a corespuns unor nevoi reale ale comunităților locale din zona lor de competență teritorială, că au înlesnit accesul la justiție al petenților din mediul rural și cu venituri mai modeste, că au facilitat în mai mare măsură judecarea cu celeritate, cel puțin în primă instanță, a cauzelor pe rol și, nu în ultimul rând, au însemnat investiții importante la acea vreme din partea statului în infrastructura sediilor și că au asigurat și importante locuri de muncă.

În această situație se află și Judecătoria Târnăveni, din județul Mureș, în legătură cu care am făcut, încă din luna februarie a anului trecut, o interpelare ministrului justiției, avansând toate argumentele de menținere a acestei instanțe. Acum, Judecătoria Târnăveni apare pe lista instanțelor propuse pentru desființare.

Desigur, la baza acestor decizii stau anumite criterii, dar mă tem că aceste criterii sunt pur și simplu matematice, de raționalizare și țin cont într-o măsură prea mică de interesul legitim al cetățenilor de a-și căuta dreptatea la o instanță mai apropiată de domiciliul lor, de a primi termene de judecată normale de până la 60 de zile, și nu de șase-șapte luni, așa cum se întâmplă la instanțele mari și aglomerate.

Poate că o soluție mai utilă ar fi aceea de a lărgi competența teritorială a acestor instanțe mici, mai puțin aglomerate, venind în sprijinul cetățenilor din zonă și economisindu-se banii pe care îi presupun cheltuielile cu mutarea personalului din micile instanțe către instanțele mai mari, amenajarea și închirierea noilor birouri și săli de judecată care să preia miile de cazuri pe rol și miile de cazuri viitoare provenite din zonele de competență teritorială a instanțelor propuse pentru desființare.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Înainte de a-i da cuvântul colegului nostru, domnul senator Lazăr, atrag încă o dată atenția tuturor grupurilor parlamentare ca declarațiile politice să se încadreze în marja de timp stabilită de Biroul permanent.

Se pregătește domnul senator Bereanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor, Astăzi mă voi referi la „Codul etic al profesorilor”. Zilele acestea...

Bănuiesc că pe scurt.

Da.

Codul etic al profesorilor se află în curs de finalizare. Doresc să-mi exprim încântarea că acest cod va apărea în sfârșit, mai ales în condițiile în care necesitatea sa este foarte mare. Îmi doresc ca efectele acestui Cod etic să fie cele scontate, apreciind munca depusă la realizarea sa și sperăm cu toții ca aspectele negative din sistemul de învățământ să înceapă să fie eliminate pe măsură ce acest cod va intra pe deplin în vigoare.

Aș dori însă să vă vorbesc despre un aspect particular al acestui Cod etic al profesorului. Am observat că peste tot în spațiul mediatic, de la presa scrisă până la mediul on-line, s-a pus un mare accent pe restricțiile impuse cadrelor didactice. După părerea mea, s-a pus, de fapt, un prea mare accent pe acestea, fără a se sublinia cu adevărat importanța, aspectul siguranței profesorilor și al demnității acestora.

Nu de puține ori, auzim reportaje și situații în care se înregistrează reacții violente din partea elevilor, în care se aduc jigniri și injurii severe la adresa profesorilor. Dascălii ar trebui și ei să fie protejați la școală, căci de integritatea lor depind calitatea și finalitatea actului educațional. Nicăieri nu văd discutându-se despre protecția cadrelor didactice, iar acest lucru ar trebui, cu siguranță, remediat.

În la fel de puține ocazii văd discutându-se și despre stimularea dascălilor, căci ei trebuie continuu încurajați și sprijiniți pentru a se dezvolta și pentru a se îmbunătăți activitatea predării și învățării.

Este necesar ca acest Cod etic să fie extrem de bine pus la punct înainte de a intra în vigoare, pentru ca prin aplicarea acestuia să se contureze toate situațiile și aspectele ce trebuie preîntâmpinate.

## Dragi colegi,

Să nu uităm că echilibrul și bunăstarea generației de mâine se află în mâinile cadrelor didactice și să le dăm acestora tot sprijinul pe care îl merită și de care au atât de mare nevoie pentru a-și desfășura activitățile în deplină demnitate și siguranță.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bereanu. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației este „Până nu este prea târziu...”.

Conținutul declarației politice pe care o prezint în fața Senatului României se dorește a fi un apel la rațiune pentru rezolvarea de îndată a situației conflictuale din vecinătatea țării noastre, din Ucraina, prin mijloace exclusiv pașnice, pe baze democratice, respectându-se voința poporului ucrainean.

Așa cum sublinia marele diplomat român Nicolae Titulescu la Liga Națiunilor, în perioada interbelică, „nu trebuie să primeze dreptul forței, ci forța dreptului”. Orice altfel de abordare a rezolvării crizei din Ucraina, folosind forța și constrângerea, este dăunătoare și pune în pericol pacea și stabilitatea zonei și a întregii lumi.

Cu astfel de abordări, există riscul iminent de deteriorare ireversibilă a relațiilor internaționale, de revenire la perioada nefastă a Războiului Rece, de reinstaurare a Cortinei de fier.

Suportul moral pe care îmi întemeiez demersul meu parlamentar își trage seva din vocația exclusiv pașnică a poporului român, chiar dacă lupta pentru menținerea ființei politico-statale a fost o permanență a istoriei multimilenare a poporului român, pentru că soarta ne-a așezat, așa cum glăsuiește cronicarul, „în calea tuturor răutăților”.

Referindu-se la vitregiile cu care s-au confruntat înaintașii noștri, istoricul Nicolae Iorga arată următoarele: „Oricare alții s-ar fi risipit în lume. Pentru mai puțin se părăsesc și cele mai dulci patrii.”

Noi nu putem uita existența tristă a dramaticului an 1940, când, în urma înțelegerilor dintre marile puteri, trupul sfânt al țării a fost sfârtecat, România pierzând, în mod nedrept, provincii și teritorii ce-i aparțineau și care făceau parte intimă din ființa poporului român, pe baza unității de neam, limbă, tradiție, religie.

Este timpul să învățăm din lecțiile istoriei, din greșelile trecutului, pentru a evita ireparabilul, până nu este prea târziu.

Al doilea motiv care mă îndeamnă la acest apel de conștiință este potențat de faptul că acest conflict se află în vecinătatea frontierelor țării noastre. Mai mult, în spațiile conflictuale și de criză se află, de asemenea, semeni ai noștri de aceeași origine, limbă, credință și speranțe. Numai în Bucovina de Nord trăiesc peste 400.000 de români și anularea, prin decizii politice pripite, a unor drepturi obținute cu mari dificultăți nu este de bun augur.

Vă rog să vă apropiați de finalul declarației, domnule senator.

Poporul ucrainean are nevoie de liniște și fără niciun fel de amestec și presiuni, indiferent din ce parte ar veni. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu, căruia îi atrag atenția că grupul mai are patru minute și sunt încă patru declarații politice.

Se pregătește domnul senator Roșca-Stănescu Sorin.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi se numește „România nu are un avocat al poporului ales conform legii”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Din data de 19 decembrie 2013, dată la care avocatul poporului, domnul Crișu Anastasiu, a demisionat, doamna economist Ecaterina Gica Teodorescu, adjunct al avocatului poporului, a preluat atribuțiile avocatului poporului, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 75/2013.

Această hotărâre, declarată constituțională de către Curtea Constituțională, rezolvă acoperirea unui interimat al funcției până la alegerea unui nou avocat al poporului, conform art. 6 și 7 ale Legii nr. 35/1997, completată și modificată.

După patru luni de la această numire, nu s-a întreprins niciun demers pentru numirea unui nou avocat al poporului, care să îndeplinească condițiile de studii și competență impuse de lege, să parcurgă etapele legale de candidat propus de Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere, după audierea în Comisiile juridice ale celor două Camere, care verifică îndeplinirea condițiilor constituționale și ale Legii de organizare a instituției Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului este singura instituție care poate verifica constituționalitatea ordonanțelor de urgență ale Guvernului și le atacă la Curtea Constituțională dacă nu respectă Constituția României. Pentru a îndeplini această funcție, avocatul poporului trebuie să posede competența necesară similară cu a judecătorilor de la Curtea Constituțională, după cum prevede legea, și independența necesară pentru a se putea opune Guvernului dacă acesta greșește.

Doamna avocat al poporului Ecaterina Gica Teodorescu, numită interimar în funcție în decembrie 2013, nu posedă nici una, nici alta dintre aceste calități, fiind de profesie economist și fiind, anterior numirii ca adjunct al avocatului poporului, vicepreședinte al UNPR Mehedinți și subprefect de Mehedinți, deci om politic al coaliției guvernamentale.

Cum Guvernul Ponta abuzează în emiterea de ordonanțe de urgență, care intră în vigoare imediat după publicare, fără să fie cenzurate de nimeni, cum actualul avocat al poporului nu își exercită funcția de a le ataca la Curtea Constituțională și pentru a evita abuzul de drept al Guvernului în detrimentul democrației din România, prin modificarea legilor, chiar a legii

Mulțumesc.

I-ați lăsat și liderului grupului parlamentar un minut și jumătate.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Roșca-Stănescu. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Declarația mea politică se intitulează astfel: „Cine încalcă și cine nu o decizie a justiției? Și cine trebuie să răspundă penal?”

Domnul Horia Georgescu, președintele ANI, a somat Autoritatea Electorală Centrală. Mai mult chiar, i-a amenințat pe judecătorii acestei instituții că le va face plângeri penale dacă vor valida înscrierea lui Mircea Diaconu în competiția electorală pentru europarlamentare. Mai mult decât atât, șeful ANI a declarat, în mod explicit, că toți cei care îl ajută pe Mircea Diaconu să strângă semnături devin complici la o operațiune de încălcare a unei hotărâri judecătorești definitive. Cu alte cuvinte, sunt amenințați penal până și cetățenii care semnează pentru ca domnul Mircea Diaconu să-și poată depune candidatura. În aceste condiții, cei mai mulți reprezentanți ai clasei politice se fac complici ai șefului ANI, prin lipsa lor de reacție.

În realitate, cel care încalcă, în această situație, legile statului, cel care ar trebui să răspundă pentru asta este chiar domnul Horia Georgescu, președintele Agenției Naționale de Integritate. Și iată de ce. Nu există niciun act normativ și nu există nicio hotărâre judecătorească prin care să se stabilească că domnul Mircea Diaconu ar putea fi sancționat cu interdicția de a candida la alegeri.

Sediul materiei este Legea ANI, articolul 25, Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție privitoare la incompatibilitatea domnului Mircea Diaconu și interpretarea legii făcută de către Curtea Constituțională a României.

Conform acestor documente, Mircea Diaconu este incompatibil prin faptul că a deținut simultan două calități: cea de senator și cea de director al Teatrului „Nottara”. Înalta Curte, stabilind acest lucru, remarcă faptul că domnul Mircea Diaconu a fost de bună-credință, întrucât, înainte ca ANI să se fi pronunțat în vreun fel, omul politic a consultat Senatul României, care ar fi decis, în mod eronat, că această situație nu este una de incompatibilitate.

Conform legii, consecința unei situații de incompatibilitate este că persoana respectivă nu mai poate deține, timp de trei ani, demnitatea în virtutea căreia a devenit incompatibil, cu excepția acelei demnități care este rezultată din alegeri. Prin urmare, domnul Mircea Diaconu nu mai are dreptul, timp de trei ani, să fie director de teatru. Dar ar putea fi, de pildă, director al unei rețele de librării. Pentru că nu este o demnitate de același fel. Conform legii și conform literei hotărârii Înaltei Curți, el ar putea fi parlamentar și chiar senator, din simplul motiv că aceasta este o funcție rezultată din alegeri. Cu atât mai mult el ar putea fi, de exemplu, deputat. Nu numai pentru că acest statut rezultă în urma unui proces electoral, ci și fiindcă nu este o demnitate de același fel cu cea de senator. Cu atât mai mult domnul Mircea Diaconu poate fi parlamentar european, o cu totul și cu totul altă demnitate. Tot rezultată în urma unor alegeri.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfonul Senatului pe doamna senator Silistru Doina. Se pregătește domnul senator Oprea.

Din această dihotomie provin, stimați colegi, „evazioniștii buni” și „evazioniștii răi” despre care vorbește cu atâta aplomb domnul președinte. Mergând pe firul logicii prezidențiale, tot de aici se trage, spre exemplu, și existența „corupților buni” și a celor răi. Cei răi se știe cine sunt: toți corupții sau așa-zișii corupți care au, deloc întâmplător, altă viziune și/sau opțiune politică decât a domnului Băsescu.

Iată încă o situație, deja clasică, de „Cine zice, ăla e!”. Tocmai domnul președinte să dea lecții de dezangajare politică? Tocmai domnul Traian Băsescu să ne explice cât de nocivă este politica pliată pe instituții? Tocmai Domnia Sa, care și-a clădit întreaga carieră politică și ascensiunea politică speculând cu abilitate influențele în segmentul instituțional al statului, în special în zona parchetelor și a serviciilor? Dacă n-ar fi tragic, demersul ar fi chiar amuzant.

Din nefericire, stimați colegi, lucrurile nu sunt deloc atât de simple cum încearcă domnul președinte să le prezinte. În România ultimilor ani, numai orb să fii să nu vezi că doar corupții din tabăra opusă lui Traian Băsescu, reali sau inventați, răspund pentru faptele lor. Iar asta, stimați colegi, ne arată că cineva, nu spun cine, exercită o influență politică exact în zona statului de drept, despre care atât de elocvent vorbește președintele.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică am intitulat-o „Încă un «Cine zice, ăla e!»”.

## Stimați colegi,

Discută domnul președinte Traian Băsescu, foarte mult în ultima perioadă, despre statul de drept, despre cum trebuie acesta apărat de interesele oculte ale „celorlalți”, despre sacrificiu, corectitudine și interese superioare, de ai impresia, la un moment dat, că Domnia Sa este singurul care apără țara aceasta și poporul de haos. Restul suntem răi și corupți până-n măduva oaselor.

Acest tip de discurs nu spune nimic nou. Este un egoism consacrat, prin intermediul căruia domnul președinte încearcă să țină agenda publică, să vândă și, în principal, să își vândă noul copil de suflet, Partidul Mișcarea Populară. Fiindcă pentru ei vorbește domnul președinte, lor le explică tainele statului de drept, pentru când vor ajunge, dacă vor ajunge vreodată, să guverneze România.

Dacă nu ar fi implicat politic, mai că aș fi tentată să cred în sinceritatea președintelui. Iată, aș exclama, un om care pune interesul național deasupra intereselor de partid, simpatiilor și relațiilor personale! Din nefericire, lucrurile nu stau deloc așa. Traian Băsescu se trădează singur, aruncând în ridicol nu numai rolul și chiar sensul instituției pe care încă o reprezintă, ci și oastea PMP-ului, formată exclusiv din prieteni de drum lung sau de conjunctură.

Dar tema e alta. Cu un discurs sută la sută politic, Domnia Sa vrea să depolitizeze instituțiile statului. Cu o retorică de etern candidat, Domnia Sa fundamentează logica creării unui partid care trebuie, cu orice preț, să continue procesele de reformă și de consolidare a statului de drept. Evident, vizate sunt în special instituțiile cu rol de control, despre care președintele Băsescu spune că, în loc să fie instituții ale statului de drept, sunt ale partidelor. Este, dacă vreți, o nouă descoperire a roții.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit la microfon, pentru un minut și jumătate, pe domnul senator Oprea. Se pregătește domnul senator Butunoi Ionel.

Mulțumesc.

Declarația are titlul „Guvernarea intereselor PSD”.

Orice persoană familiară cu mediul de afaceri știe că lucrurile funcționează doar dacă au predictibilitate. Se pare că nicio persoană din Guvern nu este conștientă de acest aspect. Altfel, nu se explică jongleriile prin care departamentele de importanță majoră trec de la un minister la altul.

S-a ajuns astfel ca programul de autostrăzi să îl regăsim când la Transporturi, când la Dragnea, când la Mari Proiecte și am asistat la farsa marilor drumuri spre Teleorman, a promisiunilor pentru Iași–Târgu-Mureș și alba-neagra cu Pitești–Sibiu.

În aceeași notă, Departamentul de Energie s-a plimbat după culoarea politică și influența miniștrilor PSD. Grav este că această stare de improvizație afectează marile companii de stat, și nu numai, în condițiile în care și deciziile importante se schimbă de la o zi la alta.

E ușor de sesizat că Executivul României are grave carențe pe toate planurile, cu efecte negative asupra bunului mers al țării. Dacă ar fi profesioniști în Guvern, atunci ar decide ca numărul de ministere să fie redus, responsabilitățile fiecăruia să fie stabile, și nu modificate după interesele ministrului. Înainte de toate, ar trebui potolite poftele miniștrilor și baronilor din PSD.

Dacă nici cu astfel de măsuri lucrurile nu merg, managerul trebuie să-și dea demisia. Cum managerul, Ponta, nu o face, poate că îl ajută poporul, la vot.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Butunoi Ionel. Se pregătește domnul senator Marin Burlea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

De multe ori nu o prețuim îndeajuns poate, de foarte multe dăți vedem că este, de fapt, neprețuită, dar sănătatea, pentru că despre ea este vorba, rămâne primordială pentru viața fiecăruia dintre noi. Medicamentele și tratamentele de ultimă generație sunt cele care contribuie la salvarea vieților celor în nevoie, contribuie la îmbunătățirea calității vieții și chiar la prelungirea vieții multora dintre noi.

Dreptul la sănătate și de a beneficia de cele mai bune tratamente medicale sunt drepturi pe care ni le dau Constituția, la nivel național, și Carta europeană a drepturilor omului, la nivel european. Mai mult decât atât, directivele adoptate de Parlamentul European statuează și ele importanța acestor drepturi.

Lista medicamentelor compensate și gratuite n-a mai fost actualizată în țara noastră din 2008 încoace. Având în vedere repeziciunea evoluției tehnice, intelectuale și medicale din ultimii ani, este corect să spunem că noile descoperiri din domeniul medicamentelor și al tratamentelor medicale nu sunt deloc puține.

S-a anunțat de ceva vreme o nouă listă de medicamente compensate și gratuite, care să fie în acord cu nevoile curente ale pacienților români. Este nevoie să susținem intrarea în vigoare a acestei liste la timp, să evităm cu toate mijloacele amânarea introducerii acesteia, pentru a nu mai prelungi suferința atâtor bolnavi.

Avem mijloacele și bunăvoința de a o face. De aceea, trebuie să veghem la buna desfășurare a procedurilor administrative și legislative, pentru ca lista actualizată a medicamentelor gratuite și compensate să fie cât mai repede în vigoare.

Această nouă listă cuprinde mai bine de 140 de noi molecule, fapt ce înseamnă că se înregistrează o extindere semnificativă a numărului de molecule pentru care a fost extinsă recomandarea terapeutică.

## Dragi colegi,

Fiecare dintre noi poate avea pe cineva drag în situația de a avea o boală mai mult sau mai puțin gravă, a cărui suferință însă nu poate fi măsurată sau comparată. Tocmai de aceea, în calitate de oameni în primul rând și abia în al doilea rând în calitate de parlamentari, trebuie să ajutăm la bunul mers al procedurilor legislative, pentru ca lista actualizată de medicamente compensate și gratuite să fie cât mai repede aplicată.

## Mulțumim.

S-ar părea că e rândul medicilor. Domnule profesor Burlea Marin, vă rog. Se pregătește doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Marin Burlea, senator de Iași, Circumscripția electorală nr. 24, Colegiul uninominal nr. 5.

Declarația mea se intitulează „Ziua mondială a luptei împotriva tuberculozei – 24 martie”.

Astăzi, tuberculoza este o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial și, în același timp, o problemă de epidemiologie absolut importantă. Se fac în permanență eforturi pentru a împiedica răspândirea acestei boli. S-a reușit, în mare parte, în țările industrializate și, de fapt, răspândirea acestei boli este strict legată de standardul, de nivelul socioeconomic.

24 martie reprezintă comemorarea zilei în care, cu mai mult de 130 de ani în urmă, doctorul Koch, 1882, descoperă bacilul cu același nume și este primul pas în vindecarea acestei maladii, care a secerat multe vieți, cum spuneam, de-a lungul timpului.

Statisticile arată că în 2010, la nivel global, 8,8 milioane de persoane s-au îmbolnăvit și 1,4 milioane au decedat din cauza acestei crunte afecțiuni. În România, tot în 2010, în conformitate cu statisticile Organizației Mondiale a Sănătății, s-au diagnosticat 12.000 de cazuri noi de tuberculoză.

În același timp, este bine cunoscut faptul că la persoanele cu HIV/SIDA cea mai redutabilă, cea mai mare complicație posibilă este infecția cu bacilul Koch. OMS-ul estimează că până la o treime din decesele persoanelor cu HIV/SIDA se datorează tuberculozei.

Sigur că apariția tuberculozei, inclusiv la vârsta 0–18 ani, adică perioada copilăriei, arată un nivel de nutriție, un nivel social, un nivel de igienă precară, cu siguranță, și bineînțeles că aș vrea să atrag atenția, în calitate de medic, că atât părinții, cât și toate elementele abilitate ar trebui să privească cu maximă seriozitate problema imunizărilor, în general, în același timp, aprovizionarea constantă, permanentă a maternităților cu vaccin, pentru a evita răspândirea tuberculozei în populația generală.

Este, la fel, necesară, cred eu, reluarea unei probleme ancestrale și pe care, poate, unii o consideră desuetă, și anume reînființarea unor unități mobile, cu atât mai mult cu cât s-au desființat abuziv multe spitale, și-atunci centrele de sănătate dotate sunt rarefiate. Fostele caravane TBC, care făceau microradiofotografie, cred că trebuie regândite, reînființate, pentru depistarea activă a tuberculozei în teritoriul României, în special acolo de unde provin cazuri de bolnavi și, evident, unde nivelul socioeconomic este scăzut. Contextul epidemiologic al evoluției tuberculozei în România justifică, după cum spuneam, vaccinarea tuturor nou-născuților.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna Doina Federovici. Se pregătește domnul Marian Valer, dacă este. Dacă nu este, se pregătește domnul Damian Drăghici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Denigrarea și jignirile au ajuns la rang de virtute pentru președintele Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu”. ## Distinși colegi,

Adresez această declarație politică domnului Crin Antonescu, președintele PNL, prin care îl rog să ia atitudine față de comportamentul rușinos și limbajul inacceptabil al vicepreședintelui PNL și președinte al Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu, care continuă campania de denigrare la adresa mea, femeie și demnitar al statului român.

Faptul că domnul Țurcanu nu are argumente profesionale și alege doar să jignească spune mult atât despre caracterul, cât și despre anvergura politică a acestuia.

În concordanță cu prevederile art. 69 din Constituția României, „în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”, eu nu am făcut nimic altceva decât să mă implic activ în toate problemele care țin de bunul mers al activităților comunităților pe care le reprezint, din județul Botoșani. Vizibil deranjat de acest fapt, Florin Țurcanu a ales un comportament și un limbaj calomnios, fără dovezi, care nu au nicio legătură nici cu politica, nici cu administrația și nu-i fac cinste în calitate de reprezentant al locuitorilor județului Botoșani.

Iată că, după 25 de ani de democrație și la șapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană, ne dorim cu toții să facem pași înainte, spre civilizație, spre buna conviețuire, indiferent de gen, religie sau apartenență politică, însă în acest moment oameni precum Florin Țurcanu, care duc disputa politică într-o zonă atât de josnică, ne forțează să ne reamintim de atitudini pierdute în negura vremurilor.

Eu știu că domnul Antonescu respectă femeile. Are o fetiță, este căsătorit chiar cu un om politic de succes și ar trebui să intervină măcar acum, când, în mod evident, Florin Țurcanu a depășit orice limită acceptabilă a dialogului public. Nu de alta, dar s-ar putea interpreta că acesta este modul de lucru al liberalilor din teritoriu, aceasta este strategia, iar cazurile apărute nu sunt doar incidente izolate, ci politica liberală însăși.

Vă rog să finalizați, doamna senator.

...că voi depune în cursul zilei de astăzi o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca această instituție să ia măsurile cuvenite.

Și, în final, cu tot respectul, vă întreb, domnule Crin Antonescu: denigrarea și jignirile au rang de virtute pentru reprezentanții care dețin funcții de conducere în cadrul Partidului Național Liberal, oameni precum Florin Țurcanu? Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Marian Valer. Se pregătește domnul senator Drăghici Damian. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Să nu uităm iarăși de românii din Transcarpatia!”.

Nu uitați, trei minute, domnule senator!

După izbucnirea crizei ucrainene, politicienii și analiștii de top din România au readus în discuție situația românilor din anumite zone de pe teritoriul Ucrainei, care au fost pierdute în perioade nefaste ale istoriei naționale. S-a vorbit în acest sens de românii din sudul Basarabiei, din nordul Bucovinei și din Ținutul Herța. Nu s-a spus iarăși niciun cuvânt despre cei peste 40.000 de români care trăiesc în regiunea Transcarpatia, situată în sud-vestul Ucrainei, între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România, având capitala în orașul Ujgorod.

Transcarpatia este o regiune situată în apropierea punctului zero al Europei, în care s-au intersectat de-a lungul istoriei aproape toate semințiile lumii, actualmente conviețuind aici peste o sută de etnii, cea românească fiind a treia ca mărime, după cea ucraineană și cea maghiară.

Potrivit recensământului efectuat în Ucraina în 2001, în regiunea Transcarpatia au fost înregistrați în jur de 42.000 de români, dintre care 32.000 locuiesc compact în 13 localități într-o zonă care a făcut parte din Maramureșul istoric, lângă frontiera româno-ucraineană limitrofă cu județele Maramureș și Satu Mare, din România. O altă comunitate de circa 10.000 de români, numiți volohi, trăiește în 11 localități dintr-o zonă din nord-vestul regiunii Transcarpatia, spre frontierele cu Slovacia și Polonia.

Românii maramureșeni din dreapta Tisei se simt însă uitați sau neglijați de autoritățile din România. Alături de multe doleanțe punctuale, ei doresc ca țara-mamă să-i sprijine să aibă aceleași drepturi pe care le are minoritatea ucraineană din România, drepturi conforme cu standardele europene în materie. Ei atrag atenția că, după Revoluția portocalie de la Kiev, a existat o tendință de ucrainizare a școlilor românești, în anul 2009 dispunându-se printr-un ordin al ministrului învățământului din Guvernul condus de Iulia Timoșenko ca obiectele de bază să fie studiate în limba ucraineană, fapt care nu le-a fost impus nici măcar în sistemul totalitar sovietic.

Situația a fost restabilită prin legea minorităților naționale adoptată după câștigarea alegerilor parlamentare de către Partidul Regiunilor și a alegerilor prezidențiale de către Viktor Ianukovici, în 2012, dar una din primele măsuri ale noilor autorități de la Kiev a fost abrogarea, la începutul acestei luni, a actului normativ respectiv, fapt care nu este de bun augur nici pentru minoritatea română.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Damian Drăghici. Se pregătește doamna senator Birό Rozalia.

Bună dimineața! Domnilor,

Declarația mea politică se numește „Săptămâna solidarității cu popoarele care luptă împotriva rasismului și a discriminării rasiale”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale este marcată anual, la 21 martie, începând cu 1961.

ONU a decis ca în perioada 21 martie–28 martie să fie celebrată „Săptămâna solidarității cu popoarele care luptă împotriva rasismului și a discriminării rasiale”.

Tema aleasă pentru 2014 pentru a marca Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale este „Rolul liderilor în combaterea rasismului și a discriminării rasiale”.

Ca senator al României, subliniez rolul-cheie pe care îl au liderii politici și partidele politice în combaterea rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței.

Promovarea unui mai mare respect și a încrederii între diferitele grupuri din cadrul societății trebuie să fie o responsabilitate comună, dar diferențiată a instituțiilor de stat, a organizațiilor civice, a partidelor, dar și a liderilor politici și a cetățenilor.

La sediul ONU din New York, Adunarea Generală a organizat o reuniune specială, pe 21 martie 2014, pentru a marca Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale. La 21 martie 1960, la o demonstrație pașnică din Sharpeville, în Africa de Sud, poliția a ucis 69 de persoane care manifestau împotriva legilor care promovau apartheidul.

Ziua de 21 martie comemorează uciderea celor 69 de persoane, dar și ratificarea Convenției ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, în

condițiile creșterii atacurilor violente împotriva celor ce caută azil, împotriva migranților sau a romilor.

În istoria umanității au existat multe personalități care au luptat împotriva discriminării rasiale, dintre care îi amintesc pe Martin Luther King și Nelson Mandela.

Martin Luther King a încurajat cetățenii afro-americani să își ceară drepturile civile într-un mod pașnic. Pastorul afro-american a fost asasinat în 1968.

Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Mai există două declarații politice ale Grupului parlamentar al PDL, al cărui timp a expirat. Aș vrea să-i rog pe colegii de la PDL care au pregătit declarații politice, câte un minut și jumătate, într-o sinteză, să le prezinte. Vă rog. Îl invit la microfon pe domnul senator Chiru Gigi.

## **Domnul Gigi Christian Chiru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică – „Bașibuzucul lui Mazăre împarte frățește ciolanul în județul Constanța”.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acuzațiile aduse lui Nicușor Constantinescu de procurorii DNA nu fac altceva decât să arate starea de fapt din județul Constanța.

Dragi colegi,

Oamenii de afaceri corecți din județul Constanța fug. Fug din orașul și din județul condus de atâta timp de bașibuzucul lui Mazăre, care a pus monopol pe viața economică. Păcat că aceștia au pus ochii pe banii județului în detrimentul celor care vor să facă afaceri corecte.

Situația dezvăluită de procurorii DNA este legată de refuzul de a elibera certificat de urbanism și autorizații de construire pentru un dezvoltator în domeniul energiei eoliene, care are, de fapt, același substrat neortodox despre care vorbeam mai devreme.

Se pare că o răceală nu mă lasă...

Mulțumesc.

„Bașibuzucul lui Mazăre împarte frățește ciolanul în județul Constanța” Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acuzațiile aduse lui Nicușor Constantinescu de procurorii DNA nu fac altceva decât să arate starea de fapt din județul Constanța.

Dragi colegi,

Oamenii de afaceri corecți fug de Constanța, de orașul și de județul condus de atâta timp de bașibuzucul PSD-ist care a pus monopol pe viața economică. Păcat că fac asta pe banii județului și în detrimentul celor care vor cu adevărat să dezvolte afaceri serioase. Situația dezvăluită de procurorii DNA, cea legată de refuzul de a elibera certificate de urbanism și autorizații de construire pentru un dezvoltator în domeniul energiei eoliene, are, de fapt, aceleași substraturi neortodoxe despre care vă vorbeam mai devreme.

Dacă nu știați, vă aduc la cunoștință că asociații lui Radu Mazăre și ai lui Nicușor Constantinescu, oameni care se hrănesc din banii constănțenilor și din terenurile Constanței, au interese în domeniul energiei eoliene. Au firme, proiecte, planuri și, bineînțeles, certificate și autorizații. Dar nu este îndeajuns, nu? Era nevoie să se pună și piedici competitorilor în afaceri. Pentru că banii în gașca PSD-istă de afaceri se împart frățește.

Din păcate, situația este generalizată, astfel de cazuri există în toate domeniile de activitate, pentru că Mazăre, Constantinescu și prietenii lor au subjugat județul, l-au monopolizat și acum vor să îl stoarcă de resurse.

Și nu uitați, dragi colegi, nenorocirile acestea se întâmplă într-unul dintre județele cu cel mai mare potențial economic – Constanța. Au făcut din Constanța un județ închis, în care funcționează numai afacerile lor și ale prietenilor lor. Justiția trebuie să intervină, economia județului Constanța trebuie salvată! Monopolul dictaturii PSD trebuie înlăturat!

## Săptămâna viitoare, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Daniel Cristian.

Un minut și jumătate, vă rog.

„Un alt guvern, o nouă guvernare?”

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

## Stimați colegi,

România a beneficiat de guvernarea unei alianțe cu un larg sprijin popular, care a câștigat încrederea românilor având drept slogan „Dreptate până la capăt”.

Am fost conduși de un guvern USL care se anunțase a fi o uniune de succes pentru România. Am fost conduși de o Uniune Social-Liberală care a avut nenumărate proiecte enumerate în Programul de guvernare, ce-i drept. Dovadă stă documentul în care acestea au fost enumerate, și nicidecum proiectele care au fost, în fapt, realizate. Este Guvernul care a câștigat încrederea românilor cu celebrul milion de locuri de muncă, cu scăderea de taxe și impozite, cu proiecte care vizau creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Am avut Guvernul care, în totală contradicție cu tot ceea ce-și asumase prin Programul de guvernare, a introdus zeci de noi taxe și impozite, a susținut creșterea accizei cu șapte eurocenți la carburanți, noua taxă pe construcțiile speciale, a propus cele mai multe proiecte criticate din cauza elementelor de neconstituționale pe care le cuprindeau, am „beneficiat” de cele mai multe schimbări ale legislației fiscale din ultimii zece ani. Putem discuta despre un eșec în privința oricărui proiect de modernizare a României.

Nu putem să nu ne amintim marile privatizări eșuate, două rectificări bugetare negative, o revizuire a Constituției eșuată, un proiect de regionalizare neconstituțional, rapoartele MCV proaste, zeci de acte normative declarate neconstituționale, documentele oficiale criticate de către organismele internaționale pentru lipsa de profesionalism cu care au fost întocmite, pentru lipsa unei viziuni clare, procedurile de infringement împotriva României, adică incapacitate guvernamentală.

Schimbarea formulei guvernamentale ar fi trebuit să ne bucure. Dar putem gira cu încredere un guvern condus de același domn Victor Ponta? Nu cred, având în vedere faptul că putința domnului premier în ceea ce privește neguvernarea unei țări a fost demonstrată.

Putem însă discuta despre incapacitate guvernamentală. Nu putem visa la un guvern care să asigure bunăstare cetățenilor români, așa cum nu s-a întâmplat nici în cazul guvernării USL, deși larga majoritate pe care se susținea acest Guvern putea asigura trecerea oricărui proiect de modernizare a țării noastre. Dar cum lupta pentru funcții și proiecte personale a fost mai importantă pentru guvernanții noștri decât proiectele de modernizare a acestei țări, care să conducă pe termen mediu și lung la asigurarea unui trai decent al românilor, nu ne rămâne decât să constatăm această stare de fapt și să nu ne obișnuim cu ideea că vom fi conduși doar de oameni ignoranți și pentru care interesul național trece în plan secund.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Florin Constantinescu.

Vă rog, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Haralambie Vochițoiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Republica Moldova a primit o veste bună de la Bruxelles”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Consiliul European a luat decizia de a semna acordurile de asociere, inclusiv secțiunile de liber schimb, cu Republica Moldova și Georgia nu mai târziu de luna iunie a acestui an. De asemenea, Uniunea Europeană și Ucraina au semnat partea politică a Acordului de asociere, marcând astfel susținerea europeană față de noile autorități de la Kiev.

După Summitul de la Vilnius, iată că Republica Moldova primește din nou confirmarea că Uniunea Europeană dorește accelerarea procesului de aderare. Trebuie să precizăm însă că semnarea acordurilor de asociere nu implică automat o apartenență la Uniunea Europeană, pentru acest proces fiind necesari mai mulți pași.

Anunțul făcut de președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a fost salutat cu bucurie de premierul nostru, domnul Victor Ponta, care a declarat că „toate eforturile depuse de România pentru a susține drumul european al Republicii Moldova dau roade”.

Afirmam cu câteva săptămâni în urmă că, în calitatea pe care o am, aceea de copreședinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, îmi doresc ca parcursul european al Republicii Moldova să fie un real succes. Prioritatea absolută este semnarea Acordului de asociere, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor, cât de curând posibil.

Stimați colegi,

Recentele evenimente din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru Republica Moldova și Georgia, dar și pentru Ucraina. Pentru ambele țări se întrevede deja o perspectivă europeană și se face simțit interesul american, strategic pentru această zonă. În același timp, tensiunile din Ucraina trebuie să rămână în atenția noastră și a Uniunii Europene, chiar dacă România nu se află în pericol direct, fiind membră NATO.

Este foarte important ca Acordul de asociere să poată fi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova înainte de vacanța de vară.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Haralambie Vochițoiu. Se pregătește doamna senator Rozalia Biró.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020 exclude de la finanțare zonele periurbane ale orașelor și municipiilor”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în data de 21 martie 2014 prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală către serviciile specializate ale Comisiei Europene.

La punctul 8.2.2 din această variantă a PNDR aflăm că, pentru PNDR 2014–2020, spațiul rural este definit ca totalitatea comunelor, la nivel de unitate administrativ-teritorială, împreună cu satele componente. Din punct de vedere administrativ, spațiul rural românesc cuprinde 2.861 de comune.

Totuși, în România există și 320 de municipii și orașe ce au grupate în jurul lor mai multe sate aparținătoare sau localități componente, așa cum este prevăzut în art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ-teritoriale, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea identificării unei soluții în viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 astfel încât zonele periurbane să poată beneficia și ele de sprijin financiar în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, sprijin financiar de care ar beneficia și comunitățile locale din Valea Jiului, m-am adresat încă de anul trecut Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Autoritatea de Management pentru PNDR.

Ca urmare a acestei adrese, Autoritatea de Management pentru PNDR mi-a răspuns că zonele periurbane sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul acestor măsuri.

Spațiul periurban, potrivit Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, reprezintă suprafața din jurul municipiilor și orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații de independență în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spații verzi și de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare.

Spațiul rural este definit atât prin Legea nr. 351/2001, cât și prin Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului administrației și internelor nr. 143/610/2005 privind definirea și caracterizarea spațiului rural.

Vă rog să concentrați intervenția.

...procesarea industrială a produselor agricole, silvice, piscicole și de acvacultură.

După cum se poate observa din această definire a spațiului rural, localitățile din Valea Jiului, respectiv municipiile Petroșani, Vulcan, Lupeni și orașele Petrila, Aninoasa și Uricani, se pot încadra în atragerea de fonduri, dar la fel de bine se pot încadra multe alte localități urbane din România.

Date fiind aceste considerente, pentru că prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020 exclude de la finanțare...

Vă rog să încheiați.

Mai am o frază, domnule președinte. Mulțumesc.

Date fiind aceste considerente, pentru că prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală exclude de la finanțare zonele periurbane ale orașelor și municipiilor din România, solicit să se facă modificările necesare până nu va fi prea târziu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și noi vă mulțumim, domnule senator. O invit la microfonul Senatului pe doamna senator Rozalia Biró. Se pregătește doamna senator Gabriela Firea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Ziua internațională a sindromului Down – ei au nevoie de atenția noastră”.

Stimați colegi,

Doresc să vă atrag atenția asupra zilei de 21 martie, Ziua internațională a sindromului Down, mai ales că am constatat din nou o mare nevoie de sprijin a persoanelor care sunt afectate de acest sindrom, cât și a familiilor acestora.

În România, această zi a fost celebrată începând din 2006. La ora actuală, în țara noastră avem peste 35.000 de copii atinși de această afecțiune.

Sindromul Down este o afecțiune permanentă în cadrul căreia o persoană se naște cu anumite trăsături fizice distincte și cu un grad variabil de întârziere mintală. Deși sindromul Down este permanent, majoritatea pacienților pot duce o viață normală și activă. Beneficiind de îngrijirea adecvată și de ajutorul de care au nevoie, copiii cu acest sindrom pot avea o creștere și o dezvoltare spectaculoasă, având în mod clar șansa de a deveni adulți activi și fericiți.

Cu ocazia acestei zile de 21 martie, suntem alături de toți cei care sunt afectați de acest sindrom, inclusiv față de familiile acestora. De asemenea, apreciez activitatea tuturor organizațiilor neguvernamentale care s-au implicat într-o manieră activă și susținută de-a lungul anilor pentru a conștientiza populația și pentru a facilita adaptarea în societate a tuturor celor afectați de acest sindrom. Poate aici este momentul de a le mulțumi.

Este deosebit de important ca și noi, parlamentarii, să susținem informarea și conștientizarea tuturor asupra faptului că sindromul Down nu înseamnă automat handicap irecuperabil și, mai ales, că este nevoie de foarte mult sprijin pentru cei implicați.

Este nevoie de o promovare valorizantă a posibilităților persoanelor cu acest sindrom, punându-se accentul pe faptul că sunt parte a societății, mai ales în condițiile în care au un mediu adaptat: pot lucra, realiza obiecte artistice, pot practica sportul, dansul, aducându-și, astfel, în mod constructiv aportul la dezvoltarea societății din care fac parte.

Este nevoie de sprijinul nostru continuu pentru a ne asigura că toți cei care sunt afectați de acest sindrom beneficiază de condițiile optime de dezvoltare. În acest sens, consider deosebit de importantă stimularea tuturor celor care au grijă de copilul sau copiii lor afectați de acest sindrom și care și-au asumat această grijă deosebită. Numeroase cazuri de abandon apar în cazul copiilor cu acest sindrom și atunci este nevoie ca întreg aparatul de stat – Executiv și Legislativ – să se implice în susținerea celor care depun eforturi pentru a-și crește copiii cu sindrom Down.

Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfonul Senatului pe doamna senator Gabriela Firea.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică poartă titlul „Criticile foștilor guvernanți la adresa accizei pe carburant sunt precum gazele de eșapament: fierbinți, dar pline de noxe”.

Exponenții guvernării democrat-liberale și-au mobilizat în ultimele luni toate resursele pentru a se împotrivi introducerii accizei suplimentare la carburanți, prevăzută a intra în vigoare la 1 aprilie. Președintele a fost la un pas să lase țara fără buget. Mișcarea Populară și PDL își mobilizează susținătorii și resursele pentru a organiza mitinguri antiacciză.

S-ar spune, așadar, că toată floarea cea vestită a dreptei politice nu poate dormi de grija coșului de cheltuieli al românului de rând, care va fi, spun ei, grav afectat de introducerea amintitei accize. Din păcate, pentru românul de rând acestea nu sunt decât tentative modeste de a-și apropia electoratul din nou, după o guvernare catastrofală.

Dacă sunt atât de îngrijorați de impactul prețului la carburanți asupra populației, cum se face că în perioada cuprinsă între ianuarie 2009 și ianuarie 2012 prețul unui litru de benzină a crescut de la 0,67 euro la 1,28 euro, iar un litru de motorină a sărit de la 0,79 euro la 1,34 euro? Sau, altfel spus, motorina s-a scumpit cu 90 de procente, iar benzina cu 70%.

În realitate, foștii guvernanți sunt prea puțin interesați de soarta cetățenilor, fiind preocupați doar de calculele politice pe termen scurt. Cei care azi au pretenția să ne spună cum să alcătuim bugetul și ce acciză să introducem sau nu |nt aceiași care, nu cu multă vreme în urmă, înghețau|nt aceiași care, nu cu multă vreme în urmă, înghețau|Burlea Marin|prezent| |---|---|---|---| |nsii și tăiau salarii, interziceau cumulul pensiei cu salariul||Butnaru Florinel|absent| |istemul public, încălcând, în același timp, cu bună știință,||Butunoi Ionel Daniel|prezent| |i în vigoare care prevedeau actualizarea pensiilor și a||Cadăr Leonard|prezent| |stațiilor sociale cu valoarea indicelui|prețurilor de consum.|Calcan Valentin Gigel|prezent| |A fost nevoie ca la putere să vină un guvern responsabil,||Câmpeanu Mariana|prezentă| |e, de aproape doi ani, se luptă să|înlăture nedreptățile|Chelaru Ioan|prezent| |imului anterior. Au fost reîntregite|salariile bugetarilor,|Chiriac Viorel|prezent| |nsiile au fost pe mulți ani indexate,|iar anul acesta vor fi|Chiru Gigi Christian|prezent| |jorate drepturile bănești cuvenite persoanelor cu||Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |abilități. Nu pentru că așa dă bine la|electorat, ci pentru că|Ciorbea Victor|prezent| |prevede legea. Iar legea nu este facultativă, așa cum au||Coca Laurențiu Florian|prezent| |siderat-o cei care astăzi, eliberați|de responsabilitatea|Constantinescu Florin|absent| |ernării, vin cu tot felul de propuneri fanteziste și populiste.||Cordoș Alexandru|prezent| |Cum spuneam la început, criticile|foștilor guvernanți la|Corlățean Titus|absent| |resa accizei pe carburant sunt|precum gazele de|Coste Marius|absent| |pament: fierbinți, dar pline de noxe.||Cotescu Marin Adrănel|prezent| |Vă mulțumesc.||Crețu Gabriela|prezentă| |**Domnul Ioan Chelaru:**||Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezent<br>absent| |Mulțumesc și eu, doamna senator.||Croitoru Cătălin|prezent| |Stimați colegi, declar închisă ședința de declarații politice.||Deneș Ioan|prezent| |La ora 10.30 începe plenul Senatului pe proces legislativ.||Dincă Mărinică|prezent| |O să-l rog pe domnul secretar Oprea să facă prezența.||Dobra Dorin Mircea|prezent| |Insist la liderii grupurilor parlamentare să roage colegii||Dobrițoiu Corneliu|absent| |atori să fie prezenți la ora 10.30 în sală, să putem începe||Donțu Ovidiu Liviu|absent| |ința de plen.||Drăghici Damian|prezent| |Mulțumesc.||Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |||Dumitrescu Florinel|absent| |PAUZĂ||Dumitrescu Iulian|absent| |*||Durbacă Eugen|prezent| |* *<br>DUPĂ PAUZĂ||Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**||Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel|prezentă<br>prezent| |Agrigoroaei Ionel|prezent|Filip Petru|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă|Firea Gabriela|prezentă| |Anghel Adrian|prezent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Flutur Gheorghe|absent| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Arcaș Viorel|absent|Geoană Mircea Dan|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Ariton Ion|prezent|Ghișe Ioan|prezent| |Atanasiu Teodor|absent|Grapă Sebastian|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Grigoraș Viorel|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent|Ichim Paul|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent|Iliescu Lucian|prezent| |Bădălău Niculae|absent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Bălu Marius|absent|Ioniță Dan Aurel|absent| |Belacurencu Trifon|prezent|Iovescu Ioan|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Blaga Vasile|absent|Klárik László Attila|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|László Attila|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bodea Cristian Petru|absent|Luchian Dragoș|absent| |Bodog Florian Dorel|absent|Luchian Ion|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Marian Valer|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|absent|Markó Béla|absent|

|Rotaru Ion|prezent|Programul a fost aprobat.| |Saghian Gheorghe|prezent|La punctul 2 al ordinii de zi...| |Savu Daniel|absent|Da, doamna senator Anghel.| |Sârbu Ilie<br>Secășan Iosif|prezent<br>prezent|**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**| |Severin Georgică|absent|La mine nu a funcționat!| |Silistru Doina<br>Stuparu Timotei|prezentă<br>prezent|**Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăricean**| |Suciu Matei|absent|A, la dumneavoastră nu a funcționat.| |Șova Dan Coman|absent|S-a aprobat cu o largă majoritate.| |Tánczos Barna|prezent|Aveți acum ocazia, la punctul 2 al ordinii de zi,| |Tămagă Constantin|prezent|discutăm și să aprobăm programul de lucru al Senat| |Tătaru Dan|prezent|pentru perioada 31 martie–5 aprilie 2014.| |Tătaru Nelu|prezent|Ați primit programul, care este identic cu cel din ace| |Teodorovici Eugen Orlando|absent|săptămână. Așadar, dacă nu sunt comentarii în legătur|

Așadar, declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 106, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Dacă nu sunt comentarii, vă rog să aveți amabilitatea să votați ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 10.30 la ora 13.00 avem lucrări în plen; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

Dacă nu sunt comentarii în legătură cu programul zilei de astăzi, vă rog să-l votați.

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul a fost aprobat.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Aveți acum ocazia, la punctul 2 al ordinii de zi, să discutăm și să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 31 martie–5 aprilie 2014.

Ați primit programul, care este identic cu cel din această săptămână. Așadar, dacă nu sunt comentarii în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare,

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

O să fac lucrul acesta până când o să schimbăm ceva. Eu am de comentat. Mi se pare absurd și aberant să lucrăm doar două zile pe săptămână în plen. Vreau să lucrăm mai mult. Și vreau să citim în acest plen legile, articol cu articol, ca să fim în cunoștință de cauză ce votăm.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Votul este deschis pentru programul de săptămâna viitoare.

##

La punctul 3 al ordinii de zi avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 24 martie 2014, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2013 privind măsurile necesare pentru funcționarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcționări a instanțelor pe durata desfășurării activității acestor comisii.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

deloc încărcat, primul proiect suna așa: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului – de ce ordonanță de urgență, nu mai discutăm – privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și pentru modificarea unor acte normative.

Este vorba, stimați colegi, despre imobile care au fost cedate către Ministerul Apărării Naționale, Episcopia Covasna și SRI.

Și vă întreb: nu trebuia să fie o dezbatere foarte serioasă pe acest proiect – și pe următorul, de ce nu? – și să dăm votul final, să dăm votul final ieri, și nu astăzi, pentru că ieri se împlinea termenul de adoptare tacită?

Eu sper că astfel de chestiuni, care să impieteze foarte serios, grav activitatea legislativă a Senatului, nu se vor mai întâmpla.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea.

Asta nu înseamnă că nici la grupul nostru nu s-a greșit. În schimb, am contat pe faptul că noi am votat o ordine de zi de ieri și domnul lider de grup Puiu Hașotti a enumerat vinovații, în care ne includem toți liderii de grup, dar cred că și stafful. Pentru că este inadmisibil, când am votat o ordine de zi și aveam vot final, în care termenul de adoptare tacită era ziua de ieri, stafful să nu-l tragă de mânecă pe președintele Senatului, să-i spună: „Totuși, nu puteți cere pentru mâine vot final, pentru că astăzi este 24.”

Exceptând cele două poziții, ordonanțele nr. 114 și nr. 116, celelalte puteau să fie duse la vot astăzi, la 12.30, însă cele două era obligatoriu să fie trecute prin votul de ieri.

Noi, încă o dată spun, am votat o ordine de zi și n-am respectat-o.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Sârbu.

La punctul 4...

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Ieri s-a întâmplat un lucru regretabil. Și vă rog să nu vă speriați, domnule președinte, am să încep totuși cu dumneavoastră. S-a greșit. Ați greșit dumneavoastră, în primul rând, domnule președinte, în al doilea rând, Biroul permanent, în al treilea rând, liderii de grup. Faptul că ieri nu era programat votul final nu înseamnă că aceste două proiecte de lege trebuiau să treacă prin adoptare tacită.

Suntem Senat, suntem Cameră legiuitoare și, stimați colegi, este evident că a fost o scăpare regretabilă, o greșeală. Eu îmi asum această greșeală și am spus ierarhia greșelilor: președintele Senatului, Biroul permanent, liderii de grup.

Despre ce este vorba? Dacă al doilea proiect de lege, hai să spunem, nu necesita o dezbatere foarte amănunțită, cu toate că adoptarea tacită e un lucru grav care se petrece, cu atât mai mult cu cât programul legislativ al Senatului nu este

Domnule președinte, Stimați colegi,

Poate n-am înțeles eu bine, dar s-a creat o confuzie. Aceste proiecte au fost discutate, au căzut la vot, fiindcă nu au întrunit..., categoric, deci e o greșeală atunci, nu mai e confuzie, domnule Hașotti, vă rog să consultați documentele..., și urmau să fie introduse pe ordinea de zi cu o altă ocazie...

Au fost ieri.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

...având, cred eu, aceeași soartă, neputând întruni numărul de voturi necesar pentru legile organice.

Ca principiu, sunt de acord că nu e bine să se treacă tacit și cu toate argumentele aduse, dar acum, să dăm vina pe staff, că stafful nu știu ce, nu ne-a tras pe noi de mânecă... păi... Au fost aici. De două ori a căzut una. A căzut de două ori, domnule Hașotti, una dintre ele. Le-am discutat și paradiscutat.

Ce să mai discutăm?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Trebuia să fie supuse la vot!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Păi, vot... Și era doar vot. Și cădeau la fel cum au căzut.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dar de unde știți?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Păi, n-aveam numărul necesar.

Păi, altfel treceau.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dar de unde știți?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Păi, nu știu, dar n-a fost în discuție problema.

Dar nu are rost să dialogăm. Eu v-am spus că ați făcut o greșeală. Ceea ce ați spus în plen nu e adevărat.

Spuneți atunci așa, că le-am discutat, le-am dezbătut și urma votul. Și-atunci pot să fiu de acord. Dar să ne spuneți că au trecut tacit pentru că le-am ascuns noi sau stafful, nu sunt de acord. Și-atunci, informați plenul corect, ce ați gândit, de fapt. Spuneți, atunci, ce ați gândit. Nu veniți și ne spuneți exact altceva decât s-a întâmplat aici.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Stimați colegi,

Hai să fim foarte clari. Evident că aceste proiecte au fost puse la vot, au căzut o dată, au căzut a doua oară. Eu spun următorul lucru și sper să fie clar. În momentul când este un termen de adoptare tacită, chiar dacă nu este zi de vot final, noi mai trebuie să dăm un vot, pentru că nimeni nu poate ști care este votul Senatului, domnule senator Sârbu. Trebuia.

Nu se știe, poate trecea, poate nu trecea. În situația în care ieri se dădea un vot și Senatul își menținea aceeași decizie, sigur, trebuia să votăm. Trebuia să votăm, pentru...

Păi, asta spun. Asta spune și domnul senator Oprea. Îmi pare rău.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule senator Hașotti,

Prima intervenție a dumneavoastră s-a centrat pe ideea că... nu numai că s-a greșit... și, punctul 2, că un astfel de proiect de lege pentru aprobarea ordonanței necesita o dezbatere. Ați spus lucrul ăsta. L-am reținut perfect, am fost foarte atent.

Punctul 1: ieri au fost pe ordinea de zi.

Punctul 2: dezbaterea s-a făcut și nu au întrunit numărul de voturi necesare și de aceea au fost trecute pe ordinea de zi.

Eu sunt de acord cu dumneavoastră în tot ceea ce ați spus, dar, având ordinea de zi, puteam foarte bine să facem o discuție în prealabil, fie la Biroul permanent, fie în plen, și să le mutăm, din poziția unde erau, să le mutăm mai în față.

Deci, vă rog foarte mult, chiar nu cred că din acest subiect trebuie să facem o lungă dezbatere, pentru că nu s-a opus nimeni. Dacă cineva ar fi venit cu propunerea asta, nu cred că ar fi existat vreo...

Am înțeles.

Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Poate că nu pricep eu. Explicați-mi și mie, vă rog frumos, domnule președinte. Deci, dacă nu a trecut la vot, nu a întrunit, pentru ce trece prin adoptare tacită? Care e logica?

De ce nu e respingere tacită și e adoptare tacită? Nu e de râs, e de plâns, domnilor! Și regulamentul ăsta, v-am spus, trebuie să-l schimbăm.

## Doamna senator,

Dacă aveți propunerile, le înaintați la Comisia pentru regulament și sunt convins că vor analiza colegii de la Comisia pentru regulament.

La punctul 4 din ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre privind modificarea art. 66 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei pentru regulament, domnul senator Ghișe. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

Vă rog să-mi permiteți ca, înainte de a vă citi ce am de citit, să-i spun doamnei senator Anghel, dacă este atentă, că e prevedere constituțională cu privire la termenul de decădere în adoptarea tacită a legilor, în situația în care nu au primit vot final. Așa că nu trebuie modificat regulamentul pe acest subiect.

Acum, revenind la situația de la punctul 4, este puțin amuzant că se elimină dintr-un text, din denumirea unei comisii, trei cuvinte și am făcut un raport care conține patru fraze.

Deci este vorba despre faptul că, înființându-se Comisia pentru mediu, Comisia pentru administrație nu se mai numește „Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului”, ci doar „Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului”.

Și, acum, raportul pe care am să vi-l citesc dumneavoastră, dacă-mi permiteți, pe scurt...

E mai lung decât modificarea.

## Exact.

Zice așa: Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință la data de 25 martie, luând în discuție sesizarea din partea Biroului permanent al Senatului privind modificarea denumirii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, conform art. 66 din Regulamentul Senatului.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, raport de admitere privind solicitarea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului de modificare a denumirii în „Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului”.

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului Senatului în privința denumirii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Ghișe. Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Drept la replică.

Cu tot respectul, domnule, și cu toată dragostea, că știți că vă iubesc...

Platonic, domnilor, platonic. Așa cum vă iubesc și pe dumneavoastră, domnilor, în general.

Deci Constituția am citit-o. Nu numai că am citit-o, am și dat examen, două examene, partea întâi și partea a doua, la drept constituțional, domnule senator, cu tot dragul. Chestiunea este alta și n-ați înțeles ce am vrut să spun.

Mi se pare aberant să lucrăm două zile, regulamentul să permită lucrul acesta, iar legile să treacă prin adoptare tacită. Aici am vrut să ajung. Deci normal este să lucrăm în așa fel încât legile, în această sală, să fie votate și să plece în cunoștință de cauză în teritoriu.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

## Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, trebuie să vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (2), hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Vă

Permiteți-mi să vă prezint în continuare nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind acceptarea Codului de siguranță din 2008 pentru nave cu destinație specială, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluția MSC.266(84) a Comitetului de siguranță maritimă, la Londra la 13 mai 2008;

– Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la 24 iunie 2010 la Luxemburg, de modificare a Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 și la Washington la 30 aprilie 2007;

– Lege pentru ratificarea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, semnat la Tegucigalpa la 29 iunie 2012.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 25 martie 2014.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului – astăzi, 25 martie 2014.

Și acum vă invit să trecem la ordinea de zi pe care am întrerupt-o ieri. Eram, ieri, la punctul 10. Astăzi este punctul 5 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Comisia și-a prezentat raportul.

Domnul inițiator, senator Todirașcu Valeriu, de asemenea, a prezentat punctul său de vedere. SGG-ul știți ce punct de vedere a avut.

Eram la intervenții din partea senatorilor. Doriți să comentați?

Domnul senator Motoc.

Nu, nu.

Marius Pașcan, domnule președinte.

Domnul senator Pașcan. Vă rog să mă scuzați.

## Vă mulțumesc.

Eram înscris la cuvânt și ieri, înainte să suspendăm lucrările, și îmi susțin punctul de vedere, pe care-l păstrez, respectiv că ne-am confruntat cu toții cu o sfidare din partea Guvernului – și nu este prima –, și am dorit să reacționez în acest sens, legat de proiectul legislativ pe care-l avem în dezbatere.

Fără discuție, el trebuie susținut, întrucât este cât se poate de firesc ca orice cetățean al acestei țări să poată avea acces gratuit la legile care sunt promulgate și adoptate, publicate în Monitorul Oficial.

Însă, apropo de răspunsul monosilabic al reprezentantului Guvernului de ieri, vă reamintesc, stimați colegi, ceea ce v-am spus și cu alte ocazii, respectiv săptămâna trecută – și cred că se întâmplă în fiecare săptămână –, când un proiect de lege, cum a fost cel de prorogare a unui termen pentru publicitate, pentru aplicarea unei legi, de fapt, se produce după următorul mecanism: Guvernul emite o ordonanță de urgență, determină mai apoi, firește, prin presiunea politică și prin raportare la parlamentarii puterii, să-l susțină, să-l promoveze în Parlament, iar mai apoi vine cu un termen de prorogare pentru doi ani de zile pentru a-l aplica. Și sfidează, implicit, raportul negativ, de respingere, din comisiile de specialitate. Același lucru s-a întâmplat nu doar cu acest proiect privind publicitatea, ci s-a întâmplat și cu proiectul privind numirea președintelui Televiziunii și al Radiodifuziunii. Pe aceeași procedură, comisia vine cu raport de respingere în Parlamentul României și mai apoi el se întoarce pentru raport suplimentar fiindcă nu convine Guvernului, dar, în același timp, Guvernul tratează cu mult cinism, dispreț și de pe poziții de superioritate parlamentarii.

Și cred că cei mai revoltați ar trebui să fie cei care sunt ai puterii, întrucât ei sunt primii lezați și tratați ca votaci de serviciu. Adică nu contează ce stabilim în comisii, nu contează că avem raport de respingere, ci pur și simplu contează poziția de superioritate a Guvernului. Adică „lasă că știm noi ce aveți de votat”. Și, prin urmare, se întoarce raportul la presiune politică.

Asemenea practici, domnule președinte, sunt inacceptabile, sfidătoare și intolerabile, apropo de activitatea noastră, și mă întreb dacă, în viziunea Guvernului, dacă se perpetuează într-o asemenea manieră de raportare la Legislativ, mai contează în vreun fel sau altul Parlamentul. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi senatori,

Nivelul de zgomot în sală a devenit prea ridicat. Vă rog foarte mult, discuțiile pe care le purtați să le faceți în surdină, dacă se poate. Da?

Imediat.

Domnul senator Motoc. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De foarte multe ori, cetățeni români care fac obiectul unor contravenții sau infracțiuni declară că nu cunosc prevederile legii. Acest lucru bineînțeles că nu-i dezvinovățește în niciun fel, însă, de foarte multe ori, lucrurile acestea sunt posibile din cauza accesului greoi pe care cetățeanul de rând îl are la prevederile legislative. Legile sunt într-o continuă schimbare.

De asemenea, sunt foarte mulți care nu au văzut, poate, în viața lor un Monitor Oficial, pentru că nu și-au permis să-l achiziționeze, printr-un abonament sau într-o altă formă.

Din acest motiv, pentru că prevederile unor legi nu sunt de la sine înțelese pentru toată lumea, consider că această propunere legislativă, care presupune accesul liber al cetățeanului la forma electronică pentru citire, este un lucru foarte necesar, în acest moment, pentru cetățeanul român. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac doar trei precizări. În urma discuțiilor de ieri, s-au strecurat câteva informații imprecise, pe care aș vrea să le corectez; din partea vorbitorilor, din partea colegilor senatori.

În primul rând, ceea ce propun prin această inițiativă legislativă este versiunea electronică, doar vizualizarea ei, deci nu descărcarea, nu salvarea.

A doua observație este cea pe care a făcut-o domnul senator Șerban, spunând că asta ar putea să afecteze abonamentele care există acum în curs la Monitorul Oficial.

Eu consider că această informație este imprecisă sau incorectă, sau incompletă, pentru că abonamentele actuale care se derulează de la Monitorul Oficial vor putea să curgă în continuare. Ele nu se referă la versiunea electronică pentru a fi citite, ci pentru a fi salvate sau cumpărate pe suport de hârtie. Deci noi discutăm strict despre accesul, vizualizarea pe monitor a acestor acte peste cele 10 zile care acum sunt gratuite, dar după care devin contra cost.

Și a treia precizare: Guvernul, în argumentele pe care le-a adus la acest proiect legislativ, spunea că vor scădea veniturile Monitorului Oficial.

Legat de informația pe care o spunea domnul senator Șerban, veniturile pentru acest an ale Monitorului Oficial nu vor scădea, pentru că, așa cum spuneam mai devreme, se referă la diferite tipuri de monitoare oficiale... scuzați-mă, forme de prezentare. Acum, discutăm strict despre vizualizarea pe monitor.

Abonamentele de la Monitorul Oficial sunt pe alt tip de suport, iar dacă această vizualizare a formatului electronic pe monitor va fi disponibilă, ea ar putea să afecteze doar bugetul anului viitor al Monitorului Oficial. Însă, în acest sens, Monitorul Oficial ar putea să facă o cerere, o expunere, o prezentare, o argumentație prin care să ceară finanțare suplimentară, dar nu prin obstrucționarea accesului cetățenilor la vizualizarea legilor.

Nu se poate ca legile să fie vândute cetățenilor de două ori: o dată atunci când suntem noi plătiți aici pentru a le produce și a doua oară când lor li se obstrucționează dreptul de a le vizualiza.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Dincă Mărinică. Microfonul 2.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, bătălia pe acest proiect legislativ este dacă lăsăm cetățenii să se informeze sau dacă le punem o bentiță la ochi, să nu vadă nimic.

Nu costă nimic Monitorul Oficial să facă acest pas. Cei de la Monitor – bănuim, pentru că nu ne-au declarat nimic – și-ar proteja veniturile. Indiferent care sunt veniturile lor, indiferent cât de mult trebuie să sacrificăm din aceste venituri, pentru a fi corect, repede și de la sursă informați cetățenii nu reprezintă un efort foarte mare.

Din punctul meu de vedere, trebuie să respectăm ceea ce scrie în Constituție și în legile organice – nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii. Dar, în același timp, statul cenzurează accesul la lege, la cunoașterea legii și fiecare dintre noi este îndreptățit de a fi informat și de a fi informat corect.

Cred că aceste două principii trebuie să le respectăm. Iar, în privința votului pentru și împotrivă, înțeleg că cei de la PSD sunt de acord că cetățenii trebuie să fie informați, dar nu știu dacă de frică, dacă din ignoranță sau din alt motiv or să voteze împotrivă, pentru că nu există nicio justificare: nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere procedural.

Am auzit aici – și vreau să duc discuția într-o zonă foarte clară, foarte precisă – faptul că vor fi discriminați cei care au abonamente. Dacă au abonamente la formatul electronic, la partea care privește actul normativ, niciun fel de problemă. De la data la care intră în vigoare această lege, vor beneficia și ei de gratuitate. Au avut abonamente și au plătit sau plătesc până în ziua în care intră în vigoare această lege.

Deci absolut niciunul dintre motivele ridicate aici de a vota împotriva acestui proiect nu rezistă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Am o rugăminte, există în practica conferințelor, reuniunilor și așa mai departe o expresie în engleză: „ _catch the eye of the president_ ” – „îi surprinzi privirea”.

Ați ridicat mâna, nu trebuie să stați 10 minute cu mâna sus. V-au văzut și colegii mei, v-am văzut și eu. Vreau să vă ajut, nu să vă descurajez, dar nu trebuie să stați minute întregi..., stați liniștită, că nu scăpați, vă dăm cuvântul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

S-a întâmplat de mai multe ori să nu mă vedeți!

Aoleu, regret atunci, da. Domnul senator Iovescu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să felicit inițiatorul și să-mi exprim regretul că nu am reușit în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități să-mi conving colegii din comisie să votăm să dăm aviz pozitiv acestei propuneri legislative. E culmea, suntem Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități – dar drepturile omului în primul rând – și clar aici s-ar încălca un drept al omului, cel de a fi informat. Dar asta s-a întâmplat înainte de ruperea USL-ului, sper să nu se mai întâmple.

Mă bucur că raportul comisiei este de admitere și vă rog, dragi colegi și colege, să acordăm un vot de admitere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, domnule președinte, am o întrebare. Dumneavoastră, când studiați și aveți nevoie de documente din Monitorul Oficial, cum faceți? Faceți abonament sau cum aveți acces? Pentru că eu, în calitate de senator, n-am acces gratuit.

Vi se pare normal, într-un stat de drept, ca un reprezentant al poporului, în Parlament, să nu aibă acces la Monitorul Oficial, să poată să-și facă treaba?

Deci până aici s-a ajuns nebunia. Până aici! Nici măcar cei din Guvern sau cei din Parlament nu au acces gratuit la Monitorul Oficial! În ce țară trăim?!

Și stimatul domn a venit cu o ordonanță sau cu o directivă, da? Din care a citit sau va citi un articol, care i-a convenit dumnealui. Eu mă refer la punctul 16 din directiva respectivă, care spune așa: „Punerea la dispoziția publicului a tuturor documentelor general disponibile deținute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci și la cel legal și administrativ, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoaștere, care

este un principiu de bază al democrației. Acest principiu se aplică instituțiilor la orice nivel, fie el local, național sau internațional.”

Deci trăim într-o democrație sau în ce?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna senator,

Am vrut să verific. Aveți acces nelimitat pe site-ul Senatului, în calitate de membru al Senatului, și, evident, Senatul este abonat la Monitorul Oficial și aveți acces oricând. Dar sigur că aceasta nu schimbă cu nimic demersul propunerii legislative.

Există alte persoane care doresc să ia cuvântul? Alți senatori?

Doamna senator Anghel, din nou.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu. Păi, ați spus un lucru care nu este adevărat decât parțial. Și-atunci, o minciună este un adevăr spus pe jumătate.

Eu am acces numai când sunt aici, în Senat. Dar eu nu pot să stau ziua și noaptea în Senat să lucrez. Dacă eu mă duc acasă și vreau să lucrez, în beneficiul poporului, eu n-am cum să am acces la Monitorul Oficial. Și ar fi o discriminare dacă aș avea numai eu acces și n-ar avea și cetățeanul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna senator are întotdeauna dreptate, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

..., atunci declar încheiate dezbaterile și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid votul.

Votul este deschis.

Listă pentru liderii de grup. Se cere.

Domnul senator Oprea.

Suntem în procedură de vot!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Deci v-am anunțat mai devreme rezultatul votului, raportul și propunerea legislativă au fost respinse.

Domnul senator Oprea.

Votul s-a terminat, am anunțat și rezultatul votului, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aș vrea, pentru tinerii care privesc la spectacolul de aici, să știe că, aici, PSD-ul n-a votat să aveți dreptul să vedeți legile țării când vreți, pe tabletă, pe laptop și altundeva. Acesta este adevărul! Asta s-a votat, copii! N-aveți voie să vă informați.

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Acum, dacă nu m-ar fi provocat domnul lider, n-aș fi spus nimic. Acești copii, care sunt suficient de mari să înțeleagă lucrurile, n-or să uite atunci când le-ați tăiat dumneavoastră părinților lor salariile, bunicilor pensiile, agricultura ați lăsat-o nefinanțată și alte, și alte nenorociri.

Când doamna Udrea..., care a devenit un model național și ați ținut-o multă vreme în brațe, nu la propriu, la figurat, acum, sigur, n-o mai țineți, o ține altcineva... Nu pot copiii aceștia să uite că ea i-a sfidat, s-a uitat de sus, de pe tocuri, de la 10–15 cm... „Hermes” și alte mărci.

Asta spuneți, domnule Oprea, dacă tot vreți să le spuneți ceva acestor tineri.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Barbu.

Păi, nu, aici suntem după procedura de vot, puteți să explicați numai votul.

Domnule Mărinică, de la dumneavoastră din partid a vorbit domnul lider de grup.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Sunt momente în procesul de legiferare foarte importante și fac apel la colegii mei din presă, care se află în balconul destinat presei, să facă și ei la rândul lor demersul de a informa cetățenii asupra votului prin difuzarea în presă a rezultatului acestui vot.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deci la explicarea votului, conform regulamentului, un reprezentant al grupului parlamentar _... (Discuții în sală.)_

Luați-l și citiți-l, vi-l dăm imediat.

Deci se explică votul, nu fiecare persoană își explică votul, da?

Mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu.

Poftiți, microfonul 2.

Domnule senator Mărinică, dacă mai vociferați din sală, rog chestorii să aplice regulamentul!

Microfonul 2, domnule senator. Aveți cuvântul.

Microfonul 2, domnul senator Stănescu are cuvântul.

Am votat pentru a apăra dreptul cetățenilor de a fi informați mai ales în legătură cu actele legislative. Și vă anunț că, dacă mai mulți colegi din opoziție ar fi fost prezenți în această sală și ar fi procedat ca mine, cetățenii ar fi beneficiat de acest drept.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Punctul următor al ordinii de zi, punctul 6, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Raportul este de respingere. Caracterul legii este organic. Inițiatori, anumiți colegi deputați. Întreb dacă sunt prezenți aici?

Domnul senator Todirașcu, căruia îi dau cuvântul. Din partea Guvernului este....

Da, așa mi-a spus domnul Purec.

Domnule Purec, nu este inițiator la acest punct. Întreb dacă din partea inițiatorilor este prezent cineva care vrea să-și susțină proiectul de lege.

Dacă nu este, am să dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Justiției, Liviu Stancu, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Domnule președinte de ședință, Distinse doamne senator,

## Distinși domni senatori,

În urma analizei care s-a făcut la text, s-a remarcat că nu sunt observații de neconstituționalitate, însă, dat fiind obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, Executivul consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra analizei respectivului proiect.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, microfonul 7, din partea Comisiei juridice, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării prezentei propunerii legislative.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil, fără amendamente, această propunere legislativă.

În ședința din 25 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale.

Dacă sunt doamne și domni senatori care doresc să ia cuvântul?

Domnul senator Hașotti, microfonul central.

## Vă mulțumesc.

## Distinși colegi,

Nu discut oportunitatea raportului de respingere. Vreau însă să vă spun, domnule secretar de stat, reprezentant al Guvernului, că nu este deloc, dar nu este deloc în regulă ca, atunci când sunt chestiuni foarte sensibile, onor Guvernul să vină să spună: „Lăsăm la latitudinea Parlamentului!”.

Și am să vă spun, stimați colegi, de ce afirm acest lucru. Iată ce conține această propunere legislativă – și, încă o dată, nu discut dacă este oportun sau nu raportul de respingere –, sunt două motive... Raport de respingere, doamnă, nu?

Art. 3 – „Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (1), art. 13, art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României.”

Guvernul spune: „Lăsăm la latitudinea Parlamentului, Parlamentul să hotărască”. Adică cum în aceste chestiuni deosebit de importante Guvernul nu are niciun punct de vedere?

Și mai este o modificare: „Partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare, referendumuri, mitinguri sau activități care aduc atingere art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (1), art. 13 din Constituția României.”

Guvernul nu are niciun punct de vedere? Așa ceva nu s-a mai întâmplat. Nu este deloc în regulă, vă repet, ca, atunci când sunt chestiuni foarte sensibile, Guvernul să spună: „Eu nu știu, Parlamentul să hotărască, el este legiuitor” și, pe de altă parte, să vină cu un potop de ordonanțe de urgență.

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă spun că, astăzi, fiind și o zi de sărbătoare, pentru mine e a doua oară când încep să spun cu „felicitări”, iar, de data asta, felicit Guvernul pentru punctul de vedere care spune că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării acesteia.

Doresc cât mai multe puncte de vedere de acest fel din partea dumneavoastră, dar doar în plen, pentru că la comisii faceți mai mult rău decât bine cu punctele dumneavoastră de vedere, că nu lăsați membrii comisiei... în loc să urmărească ceea ce au în față, se uită la ultima pagină, punctul de vedere al Guvernului, și astfel se dă votul.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.

Se poate să avem o intenție bună. Vrem să interzicem un anumit fel de partide în această țară, dar de unde știm că nu se va ajunge la abuzuri, cum s-a ajuns de atâtea ori?

Mai mult decât atât, avem o procedură a Curții Constituționale care judecă contestațiile care au ca obiect

constituționalitatea unui partid politic. Deci avem o posibilitate, atunci când considerăm, cei din Parlament, că un partid este neconstituțional, putem să mergem la Curtea Constituțională.

Mă rog la Dumnezeu ca această Curte să se primenească în continuare cu oameni de valoare, astfel încât hotărârile lor să fie absolut legale, și nu în funcție de dorințele unui partid sau ale altui partid. Dar, în rest, nu putem să interzicem totuși.

Mulțumesc.

Vă mai rugați vreo trei ani. Peste trei ani mai avem alegeri la Curte.

Domnul Stănescu, domnul senator Stănescu. Microfonul 2.

Și eu mă voi pronunța asupra conținutului acestui proiect de act normativ, dar nu înainte de a saluta ceea ce a spus domnul Hașotti, în sensul că, atunci când este vorba de lucruri sensibile, ar fi bine să avem și un punct de vedere al Guvernului.

Acum, pe fond, aparent, pare o inițiativă generoasă, aceea de a interzice existența unor partide politice care aduc atingere art. 1 din Constituție. În realitate, dacă am face acest lucru, am deschide larg porțile unor abuzuri incredibile împotriva unor partide politice, abuzuri care ar putea conduce la restrângerea drepturilor democratice. Astfel încât mă pronunț împotriva acestui proiect de act normativ.

Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul central.

Coroborez răspunsul de la propunerea legislativă anterioară cu poziția Guvernului, care este una, de data asta, de drepți în fața Senatului. Doamne, ce Guvern spășit!

Dar, de fapt, nu e vorba de vreun ban, că, dacă ar fi cerut inițiatorul un bănuț, spunea că n-are fișă financiară. Dar când Guvernul dă ordonanțe de urgență după ordonanțe de urgență, inclusiv prima ordonanță, nr. 1 din 2013, care a băgat mâna – la sute de milioane – în buzunarul pensionarilor, atunci nu și-a mai făcut _mea culpa_ . Astăzi, prin propunerea făcută de colegii de la PSD, nu este vorba de implicație financiară și Guvernul, de data asta, este chiar foarte grijuliu cu oamenii din Senat.

Și probabil că o să vedeți ciudățenie – mă atenționa colegul Hașotti – la următoarea propunere legislativă, o să vedeți cum se comportă Guvernul României față de subiecte sensibile. Dar meritul este al dumnealui și probabil că-și va exprima punctul de vedere.

Doamnelor și domnilor colegi, are cuvântul...

Vă anunț că, până acum, toate grupurile parlamentare și-au exprimat poziția – din partea independenților, doi domni colegi –, în afară de Grupul PSD.

Îi dau cuvântul domnului senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnul senator Roșca-Stănescu a luat-o puțin înainte, explicând un lucru care este sau am crezut că este de domeniul evidenței. Orice formațiune de natură politică ce-și inserează în cuprinsul statutului sau oricărei reglementări de natură internă o dispoziție contra Constituției României, contra oricărei dispoziții constituționale, nu va putea fi înscrisă. Nu din cauza acestei dispoziții pe care am introduce-o noi acum în Legea partidelor politice, ci pentru că și acum este respinsă o solicitare de înscriere a unei formațiuni cu caracter politic ce-și inserează o astfel de dispoziție. Deci, din acest punct de vedere, reglementarea ar fi superfluă.

Mai fac însă o precizare: fiind o chestiune sensibilă, care ține de partide politice, nu este nimic nefiresc în faptul că Guvernul a spus că la o asemenea chestiune nu trebuie prezentat un punct de vedere guvernamental. O asemenea chestiune nici nu face parte din Programul de guvernare și nu va putea face parte dintr-un program de guvernare, indiferent ce partide sau ce partid ar compune acel Guvern. Deci, din acest punct de vedere, nu este nici o poziție de foarte mare umilință, nici de dispreț, nici de lipsă de interes, ci este o chestiune eminamente politică, iar organismul eminamente politic al unei democrații este Parlamentul.

De altfel, despre acest lucru, despre acest punct de vedere ar fi putut fi întrebat domnul Voicu, Mihai Voicu, care era ministru pentru relația cu Parlamentul în Guvernul României la acea dată și care, probabil, cunoștea cel mai bine de ce Guvernul României a prezentat o asemenea poziție față de această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Hașotti, vrea să revină, și am să-l rog pe domnul senator Cotescu să îl lase pe domnul senator Hașotti. Liderul grupului intervine a doua oară.

Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc pentru îngăduință, domnule președinte. În primul rând, trebuie să spun că Grupul parlamentar al PNL va vota raportul de respingere.

Îmi pare rău însă să-l contrazic din nou pe distinsul nostru coleg, domnul senator Șerban Nicolae. Faptul că o propunere legislativă nu face parte din Programul de guvernare nu este deloc un argument ca Guvernul să aibă un punct de vedere, pentru că sunt parlamentari și de la putere, și din opoziție care fac astfel de propuneri.

Ca să nu vă mai spun că la următorul punct, punctul 7 pe ordinea de zi, o propunere legislativă privind Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, o chestiune tangentă cu subiectul în discuție, cel referitor la acordarea de decorații, Guvernul are un punct de vedere și propunerea, la rândul ei, nu face parte din Programul de guvernare.

Nu e politic!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Deci haideți să... Ba este foarte politic, pentru că uitați ce spune... Este vorba de cazul Tőkés...

Este vorba de cazul Tőkés...

Domnule senator, vă rog foarte mult, nu discutați cu sala! Domnule senator din sală, vă rog, nu interpelați vorbitorul! Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Așadar, Guvernul trebuie să-și exprime un punct de vedere inclusiv sau poate mai ales la propunerile legislative ale parlamentarilor care nu fac obiectul Programului de guvernare.

Și, vă repet, la punctul următor, veți vedea că Guvernul are un punct de vedere, unul corect, și vom vota și raportul de adoptare, care este în consonanță cu punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Închid dezbaterile generale.

Este vorba despre o lege organică. O vom vota la ora 12.30.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 7,

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 52 din Legea

- nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României. Comisia sesizată în fond, Comisia juridică. Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Legea are caracter ordinar.

Întreb dacă din partea inițiatorilor este prezent cineva pentru a susține propunerea legislativă.

- Nu este.

Atunci dau cuvântul reprezentantului MDRAP, Ministerului Dezvoltării... Nu? Asta înseamnă MDRAP, nu?

- Nu este nimeni de la MDRAP?

Dacă nu este nimeni, trecem mai departe. O puneți pe ordinea de zi ori mai târziu...

-

Dacă nu este niciun reprezentant al Guvernului la...

-

Poftim? MDRAP-ul nu este Ministerul Dezvoltării?

- Păi, întreb: este un reprezentant al Ministerului

- Dezvoltării? Nu este.

-

Când o să... Trebuie să avem un punct de vedere, când vine un secretar de stat. Ori mai târziu, ori, dacă nu, o lăsăm pe mâine. Așa am procedat totdeauna.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii...

-

Păi, da, acesta este.

-

Păi, dacă... Deci partea vizată... El a avizat propunerea legislativă. Nu știu de ce l-a avizat el. Probabil că așa...

Haideți, domnule senator, nu facem discuții în legătură cu cine avizează. Asta nu e obligația noastră. Avizarea o face Guvernul și o face printr-un secretariat sau printr-un minister din subordinea Guvernului, da?

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Raportul este de respingere. Caracterul legii este organic.

Dau cuvântul unuia din inițiatori, domnul Bumbu Octavian, senator. Microfonul 5.

Sub aspectul efectelor sale, propunerea instituie, indirect și retroactiv, o incapacitate a acestor instituții de a dobândi, ulterior anului 1945, un drept de proprietate asupra unor terenuri agricole sau forestiere, nesocotind dispozițiile constituționale în materia restrângerii exercițiului unor drepturi, fapte ce pot echivala cu o expropriere care nu respectă cerințele legale.

Având în vedere raportul negativ al comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, și văzând argumentele de mai sus, nu susținem propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici pentru a prezenta raportul Comisiei juridice. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Din nou asistăm la persistența unei nedreptăți flagrante în România. Și o să mă explic. Pe de o parte, sunt unitățile de învățământ superior care au dobândit suprafețe de teren în perioada comunistă, iar după 1989 le-au primit în proprietate cu titlu sau cu alte forme, în unele cazuri chiar au făcut cadastru și chiar intabularea. Aceste terenuri au aparținut, de drept, până la 1945 sau după, prin Legea nr. 187/1945 de împroprietărire a veteranilor de război și urmașilor acestora, unor proprietari de drept. Și aici fac o precizare cât se poate de clară: aceste terenuri pe care le au acum în proprietate unitățile de învățământ superior sunt dobândite prin constituire, nu prin reconstituire.

În această situație de fapt, vechii proprietari sunt trimiși ca sarcină în bugetul statului sau la Fondul „Proprietatea”. Ei, de fapt, nu sunt puși în posesie, pe când unitățile de învățământ superior și-au însușit o proprietate pe care, de multe ori, o arendează sau o abandonează – sunt cazuri concrete – și asistăm, cum am spus, la o mare nedreptate.

Sigur că s-a invocat faptul că legile nu pot să acționeze retroactiv, dar, dacă asistăm la o nedreptate și nu facem nimic, atunci cred că, pur și simplu, ne compromitem statutul nostru de for legislativ.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, avizatori au fost Ministerul Justiției, Ministerul Educației, ANRP-ul și Ministerul Dezvoltării.

Dau cuvântul domnului secretar de stat de la Ministerul Justiției, Liviu Stancu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## Onorată asistență,

Punctul de vedere al Executivului este negativ, criticile aduse acestui proiect fiind următoarele: în primul rând, legea nu determină cauza care să justifice nulitatea și care să fie contemporană încheierii actului juridic contestat, astfel că dispozițiile ar putea afecta principiul neretroactivității legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere.

În consecință, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au avizat negativ această propunere legislativă.

În data de 25 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

La dezbateri generale?

Imediat.

Deci domnul senator Popa. După aceea, domnul senator Bumbu.

## Stimați colegi,

Aparent, motivația este interesantă: apărarea proprietății, a dreptului de proprietate al unor oameni care au deținut acele terenuri.

În fond, pot spune, din păcate pentru dumneavoastră, din fericire pentru acele unități care beneficiază de acele terenuri – și sunt nenumărate acele universități cu specific în domeniu, fără acele terenuri nici nu-și pot desfășura activitatea –, spun că acest text de lege este profund neconstituțional. Nu are niciun fel de bază, încalcă toate principiile, inclusiv dreptul de proprietate garantat de Constituție, retroactivitatea legii – nu mai vorbesc, imposibilitatea unei astfel de activități, dar, mai ales, gândiți-vă, domnule coleg, că aceste bunuri sunt intrate într-un circuit civil, legal din punctul de vedere al întregii legislații române. Nu putem astăzi, încălcând actul fundamental, să schimbăm regula. Vreau să vă spun că pentru aceste terenuri există posibilitatea despăgubirii la un nivel acceptabil, în așa fel încât nimeni să nu piardă, dar ceea ce doriți dumneavoastră este, într-adevăr, de neacceptat. Mai bine zis, neconstituțional.

Are cuvântul doamna senator Andronescu. După aceea urmează doamna senator Anghel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să pledez în defavoarea acestei inițiative legislative, întrucât universitățile care au primit aceste loturi în proprietate sau în folosință... reprezintă pentru ele loturile experimentale pe care își îndeplinesc o parte din activitatea didactică.

Ca urmare, mi se pare absolut inacceptabil și trimitem universitățile acestea în categoria celor care se deprofesionalizează, dacă înțelegem să acceptăm o asemenea inițiativă legislativă.

În altă ordine de idei, aș vrea să informez Senatul – și vă rog să verificați acest lucru –, proprietățile universităților de stat sunt printre puținele proprietăți de stat care nu s-au diminuat, ci s-au conservat în ultimii 20 și ceva de ani.

În plus, aș vrea să ne uităm și pe ceea ce au avut institutele de cercetare agricolă, și anume, în anii ’90, circa 160.000 de hectare, și la ce au ajuns astăzi, la mai puțin de 30.000 de hectare, din pricina afectării lor, poate cu bună-credință, în conformitate cu legea, dar, oricum, am afectat institutele de cercetare agricolă în ceea ce privește suprafețele de care dispuneau pentru loturile experimentale și pentru cercetarea agricolă. Și cred că, în afară de elementele de constituționalitate pe care le-a invocat domnul senator, eu cred că, pe fond, ar fi o mare greșeală să aprobăm o asemenea inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Regret, domnule președinte, că această inițiativă legislativă nu a trecut și pe la Comisia pentru învățământ, așa cum era absolut normal, pentru că este vorba de instituții de învățământ superior și cred că făcea obiectul de preocupare și al Comisiei pentru învățământ.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Cineva de aici, din Senat, spunea, la un moment dat, despre Consiliul Legislativ că este „Blândul Ben”. Păi, dacă „Blândul Ben” a dat aviz nefavorabil, negativ, și spune că: „În cadrul dezbaterilor s-a arătat faptul că textul este neconform cu cerințele de tehnică legislativă și este imposibil de aplicat.”, ce mai discutăm, domnilor?

Deci nu are rost decât să îl respingem.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamna senator,

Consiliul Legislativ, „Blândul Ben”, are un rol de aviz consultativ. Plenul suveran este plen suveran, da? În sfârșit, aveți dreptate.

Nu, nu-mi dați replică! V-am spus doar așa, că e aviz consultativ. Sigur că, de cele mai multe ori, este foarte important, că ne ajută.

Vedeți că nu pornește microfonul? Nu vrea. Domnul senator Oprea, microfonul central.

-

Vă rog, poftiți.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu mă auziți?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu aud. De acolo nu aud decât cu microfonul. Domnul senator Oprea, microfonul central.

Consider că subiectul acesta este o neinspirată inițiativă a colegilor noștri, pe care, altfel, îi admirăm.

Ca rector al Universității „Cuza” din Iași, vă spun că opt ani au fost de lupte de neînchipuit ca să menținem atât cât mai avem. Și, mai mult, ce am primit în proprietatea statului și în administrarea universității, nu am de gând să vă dau locurile... Să le vedeți sfințite de școli. Sunt locuri care nu s-au transformat în proprietăți private, nu s-au realizat cartiere, sunt stațiuni de cercetare, stațiuni cu care suntem în parteneriate internaționale, iar pentru asta oamenilor din mediul academic al României nu le trebuie un astfel de subiect, pe care noi îl consideram aproape încheiat.

Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu toții, probabil, acceptăm că s-au făcut multe erori, multe greșeli, acum 60–70 de ani, dar, dacă atunci s-au făcut niște nedreptăți, acum să venim pentru a mulțumi o persoană, afectând 20 sau 200.000 de oameni... Deci propunerea Guvernului o consider absolut corectă, de a respinge această inițiativă legislativă, pentru că statul român, de foarte multe ori, în ultimii 15–20 de ani, a făcut eforturi, chiar peste limitele acceptabile, pentru a despăgubi, pentru a repara, pentru a plăti tot felul de daune. Dar haideți să acceptăm că putem face la nivelul acceptabil și, în acest caz, este de neacceptat.

## Vă mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale, nu înainte de a da cuvântul domnului senator Bumbu, foarte scurt, pentru a răspunde într-un fel, în calitate de inițiator, la observațiile făcute.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Foarte scurt. Văd că sunt partizani implicați în sistem și este bine, dar uităm problema – exact, s-a tot vorbit – fundamentală, de fond, și am precizat: aceste dobândiri au fost făcute prin constituire, nu prin reconstituire. Toate legile de fond funciar au avut ca scop reconstituirea proprietăților. Păi, credeți că, dacă s-a greșit fundamental atunci când li s-a acordat titlul, trebuie să asistăm la acest lucru?

Atât am vrut să spun. Dacă considerați că așa este corect, atunci îi dăm înainte și dreptul la proprietate, ăla fundamental, dreptul fundamental, îl călcăm în picioare. Cei care au cumpărat acest teren, care au făcut eforturi, cei care l-au moștenit de la rude sau l-au dobândit în urma luptei în război pentru patrie nu au dreptul, în schimb, universități... Și am precizat, nu-i vorba de stațiunile de cercetare, acolo este o altă problemă, dar, oarecum similară, e vorba de universități, unele care nu folosesc acest teren, ci îl închiriază. Iar, altfel, o să vă aduc exemple concrete de terenuri abandonate și împădurite pe care le au în proprietate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamnelor și domnilor,

Am încheiat procedura de dezbatere, trecem la votul final, la ora 12.30.

Legea are caracter organic.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul e de respingere. Legea are caracter organic. Inițiatori, un număr de doamne și domni deputați. Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține. Nu sunt.

Partea vizată este MMFPSPV, Ministerul Muncii.

Participă doamna secretar de stat Bratu și îi dau cuvântul, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, în 2011 a fost reformat sistemul de asistență socială. Proiectul de față nu este coroborat cu această lege, făcând referire la sume fixe acordate persoanelor cu handicap, în loc ca acestea să fie calculate la indicele de inserție.

Totodată, trebuie să vă spun că unul dintre articole este superfluu, întrucât prevederea la care face referire inițiatorul se regăsește la art. 42 alin. (4).

Totodată, creșterea indemnizației pentru persoanele cu handicap conduce la o estimare a efortului bugetar de 41 de milioane de lei lunar.

Mulțumesc.

Ca atare Guvernul nu susține proiectul. Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului senator Pop, președintele Comisiei pentru muncă. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din data de 25 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, din mai multe considerente: reglementările propuse ar schimba filozofia de finanțare actuală, efortul bugetar este semnificativ, nu se precizează sursele financiare, iar beneficiile de asistență socială nu sunt raportate la ISR, care este, în momentul de față, 500 de lei.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt doamne și domni senatori care vor să ia cuvântul pe marginea proiectului de lege?

Nu sunt... Ba da, doamna senator Anghel. Vă rog, microfonul 2.

Vorbim de punctul 9, nu?

Da!

Aici văd „reglementările propuse ar schimba filozofia de finanțare actuală”...

Domnule președinte, cu tot respectul, vreau să știu și eu care este filozofia actuală și cum ar schimba-o această lege, că eu nu înțeleg.

Nu am înțeles ce să fac eu, doamnă, ca să vă ajut.

## Domnule președinte,

M-am adresat domnului președinte al comisiei. Dumnealui, în raport, scrie că s-ar schimba filozofia. Care e cea actuală și cum s-ar schimba, și cu ce s-ar schimba aprobând această lege.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Eu știu că persoanele cu handicap, cele cu dizabilități au mari probleme și normal ar fi chiar să schimbăm filozofia de a le privi și să le ajutăm într-un fel.

Mulțumesc, mulțumesc, doamnă.

Dau cuvântul domnului senator Cotescu.

La sfârșit o să răspundeți, domnule președinte, poate mai sunt alte intervenții și răspundeți la toate.

Microfonul 2.

Domnul senator Cotescu.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Da, poate nu aș fi intervenit... Sigur, pe fond, orice dăm persoanelor cu handicap și oricăror persoane care au nevoi speciale e bine.

În ceea ce privește filozofia, mie mi se pare că această filozofie este foarte proastă, cu indicele... cu ISR-ul, atât pentru pensii, cât și pentru... cu indicele pentru salarii, fiindcă acești indici au fost introduși tocmai ca să nu se mai urmărească o corelare cu salariul minim. Și acești indici nu sunt modificați de mult timp.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Din 2009!

Din 2009, de când..., poftiți, m-a ajutat doamna senator. Deci această filozofie, are dreptate ministerul, trebuie schimbată. Nu mai putem să avem indici sau, dacă vreți, salarii de referință sub salariul minim. Asta este, de fapt, problema. Iar faptul că doresc niște..., că se propun niște sume fixe, e adevărat, nu e în corelare cu legea, dar nici ele nu s-au modificat de nu știu când. Sunt tot fixe, deși par variabile.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale?

Dacă nu, am să dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul senator Pop, microfonul 7, să răspundă, dacă dorește sau...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O parte din răspunsul meu l-a prezentat domnul senator Cotescu. Prin inițiativa legislativă se propun de către inițiatori indemnizații fixe, neraportate la indicatorul social de referință, adică se schimbă în totalitate filozofia legii. Orice propunere de modificare în zona asistenței sociale trebuie să o facem plecând de la indicatorul social de referință, care este 500 de lei. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Am închis dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Este vorba despre o lege organică, o votăm la ora 12.30. Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 55 al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, care ne prezintă un raport de respingere.

Legea este organică.

Întreb dacă dintre inițiatori sunt prezenți pentru a susține. Domnul senator Banias, microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Măsura înaintată spre dezbatere are ca obiectiv fundamental sprijinirea mamelor din România, cu scopul creșterii natalității la nivel național, o măsură cu potențial de a salva întregul sistem de pensii publice bazat pe solidaritate între generații.

Măsura propusă permite femeilor să primească pensie pentru limită de vârstă mai devreme cu un an pentru fiecare copil născut, în condițiile în care au îndeplinit stagiul complet de cotizare.

Problema pensiilor și a viitorului sistemului de asigurări sociale este una foarte dificilă, dar trebuie acceptat faptul că simpla amânare a pensionării viitoarelor generații, prin creșterea pragului pentru pensionare la limită de vârstă, este o măsură insuficientă și, pe termen lung, incapabilă de a redresa problema fundamentală a sistemului public de pensii bazat pe solidaritatea între generații.

Pentru aceste considerente, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să dați un vot favorabil acestui proiect legislativ.

Domnule președinte Pop, vă rog, microfonul 7, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 25 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul legii fiind organic, iar Senatul prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Bratu, de la Ministerul Muncii.

Poftiți, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am precizat de nenumărate ori și așa cum știți și dumneavoastră, în legislația anterioară existau prevederi care permiteau femeilor care nășteau și creșteau copii să iasă cu un an, doi, trei mai devreme la pensie, în funcție de numărul copiilor. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană am fost nevoiți să transpunem Directiva 79/7/CEE privind egalitatea de șanse în sistemele de securitate socială, care nu permite acordarea, pe criterii de sex, a beneficiilor legate de creșterea copiilor.

Ca atare, nu putem susține, pentru că asta ar atrage după sine poziții de infringement din partea Comisiei Europene. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Cotescu, microfonul 2, Grupul parlamentar al PNL.

Sunt unele inițiative care vizează mult viitorul. Nu văd cum se ajută o tânără mamă și se stimulează creșterea natalități prin a-i acorda drepturi peste 40 de ani. Eu zic că tinerele mame trebuie ajutate acum, când sunt mame, cât sunt tinere, cu alt fel de ajutor, nu să-i mai dau un an la pensie peste 40 de ani și nu știu dacă îl prinde. Să zicem că naște la 20 de ani, îi dau un an peste 45 de ani, mie mi se pare că e așa... spre populism chestiunea aceasta.

Dar procesul creșterii natalității trebuie stimulat, Guvernul trebuie să aibă grijă de asta, trebuie să aibă alte măsuri și și noi, ca parlamentari, ar trebui să avem inițiative care să țină de prezent, și nu de viitorul foarte îndepărtat, vorbind la scara vieții unui om.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, domnule senator, am o întrebare: câți copii ați născut?

**Domnul Marin Adrănel Cotescu**

**:**

Unu!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Ați născut?!

**Domnul Marin Adrănel Cotescu**

**:**

A! Nu, nu am născut, dar am crescut.

Ați crescut? Când?

Doamna senator, vă rog, vă rog, nu vă implicați în conversații cu sala.

Nu, iertați-mă, eu știu cum cresc majoritatea bărbaților copiii: dormind în sufragerie sau în altă cameră, cât mai depărtată, pentru că ei au serviciu...

Doamna senator, nu intrați în intimități, vă rog.

...iar, de obicei, femeile nu au nici bone, cele simple, și stau nopți întregi, și se mai duc și la serviciu.

Și, mai mult decât atât, există chiar în legislația actuală o discriminare între bărbați și femei la cuantumul pensiei. Deși – și doamna poate să confirme lucrul acesta, uite, a trecut pe lângă mine – este vorba de împărțirea la 35 și la femei, și la bărbați, pensia femeii este mai mică, deși a muncit cot la cot cu bărbatul.

Nu e mare lucru. Și, oricum, se poate face la cerere, nu este obligatoriu ca femeia respectivă să iasă. Dacă are o carieră extraordinară, poată să rămână în activitate până la 65 de ani, așa cum spune legea. Dar, dacă a crescut acești copii, eu cred că are dreptul la reducerea perioadei de activitate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Mulțumesc. Domnul senator...

Niță Mihai. Niță Mihai este.

Domnul senator Niță Mihai, microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Poate, prin expunerea de motive, s-a atins un punct din care colegii noștri au înțeles că este vorba numai de creșterea natalității. Inițiatorii au vrut în special prin această inițiativă să ajute mamele care au depus eforturi în perioada de când au ținut sau țin copiii în... de la prima lună și până la nouă luni și, după aceea, pentru creșterea lor, până la vârsta când pot să facă primii pași.

Știm cu toții ce înseamnă asta și eu cred că este foarte corect să venim să compensăm acest efort al mamelor și nu este vorba de o discriminare de sex, așa cum au fost făcute observațiile de către reprezentanții Guvernului, pentru că, dacă vorbim de discriminare, am putea să spunem că există între profesorii – dau un exemplu – care sunt... sau își desfășoară activitatea într-o școală de poliție și profesorii care își desfășoară activitatea în civilie; unii ies la 65 de ani la pensie, alții la 50. Aici cred că am putea să vorbim de discriminare. Dar aici, dacă vorbim de compensarea unor eforturi făcute de mamele din România, nu cred că este cazul și cred că ar trebui să ne îndreptăm cu toții atenția către sau în această direcție și este bine să votăm această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Iovescu. După aceea... domnul senator...

Agrigoroaei.

Nu. Leonard Cadăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu consider că este foarte important să luăm măsuri urgente pentru creșterea natalității. Sigur că nu asta va aduce efect imediat, dar oricum încurajează femeile când se gândesc că acest fapt de a purta o sarcină le aduce la un moment dat o reducere minimă.

Vreau să spun că inițiativa este a celor de la PC, deci de la putere.

Vreau să vă spun că noi, în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, acum, după ruperea USL-ului, am reușit să dăm aviz negativ unei propuneri similare, dar nu văd de ce am refuza această propunere. Sigur că cealaltă la care mă refer mai condiționează și de a crește copilul până la 16 ani, ceea ce am putea introduce și în propunerea de astăzi, și să o votăm. Dar cred că nu asta este problema. Problema este să fie voință de a acorda această reducere.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cadăr, microfonul 2.

Vă aduc aminte că din partea grupurilor parlamentare poate să vorbească un singur reprezentant.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Leonard Cadăr:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că eu sunt în măsură să-mi spun o părere, întrucât soția mea așteaptă dintr-un moment în altul să nască...

Vreau să-l contrazic pe domnul Cotescu. Noi știm, majoritatea cunosc, eforturile la care sunt supuse mamele. Trebuie să recunoaștem meritul lor. Dacă sistemul nostru de pensii nu poate rezolva acest lucru, trebuie să recunoaștem și să căutăm să-l perfectăm. Nu trebuie, de asemenea, să ne ascundem în spatele fricii de infringement, pentru că suntem un forum legislativ și putem căuta soluții pentru a rezolva această problemă. Însă, în mare parte, trebuie să recunoaștem că mamele ar trebui cumva... Ar trebui, în mare parte, echilibrat efortul lor, pentru că ele au dreptul doar la durere, și noi la plăcere.

Domnul senator Agrigoroaei.

Vă rog, dumneavoastră să nu intrați în intimități. Vă rog.

Rog liderii de grup să-și cheme în sală colegii pentru sesiunea de vot.

Punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul este de respingere, al Comisiei pentru muncă. Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Inițiatori sunt mai mulți colegi senatori și deputați.

Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține proiectul de lege.

Nu sunt.

Partea vizată este Ministerul Muncii.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, de la Ministerul Muncii.

Microfonul 8, pentru a prezenta, scurt, punctul de vedere al Guvernului și apoi comisia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare includerea în condițiile speciale a reprezentanților autorităților publice locale.

Trebuie să precizez faptul că, potrivit legislației în vigoare, în condiții speciale de muncă intră acele persoane cărora, din cauza condițiilor de muncă, le sunt afectate sănătatea și securitatea în muncă.

Pentru acest lucru, toate activitățile care au fost incluse în legislația internă în condiții speciale sunt cele pentru care s-au efectuat măsurători ale noxelor și ale altor factori care afectează grav sănătatea, cu respectarea Legii nr. 319/2006, care vizează sănătatea și securitatea în muncă, deci nu putem include în condiții speciale doar prin voința noastră, a celor care inițiem acte normative.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pare puțin nefiresc ca această propunere să vină din partea bărbaților mai mult. Deci cine nu înțelege cât de puternice sunt organizațiile de femei ar trebui să se abțină. Mai întâi să se convingă de acest aspect. Argumentul care a fost prezentat din partea Guvernului este foarte bine argumentat, sunt toate motivele reale, concrete. După aceea sunt aspecte care, într-adevăr, privesc pe o perioadă destul de îndepărtată, de 30–40 de ani, pe viitor, ceea ce iarăși nu argumentează o asemenea propunere. Și, cu siguranță, bugetul nu permite așa ceva, să începem fără a analiza în amănunt, în detaliu. Să venim cu propuneri mult mai concrete, susținute, într-adevăr, de femei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Închid dezbaterile generale.

Suntem în procedură de vot. Nu.

Ați intervenit, domnule senator.

Am închis dezbaterile generale, suntem în procedură de vot.

E vorba de o lege organică, o votăm la 12.30. Ne apropiem de ora 12.30.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte de comisie, domnul Pop. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, în ședința din data de 25 februarie 2014 membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Vochițoiu, microfonul central.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără a fi malițios, vreau să spun că acest proiect legislativ ne arată cum vede PNL, ai cărui reprezentanți în Parlament au inițiat acest proiect legislativ, sistemul de pensii și cum ar trebui el folosit. Ni se cere și ni se recomandă prin acest proiect legislativ să-i punem în aceeași categorie și pe cei care lucrează în mină o viață, și pe cei care lucrează la furnal o viață cu primarul general, cu viceprimarii municipiului București, cu președinții consiliilor județene, și să încercăm să le facem parte și acestor oameni de pensii speciale.

Eu cred că este o demagogie fără margini aici. Cred că, în condițiile în care Guvernul Ponta face eforturi deosebite – 132 de milioane de lei doar anul acesta, ca să putem asigura la 234.000 de pensionari, conform Curții Constituționale și indicelui de corecție, pensiile mărite. Cred că acest proiect legislativ...

Cei care l-au inițiat ar fi trebuit să aibă bunul-simț să-l și retragă, să nu-l pună în dezbaterea parlamentară.

Îmi pare rău că nu sunt aici copii sau adulți să vadă cum PNL-ul încearcă să smulgă banii de la oamenii care trudesc o viață întreagă și să-i dirijeze spre câțiva lideri ai dumnealor.

Îmi pare rău, cred că acest proiect legislativ nu trebuie votat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

...Proiectul legislativ... din păcate, inițiatorul este... Am stabilit de ieri de la grup.

Părerea mea este că nu trebuiau introduse aceste categorii. Ele au fost introduse la cererea unui grup de primari, probabil că au considerat, dar au cerut greșit. Trebuiau să modifice condițiile speciale, să nu spună numai cei din subteran, furnale, nu știu ce, ci și cei care lucrează sub supravegherea ANI, DNA, DIICOT...

Și atunci aveau o justificare.

Până una-alta, noi retragem și nu vom vota „pentru”. Mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Ați rămas același consecvent... Da.

Ar trebui însă să știți, domnule senator, că la această propunere legislativă și noi suntem împotrivă, așa cum a spus și domnul senator Cotescu. Îi are inițiatori și pe colegi de la PSD, și pe colegi de la PC, nu vă are pe dumneavoastră, este adevărat.

Și am să vă mai spun ceva: pe mineri sau pe lucrătorii la furnal, pentru care am tot respectul, nu i-a obligat nimeni să fie mineri. Este alegerea lor.

## **Din sală:**

Au!...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Tot așa și cum profesorii universitari sunt profesori universitari pentru că așa este alegerea lor.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, închid dezbaterile generale.

Este vorba despre o lege cu caracter organic și o

La 12.00, dar dânsul este venit...

Domnul deputat este pentru proiectul următor.

Nu este niciun reprezentant al inițiatorului.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Bratu, din Ministerul Muncii, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Hașotti. Poftiți, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să-i spun domnului senator Vochițoiu că îl recunosc când stătea în partea aceea a sălii.

Prin Rezoluția 45/106/1990, ONU a stabilit ca ziua de 1 octombrie să fie înscrisă în calendarul lumii ca Ziua internațională a persoanelor vârstnice.

Începând cu anul 2003, prin Legea nr. 363/2003 privind finanțarea activităților ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaționale a vârstnicilor, România sărbătorește această zi. Totodată, finanțează organizațiile centrale reprezentative ale pensionarilor pentru organizarea de manifestări adresate acestei zile.

Ca atare, nu considerăm că mai este necesară reglementarea printr-un proiect legislativ a acestei zile. Mulțumesc.

A rămas același, ceea ce este lăudabil!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## **Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

Sunt consecvent...

Dau cuvântul domnului președinte Pop, microfonul 7, pentru raportul Comisiei pentru muncă.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 25 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, dacă sunt?

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Au fost foarte multe inițiative legate de diferite zile și această inițiativă este una dintre ele, o zi despre care eu zic că s-ar putea vota ca și multe altele care au primit aviz, doar că să introducem la art. 2 alin. (1) „autoritățile locale pot sprijini”, să nu fie obligate. Atunci rămâne la latitudinea lor, a organismelor, să facă lucrul acesta. Sigur că dacă le obligăm... Cred că aici... Eu, în comisie, am încercat să spun lucrul acesta, dar nu am reușit să punem acest amendament. Dacă acum s-ar putea face ceva în sensul ăsta, cred că ar fi... Dacă nu, sigur că, în condițiile în care nu e posibilitatea de a folosi cuvântul „poate”...

## Domnule senator,

Amendamente orale nu se admit, conform regulamentului. Eu, personal, aș fi pentru amendamente orale. În sfârșit, poate modificăm regulamentul. Deocamdată, în baza regulamentului, nu se poate face nimic.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, pregătiți-vă pentru vot. Deschid votul.

Am deschis votul.

## Vă rog să vă exprimați.

Cu 77 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat, deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Național de Artă „Constantin Brâncuși”. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură și media. Raportul este de admitere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiatori, mai mulți colegi.

Este aici prezent domnul deputat Udriște Gheorghe, microfonul 6, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Invit comisia..., domnul Georgică Severin, pentru prezentarea raportului.

Domnul Georgică Severin.

Aveți cuvântul, domnule deputat, microfonul 6. Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Udriște** _– deputat_ **:**

## Stimate colege și stimați colegi parlamentari,

Îmi revine plăcuta sarcină ca, din partea inițiatorilor, să vă prezint câteva detalii în legătură cu propunerea legislativă pe care o aveți astăzi pe ordinea de zi, nu înainte de a mulțumi tuturor senatorilor care au făcut parte din comisiile care au avizat raportul pentru promovarea propunerii legislative.

La data de 11 martie 2014, s-au sărbătorit 100 de ani de la prima expoziție personală a sculptorului Constantin Brâncuși. Evenimentul nu avea loc la București, nu avea loc nici măcar în satul natal, Hobița, sau în oricare alt oraș din România sau Europa, ci tocmai în Statele Unite ale Americii, la New York.

## Domnule deputat,

Am o rugăminte la dumneavoastră. Expunerea de motive am citit-o cu toții. Vă rog, susțineți propunerea legislativă. Noi avem interesul s-o trecem, vă spun foarte sincer, iar la 12.30 – e și interesul dumneavoastră – avem vot final.

Am înțeles. Închei cu o frază.

Pe 12 noiembrie anul trecut, împreună cu alți 100 de colegi deputați și senatori, a fost depusă în Parlament Propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Național de Artă „Constantin Brâncuși”, în subordinea Muzeului Național de Artă al României și în administrarea Consiliului Județean Gorj, cu sediul în municipiul Târgu Jiu. Muzeul va avea ca obiectiv promovarea operei și a vieții lui Constantin Brâncuși.

În final, închei prin a spune că este o datorie morală și istorică, iar actualul Parlament al României poate acorda această șansă moștenirii artistice pe care Constantin Brâncuși ne-a oferit-o.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei subsecretar de stat în Ministerul Culturii, Irina Cajal, pentru a prezenta un punct de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

**Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul de vedere al Ministerului Culturii, în contextul restituirii de bunuri culturale mobile pe care a trebuit să o efectueze Muzeul Național de Artă al României din București, considerăm că nu este oportună transmiterea bunurilor culturale mobile care alcătuiesc Colecțiile „Constantin Brâncuși” din cadrul acestui muzeu, întrucât numărul tuturor bunurilor culturale mobile expuse, precum și numărul de colecții de valoare ar scădea simțitor.

De asemenea, anumite exponate ale operei lui Constantin Brâncuși fac parte din colecții particulare, inițiativa legislativă nereglementând modalitățile de expunere a acestora. Inițiatorul propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, nerespectându-se astfel prevederile art. 138 alin. (5) din Constituția României.

Mai mult, înființarea Muzeului Națională de Artă „Constantin Brâncuși” în subordonarea Muzeului Național de Artă al României din București, dar în administrarea Consiliului Județean Gorj, cu finanțare din bugetul Ministerului Culturii, reprezintă o construcție judiciară lipsită de legalitate și eficiență practică.

Având în vedere cele mai sus menționate, Ministerul Culturii nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Domnul senator Severin, președintele comisiei, microfonul 7, raportul comisiei.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Muzeului Național de Artă „Constantin Brâncuși”, instituție publică fără personalitate juridică, în subordinea Muzeului Național de Artă al României și în administrarea Consiliului Județean Gorj, cu sediul în municipiul Târgu Jiu.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Până la data redactării prezentului raport, Guvernul României nu a formulat un punct de vedere față de această propunere legislativă, deci este prima dată când și noi aflăm, acum, punctul de vedere al Guvernului.

Cu Adresa nr. XXII/159/2014, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

Cu Adresa nr. XXX/32/2014, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a Senatului României ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 12 martie anul curent. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu

unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, a propunerii legislative.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Barbu, microfonul 2.

Domnul... Scuzați-mă!

Domnule președinte Severin, având în vedere faptul că aveți acum un punct de vedere care este diametral opus față de ceea ce propune comisia, cereți retrimiterea la comisie pentru a rediscuta?

Da, este o soluție, pentru că trebuie să dezbatem pe baza noii opțiuni a Guvernului.

Mulțumesc foarte mult.

Am înțeles că domnul senator a cerut retrimiterea.

Ați cerut cuvântul înainte. Deci, ținând cont de acest aspect, aveți cuvântul, microfonul 2.

O să supun la vot.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Nu are nicio vină doamna secretar de stat, dar cred că sunt în asentimentul tuturor din sală când spun că inconștiența, iresponsabilitatea și lipsa totală de patriotism de care au dat dovadă cei care au acum în patrimoniu unele dintre cele mai valoroase obiecte de artă pe care le are România – și mă refer la Complexul din Târgu Jiu –, repet, iresponsabilitate, inconștiență și delăsare totală, fac ca un punct din propunere, acela care spune că muzeul se va ocupa de conservarea, de conservarea și păstrarea în bună condiție a operelor lui Brâncuși, să fie suficient – ar fi suficient pentru Guvernul Ponta să ia în calcul propunerea, pentru că poate doamna secretar de stat nu știe, dar „Poarta Sărutului” a fost spălată cu jetul de apă cu care se spală autoturismele în Târgu Jiu.

Poate doamna secretar de stat nu știe că „Poarta Sărutului” este roșie... sau, mă rog, roșiatică, deși Brâncuși a făcut-o alb-gălbui.

Poate doamna secretar de stat nu știe în ce hal se discută acolo. Nu vreau să spun ce caracter au discuțiile. „Oneros” este cel mai eufemistic termen. Se discută despre niște opere de artă din patrimoniul universal.

Asta vreau să spun. Trebuie ca distinșii mei colegi parlamentari, senatori și deputați, să ia în calcul că înființarea acestui muzeu nu înseamnă devalizarea Muzeului de Artă de la București. Poate doamna secretar de stat nu știe, dar în Catalunya există două locuri unde poți vedea operele lui Dali: și în Muzeul Dali din Barcelona, și în frumoșii munți ai Catalunyei, unde te duci și găsești Casa memorială și Muzeul Dali.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor,

Avem o solicitare din partea președintelui Comisiei pentru cultură...

A, procedură. Poftiți, domnule senator Oprea, procedură. Vreți să-mi aduceți aminte că am intrat în procedura de vot, dar nu puteam să-i iau microfonul domnului senator Barbu.

Voiam să vă reamintesc că un președinte de comisie nu poate să întoarcă la comisie și, dacă Guvernul atât de serios a tratat un subiect atât de sensibil și apropiat de orice român, e jenant că președintele Comisiei pentru cultură, acum, influențat de întârzierea cu care Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, cere să se întoarcă la comisie.

E nedrept față de Brâncuși. Nu trebuie să mă duc la Paris să mă simt bine că-s român prin ceea ce a făcut Constantin Brâncuși.

Nu cred că vreun grup politic de aici nu e de acord cu o astfel de inițiativă. Că se mai poate negocia cu Guvernul este un alt aspect, dar să întorci numai pentru că azi nu știu ce vorbe au fost aduse aici nu este corect.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Sârbu.

Păi, nu... el a zis, dar n-am voie eu.

Atunci, dacă am eu voie, dați-mi voie totuși să fac propunerea asta, să se retrimită la comisie. E, într-adevăr, un subiect care merită mai multă atenție. Am văzut și argumentele ministerului, sigur, sunt și argumentele inițiatorului și, într-o săptămână... Cred eu că ajunge, se pot face toate...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea...

Suntem în procedură de vot, domnule senator.

O retrimitem la comisie.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am cerut înainte cuvântul!

Foarte bine că ați făcut înainte. Am și spus că domnul senator...

A, procedură. Poftiți, poftiți, procedură!

Ce procedură de vot? Eu am cerut să iau cuvântul mai de mult.

Stimate domn coleg senator,

A existat o solicitare din partea comisiei, care, pe urmă, într-adevăr, regulamentar, așa cum a spus domnul senator Oprea...

Păi, pe procedură vreau să discut.

Deci pe procedură. Poftiți, pe procedură. Microfonul 2.

Deci eu am luat act de intervenția domnului Severin și, tocmai fiindcă am luat act, vreau să fac precizarea, aici, în plenul Senatului, că un senator, fie el și președinte de comisie, nu este o simplă prelungire a Guvernului.

Noi, în comisie, am dezbătut temeinic această propunere legislativă și ne-am pronunțat în comisie și, dacă nu mă înșel, ne-am pronunțat în unanimitate. Deci nu putem acum, fiindcă vine cineva de la Guvern, care n-a venit când trebuia să vină și să explice nu știu ce, să ne schimbe întreaga viziune, pentru că vrea cineva. E inadmisibilă o asemenea procedură.

Deci vă cer, vă cer să continuăm să dezbatem acest proiect legislativ.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator,

## Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu procedurile regulamentare, când un lider de grup solicită retrimiterea la comisie a unei inițiative legislative, din argumentația care s-a văzut, se supune la vot. Aici plenul e suveran. Adică dumneavoastră, domnule senator, împreună cu ceilalți colegi, puteți să votați împotriva acestei solicitări și o dezbatem în continuare. Dacă nu, o trimitem la comisie. Da?

Deci nu e o decizie a cuiva, e decizia, pur și simplu, a dumneavoastră, a fiecăruia dintre dumneavoastră, domnule senator, lucru pentru care supun la vot solicitarea domnului președinte Sârbu, de la Grupul parlamentar al PSD, pentru a trimite, pentru o săptămână, propunerea legislativă la comisie pentru raport suplimentar.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 100 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 3 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

Domnule președinte, aveți timp o săptămână pentru a pregăti raportul suplimentar.

Doamnelor și domnilor, cu scuzele de rigoare, dar nu puteam să întrerup o dezbatere atât de importantă, intrăm în procedura votului final.

Vă rog?

Votul final pentru legile organice, sigur. Domnul senator Hașotti.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Vă cer îngăduința, cu scuze anticipate, vă răpesc doar câteva secunde. Și este o chestiune care ne privește pe toți, cu toate că, de data aceasta, este vorba doar despre un coleg. Două posturi de televiziune dezinformează grosolan opinia publică, dar grosolan, cum că domnul senator Crin Antonescu este anchetat.

Ieri, la Biroul permanent, am avut un document cu care domnul Antonescu nu are niciun fel de legătură. Era vorba despre aniversarea a 150 de ani de la înființarea Senatului României. Era o propunere făcută. Domnul senator Crin Antonescu nu are nicio legătură cu această chestiune, nu există niciun fel de comisie de anchetă. Biroul permanent, în înțelepciunea lui – și a fost înțelept –, l-a dat pentru o nouă evaluare a cheltuirii banului public, adică bugetul Senatului pentru aniversarea acestui moment important în istoria națiunii române, până la urmă.

Deci, încă o dată, sunt două posturi de televiziune care dezinformează, în acest moment, grosolan opinia publică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot, pentru vot final, pentru inițiativele cu caracter organic.

Prima propunere legislativă care intră în discuție este propunerea legislativă pentru modificarea...

Doamnelor și domnilor colegi, vă rog să luați loc în bancă.

Doamna senator, stimata doamnă senator și stimați domni senatori, intrăm în procedură de vot.

Vă rog.

Punctul 6 din ordinea de zi...

Acum, înainte de a intra în procedură..., de a intra în votul efectiv, atrag atenția staffului ca, de acum încolo, când există pe ordinea de zi, pentru că nu avem cum să procedăm altfel, în paranteză, să se specifice foarte clar că este proiect de lege pentru reprogramare la vot. Da? Și, eventual, dacă..., cum s-a întâmplat în cazul de astăzi, cum spunea domnul senator Hașotti, să se specifice dacă nu cumva intrăm într-o adoptare tacită. Că era foarte simplu, ieri, votam într-un minut prelungirea cu încă 15 zile, la 60 de zile, și astăzi procedam la votul corect și nu intram într-o...

Este păcat... Cel mai mare păcat, în opinia mea, este să adoptăm tacit, mai ales după ce au existat rapoarte de la comisie și așa mai departe.

Nu, nu mai intrăm în discuții...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe procedură!

Domnule senator,

Pe procedură, sigur că da, dar nu pe chestiunea aceasta, pe care cred că am lămurit-o, toată lumea a fost de vină, inclusiv noi, mai ales eu.

Vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul...

Vreau să nu dăm de înțeles că personalul nu și-a făcut treaba. În ordinea de zi de ieri scria în paranteză „ca urmare a faptului că atât proiectul de lege de aprobare a ordonanței, cât și proiectul de lege de respingere a ordonanței nu au întrunit numărul de voturi...”.

Deci dumnealor au scris, numai că nu au menționat că era ultima zi. Atât.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Absolut. Păi, asta trebuie..., să atragă atenția și asupra acestui aspect, pentru că este o obligație a staffului. Este o scăpare și a noastră, că, în definitiv, nu stafful este obligat să legifereze. Noi legiferăm. Dar ne ajută. Ne îndrumă și ne susține.

Punctul 6 din ordinea de zi, prima inițiativă legislativă cu caracter organic, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere, care se adoptă... respingerea, cu 86 de voturi.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați votul.

Cu 119 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Deci a fost respinsă propunerea legislativă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților cât mai urgent.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 103 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și o singură

abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Deci propunerea legislativă este respinsă.

Vă rog s-o transmiteți cât mai urgent la Camera Deputaților.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Grupul parlamentar al PNL solicită listă.

Vă rog să i se acorde o listă.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a se adopta propunerea legislativă. Ca atare, este respinsă și, pe cale de consecință, transmiteți-o la Camera Deputaților cât mai urgent.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 116 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

- Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 49 din ordinea de zi, care este de săptămâna trecută sau de ieri – punct comun al ordinii de zi din cele două zile –, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să le transmiteți de urgență la Camera Deputaților.

Ultimul proiect din ordinea de zi la votul final pentru inițiative cu caracter organic, punctul 50 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stafful, vă rog să le transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Ne întoarcem la punctul 7.

A, punctul 7, a venit cineva? De la Ministerul Justiției, da?

Da.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, am încheiat procedura de

vot.

Ne întoarcem la punctul 7 din ordinea de zi, pe care l-am amânat.

Punctul 7 privește Propunerea legislativă pentru modificarea art. 52 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică.

Are un raport de admitere, cu amendamente.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Întreb: dintre inițiatori este cineva prezent? Domnul deputat inițiator nu este. Partea vizată este...

Am înțeles că avizul vine din partea Ministerului Justiției. Dau cuvântul domnului secretar de stat de la Ministerul Justiției, care o să ne spună și numele, acum. Dacă nu-l spun eu, să și-l spună singur.

- Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Pentru stenogramă, mă scuzați, domnule secretar de stat.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva însușirii a două observații și propuneri, care au un caracter minimal.

Prima se referă la înlăturarea din componența titlului – modificarea textului – a cuvântului „modificarea”, textul având ca sens numai completarea Legii nr. 29/2000.

De asemenea, mai există o modificare de realizat în text, și anume, în locul... după articolul 52 litera b), se va introduce o nouă literă, și anume lit. c).

Sunt chestiuni nu foarte importante pe care Guvernul le-a sugerat a fi introduse.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul comisiei, doamnei senator Federovici. Microfonul 7.

Să vedem cum rezolvăm această problemă, doamnă senator.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, susține această inițiativă legislativă, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor de la punctul II.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil propunerea legislativă.

În consecință, în data de 11 martie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Doamna președinte, deci au fost operate cele două amendamente ale Guvernului?

Da, au fost.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori legate de această propunere legislativă?

Domnul senator Verestóy Attila.

Microfonul 2.

Menționez că domnul secretar de stat de la Ministerul Justiției este domnul secretar de stat Liviu Stancu. Da? Pentru stenogramă.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Sigur că, ținând cont și de opinia colegilor, eu aș opina că, pentru a cugeta un pic asupra importanței unor expresii, care au rămas, probabil, dintr-o cutumă, dintr-o neglijență în text, bine ar fi ca onorata comisie să mai reflecteze încă o dată asupra unor prevederi pe care le-a trecut în textul propunerii legislative, chiar și în amendamentele adoptate.

E vorba de un cuvânt care aparent poate să stea bine într-un text de lege. O vorba de cuvântul „declarații”. Și de aici putem să începem să reflectăm asupra posibilității de a aplica această lege în diferite ocazii, pentru diferite opinii, pentru diferite declarații, de orice tip, de orice nivel.

De mâine, conform acestei legi, nimeni, nimeni în țara asta nu mai are voie să declare sau să opineze, de exemplu, despre importanța monarhiei sau despre alte lucruri pentru care noi, legiuitorii, suntem trimiși în aceste Camere – la Senat și la Camera Deputaților – ca să ne gândim cum să perfectăm edificiul legislativ al acestei țări până la vârf, până la Constituție.

De aceea, eu vă rog, și nu vreau să lungesc aici cuvântul, pentru că mulți din colegi înțeleg că o lege bună care încearcă să fie mai bună poate să fie inamicul, adversarul variantei bune.

Nu mai vreau să pledez prea mult, pentru că, în sinea lui, fiecare coleg, colegă înțelege că, lăsând cuvântul „declarații” – nu e vorba de fapte sau acțiuni –, s-ar crea o posibilitate de a

interveni în libertatea de opinie, în libertatea de exprimare și în multe domenii, unde, deocamdată, cred că, în acești 25 de ani de zile, noi am făcut un progres și am ajuns să fim europeni. Să nu facem un pas hotărâtor și hotărât înapoi. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Distinse domnule senator,

Dumneavoastră sunteți un senator cu atât de multă experiență, încât era să spun că sunteți inegalabil, dar dumneavoastră, prin această intervenție a dumneavoastră, nu ați rezolvat problema, ați exprimat o opinie. Or, a retrimite la comisie..., atunci trebuie să spuneți _expressis verbis,_ și acest lucru s-o facă un lider al grupului.

Am înțeles. Nu, nu vă mai deranjați. În numele grupului, domnul a făcut această propunere, da?

Întrucât s-a făcut această solicitare...

Doamna Anghel, suntem într-o solicitare de retrimitere la comisie a unei inițiative legislative.

Deci acesta e primul lucru care se supune la vot, da?

Dacă nu se adoptă, atunci intrăm în dezbateri și în discuții și așa mai departe.

Deci Grupul parlamentar al UDMR a solicitat retrimiterea la comisie pentru o săptămână a acestei inițiative legislative, da?

Doamnelor și domnilor, supun la vot această solicitare.

Cu 11 voturi pentru, 84 de voturi împotrivă și două abțineri, solicitarea de retrimitere a propunerii legislative la comisie nu a fost acceptată.

Pe cale de consecință, intrăm în dezbaterile generale.

A vorbit și comisia, a vorbit și Guvernul. Da? Dau cuvântul doamnei senator Anghel Cristiana. Microfonul 2.

Aici nu vorbim de drepturile unui cetățean obișnuit, vorbim de cei medaliați, adică un club select, da?

Și, în momentul în care tu ai dreptul să spui ce vrei, dreptul tău se oprește acolo unde începe dreptul meu.

Când tu declari că ziua de 1 Decembrie este zi de doliu pentru tine, dar ești medaliat al statului român, stat național, unitar, nu se poate să nu votăm această propunere legislativă și nu se poate să nu retragem medaliile celor care nu înțeleg că nu sunt câștigate pe viață.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

E foarte simplu, propunerea legislativă face referire la trei articole din Constituție.

Și am să vi le citesc. Face referire la art. 1 și spune așa: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Da? Face referire la art. 3, care spune că teritoriul României este inalienabil. Nu e vorba aici nici de monarhie, nici de altceva. Vorbește despre frontierele țării, cum este organizat teritoriul și că pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. Mai face referire la articolul 13, care spune că în România limba oficială este limba română.

Am vrut doar să vă informez la ce articole din Constituție... face referire această propunere legislativă și mi se pare cât se poate de corectă. Nu avem ce să... cu ce să nu fim de acord în legătură cu aceste trei articole din Constituție.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog s-o transmiteți de urgență la Camera Deputaților.

Este cu amendamente.

Mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor senatori, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Pe cale de consecință, supun la vot raportul, cu amendamente.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 92 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei, de admitere, cu amendamente, a fost admis.

...cu amendamente.

Supun la vot propunerea legislativă, mă scuzați.

Mă uitam să nu depășesc termenul.

Doamnelor și domnilor, supun la vot propunerea legislativă în ansamblul ei.

- Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 91 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 3 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Închei lucrările ședinței Senatului de astăzi, 25 martie. Vă mulțumesc, domnilor colegi senatori care m-ați asistat în calitate de secretari.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812321]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35/3.IV.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei