Nicolae Miroslav Petrețchi

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Este bine cunoscut faptul că multiculturalismul este o realitate de netăgăduit în România. Acesta implică recunoașterea pluralismului și a varietății culturale*, subliniind faptul că limba este piatra de temelie a oricărei culturi, fără de care aceasta din urmă nu ar putea exista.

Tot mai multe state pun un accent deosebit pe recunoașterea reciprocă a valorilor culturale proprii, țara noastră aflându-se incontestabil, de câteva decenii, pe un vector ascendent al acestei direcții normale și benefice, fiind un exemplu pozitiv în ceea ce privește preocupările autorităților române pentru protecția minorităților naționale, fapt recunoscut unanim la nivel internațional.

Toți împărtășesc postulatul conform căruia etniile minoritare completează și îmbogățesc tradițiile și cultura românească*, oferind totodată și o perspectivă de ansamblu și asupra modului în care tradițiile minorităților și cele ale populației majoritare s-au influențat și s-au potențat reciproc de-a lungul timpului.

Zilele trecute, la București, ucrainenii din România au celebrat, pentru a doua oră consecutiv, „Ziua limbii ucrainene din România”.