Stenogramă plen

## Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen.

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 167 de deputați.

V-am distribuit: ordinea de zi pentru astăzi și miercuri; programul de lucru în perioada 26 noiembrie – 1 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 21–26 noiembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele înregistrate și care urmează să fie avizate.

La ora 18.00 avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

La punctul 2, dacă nu mai schimbăm ordinea de zi, doamna președinte Cristina Iurișniți va avea un mesaj cu prilejul Zilei internaționale pentru eliminarea violenței.

La ordinea de zi?

- Vă rog.

Grupul PSD, vă rog. Și apoi Grupul PNL. Vă rog.

Deschideți microfonul central, vă rog!

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului următoarele modificări la ordinea de zi, și anume: de pe poziția 38, PL-x 538/2018

să fie adus pe poziția 6[1] .

## **Domnul Florin Iordache:**

Deci să fie adus după poziția 5. Și retrimis?

**Domnul Alfred Robert Simonis**

**:**

Nu, adus în față.

Da, bine. Mai aveți altceva?

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Da. De pe poziția 46, PL-x 570/2018 _[Proiectul de lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie]_ să fie adus pe 6[2] .

Nu, primul raport și al doilea raport. Pentru fiecare raport dăm câte un vot.

Deci pentru prima solicitare – 118 voturi pentru, 15 voturi împotrivă.

A fost adus pe poziția 6.

Următorul vot.

Imediat, domnule Drulă.

Cu 129 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, a fost mutat și acesta.

Următoarea propunere, vă rog.

## Ultima solicitare.

Poziția 361 de pe ordinea de zi – Pl-x 297/2018 _(Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/1990 – Legea societăților_ ), retrimitere două săptămâni la comisie.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

A fost adoptată și această solicitare.

Domnul Drulă, Grupul USR.

Domnule Leoreanu, imediat.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Aș dori să solicit, de pe punctul 11, PL-x 416/2018... Acea ordonanță de urgență privind RAPPS și înființarea de unități sanitare private la RAPPS conține – din discuțiile cu colegii – o serie de prevederi care ar putea să ducă chiar la neconstituționalitatea legii.

Prin urmare, vă solicit să o retrimitem comisiei, două săptămâni.

## Pe ce poziție?

Domnule coleg, la poziția 11 este reexaminarea, cu Codul de procedură civilă. Poate este la altă poziție.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

PL-x 416. Este ordinea care e pe site. Dacă s-a modificat în ultimul moment... PL-x 416/2018.

**Domnul Alfred Robert Simonis**

**:**

Și mai este o retrimitere.

## **Domnul Florin Iordache:**

La 17, da. Este poziția 17.

La 17.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Cu RAPPS, poziția 17.

A fost respinsă solicitarea dumneavoastră.

Mai departe. Domnul Korodi. Și apoi domnul Cucșa, Grupul ALDE.

Domnul Korodi. Vă rog.

Bună ziua, doamnelor și domnilor! Domnule președinte de ședință,

Vă solicităm să aducem, de pe punctul 37, Pl-x 581/2014 la punctul 7 și să-l retrimitem comisiei, pentru...

Legea zootehniei, da?

Exact. O săptămână, la comisie.

## **Domnul Florin Iordache:**

La Comisia pentru agricultură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog ca proiectul de la poziția 15, PL-x 544/2018, să-l aducem pe poziția 7[1] .

## **Domnul Florin Iordache:**

Autoritatea...

Imediat.

Autoritatea... Profesională... în Sistem Dual, acesta, da? Pe poziția 7.

Da.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Solicităm ca inițiativa de la poziția 16, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195, Pl-x 203/2016, să fie adusă pe poziția 12[1] .

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. OK.

Alte intervenții privind ordinea de zi? Nu mai sunt.

Revenim la ordinea de zi.

O invit pe doamna președinte Iurișniți.

2. Prezentarea mesajului cu prilejul Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeii.

Aveți cuvântul, doamnă președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

În 1993 Adunarea Generală a ONU a adoptat, prin Rezoluția nr. 48, Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor, iar din 1999, în fiecare an, 25 noiembrie este Ziua internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor. Și peste tot în lume, până la data de 10 decembrie, se organizează acțiuni pentru cele 16 zile de activism împotriva acestui tip de violență. Sunt zilele unei campanii îndreptate împotriva violenței asupra femeilor, desfășurate la nivel mondial.

Campania începută ieri se va încheia de Ziua internațională a drepturilor omului.

În România violența domestică și violența împotriva femeilor încă mai ating, din nefericire, cote alarmante. Trăim încă într-o țară în care femeile se tem să lupte pentru drepturile lor, multe dintre ele considerând ceva normal să suporte un comportament abuziv chiar din partea partenerilor de viață.

Institutul Francez din Cluj-Napoca, cu sprijinul TV5 Monde și al Asociației VIVA, a adus ieri, 25 noiembrie, în atenția publică, această temă, prin proiecția filmului „Jusqu’à la garde” de Xavier Legrand, regizor francez nominalizat la Oscar în 2014, care pune în dezbatere abuzurile, violența domestică și în special copiii care sunt victimele acestor comportamente criminale.

Am vorbit despre propria experiență, despre modificările legislative recente și în special despre necesitatea de a merge în școli pentru a vorbi copiilor, profesorilor și părinților despre relații sănătoase și prevenție, prin campanii de conștientizare și sensibilizare împotriva acestui flagel.

Victimele trebuie să fie în centrul atenției comunității, dar și agresorii, la rândul lor, au nevoie de ajutor psihologic și consiliere specializată.

Copiii noștri trebuie să trăiască, stimați colegi, într-un mediu sănătos, nu într-unul agresiv și violent. Haideți să ducem cu toții informația mai departe, să schimbăm comportamente și atitudini, să luptăm pentru sănătatea și starea noastră de bine!

În România numărul victimelor violenței domestice și sexuale este în creștere de la an la an, iar sancționarea agresorilor rămâne redusă încă în România. Conform datelor centralizate de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, doar 2% din plângerile depuse ajung în instanță, iar 75% dintre cazuri nu sunt raportate. Am asistat în ultimul an la numeroase cazuri în care femeile au fost ucise de actualul sau fostul partener – se întâmplă la fiecare cinci zile în România o astfel de crimă. Mai mult, la fiecare patru zile un minor sau o minoră din România este agresată sexual de un membru al familiei.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mai departe.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Opinia noastră are în vedere: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene reamintește și reafirmă poziția exprimată de delegația României la Reuniunea Consiliului Uniunii Europene – Justiție și Afaceri Interne – din octombrie 2017.

Susține transmiterea unui răspuns ferm din partea Uniunii Europene la amenințarea terorismului, care rămâne ridicată și continuă să evolueze, precum și consolidarea capacității de a investiga, a urmări penal infracțiunile de terorism și de a-i trimite în judecată pe autorii infracțiunilor.

Susținem o abordare comună a Uniunii în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor de terorism transfrontaliere.

Recomandăm derularea unor acțiuni la nivelul Uniunii care să consolideze cooperarea între statele membre și să armonizeze atitudinea față de prioritatea acordată investigațiilor și urmăririi penale din domeniul combaterii terorismului.

Astfel, domnule președinte, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în ședința din 20 noiembrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc.

## Da. Intervenții?

Domnul Stroe, vă rog, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Terorismul este o amenințare gravă, o amenințare globală, o amenințare de actualitate. Prin urmare, este evident faptul că avem nevoie de un efort concertat pentru a putea face față acestei amenințări. Până la urmă, terorismul, vedeți bine, nu cunoaște niciun fel de granițe. Prin urmare, nici legea și nici pedepsirea și, bineînțeles, combaterea terorismului n-ar trebui să se poticnească în birocrație.

Prin urmare, opinia noastră – și cred că și a Parlamentului României – ar trebui să fie favorabilă extinderii competențelor Parchetului European în ceea ce privește o abordare unitară la nivel european pentru investigarea, pentru urmărirea penală și pentru trimiterea în judecată a acestor fapte care țin de terorism – bineînțeles, prin extinderea competențelor Parchetului European.

Este de actualitate și este de maximă urgență. Vă mulțumesc mult de tot.

Da. Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem la dezbaterea pe articole?

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu. La preambul? Nu. La articolul unic. Obiecții? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

Mai departe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților și analiza Comisiei pentru afaceri europene, ne-am formulat următorul punct de vedere, și anume:

Salutăm eforturile permanente la nivel european pentru dezvoltarea conectivității cu continentul asiatic, una dintre componentele importante de implementare a strategiei globale a Uniunii Europene.

Apreciem că perspectiva unei cooperări aprofundate cu statele asiatice este atât un motor al reformelor, un angajament pentru statul de drept, justiție și valori fundamentale, cât și o prioritate pentru cetățenii acestor țări, o garanție a stabilității și a prosperității.

Subliniem că relevanța conectivității dintre cele două piețe mondiale poate fi sporită, în condițiile creșterii în paralel a eforturilor pentru aplicarea politicii de coeziune a Uniunii Europene.

În aceste condiții, domnule președinte, comisia noastră s-a întrunit în ședința din 20 noiembrie și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. La titlu. Comentarii? Nu.

La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic. Obiecții? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final, miercuri, la ora 12.00.

6[1] . Proiectul de lege privind instituirea zilei de 14 septembrie – Ziua națională a constructorului; PL-x 538/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Da.

Doamnă Roxana Mînzatu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să precizez câteva lucruri despre acest proiect de lege, și în numele colegilor care l-au inițiat, de la PSD.

Este o solicitare din partea breslei constructorilor, a structurilor asociative, a antreprenorilor din construcții din România; face parte dintr-un demers mai larg, dintr-un dialog mai larg între ei și Parlament și Guvern. Își doresc și lucrăm împreună pe mai multe măsuri.

Dar această lege are un caracter simbolic, acela de a face ca în ziua de 14 septembrie, prin acțiunile pe care autoritățile, instituțiile de învățământ sperăm să le organizeze, mai ales către tânăra generație, să atragem către aceste meserii din zona de construcții, puțin atractive în ultimii ani, mai mulți tineri, la toate nivelurile.

Este dorința principală pe care constructorii și-au exprimat-o, dincolo de politica investițională, dincolo de ceea ce facem pentru a gestiona criza forței de muncă pe piața construcțiilor și de măsurile pe care le lucrează acum cu Guvernul României. Își doresc o zi dedicată lor, 14 septembrie, o zi aleasă de constructori, ziua în care s-a inaugurat cel mai lung pod din Europa Continentală a vremurilor respective, în 1895; este vorba despre podul proiectat de Anghel Saligny, Fetești–Cernavodă.

Și, desigur, cu toții înțelegem simbolistica acestei zile. Eu sper să intrăm într-o zodie a consensului cu acest proiect de lege, pentru o Românie care construiește și care încurajează tinerii să vină către meseriile din construcții.

Și mizez pe votul tuturor colegilor, din toate formațiunile politice.

Vă mulțumesc frumos.

Da. Mulțumesc. Vă rog, prezentați raportul.

Raportul Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, asupra Proiectului de lege privind instituirea zilei de 14 septembrie, Ziua națională a constructorului, PL-x 538 din 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 octombrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Punctul de vedere al Guvernului: Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 14 septembrie ca Ziua națională a constructorului.

Ziua națională a constructorului va fi marcată de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de organizațiile neguvernamentale, care vor organiza manifestări, acțiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.

Această zi reprezintă data la care a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa Continentală a anilor 1895 și al treilea ca lungime din lume: Podul Fetești–Cernavodă, cunoscut sub numele de Podul Anghel Saligny sau Podul Carol I.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința din 30 octombrie 2018.

Din numărul total de 23 de membri ai comisiei au participat la ședință 20 de membri.

În urma opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților întocmirea unui raport de adoptare a proiectului de lege mai sus menționat, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Da. Domnule Leoreanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul deputaților PNL va susține acest proiect de lege. Vorbim despre constructori, vorbim despre cei care într-adevăr își dau măsura activității și au dus la modernizarea, la dezvoltarea României. Ne aducem aminte de Brătianu, prim-ministrul care spunea: „Am numit un inginer, pentru că acesta dă măsura, măsura în toate, măsura și în construcții.”

Și cred că ar trebui mai mult și actualul Guvern să-și dea măsura în dezvoltarea acestei țări.

Prin urmare, suntem de acord cu instituirea acestei zile și vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Rămâne la votul final.

Domnule Bulai, vă rog.

Este un raport fără amendamente. Va fi votat la votul final, miercuri, de la ora 12.00.

Vă rog, domnule Bulai.

Inițial nu aș fi vrut să intervin la acest punct de pe ordinea de zi.

A trecut de comisie, dar este foarte ciudat că folosim argumente din secole trecute și lucruri cu care ne mândrim, care au fost făcute acum 100 de ani, pentru a da o lege pentru o categorie de muncitori care aproape nu se mai găsesc în România – locuiesc în străinătate. 3 milioane de români au plecat să lucreze, să fie constructori, și nu numai, în străinătate.

Haideți să găsim legi și pentru acești oameni, acum, care trăiesc în România, nu doar chestii formale pentru oameni care locuiesc acum în afară pentru că i-am alungat. Și cu realizări pe care le-am făcut acum un secol.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Rămâne la votul... Doamna Rodica Paraschiv. Vă rog.

## **Doamna Rodica Paraschiv:**

Bună ziua, dragi colegi!

N-aș fi avut de gând să vorbesc, pentru că acest proiect de lege a trecut cu unanimitate. Dar văd că încă nu se înțelege ce înseamnă profesionalismul fiecăruia. Și nu se înțelege... că anul acesta, nu numai că este anul centenar, ci este și anul în care a fost înființat, în anul 1818, pentru prima dată în România, învățământul ingineresc și Gheorghe Lazăr a înființat Școala de Ingineri Hotarnici.

Vi se pare oare prea mult ca în această zi, care nu se cere liberă, în care nu se cere altceva decât recunoștință pentru cei care au grijă de locurile noastre de muncă, au grijă de spațiul nostru de locuit, să acordăm respect așa cum dăm fiecărei profesii? Cred că nu este foarte mult.

Și Grupul PSD susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Rămâne la votul final.

6[2] . Proiectul de lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 570/2018.

Dacă dorește din partea inițiatorilor? Nu.

Raport comun – Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii.

Cine prezintă? Nimeni...

Cineva de la Comisia pentru mediu sau de la Comisia pentru industrii?

Bun. Trecem mai departe, până...

Domnul președinte Iancu sau domnul președinte...

Bun. Mergem mai departe.

7[1] . Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România; PL-x 544/2018; procedură de urgență.

Domnule secretar de stat Andea, vă rog.

Și apoi raport comun – Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă, doamna președinte Gavrilă.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic care implică participarea agenților economici pe bază de contract atât cu unitatea școlară, cât și cu elevul care este școlarizat în această formă de învățământ.

Pentru promovarea legăturii cu mediul economic și mai ales cu agenții economici, Guvernul a considerat necesară înființarea acestei autorități, care, desigur, va aduce, după părerea noastră, un plus de calitate la ceea ce înseamnă formarea profesională inițială în învățământ dual.

Este motivul pentru care vă rugăm să adoptați Proiectul de lege de aprobare a acestei Ordonanțe nr. 59.

Vă mulțumesc.

Da. Doamna președinte Gavrilă.

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Raportul comun realizat de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă și protecție socială se referă la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2018.

Cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 59.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege se referă la funcționarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, înființată prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, aflată în continuare în subordinea Ministerului Educației Naționale.

Scopul autorității este de a asigura, a dezvolta, a evalua și a monitoriza calitatea formării profesionale inițiale în sistem dual la nivel național.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi și 9 voturi împotrivă, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Dacă la dezbateri sunt înscrieri? Da.

Domnule Seidler, vă rog.

Stimați colegi,

Desființăm o instituție și o reînființăm sub altă denumire. Nu știm vechea instituție ce valoare adăugată a adus timp de 10 ani. De fapt, știm – niciuna.

Dar reînființăm o nouă instituție, cu 50 de angajați, în loc să dăm aceste atribuții acolo unde ar fi normal, și anume ARACIP-ului.

Birocratizăm statul român fără niciun rezultat, fără nicio nevoie, fără niciun studiu de impact.

Dacă citiți expunerea de motive a ordonanței de urgență a Guvernului, pe care, foarte probabil, o veți aproba astăzi, prin această lege, veți vedea că identifică o serie de probleme reale.

Răspunsul la niciuna dintre acele întrebări, la niciuna dintre acele probleme reale nu este înființarea unei noi instituții, cu 50 de angajați. Piața forței de muncă din România suferă, este adevărat, și avem nevoie de oameni calificați.

Da, sprijinim ideea învățământului dual, dar nu este nevoie de o instituție distinctă, cu 50 de angajați. Care să facă ce? Același lucru, foarte probabil, pe care l-a făcut și în anteriorii 10 ani, nimic, în timp ce învățământul profesional din România a decăzut drastic.

O lege total inutilă, pentru o instituție publică inutilă.

Da. Domnul Oprea, Grupul PNL. Se pregătește doamna Mînzatu, de la PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o invenție a ceva care a fost odată ca-n povești.

Făcând parte din structura Parlamentului European – puteți verifica oricând –, am fost șef raportor pe componenta numită ECVET – învățământ vocațional și instruire, exact ceea ce aveam și noi cândva și am desființat. Și am făcut un segment pentru un sistem dual care de mult nu-și mai justifică funcționalitatea, chiar dacă mulți colegi îmi spun: „La Brașov sunt minuni.” Da, este un caz de succes, dar nu acesta este trendul!

Învățământul care se practică... Și există Rezoluția Parlamentului European din 2018 și punctul de vedere al Comisiei Europene, care spune foarte clar: educație și blockchain – structuri care, odată cu trecerea prin Parlamentul European, la 3 octombrie 2018, au devenit o rezoluție. Iar noi vorbim despre dualism în educație.

Nu am fost de acord la nivel de comisie. Dar votul se dă cu majoritatea celor care au fost de față, încât probabil multă lume s-ar întreba: de ce?

Suntem, de la 1 ianuarie 2012, membri ai rețelei ECVET. Rețeaua ECVET dă calificări tinerilor din Uniunea Europeană să profeseze meseria respectivă în orice țară europeană. Pentru asta există rețeaua ECVET, în care se regăsește și România.

Ați auzit ce noduri ECVET sunt în România, din 2012 până în 2018? Nu. Auziți de sistem dual.

Îmi pare foarte rău, nu acesta este trendul.

Da. Și doamna Mînzatu, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă veți veni la Brașov să discutați cu agenții economici și cu școlile implicate, Școala Profesională Kronstadt, o să-i auziți că au mare nevoie de sprijin din partea instituțiilor de la nivel central și că își doresc ca o autoritate dedicată să se ocupe de chestiuni precum: calendarul de admitere, programă, curriculă, hotărâri ale Guvernului care vizează alocarea de spații pentru internatele școlare în care să stea copiii care vin din afara localităților, matchingul pe care autoritatea îl va face între investitorii care vor să investească

în România și zonele de unde își pot recruta forța de muncă viitoare.

Este foarte important, când o companie decide să investească, să știe fluxul de elevi și de forță de muncă pe care îl va putea avea pe viitor.

Grupul PSD susține crearea acestei Autorități Naționale pentru Învățământul Profesional Dual, pentru că este o formulă de succes care are nevoie de un ambasador la nivel guvernamental și de o instituție care să fie liant între toate ministerele și să dea impulsul acestei forme de învățământ pentru toate județele.

Nu putem să lăsăm ca învățământul dual să fie o inițiativă răzleață, în două-trei județe.

Așa încât Grupul PSD și Guvernul PSD–ALDE susțin învățământul dual și consideră că această autoritate va face ca această formă de învățământ să fie funcțională în toată țara.

Doamna Iurișniți, Grupul USR, al doilea vorbitor.

Da, absolut de acord, învățământul profesional dual trebuie susținut, alături și de învățământul profesional și tehnic. Dar se dublează structurile, agențiile. Și, până la urmă, ce se întâmplă? Reluăm aceeași poveste, altă Mărie cu o altă pălărie? Pentru că acele opt centre regionale și cei 50 de angajați, cu excepția președintelui, a vicepreședinților și a cabinetului președintelui, toți aceștia vor face același lucru care s-a făcut și până acum.

Prin urmare, nu putem fi de acord cu această agenție, care nu va încuraja efectiv, la firul ierbii, aceste parteneriate între operatorii economici și școli. Lucrurile acestea nu se fac în acest fel.

Ceea ce ar trebui să se facă ar fi campanii de informare și de sensibilizare în mass-media, campanii în școli și informare cu adevărat.

Pentru că agenția exista. De ce să fie subordonată Guvernului și să nu fie în coordonarea Ministerului Educației Naționale? Aici este iar o problemă.

Deci USR va vota împotrivă.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, domnule Bacalbașa, vreți să vorbiți?

Da, vă rog.

Da, domnule Roman. Păi nu, procedură sau explicarea votului? Procedură.

Numai puțin, domnule Bacalbașa.

Păi s-a înscris domnul Bacalbașa înainte.

Păi...

Iar am asistat, din nefericire, la o manifestare absolut neplăcută de fățărnicie umană. Nici măcar politică, umană. Învățământul profesional din România a fost distrus odată cu România și cu dezindustrializarea ei.

Și, în legătură cu un respectabil coleg de la liberali care a vorbit, aș aminti că un prim-ministru puloverist a vorbit – actualmente, din puloverist, ajuns liberal –, a vorbit despre „grămada de fiare vechi” care era industria României, destul de performantă, că de aceea a fost distrusă România și atacată în 1989.

Deci faptul că renaștem, încet-încet, industrial și că în cadrul legii cererii și ofertei a apărut nevoia unor meseriași calificați este foarte important.

La nivelul României 50 de angajați în plus, 50 de angajați în minus nu este problema majoră și importantă. Problema majoră este renașterea industrială, în ciuda stăpânilor noștri din Occident.

Domnule Roman, vă rog. Al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

În 2013, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Alba, înființam o școală profesională duală la Alba Iulia.

Și aici trebuie să-i dau dreptate, parțial, domnului profesor – spunea că nu este treaba Guvernului.

Cine înțelege sistemul dual știe că acolo este un parteneriat între trei actori – consiliul județean, primăria municipiului reședință de județ și operatori economici. Aceasta este regula peste tot, atunci când vorbim de învățământ dual.

Ceea ce spuneau colegii mei – și aici este foarte important de reținut: vreți s-o facem? Niciun fel de problemă! Dar, fraților, haideți să punem specialiștii să lucreze!

Când pui în fruntea învățământului profesional și tehnic din România o domnișoară de 27 de ani, jurist, care n-a lucrat o zi, o zi!, în învățământ, în fruntea unei astfel de instituții, și lași nume sacre, părinți ai învățământului profesional și tehnic din România, deoparte, nu este în regulă. Despre asta vorbim.

Și dacă... Spunea doamna Mînzatu că este necesar.

Doamnă Mînzatu,

Am făcut-o în 2013. Deci administrațiile liberale au făcut deja treaba aceasta, și la Brașov, și la Alba Iulia, și la Timișoara. De ce? Pentru că sigur că ne dorim. Numai că – repet – noi am respectat legea. Iar legea spune: faci parteneriatul între autoritatea locală și între operatori/agenți economici. Asta s-a și făcut!

A veni la acest microfon și a spune ce ați spus dumneavoastră este incorect.

Și, dacă ați fi participat acum câteva zile la Sebeș, la a treia deschidere a unei fabrici de către cei de la Mercedes, ați fi văzut că au apreciat ceea ce au făcut autoritățile locale în acest sistem dual.

În legătură cu ce a spus celălalt coleg, cred că n-are rost să comentez, pentru că acel puloverat a stat toată viața lângă Ion Iliescu. Așa că nu mai este nimic de comentat. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Câte doi vorbitori de fiecare...

V-am văzut, doamnă președinte, dar... Avem 10 amendamente admise.

Dacă la titlul legii avem intervenții? Nu.

De la 2 la 7 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 8 la 10?

Rămâne la votul final; are caracter organic.

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, în conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, observând dispozițiile art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției a fost sesizată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, în vederea reexaminării, cu Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în vederea punerii de acord a prevederilor declarate neconstituționale.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate asupra prezentei legi, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, atât ale deputaților, cât și ale senatorilor prezenți, adoptarea unui raport de admitere fără amendamente, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Conform dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Constituție, Camera Deputaților este Camera decizională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Raport fără amendamente; rămâne la votul final.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 octombrie a.c.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți în ședința din 21 noiembrie a.c., iar cu majoritate de voturi au adoptat proiectul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Revenim la...

6[2] . Proiectul de lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 570/2018.

Raport – Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, trimis celor două comisii cu adresa PL-x 570/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 17 octombrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiectiv reglementarea modificărilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008, intervenția legislativă vizând, potrivit expunerii de motive, exceptarea de la achizițiile certificatelor verzi a consumului de energie electrică pentru extracția, prepararea și manipularea cărbunelui.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și-au desfășurat lucrările în ședință comună în data de 6 octombrie 2018.

La dezbaterile proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Ministerului Energiei și Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, în forma adoptată de Senat, cu un amendament respins, care se regăsește în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susține?

Nu se susține.

Are caracter ordinar. Rămâne la votul final, miercuri, de la ora 12.00.

Revenim acum la 12[1] . Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice. Este vorba de Pl-x 203/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vreți să interveniți din partea inițiatorilor? Păi nu sunteți la inițiatori. Este cel cu circulația. Nu.

Prezentați raportul, domnule Varga.

Prezentați raportul, că este raport comun – Comisia pentru industrii, Comisia juridică și Comisia pentru transporturi.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, pe 12 aprilie 2016 a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil acestei propuneri.

Guvernul, prin adresă, nu susține adoptarea.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat un aviz favorabil propunerii legislative, care are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul instituirii unor condiții privind circulația pe drumurile publice a autovehiculelor cu un volan situat pe partea dreaptă.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestei Propuneri legislative privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1 și amendamentele respinse redate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Veniți puțin, domnule deputat. Domnul Buican vrea să vă întrebe ceva. Veniți puțin!

Da. Dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva? Vreți să interveniți?

Nu. Bine.

Avem nouă amendamente...

La dezbateri generale sau ce? Vă rog, haideți!

## Stimați colegi,

La acest proiect de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 am participat mai mulți deputați și senatori, încă din 2016. Motivul invocat atunci a fost acela că în municipiul Brăila din cauza unui conducător auto au decedat cinci persoane și acesta a fost motivul pentru care am inițiat această modificare. Numai medicul de familie era singurul care avea voie să trimită conducătorul de autovehicul la un medic de specialitate.

Acum, în cazul în care oricare medic constată că un conducător de autovehicul – de tramvai sau autovehicul forestier – ori aflat în evidență prezintă afecțiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului, este obligat să trimită un bilet de trimitere către o unitate de asistență medicală.

În cazul în care unitatea de asistență medicală autorizată, în urma realizării unui examen de specialitate necesar, stabilește că persoana care este inaptă medical posedă

permisul de conducere pentru a conduce, este obligată ca, în termen de o zi de la data constatării, să comunice rezultatul examinării către poliția rutieră în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea medicul transmițător, precum și persoanele declarate inapte din punct de vedere medical pentru a mai conduce un autovehicul pe drumurile publice.

Am înțeles. Mulțumesc.

Vorbeam cu domnul coleg... Într-adevăr, sunteți peste tot, la amendamente, dumneavoastră.

Sunt nouă amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

La articolul unic?

Nu.

La art. 22 alin. (3), intervenții? Nu.

La art. 22 alin. (4)–(6) dacă sunt intervenții? Nu.

Art. 22 alin. (8)? Se propune eliminarea la art. 46.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mai departe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 557/2018 din 22 octombrie 2018, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative privind trecerea orașului Băneasa, județul Constanța, la rangul de comună.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea orașului Băneasa, județul Constanța, la rangul de comună, deținut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune. Comuna Băneasa are în componență satele Băneasa, Făurei, Negureni și Tudor Vladimirescu, iar reședința comunei Băneasa este satul Băneasa.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative privind trecerea orașului Băneasa, județul Constanța, la rangul de comună, cu amendamente admise, prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport _._

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Avem cinci amendamente admise. Domnul Tinel Gheorghe.

Vă rog. La dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu mă bucur că analizăm astăzi o astfel de solicitare; există referendum local. Bănuiesc că motivul pentru care comunitatea locală cere reîntoarcerea la stadiul de comună e legat de faptul că, pe de o parte, taxele și impozitele locale sunt foarte mari în situația în care localitatea este oraș, devenind comună se diminuează foarte mult.

Și, pe de altă parte, nici nivelul de dezvoltare pe care l-au prognozat atunci când s-a transformat comuna în oraș n-a fost cel așteptat de locuitorii localității Băneasa.

Dar eu vă întreb – acum dăm un aviz, pentru că Senatul va fi cel care va decide –: de ce discutăm și de ce analizăm cu dublă măsură?

Am avut în Ialomița o solicitare, tot prin referendum, venită în plenul Parlamentului, și s-a respins pentru Căzănești. Aceleași argumente, oameni care au ieșit în stradă, care au spus: „Domnule, ne-ați înșelat în 2003, ne-ați promis marea cu sarea și în afară de faptul că unii dintre noi – cei care dețin funcții de conducere la autoritatea locală – au salarii de oraș restul lucrurilor pe care ni le-ați promis nu s-au realizat, nu s-au înfăptuit.” Și au vrut să se întoarcă la stadiul de comună. Bineînțeles că s-a respins și în Camera Deputaților, s-a respins și la Senat.

Acum eu nu pricep: de unde standardul acesta al dublei măsuri? De ce discutăm într-un fel... A, pe bună dreptate, primarii, solicitanții erau de altă culoare politică la Căzănești. Aici am înțeles că este PSD și atunci, pe bună dreptate, trebuie să se revină, că vin alegerile din 2020, nu?!

Da. Alte intervenții? Nu.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Articolul 1, intervenții? Nu.

2? 3? 4? 5?

Rămâne la votul final; caracter organic.

## Da. Mulțumesc.

Avem raport comun – Comisia juridică și Comisia pentru administrație.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, prin adresa PL-x 416 din 3 septembrie 2018, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege sus-menționat.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare schimbarea destinației unui imobil și transferul unui alt imobil din domeniul privat al statului și administrarea RAPPS în domeniul public al statului și în administrarea SRI.

Totodată, se preconizează modificarea și completarea Legii nr. 95/2006.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea respectivului proiect. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Da, domnule Ungureanu, vă rog. Grupul USR.

Stimați colegi,

La alin. (10) al art. 172 din Legea nr. 95 se vor produce următoarele modificări. Și o să vă rog să fiți atenți. „Se asimilează spitalelor private și unităților sanitare private înființate în cadrul unor regii autonome, asociații, fundații” și textul curge. Se referă la acele structuri reglementate de Legea nr. 31/1990.

## Ce facem, de fapt?

În expunerea de motive inițiatorul se referă la două structuri, la două complexe balneare care funcționează – spun ele –, din anul 2000, ca o structură de sănătate pentru pacienții care au diferite afecțiuni și la faptul că aceste structuri ar fi investit foarte mulți bani între 2003–2006 – ne referim la Complexul „Doina” din Neptun – și se mai referă la o altă structură.

Mie nu-mi este foarte clar. În principiu, încurajez orice investiție în sănătate, fie că se referă la zone de la stat sau zona privată, însă nu mi-e foarte clar cum o regie de termoficare ar putea să organizeze o clinică privată. Nu știu cum RATB-ul ar putea să-și facă o clinică. Nu-mi dau seama dacă modificarea printr-o ordonanță de urgență a unui alineat din Legea nr. 95 este o chestiune de constituționalitate.

De aceea v-am rugat să reanalizăm în comisia de specialitate oportunitatea, fundamentarea acestei ordonanțe, în așa fel încât să nu deschidem o cutie a Pandorei pentru construirea unor clinici de structuri care au cu totul alt obiect de activitate.

De aceea ne vom opune acestui proiect, pentru că în motivare lucrurile nu sunt foarte clar argumentate. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate. Vă rog. Grupul PSD.

## Stimate colege, Stimați colegi,

Lucrurile sunt foarte clare dacă știi să le citești și dacă știi despre ce este vorba în propoziție.

RAPPS-ul dispune de o unitate de acest tip, care funcționează la mare, în conflict cu Complexul „Olimp”, iar fostul RATB – care acum se numește cum s-o numi el – are, în momentul de față, un spital cu un ambulatoriu integrat.

Această prevedere din textul ordonanței dă posibilitatea regiilor și ușurează înființarea acestor tipuri de furnizori de servicii medicale.

Modificarea din amendamentul de la Comisia pentru administrație și de la Comisia juridică este doar cu personalitate juridică sau nu, iar motivația „sau nu”, legată de personalitatea juridică, este tocmai pentru a facilita acestor operatori funcționarea furnizorilor de servicii medicale.

Vom saluta, în orice moment, apariția unui furnizor de servicii medicale care să poată oferi românilor servicii de calitate.

Mulțumesc.

Bun. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Avem 11 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 11, intervenții? Nu.

Anexa 1? Nu.

Anexa 2? Rămâne la votul final; caracter organic. Următorul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2018 propune îmbunătățirea regimului chiriilor, astfel încât să se crească eficiența economică în cadrul imobilelor gestionate de către RAPPS și ocupate de persoanele fizice.

Din conținutul actului normativ reiese că se acordă o importanță deosebită funcțiilor de președinte al Curții Constituționale, Curții Supreme de Justiție, președinți ai Curții de Conturi, ai Consiliului Superior al Magistraturii și s-a creat cadrul legal pentru ca aceste demnități să beneficieze de reședințe oficiale din cadrul fondului locativ de protocol și bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

În raport cu conținutul acestui proiect de lege și în concordanță cu raportul comisiei de specialitate, adresez rugămintea unui vot favorabil pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Raportul celor două comisii. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa PL-x 452 din 11 septembrie 2018, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2018 pentru stabilirea calculului tarifului lunar al chiriei pe m[2] care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului și în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 3 septembrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m[2] care se aplică pentru închirierea locuințelor și a terenului aferent acestora, imobile aflate în domeniul public și privat al statului și în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, deoarece în prezent nivelul tarifului chiriei nu acoperă cheltuielile efective ale regiei.

Totodată, se creează cadrul legal pentru ca persoanele care ocupă funcția de președinte al Curții Constituționale, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Academiei Române să beneficieze de reședințe oficiale din cadrul fondului locativ de protocol.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege, în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă sunt intervenții?

Domnule Roman, vă rog, la dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Dincolo de partea siropoasă și pompoasă, există partea practică, în sensul că RAPPS-ul, în baza acestei legi, poate să-și calculeze mult mai corect chiriile pe care le încasează; la nivel de consiliu de administrație poate lua aceste decizii, nu trebuie să vină de fiecare dată să ceară aprobare. Pentru că, în baza actualelor normative, ei, practic, nu pot încasa chirii decât în baza prevederilor existente. Adică încasează mult mai puțin decât sunt cheltuielile.

Adoptarea acestui proiect de lege, practic, le dă posibilitatea să-și poată regla, prin decizii ale Consiliului de administrație, stabilirea acestor chirii, iar valoarea lor să fie mai mare decât valoarea utilităților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Nu avem amendamente.

Rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2017, în sensul considerării Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” ca titular al acreditărilor, certificărilor, atestatelor și autorizărilor dobândite anterior de fostul Institut Național de Cercetare „Cantacuzino”, în măsura în care acestea încă sunt valabile.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susține proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raportul celor trei comisii – Comisia pentru învățământ, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru apărare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Cele trei comisii au avut ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Nosa, cine? Vă rog, domnule Toma.

Raport comun – Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziții și prelungirea unui termen prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 27 iunie 2018.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare amânarea măsurilor de aplicare a sancțiunilor pentru operatorii economici care nu s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la termenele prevăzute de lege, precum și pentru distribuitorii autorizați, care au obligația de a comercializa aparate de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal.

Această măsură este necesară, având în vedere decalajul de aproximativ trei luni care se înregistrează față de calendarul prevăzut de lege pentru implementarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Bica, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii și aprobării se propune amânarea măsurilor de aplicare a sancțiunilor pentru operatorii economici care nu s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la termenele prevăzute de lege, precum și pentru distribuitorii autorizați să comercializeze aparate de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal. Această prorogare este motivată de faptul că se înregistrează un decalaj de aproximativ trei luni față de calendarul prevăzut de lege pentru implementarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.

Termenul de trei luni a fost stabilit avându-se în vedere stadiul avizării tehnice care se desfășoară la ICI București, precum și propunerile transmise Ministerului Finanțelor Publice de Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și de alți operatori economici care au calitatea de mari contribuabili.

Proiectul de lege cuprinde și dispoziții cu privire la completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007, în sensul autorizării Companiei Naționale Poșta Română – SA să intermedieze vânzarea, colectarea subscrierilor și efectuarea plăților aferente emisiunilor de titluri de stat destinate populației și al prevederii posibilității ca și instituțiile de credit care au capacitatea și experiența necesare să poată intermedia acest gen de operațiuni.

Având în vedere cele prezentate anterior, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege supus dezbaterii.

Ținând însă cont de faptul că termenele instituite inițial prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2014 pentru implementarea aparatelor de marcat electronice cu jurnal electronic, precum și pentru elaborarea legislației subsecvente au fost cu mult depășite, acestea fiind prorogate succesiv prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 și Ordonanța Guvernului nr. 20/2017, solicităm ministerelor și instituțiilor responsabile să se implice extrem de serios pentru a determina finalizarea cât mai rapidă a acestei acțiuni, astfel încât să nu mai fie necesară solicitarea de aprobare a unor noi amânări.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Roman, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Prima dată i-am pus pe acești oameni să-și cumpere aparate cu registru pe rolă de hârtie. Au dat 10 milioane. Cei care au mici afaceri – frizeri, barmani, coafeze și așa mai departe – au dat 10 milioane pe aceste aparate.

După câteva luni de zile, venim și le spunem – schimbăm, vrem registru electronic, facem un site la nivelul ANAF, centralizăm și ducem toate datele acestea, pentru o mai bună colectare.

Nu e rău. Problema e că acei oameni vin și mai plătesc 2.000 de lei – 20 de milioane de lei.

Deci îi punem o dată să dea 10 milioane, acum venim și le spunem „mai dați 20 de milioane”.

Problema este – și e foarte bine că s-a prelungit, pentru că acest sistem informatic de la nivelul ANAF nu există funcțional nici în ziua de astăzi.

Și întrebarea către cei de la Finanțe este: ce fac cu vechile aparate acești oameni? Ce fac?

În mod normal, în momentul în care i-ați obligat la registru electronic, trebuia să le spuneți și ce fac cu cele pe hârtie. Pentru că ei au dat bani pe acele aparate.

Și poate n-ar fi rău să gândiți, la nivelul Ministerului Finanțelor, o soluție tocmai pentru a nu-i împovăra pe acești oameni care... Cât poate câștiga un frizer într-un oraș de provincie? Gândiți-vă că pentru el 3.000 de lei înseamnă o sumă mare.

Găsiți soluția să le luați și aparatele pe rolă de hârtie, pe care le-ați băgat pe gât, prima dată, acestor oameni.

Cred că e mult mai corect și din partea dumneavoastră nu doar să impuneți, să cereți. Și să găsiți soluții împreună cu acești oameni, și măcar să le preluați pe cele vechi.

Vă rog să vă gândiți, domnule secretar de stat. Mulțumesc.

Da. Domnule Simionca, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aceasta este o adevărată problemă. Eu vin din mediul privat și știu problemele micilor întreprinzători, ale oamenilor care susțin economia țării noastre.

Faptul că s-au schimbat aceste case de marcat digitale și nu s-au corelat cu sistemele pe care le are ANAF..., de exemplu, sistemul informațional și calculatoarele de la ANAF sunt vechi de 20 de ani; anul trecut au fost blocate două săptămâni.

Noi avem toate aceste case de marcat digitale pe care le vindem sau sunt vândute cu prețuri de la 1.500 la 2.000 de lei, care trebuie înregistrate. Trebuie fiecare produs dintr-un supermarket trecut manual.

Adică pe omul din privat îl costă mai mulți bani și mai multă resursă umană să pună în funcțiune aceste case de marcat. Și când ajunge informația la dumneavoastră, la ANAF, nu aveți ce să faceți cu ea, o duceți la Camera 2, pentru că aveți niște calculatoare care nu sunt utile și nu sunt bune.

Până când o să-i ducem pe micii întreprinzători la faliment? Sau cât de mult vă doriți ca micile afaceri să falimenteze? Asta e întrebarea mea. Pentru că în felul acesta numai acolo putem să ajungem.

Da. Mulțumesc. Avem 11 amendamente admise. La titlul legii. Intervenții?

Nu. De la 2 la 11? ## Nu.

Rămâne la votul final.

Mai avem puțin, încă puțin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea unei excepții privind documentele justificative prezentate la momentul plății, în sensul nesolicitării documentelor standard în cazul plăților fără numerar, respectiv în cazul plăților online.

Susținem raportul de admitere. Vă mulțumesc.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vom susține această ordonanță.

Dar vreau clar și explicit să înțeleagă toată lumea despre ce este vorba. Pentru că excepția de la regulă prevăzută în această ordonanță este pentru operațiuni efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță, care presupun existența documentelor justificative, legale, în evidența plătitorului, atunci când se face transferul de la plătitor – persoană juridică către o persoană fizică.

Vom susține acest proiect de lege.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

Haideți, că mai avem puțin, stimați colegi.

Raport asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 193/2002

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională la acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 14 februarie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unei excepții cu privire la prezentarea documentelor justificative la instituțiile de credit, în cazul transferului de sume din contul profesioniștilor în contul persoanelor fizice, pentru operațiunile efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege amintit.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Intervenții? Domnule Neagu, Grupul PNL, vă rog.

Domnul secretar de stat.

Și apoi domnul Nosa, Comisia pentru buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, în scopul atingerii următoarelor obiective: eliminarea situațiilor ce restrâng drepturile practicienilor în insolvență; eliminarea apariției unor situații care ar putea determina înscrierea în cazierul fiscal, în baza unor alte documente care nu sunt definitive, respectiv simplificarea și eficientizarea sistemului de solicitare a certificatului de cazier fiscal în format electronic.

Susținem adoptarea prezentului act normativ. Vă mulțumesc.

Da. Domnul Nosa.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din februarie 2018.

Pentru acest proiect de lege Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri cu privire la cazierul fiscal al practicienilor în insolvență. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă sunt...? Domnule Neagu, vă rog, Grupul PNL.

Deci modificările care se fac la această ordonanță vin să acopere niște neajunsuri care s-au constatat în cazul cazierelor judiciare pentru practicienii de insolvență.

Chiar dacă poate nu e acoperită toată problematica, noi vom susține această ordonanță de urgență.

Da. Alte intervenții?

Nu sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul pozitiv al Ministerului Sănătății.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea Legii drepturilor pacientului, în sensul în care pacientul să poată desemna printr-un acord consemnat în foaia de observație clinică generală, într-o rubrică separată, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții, cât și după decesul acestuia, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulțumesc.

Da. Domnule Ungureanu, vă rog, Grupul USR.

## Stimați colegi,

Această lege este foarte bună. Și mai ales completările care ne-au fost propuse de domnul președinte Buicu în comisie și care au fost asumate de toți colegii.

Ca să înțelegeți despre ce este vorba, vă spun că primul impact pe care l-am avut în Parlament cu audiența a fost unul foarte dur. O doamnă îmbrăcată în negru mi-a explicat că soțul ei a decedat într-o instituție medicală din Cluj și că moartea soțului ei era suspectă, și că nu are acces la informațiile din foaia de observație.

Deci, practic, prin această prevedere, un aparținător poate să aibă acces și după ce persoana intră în sală și, poate, în următoarele zile nu se află în capacitățile depline să poată să răspundă de starea ei de sănătate; acest aparținător poate să vorbească cu doctorul, poate să ceară informații.

Această transparentizare este extraordinar de importantă și pentru cazurile de malpraxis, care sunt atât de greu de demonstrat în instanță.

Deci este un pas foarte mare.

Îi felicit pe colegii mei pentru transparență și pentru această încercare de a explica că o familie nu poate să fie separată de o persoană dragă, la momentul în care vorbim despre acces la informație, și nu poate fi considerată o parte ostilă din acest proces, cred eu, care ar trebui să fie mult mai transparent, în dialogul pe care îl are cineva cu spitalul sau cu medicul curant.

Da. Grupul PNL, doamna deputat Antoneta Ioniță, vă rog. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă care completează Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 dă posibilitatea pacienților să desemneze, printr-un acord consemnat în foia de observație, o persoană din familie care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții, cât și după decesul pacientului, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.

Acest demers legislativ este bine-venit, având în vedere faptul că până acum instituțiile medicale refuzau să ofere soției sau soțului supraviețuitor sau rudelor de gradul I orice fel de informații privind starea pacientului la prezentare și pe durata spitalizării, diagnosticul și tratamentul efectuat, fără consimțământul expres al pacientului.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative care oferă transparență actului medical.

Vă mulțumesc.

Domnule doctor Bacalbașa, vă rog. Ia spuneți, domnule doctor, cum e la Galați la spital, vă rog.

Eu unul, ca om care a lucrat peste 50 de ani în spitale de urgență, salut această măsură. Pentru că de fapt nu rudele sunt cele mai apropiate în viață, din păcate, ci oameni care se dovedesc realmente apropiați și pe care îi poți desemna.

Rudele ți le dă Dumnezeu. Tu desemnezi în funcție de ce crezi. Uneori te înșeli, dar, oricum, mai bine să te înșeli tu decât să te înșele rudele.

În ceea ce privește relațiile dintre spital și pacient, aici este o poveste cu dus și întors. În America nu mai găsești anesteziști, nu mai găsești obstetricieni, pentru că la poarta spitalului stau avocați care pândesc pacientul ca să deschidă un proces, de multe ori pe lucruri absolut imaginare.

Că există posibilitatea să fii ucis cu politețe și să ți se ia și banii din buzunar, asta iarăși e perfect adevărat. Și ține de imperfecțiunea societății în general și imperfecțiunea omului în sine.

Dar orice măsură de transparență e bine-venită.

Da. Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii...? Intervenții? La articolul unic. Intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua instituției prefectului din România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua instituției prefectului din România, trimisă cu adresa Pl-x 135 din 19 martie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă, în ședința din

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 2 aprilie ca Ziua instituției prefectului, care poate fi marcată de autoritățile administrației publice centrale și locale.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, în ședința din 24 aprilie 2018.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 5 voturi împotrivă și o abținere, adoptarea Propunerii legislative privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua instituției prefectului din România, cu amendamente admise, redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL. Și de la Otopeni.

Exact, foarte corect, domnule președinte. Așa, am și eu niște curiozități.

A fost mai devreme un proiect de lege, absolut pertinent, cu privire la o zi care vorbea despre un segment ocupațional. Acolo lucrurile au fost foarte clare.

Acum, pe această chestiune, cu prefectul. Trebuie o zi a prefectului, să înțeleg. Asta ar presupune că ne trebuie și o zi a ministrului, o zi a prim-ministrului, o zi a subprefectului, o zi a consilierului județean, a consilierului local și a primarului.

Probabil ar trebui ca fiecare funcție publică, fiecare demnitate publică să aibă o anumită zi.

După aceea, probabil, vom avea o problemă cu consilierii prefectului, care și dumnealor își vor dori să aibă o anumită zi cu caracter omagial.

Aș dori să pun o întrebare inițiatorilor. Dacă această dată de 2 aprilie are cumva vreo legătură cu 1 aprilie sau au fost chestiuni care au ținut de alte resorturi?

În rest, evident, sunt lucruri bune, cum a fost aceea cu Ziua constructorului. Dar, iată, avem aici Ziua prefectului.

Dacă, de exemplu, la un moment dat se va desființa funcția de prefect în România, ce o să facem atunci?

Da. Mulțumesc.

Așadar... Cam asta e...

14 martie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Mulțumesc.

Aș vrea să înțeleg și eu mai clar.

Bun.

Și noi, Grupul PNL.

Bun.

Îi invit pe colegii mei. În primul rând, pe doamna Paraschiv Rodica, care este și inițiator. Și apoi domnul Korodi.

## Bună ziua!

În primul rând, vreau să vă spun că s-a interpretat greșit sau poate nu ați fost atenți. Este vorba de Ziua instituției prefectului. Instituția prefectului înseamnă 42 de instituții ale prefectului, cu aparat propriu și cu serviciile publice comunitare.

Mai mult de atât, vreau să vă spun că nu este vorba de zi de prefect sau de zi de subprefect, deci de zi de instituție. Și există, să știți, și o zi a administrației publice locale.

În afară de acest lucru, această instituție este o instituție cu tradiție și cu istorie. Ea a apărut din anul 1864. Și data de 2 aprilie este data în care a apărut pentru prima dată legiferat acest termen de prefect. În sensul că acea dată a fost data la care s-a aprobat Legea înființării consiliului județean.

Mai mult de atât, ca inițiatori să știți că suntem foarte mulți subprefecți și prefecți. Eu personal am fost prefect al județului Prahova. Și sunt de la toate grupurile politice.

În afară de acest lucru, nu este vorba decât de un act de normalitate. Al cui?

Al nostru.

Cine suntem noi?

Legiuitorii.

Cine sunt ei?

Sunt garanții aplicării legii în teritoriu.

Nu vi se pare normal să-i respectăm pe cei care au grijă ca legile pe care le aprobăm să fie aplicate unitar în teritoriu? Vă mulțumesc.

Da.

Domnule Korodi, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

În Grupul UDMR am avut o dezbatere despre acest proiect de lege.

Instituția prefectului este una importantă în arhitectura administrației publice, dar credem că o definire a unei zile a instituției prefectului, care este o zi de sărbătoare, cumva ar ieși din uzanța care este folosită în administrația publică.

Nu vom susține acest proiect de lege pentru că credem că într-o țară în care cele mai multe proiecte guvernamentale, indiferent de ce guverne au fost până acum, se concentrau pe descentralizare, când aducem servicii publice aproape de cetățeni, prin administrația publică locală, o astfel de zi cumva întărește tocmai centralizarea, tocmai rolul Guvernului într-o politică..., care, prin programele care sunt dezvoltate, spune foarte clar – servicii aproape de cetățean, prin administrație publică locală, și o instituție a prefectului corectă, bine dimensionată, care să urmărească aplicarea legii în bună măsură.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să existe o lege care să definească Ziua prefectului.

Atunci ar trebui să existe pentru foarte, foarte multe instituții, o listă lungă. Dacă am începe să deschidem această cutie a Pandorei nu cred că am putea vreodată s-o închidem.

Mulțumesc.

Domnul Benga, Grupul USR.

Nici Grupul parlamentar al USR nu va susține această propunere legislativă.

Vă spun sincer că atunci când a ajuns la noi, la Comisia pentru administrație, proiectul acesta de lege era și în timpul dezbaterilor pe tema Codului administrativ, care știm ce harababură a generat.

Acest 2 aprilie vă spun sincer că mi s-a părut, așa, aproape o glumă, ca după 1 aprilie să urmeze Ziua prefectului.

Problema este că, într-adevăr, trebuie să facem descentralizare. Realmente trebuie să aducem instituțiile statului mai aproape de cetățean, și, din păcate, noi ne focusăm în continuare doar pe probleme de formă, gen zile și sărbători, în loc să punem lucrurile acestea la treabă.

Mulțumesc. Am finalizat. Avem cinci amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La art. 1? 2? 3? 4? Nemodificat. Rămâne la votul final. Și ultimul. Pe procedură, înțeleg. Și apoi ultimul proiect de lege este PL-x 555/2017. Vă rog.

## **Domnul Bogdan Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma discuțiilor cu toți liderii partidelor politice, vă solicităm reîntoarcerea la comisie a poziției 27 – PL-x 148/2018

– pentru o săptămână.

O săptămână. Da, da, da! Retrimitere, da?

Retrimitere.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și ultimul.

26. Proiectul de lege pentru completarea art. 111 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 555/2017.

Vă rog.

Raport comun – Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi.

Vă rog.

Și înțeleg că aveți și o corelare de tehnică legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 111 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, în fond, cu dezbaterea și avizarea Proiectului de lege pentru completarea art. 111 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice _,_ transmis cu adresa PL-x 555/2017 din 8 decembrie 2017 și înregistrat la comisii sub nr. 4c-3/597/2017, nr. 4c-11/1.223/2017, respectiv nr. 4c-26/197/2017.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată, în data de 4 decembrie 2017.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ, cu observații și propuneri, prin adresa nr. 473/21 iunie 2017.

Guvernul, prin adresa nr. 1.191 din 10 august 2017, susține adoptarea inițiativei legislative.

Sintetic, domnule coleg! Precizați, că înțeleg că este o corelare.

Vă rog, haideți!

Sintetic.

Haideți, veniți la subiect!

Deci avem corelare tehnico-legislativă la ultimul amendament, nr. crt. 3 din raport. S-a omis în redactare cuvântul „rutier”.

Citesc...

Nu, am notat. Stafful și-a notat.

...forma modificată.

Deci avem: „Din momentul depunerii dovezii înlocuitoare, de către conducătorul auto, la oricare unitate de poliție” și vine „la oricare unitate de poliție rutieră, în una din zilele din intervalul perioadei de valabilitate a acesteia”.

Cu această completare... Am reținut!

Mulțumesc.

Intervenții?

Nu sunt.

Bun.

La titlul legii, intervenții?

Nu.

Articolul unic, intervenții? Nu.

La art. 111, cu chestiunea de tehnică legislativă?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a ședinței.

În cinci minute începem sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională...

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Continuăm partea a doua a ședinței noastre. Avem, din partea domnului Vlad Sergiu Cosmin, de la USR, o interpelare adresată doamnei Sirma Caraman.

Da, nicio problemă, domnul deputat nu este.

Doamnă secretar de stat, vă rog să-i lăsați doamnei secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, pentru a-i fi remis domnului deputat răspunsul la interpelare.

Mai departe.

Domnul Daniel Gheorghe, de la PNL.

Este domnul subsecretat de stat Mihai Chirică, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog să prezentați răspunsul dumneavoastră și să fie înaintat domnului deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Lovin. Este prezent domnul Lovin.

Este domnul Dan Dumitrescu?

Și ați primit, da?

Domnule Lovin, mulțumit de răspuns? Trecem mai departe.

Tot din partea domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății. Este un răspuns pentru domnul deputat Alexe Costel, de la PNL. Dumnealui nu este prezent. A fost transmis răspunsul.

Domnule Lovin, ați primit un răspuns din partea domnului secretar de stat Constantin Dan Deleanu, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Vreți să-l prezentați?

Da. Vă rog, aveți un minut.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, ca urmare a informațiilor transmise de către Direcția Generală a Pădurilor din cadrul ministerului, vă comunicăm următoarele.

Păstrăvăria de la Brădișor a fost înființată în anul 1987, având o capacitate proiectată de 110 tone pe an păstrăv de consum, cantitate produsă atât pe secția lac, în viviere, cu suprafață de 5.000 de metri pătrați, cât și pe secția sol.

În anul 2014, activitatea pe lac a încetat definitiv, pe motiv că lacul Brădișor este sursa de apă potabilă a municipiului Râmnicu Vâlcea, iar păstrăvăria nu a obținut autorizația de funcționare de la ANAR.

Motivația legală pentru neacordarea autorizației a fost faptul că, potrivit prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peștilor și fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.

După o perioadă de șapte ani de acțiuni în instanță, vivierele au fost scoase de pe lacul Brădișor, iar din anul 2015 păstrăvăria funcționează numai cu secția sol, care produce circa 20 de tone de păstrăv, destinat pieței interne.

Vă mulțumesc. Înaintați-i răspunsul domnului deputat. Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Constantin Codreanu are o interpelare adresată Ministerului Educației.

Domnul secretar de stat Petru Andea.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, pe chestiunea transporturilor. Vă rog.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu**

**:**

Se solicită amânare.

Domnule Pașcan, vreți să interveniți?

Vă rog, răspuns.

Și apoi, doamnă secretar de stat, vă rog să-i înaintați răspunsul și de la Transporturi.

Vă rog, domnule Pașcan, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc pentru răspuns.

Sigur, mă așteptam să se răspundă și la cealaltă interpelare, adresată Ministerului Afacerilor Interne, legată de cultul personalității unui criminal de război, Wass Albert.

Se solicită amânare, da?

Deci, domnule deputat, pe chestiunea cu transporturile, cu autostrada Iași, se solicită amânare. OK?

Bun.

Mulțumesc.

În aceste condiții, declar ședința închisă și ne vedem miercuri dimineață, la ora 8.30.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.12._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100850]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 179/5.XII.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei