Mircea Cinteză

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă prezint câteva fragmente dintr-o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor de către un mare grup de cercetători din România, în numele cărora a semnat declarația președintele organizației Ad Astra.

Spun de la început că sunt de acord cu cele spuse în această scrisoare.

Prin Pactul național pentru educație, partidele parlamentare s-au angajat să asigure în perioada 2008–2013 un minimum de 1% din PIB pentru cercetare.

Programul de guvernare menționează explicit că guvernarea va respecta Pactul național pentru educație și va aplica strategia elaborată în baza acestui pact, asumată de Președinția României și de sindicatele din educație.

În cadrul obligațiilor asumate de România către Uniunea Europeană, s-a estimat că, în general, pentru cercetare României ar trebui să îi revină un buget de 150 de euro pe cap de locuitor. La proiectul de buget inițial, de acum câteva zile, această sumă era de 17 euro pe cap de locuitor. În urma discuțiilor din Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care au ajuns publice, această sumă s-a triplat, dar este încă departe de obligațiile pe care noi ni le-am asumat față de Uniunea Europeană.

Trebuie menționat că actuala criză economică nu motivează o reducere a investiției în cercetare, ci, din contră, investiția în aceste domenii strategice, cum sunt cercetarea și educația, reprezintă o soluție de ieșire din criză.

Astfel, Comisia Europeană, în cadrul comunicatului său „From financial crisis to recovery: An European framework for action”, deci „De la criza financiară la rezolvarea acesteia: Un cadru european de acțiune”, comunicat emis în 29 octombrie 2008, Comisia recomandă, explicit, ca măsură anticriză creșterea investiției în cercetare-dezvoltare, inovare și educație.

Statele Unite ale Americii, ca și statele europene, au inclus deja în programele lor anticriză investiții suplimentare în cercetare.

Astfel, Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii a votat recent, în cadrul pachetului anticriză, acordarea unor bugete suplimentare de aproape 4 miliarde de dolari pentru cercetare și de 65 de miliarde de dolari pentru educație. Este vorba de bugete suplimentare față de cele de dinainte de declanșarea crizei.

În Franța, președintele Nicolas Sarkozy a indicat, ca principale direcții pentru pomparea a 175 de miliarde de euro în următorii trei ani în sprijinul relansării economice, investiții în cercetare, universități și mediul înconjurător.

O eventuală diminuare a bugetului cercetării în România va afecta nu numai posibilitatea de a demara noi proiecte de cercetare prin competiție, ci și derularea normală a proiectelor în lucru. Consecința cea mai gravă a unei astfel de eventualități este pierderea resurselor umane din cercetare.