Viorel Salan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Justiția socială – parte integrantă a doctrinei social-democrate”.

În fiecare an, la 20 februarie marcăm Ziua mondială a justiției sociale. A fost o inițiativă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 26 noiembrie 2007 și a început să fie aniversată din 2009.

Ziua mondială a justiției sociale este un bun prilej să promovăm valori precum solidaritatea, echitatea și tratamentul egal oferit cetățenilor, indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătății. Este, de asemenea, o ocazie să reflectăm la efectele negative pe care inegalitățile, inclusiv cele de venit, le au asupra progresului social.

Conceptul de justiție socială este definit de ideea potrivit căreia toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru cei care cred în justiția socială și necesitatea aplicării ei în societatea de azi, rolul cel mai important în asigurarea bunăstării și respectării drepturilor cetățenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceștia, îi revine în principal statului.

În plan politic, doctrina care înglobează și conceptul de justiție socială este social-democrația. Social-democrația își propune organizarea și conducerea democratică a societății, având la bază principiile egalității și dreptății sociale, ale promovării intereselor producătorilor de valori materiale și spirituale, ale protecției sociale a categoriilor de cetățeni defavorizați. Sau, altfel spus, pentru social-democrație justiția socială este o coordonată obligatorie a guvernării.

Are nevoie România de justiție socială? Ultimele evaluări cuprinse în Indexul de justiție socială pentru cele 28 de state membre ale Uniunii Europene reprezintă un semnal de alarmă pentru țara noastră. Acest studiu anual compară situația din țările Uniunii Europene din perspectiva a șase criterii: prevenirea sărăciei, accesul egal la educație, accesul egal pe piața muncii, coeziunea socială și nediscriminarea, starea de sănătate și echitatea între generații. Și, din păcate, România se află printre ultimele țări, având rezultate mult mai modeste în ceea ce privește prevenirea sărăciei, starea de sănătate precară a populației și valori mai apropiate de medie la educație, acces pe piața muncii, coeziune socială și nediscriminare și echitatea intergenerații. Conform studiului menționat, în anul 2016, 38,8% dintre români erau în risc de sărăcie sau excluziune socială – și copiii sunt cei mai expuși –, concluzia fiind că în România este nevoie de și mai multe politici pentru reducerea sărăciei.

Dar realitatea aceasta este cunoscută și ea a fost asumată public de către Partidul Social Democrat, constituind premisa de la care a fost elaborată viziunea programatică pentru următorii ani. Obiectivul principal al programului de guvernare este tocmai creșterea sustenabilă a nivelului de trai și toate politicile guvernamentale se subscriu acestui scop, iar rezultatele vorbesc de la sine.