Emil Marius Pașcan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „În privința agresiunilor cu caracter etnic separatist, România se manifestă precum ciobănașul din «Miorița»”.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, în aprilie 2014, o rezoluție privind drepturile minorităților în Europa, în care se arată că autonomia teritorială poate contribui la protejarea drepturilor minorităților, aceasta fiind doar una dintre modalitățile prin care se pot asigura aceste drepturi.

Rezoluția pritocită în urma presiunilor și a lobby-ului Budapestei stipula faptul că protecția drepturilor minorităților naționale trebuie să rămână „o prioritate pe agenda politică” și sublinia că beneficiile acestei protecții nu se limitează la minorități, ci „vor aduce stabilitate, dezvoltare economică și prosperitate pentru toți”. Erau invocate drept exemplu autonomia Tirolului de Sud, situația minorității suedeze din Finlanda și alte state unde sunt garantate drepturi colective.

Între timp, președintele Comisiei de la Veneția a evidențiat la Cluj-Napoca, cu ocazia Conferinței internaționale dedicate marcării a 20 de ani de la adoptarea de către Consiliul Europei, respectiv de la semnarea și ratificarea de către România a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, buna și fructuoasa colaborare pe care organismul a avut-o cu țara noastră și performanțele României în domeniu: „Comisia a putut observa că România a avut întotdeauna o abordare pozitivă și constructivă în ceea ce privește protecția minorităților naționale. De asemenea, a putut constata preocuparea reală a autorităților române pentru respectarea convenției-cadru și a standardelor aplicabile. (...) Mă bucur să observ că modelul românesc de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este astăzi unul bazat pe recunoașterea și aprecierea diversității, valorificând interculturalitatea drept mijloc de a dezvolta o societate diversă, dar unită și pașnică.” Imediat, în stilu-i consacrat belicos, Ungaria a reacționat prin intermediul Institutului de Cercetare pentru Politică Națională de la Budapesta, care a constatat faptul că modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar.

De câțiva ani, Consiliul Național Secuiesc face eforturi constante și se manifestă consecvent pentru forțarea unei autonomii teritoriale pe criterii etnice, prin desprinderea din trupul României a județelor Mureș, Harghita și Covasna. În acest sens, a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din cele trei județe să adopte o lege prin care să solicite crearea regiunii „Ținutul Secuiesc”, care să fie autonomă, iar această hotărâre să fie înaintată Guvernului și Parlamentului României, forurilor competente europene și internaționale.

Din fericire, înțelegând că deschide o cutie a Pandorei care poate risipi stabilitatea actuală a relațiilor interetnice în întreaga Uniune Europeană, Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei a respins săptămâna trecută cererea pentru autonomia așa-zisului „Ținut Secuiesc”, solicitată de 47 de consilii locale și județene din Covasna, Harghita și Mureș. Cele 47 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș au fost reprezentate la Strasbourg de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, și de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.