Emil Marius Pașcan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Extremiștii și instigatorii la enclavizarea României trebuie să răspundă penal”.

În ultima vreme, atitudinile separatiste, iredentiste, extremiste, instigatoare și contrare Constituției României dobândesc o amploare îngrijorătoare. După ce Comisia Europeană a respins Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția minorităților naționale – „Minority SafePack”,

Uniunea Democrată Maghiară din România acuză o decizie politică, iar Consiliul Național Secuiesc anunță public contestarea acesteia la Curtea Europeană de Justiție. Apoi, într-un gest de frondă și forță, UDMR, CNS și PPMT, eludând cu bună știință prevederile constituționale ale României, organizează „Marele marș secuiesc”. La această manifestare, întors parcă din vremuri medievale, președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, a citit „Proclamația Marelui marș al secuilor”.

Potrivit proclamației, maghiarii solicită autoguvernarea Ținutului Secuiesc, revendică aplicarea normelor practicate în Uniunea Europeană, în așa fel încât secuii să își poată exercita dreptul la autodeterminare prin autonomia Ținutului Secuiesc și „își reafirmă atașamentul față de delimitarea provizorie a Ținutului Secuiesc, format din 8 scaune și 153 de autorități locale, așa cum aceasta a fost stabilită în Rezoluția Adunării Naționale de la Ditrău”. Pe de altă parte, organizatorii au instigat la atitudini de nesupunere civică.

Și, de parcă ar fi uitat că pe la Consiliul Europei invocau cu ipocrizie rolul stabilizator al minorităților naționale în cadrul statelor europene, reprezentanții UDMR, prin vocea vicepreședintelui politic al formațiunii, László Borbély, anunță că pregătesc un proiect de lege a autonomiei teritoriale. Modelele invocate ar fi cele din Tirolul de Sud sau Finlanda.

Pe de altă parte, într-o culme belicoasă a neobrăzării, deputatul Korodi Attila, fost ministru al mediului și gospodăririi apelor, s-a adresat, în calitate de parlamentar român, membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, mințind cu nerușinare că „maghiarii nu își pot utiliza limba maternă în administrație”, că susține utilizarea limbii maghiare, ca a doua limbă oficială, în cadrul proceselor administrative și jurisdicționale, iar în acest sens UDMR a solicitat organizarea unui referendum în șase județe din Transilvania, Korodi susținând luarea în considerare a dorinței naturale a comunității maghiare de a dobândi autonomia.

Solicit, pe această cale, autosesizarea din partea instituțiilor legal abilitate, implicit abordarea acestui subiect, care reprezintă un atentat flagrant la siguranța statului și ordinea constituțională, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Radicalizarea și exacerbarea pozițiilor extremiste din ultima vreme ale formațiunilor politice care reprezintă comunitatea maghiară din România au rolul de a tensiona relațiile interetnice din centrul țării.