Mihai Ciprian Rogojan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi se numește „Bodnariu! Nan! Cine urmează?”.

Imediat după izbucnirea scandalului familiei Bodnariu, a ieșit în presă pentru a-și spune povestea și familia Nan. Familia Nan, pentru cine nu știe, este originară din localitatea Șieu, județul Maramureș. Deși inițial le-a fost teamă să își expună cazul în presă, de frică să nu facă mai mult rău decât bine, părinții, cuprinși de disperare, dar și cu o urmă de speranță, au ales să facă publică și povestea lor.

Părinții au fost audiați timp de șase ore la poliție și nici până în momentul de față nu știu cine a făcut sesizare. Barnevernet a motivat ruperea copiilor de familia lor invocând corecții fizice aplicate copiilor. Familia a pierdut procesul pe care l-a intentat Protecției Copilului din Norvegia. Motivarea instanței a fost una puerilă, și anume că părinții nu recunosc că și-au bătut copiii.

Ceea ce se întâmplă în Norvegia cu copiii României, cu copiii noștri, este inadmisibil! Știați că, stimate colege și stimați colegi senatori, în momentul de față în atenția Ministerului Afacerilor Externe și a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție se află șapte cazuri ale unor familii de cetățeni români ai căror copii, în total 16 la număr, au fost preluați de autoritățile norvegiene? Știați că în ultimii cinci ani au fost cel puțin șapte cazuri?

Înțeleg că Ministerul de Externe urma să solicite repatrierea celor doi copii și plasarea lor în familia unor rude de gradul I până la gradul IV. Din luna octombrie și până acum nu s-a putut realiza acest lucru? De ce stăm și nu acționăm? Eu nu înțeleg ce așteptăm. Să avem mai multe cazuri similare?

Sunt părinte nu de multă vreme și mă gândesc cu groază prin ce trec acești părinți. Mă îngrozește gândul că aceștia nu își sărută de noapte bună pruncii sau că nu îi trezesc dimineața. Dacă statul român ar acționa la fel ca cel norvegian, oare care instituții norvegiene, oare câte ONG-uri ne-ar fi sărit în cap să ne linșeze pe toate căile posibile?

Sper din tot sufletul ca astfel de cazuri să nu mai aibă loc, nici în Norvegia și nicăieri în lume, pentru că nu este normal să smulgi copiii din sânul familiei fără o anchetă prealabilă, ci doar după sesizări neverificate.