Florin Claudiu Roman

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Prima dată i-am pus pe acești oameni să-și cumpere aparate cu registru pe rolă de hârtie. Au dat 10 milioane. Cei care au mici afaceri – frizeri, barmani, coafeze și așa mai departe – au dat 10 milioane pe aceste aparate.

După câteva luni de zile, venim și le spunem – schimbăm, vrem registru electronic, facem un site la nivelul ANAF, centralizăm și ducem toate datele acestea, pentru o mai bună colectare.

Nu e rău. Problema e că acei oameni vin și mai plătesc 2.000 de lei – 20 de milioane de lei.

Deci îi punem o dată să dea 10 milioane, acum venim și le spunem „mai dați 20 de milioane”.

Problema este – și e foarte bine că s-a prelungit, pentru că acest sistem informatic de la nivelul ANAF nu există funcțional nici în ziua de astăzi.

Și întrebarea către cei de la Finanțe este: ce fac cu vechile aparate acești oameni? Ce fac?

În mod normal, în momentul în care i-ați obligat la registru electronic, trebuia să le spuneți și ce fac cu cele pe hârtie. Pentru că ei au dat bani pe acele aparate.

Și poate n-ar fi rău să gândiți, la nivelul Ministerului Finanțelor, o soluție tocmai pentru a nu-i împovăra pe acești oameni care... Cât poate câștiga un frizer într-un oraș de provincie? Gândiți-vă că pentru el 3.000 de lei înseamnă o sumă mare.

Găsiți soluția să le luați și aparatele pe rolă de hârtie, pe care le-ați băgat pe gât, prima dată, acestor oameni.

Cred că e mult mai corect și din partea dumneavoastră nu doar să impuneți, să cereți. Și să găsiți soluții împreună cu acești oameni, și măcar să le preluați pe cele vechi.

Vă rog să vă gândiți, domnule secretar de stat. Mulțumesc.