Stenogramă plen

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 16 februarie 2009, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari.

Vă propun să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte de ședință, Domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Politicianul de provincie versus deputatul de Ciofliceni”.

Ex-premierul Călin Popescu-Tăriceanu pare din ce în ce mai agitat și grăbit să pareze reproșurile ce i se aduc de către diferiți oameni politici, de reprezentanți ai societății civile, ai mass-media pentru managementul guvernării 2004–2008.

Reproșuri vin și din propriul partid, cazul recent al doamnei Norica Nicolai fiind relevant.

Este, indiscutabil, dreptul Domniei Sale de a răspunde. Depinde însă cum o face.

Într-o recentă conferință de presă, ex-premierul, și liderul politic al PNL, ne propune o dihotomie inexplicabilă și discriminatorie pentru politicieni, apelând la sintagma „politician de provincie”, făcând referire la domnul Boc.

A nu se crede că vreau să fiu avocatul domnului primministru. O poate face Domnia Sa cu mai mult succes decât mine.

Îmi permit să deduc însă că domnul Tăriceanu, îndrăgostit de sine, în opoziție cu domnul Boc, se consideră un politician „de la centru”, probabil mai special, dar maniera în care divide clasa politică este, mai degrabă, suburbană și

nedemnă de un lider politic al unui partid istoric care a dat numeroase modele de personalități. Domnia Sa încurcă geografia cu politica, politica cu orgoliul personal, substituie dialogul cu replica.

Discriminarea la care ne supune, prin nefericita-i sintagmă, îi divulgă, mai degrabă, aroganța și indisponibilitatea de a răspunde argumentat, civilizat și onest, cum le stă bine oamenilor politici în relațiile cu adversarii și cetățenii.

Declarația de acum ne amintește de comportamentul domnului Tăriceanu față de o femeie necăjită din Banat, a cărei gospodărie a fost afectată de inundații în anii trecuți, comportament îndelung mediatizat.

Noi îi cerem domnului Călin Popescu-Tăriceanu să fie mai explicit: se referă la consilieri locali, la consilieri județeni, la primari, la președinți de organizații județene, la parlamentari aleși în colegii de provincie, cum este și cazul Domniei Sale, ales într-un colegiu din județul Ilfov, sau la masa celor care constituie structurile politice ale partidelor în sate și orașe și care, prin devotamentul lor, ne oferă sau ne iau puterea o dată la patru ani și bine merită respectul nostru?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD, dacă sunt declarații politice, să ne înmâneze tabelul cu cei care solicită să ia cuvântul.

Până atunci, dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe prin a da o scurtă replică distinsului antevorbitor. Domnia Sa poate culege citate din liberali, eu nu am de cules vreun citat de la un lider al PD-L. ## Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem la mai puțin de două luni de la învestirea Executivului format din Alianța PSD+PC și partidul prezidențial cunoscut ca PD-L și, după cum evoluează – mai corect ar fi să spun involuează – actul de guvernământ sub pomposul autodenumit „Parteneriat pentru România”, o idee prinde contur din ce în ce mai mult atât în rândurile opiniei publice, cât și în rândurile atâtor și atâtor analiști. Foarte pe scurt, aceasta sună cam așa: cu cât mai repede se va face schimbarea radicală la Palatul Victoria, cu atât mai mult va fi scutită țara de populism, amatorism și incompetență în gestionarea treburilor publice.

Viciile de structură ale Cabinetului Boc, pe care abia le-am amintit, își fac simțită prezența aproape în fiecare zi, în ciuda eforturilor propagandistice disperate ale actualilor guvernanți de a le masca prin tot felul de perdele de fum, unele întâmplătoare, prilejuite, să zicem, de anunțarea a tot felul de măsuri pentru contracararea jafurilor și crimelor, care, în ultima vreme, au acaparat atenția întregii țări, altele, dimpotrivă, puse la cale cu vinovată intenție – vezi afacerea „Sterling Resources”.

Rezultatul este o hărmălaie generală, o confuzie tot mai accentuată a unei populații înșelate deja grav prin promisiuni electorale ce nu pot și nu vor fi niciodată respectate. În spatele acestui decor de costum politic se ascunde însă un adevăr clar ca lumina zilei: rezervele de competență ale celor două partide care formează osatura Guvernului în funcție sunt foarte departe de imperativele și necesitățile momentului străbătut de România și de lumea căreia îi aparține.

Din această perspectivă, sunt total de acord cu opinia exprimată de presă în ultimul timp, și anume că ceea ce se întâmplă în zilele acestea demonstrează limitele foarte scăzute ale unui nefiresc parteneriat politic, nepregătit să gestioneze nici măcar o situație de normalitate, darămite una de criză.

În aceeași viziune la care, repet, subscriu, eșecul – pentru că deja cred că putem vorbi de un eșec – este validat chiar de președintele Traian Băsescu, care, încet-încet, începe să se delimiteze de Guvernul pe care l-a creat și despre care am aflat că l-a negociat încă de acum doi ani.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Markó Béla. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Președintele statului, domnul Traian Băsescu, periodic își petrece câteva zile în județele Covasna și Harghita, întâlnindu-se, cu ocazia acestor vizite, și cu reprezentanții administrației locale.

Apreciem intenția domnului președinte de a cunoaște problemele din secuime, mai ales că alți politicieni români au apărut foarte rar în județele Covasna și Harghita.

Ultima vizită a domnului președinte a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, sub egida unei supărări prezidențiale în ceea ce privește UDMR, cu care, acum o lună și jumătate, domnul Traian Băsescu și PD-L voiau să facă o alianță guvernamentală. Mai mult, am avut și o înțelegere deschisă în acest sens, susținută, în mod public, și de președintele țării.

Cum de am devenit într-un timp foarte scurt, brusc, peste noapte, din parteneri căutați și doriți, niște „profitori de voturi”? Este foarte simplu. Am îndrăznit să-l contrazicem pe domnul președinte, care, la Budapesta, la întrebarea unui ziarist a răspuns că „secuii nu vor avea niciodată autonomie teritorială”.

Nu este nicio noutate în această opinie. Mulți dintre dumneavoastră, stimați colegi, probabil gândiți la fel, numai că noi am avut „obrăznicia” să ne exprimăm o altă părere și să-i sugerăm domnului președinte să renunțe la termenul „niciodată”.

Nu se știe niciodată dacă nu cumva cuvântul „niciodată” înseamnă, pur și simplu, câțiva ani.

Așa a fost și cu școlile maghiare sau cu inscripțiile bilingve, care astăzi nu mai deranjează pe nimeni.

În mod paradoxal, tocmai ceea ce a văzut și ceea ce a spus domnul Traian Băsescu cu ocazia ultimei vizite în județele secuiești dovedește că zona aceea are nevoie de o autonomie cât mai mare, ca de altfel și alte zone din România. Eventual, Ținutul Secuiesc, față de restul țării, mai are și nevoi speciale în privința identității educaționale și culturale, ceea ce ar impune și puteri speciale de decizie.

Nimeni nu vrea să rupă Ținutul Secuiesc din trupul țării — nici nu este posibil așa ceva — în schimb, am vrea să rupem, dacă vreți, câte ceva din atribuțiile și puterile, care, în acest moment, se află la București.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea are următorul titlu: „Observații și propuneri pentru îmbunătățirea Codului fiscal”.

Astăzi mă voi referi la partea care privește persoanele fizice.

La începutul fiecărui an calendaristic, plătitorii de taxe și impozite, persoane juridice și fizice deopotrivă, dau buzna la

compartimentele de specialitate ale primăriilor să își achite obligațiile bănești stabilite pe baza evaluărilor prealabile ale bunurilor imobiliare deținute.

Ei fac acest lucru pentru a beneficia de reducerile acordate, dacă plățile se fac până la sfârșitul primului trimestru, dar și pentru a scăpa de o grijă, știut fiind că astfel își pot planifica mai lejer cheltuielile pe care intenționează să le facă până la sfârșitul anului.

Pe lângă chinul așteptărilor pricinuite de îmbulzeală, care adesea înseamnă ore bune, odată ajunși la ghișeu, nu de puține ori constată că sumele stabilite sunt altele decât au considerat ei că ar fi cele corecte, că din dosar lipsește un act pe care ar fi trebuit să îl depună și așa mai departe. Ca să nu mai vorbim de politețea funcționarului care sporește și mai mult nemulțumirile contribuabilului.

Nu pot omite nici precizarea că de stres nu sunt scutiți nici lucrătorii din spatele ghișeului.

În intervenția mea pornesc de la un adevăr elementar, știut de toată lumea: o lege odată adoptată se cere a fi respectată de către toți cetățenii, indiferent de statutul lor social.

Nu trebuie să se uite însă că, fiind făcute de om, legile sunt perfectibile prin monitorizarea atentă a observațiilor, sugestiilor și propunerilor făcute pe parcursul aplicării efective.

Un astfel de act normativ este și Legea nr. 571/2003 privitoare la Codul fiscal, la care se adaugă, bineînțeles, la pachet, toate actele normative elaborate în vederea susținerii viabilității ei.

În cele ce urmează să spun mă bizui pe un documentar primit de la specialiști din administrația locală, care prezintă dificultățile apărute în ultimii ani în aplicarea cât mai corectă și cât mai rapidă a Codului fiscal.

Astfel, pentru calcularea impozitului pe clădiri pentru persoane fizice sunt necesare următoarele informații: rangul localității unde se află clădirea; teritoriul unde se află: dacă este intravilan sau extravilan; zona în cadrul localității, potrivit încadrării de la litera b); suprafața construită desfășurată a clădirii, respectiv cea determinată pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acesteia; tipul clădirii; materialul de construcție și instalațiile cu care este dotată aceasta; în cazul apartamentului, dacă acesta este amplasat într-un bloc cu mai mult de trei niveluri și opt apartamente; data la care s-a finalizat construirea clădirii; dacă proprietarul este deținătorul mai multor locuințe, majorarea stabilită conform art. 287 din Codul fiscal, privind impozitul pe clădiri.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Gabriel Berca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-am intitulat declarația politică „Criza funcției publice în România”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Despre necesitatea modernizării administrației românești au vorbit mulți politicieni de vreo 20 de ani încoace. Au vorbit mai ales în preajma și în timpul campaniilor electorale, dar îndeosebi înainte de aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Creșterea nivelului profesionalismului la nivelul administrației publice locale, dar și asigurarea separării palierului politic de cel administrativ sunt teme generoase ce par să fi fost date cu totul uitării de Guvernul Boc, care intenționează adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care funcțiile publice să fie ocupate pentru patru ani.

Cu alte cuvinte, noul Guvern, în loc să țină seama de competențe și profesionalism, în loc să consolideze corpul înalților funcționari publici, sfidează atât statutul acestora, cât și legislația muncii și propune, nici mai mult nici mai puțin, politizarea definitivă a funcției publice.

Scopul acestei acțiuni nu mai este o enigmă nici pentru ultimul naiv din această țară. Coaliția aflată astăzi la guvernare dorește să le asigure clienților politici funcții în administrație.

## Stimați colegi,

Este limpede că Guvernul Boc vrea să legifereze o practică pe care o credeam dispărută, adică să împartă funcții pe criterii politice.

Deși Guvernul nu a decis modalitatea juridică de schimbare a prefecților, numiți prin lege înalți funcționari publici, se pare că PSD și PD-L și-au împărțit deja județele, iar acest lucru se întâmplă în timp ce înalți funcționari publici din fosta guvernare se află la cursuri de specializare organizate de Institutul Național de Administrație, cursuri plătite din buget. Acești funcționari află acum că vor fi schimbați.

Nu contează că funcțiile publice din structurile deconcentrate sunt ocupate prin concurs, iar contractul de muncă este pe durată nedeterminată.

Noii guvernanți nu se opresc aici. Aflăm cu stupoare că posturile unice din organigramele instituțiilor administrației locale au fost ocupate de oameni ce urmează a fi numiți, interimar, prefecți și subprefecți.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mircea Cinteză, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru a-și prezenta declarația politică, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă prezint câteva fragmente dintr-o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor de către un mare grup de cercetători din România, în numele cărora a semnat declarația președintele organizației Ad Astra.

Spun de la început că sunt de acord cu cele spuse în această scrisoare.

Prin Pactul național pentru educație, partidele parlamentare s-au angajat să asigure în perioada 2008–2013 un minimum de 1% din PIB pentru cercetare.

Programul de guvernare menționează explicit că guvernarea va respecta Pactul național pentru educație și va aplica strategia elaborată în baza acestui pact, asumată de Președinția României și de sindicatele din educație.

În cadrul obligațiilor asumate de România către Uniunea Europeană, s-a estimat că, în general, pentru cercetare României ar trebui să îi revină un buget de 150 de euro pe cap de locuitor. La proiectul de buget inițial, de acum câteva zile, această sumă era de 17 euro pe cap de locuitor. În urma discuțiilor din Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care au ajuns publice, această sumă s-a triplat, dar este încă departe de obligațiile pe care noi ni le-am asumat față de Uniunea Europeană.

Trebuie menționat că actuala criză economică nu motivează o reducere a investiției în cercetare, ci, din contră, investiția în aceste domenii strategice, cum sunt cercetarea și educația, reprezintă o soluție de ieșire din criză.

Astfel, Comisia Europeană, în cadrul comunicatului său „From financial crisis to recovery: An European framework for action”, deci „De la criza financiară la rezolvarea acesteia: Un cadru european de acțiune”, comunicat emis în 29 octombrie 2008, Comisia recomandă, explicit, ca măsură anticriză creșterea investiției în cercetare-dezvoltare, inovare și educație.

Statele Unite ale Americii, ca și statele europene, au inclus deja în programele lor anticriză investiții suplimentare în cercetare.

Astfel, Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii a votat recent, în cadrul pachetului anticriză, acordarea unor bugete suplimentare de aproape 4 miliarde de dolari pentru cercetare și de 65 de miliarde de dolari pentru educație. Este vorba de bugete suplimentare față de cele de dinainte de declanșarea crizei.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la tribună pe doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Georgică Severin, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică pleacă de la o constatare tristă, pe care o fac și în calitate de medic, aceea că sănătatea este pe ducă.

Cum altfel s-ar putea caracteriza faptul că bugetul pe 2009 alocat sănătății de Guvernul Boc este de-a dreptul firav?

Reforma sistemului sanitar a ocupat spații generoase în programele guvernelor care s-au succedat de 20 de ani încoace la conducerea României. Din păcate, și o spun în deplină cunoștință de cauză, guvernele au plecat, dar criza sistemului sanitar rămâne o realitate incontestabilă.

După o scurtă perfuzie liberală cu aparatură, investiții, venituri, sistemul s-a trezit din comă și „risca” să trăiască bine, dar nu, perfuzia este greșită, o decuplăm, bolnavul poate trăi și în comă.

Subfinanțarea sistemului a constituit și constituie în continuare cauza principală a bolilor cronice de care suferă acest domeniu în România.

Nu mai este un secret pentru nimeni că urgențele în domeniul sănătății nu sunt nici minore, nici puține. Tocmai de aceea ne așteptam ca noul Guvern — din care face parte și PSD-ul, partid care ani de-a rândul a clamat necesitatea reformei, dar nu a făcut decât să schimbe câțiva miniștri — să se aplece cu mai multă atenție și seriozitate asupra acestui domeniu.

Dacă analizăm bugetul actual, mai precis sumele destinate sănătății, ne dăm seama cu ușurință că Guvernul Boc nu are o strategie pentru revigorarea sistemului de sănătate, ci una pentru distrugerea lui.

Grija pentru sănătatea populației este clamată doar în campaniile electorale. Îndată ce acestea iau sfârșit, este iar ignorată. Partide care au promis 6% din PIB oferă 3%.

Ați vândut iluzii electoratului și acum oferiți bocete.

Atunci de ce să ne mai mirăm că România pierde medici într-un ritm care trebuie să ne alarmeze?

Potrivit unor statistici de ultimă oră, în ultimii ani, țara noastră a pierdut mii de medici care au plecat în Franța, Marea Britanie, Italia pentru salarii și de 5.000 de euro.

Organizația Mondială a Sănătății a dat recent publicității o statistică care ar trebui să dea de gândit guvernanților: România are de trei ori mai puțini medici decât media europeană, situându-se pe locul 31 din cele 33 de țări analizate.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Georgică Severin, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Agenții electorali 40 și 60... de grade: țuica și palinca”.

Viciul ca agent electoral! Asta, într-adevăr, este ceva!

Am venit în Senat cu emoția inerentă începătorului, dar fără mari iluzii. Provin din presa de provincie și am văzut destule în ultimii 10 ani. Nu cred că parlamentarii sunt sfinți, dar îmi place încă să mai cred că, în ansamblu, imaginea negativă a deputaților și senatorilor este puternic exagerată.

Prima iluzie s-a destrămat deja: cea privitoare la respectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană.

Credeam că, măcar aici, senatorii și deputații fac front comun și pun între paranteze conflictele și orgoliile interne. Acu’, poate că or lăsa deoparte conflictele și orgoliile interne, însă ceea ce primează sunt interesele politice sau personale.

Interesele primează, în egală măsură, și asupra angajamentelor, și asupra moralei.

Ce angajamente europene?! Ce risc de infringement?! Mai important, pentru unii, este riscul de a pierde voturile celor ce stau la o țuică sau palincă și înjură una-două Guvernul, Parlamentul și pe „toți ăia care nu le dă”.

Cât despre morală... Se câștigă bine în România și de pe urma țuicii din bătătură, cât și de pe urma prostituției, amândouă, la negru.

Cum să pierdem voturi prin restrângerea acestora, ca urmare a aplicării de impozite?

Grija pentru țăranul român sau pentru țuica din bătătura lui?! Care era, de fapt, subiectul interesului pentru toți cei 51 de senatori care au votat, doar acum o săptămână, împotriva directivelor europene în ceea ce privește accizarea alcoolului produs în bătătura țăranului român?

Retorica o cunoaștem deja, am auzit-o din prea multe voci: să ne îngrijim, oameni buni, de producătorii agricoli, este un interes legitim al lor să-și valorifice produsele care reprezintă o sursă de venit și de activitate tradițională. Să nu devină băutura din import mai ieftină decât cea tradițională.

Totuși, despre ce tot vorbim aici? Despre dreptul țăranului român de a se bucura de alcoolul pe care îl fabrică singur într-o distilerie improvizată sau, poate, despre frântura lui de univers, unde să nu-l silească nimeni să respecte reguli, norme, convenții sociale sau economice? Poate da... cine știe? Eu n-aș crede.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, ultimul vorbitor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Justiția va fi chemată să urgenteze «lupta cea mare»”.

Raportul către Parlamentul European și Comisia Europeană privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, prezentat săptămâna trecută la Bruxelles, subliniază că „deficiențele identificate de Comisie sunt încă de actualitate” și recomandă Guvernului actual „să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni”.

Până la următorul raport care va fi întocmit în vara acestui an, Guvernul și justiția din România au la dispoziție câteva luni în care să acționeze pentru a demonstra că au luat în serios avertismentul de acum, iar una dintre direcțiile de acțiune care se evidențiază în acest context o reprezintă obiectivul de referință nr. 4, menționat în raport și intitulat „Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în administrația locală”.

Așa stând lucrurile, putem presupune că vin vremuri grele pentru toți acei reprezentanți ai administrațiilor locale ale căror dosare penale pentru fapte de corupție, demarate încă din vremea când ministru al justiției era Monica Macovei, trenează fie în instanțele de judecată, fie în alte faze ale cercetării sau urmăririi penale.

Pentru a fi credibili, actualii guvernanți de la PD-L și de la PSD, îndrumați de mentorul lor de la Cotroceni, vor pune din ce în ce mai insistent accentul pe responsabilitatea magistraților de a finaliza dosarele tărăgănate și de a da exemple că justiția funcționează eficient împotriva tuturor corupților, mai presus de apartenența politică a acestora.

Sunt sigur că vor ieși de la naftalină dosare ținute departe de ochii atenției publice și, în același timp, că vom vedea o accelerare chiar spectaculoasă în mersul administrării justiției, prin soluționarea drastică a unor cazuri celebre lăsate în ultima vreme să se târască în virtutea inerției.

De ce amintesc aici despre cazuri celebre?

Fie și numai pentru simplul motiv că este mult mai ușor să ieși la o înaintare finală cu personaje deja cunoscute atât în țară, cât și peste hotare, decât să izbutești, în câteva luni, să

iei fața Comisiei Europene și Parlamentului European cu inculpați neștiuți, necunoscuți, pe care să-i faci mai întâi celebri și abia apoi să-i „rezolvi” ca pe niște răsunătoare cazuri de anticorupție.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul ultimului vorbitor, domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Mi-am intitulat declarația mea politică „Criza trece, discrepanțele rămân”.

Voi începe cu o constatare și un motto.

Săptămâna trecută, în presa internațională a apărut o informație că în Zimbabwe rata inflației este de 100 de milioane la sută. Pe baza acestei constatări, mi-am permis să vin cu o maximă a lui Blaise Pascal: „Când mă compar, sunt mulțumit, când mă analizez, mă detest.”

Nu sunt decât câteva luni de când fostul premier clama miracolul economic românesc. Se vorbea atunci de creșteri nemaivăzute ale bugetului, de o prosperitate fulminantă. Putem constata acum proporțiile acestei iluzii. Chiar dacă creșterea economică este o realitate, proporțiile ei sunt departe de cele anunțate. Pe lângă aceasta, efectele crizei economice sunt tot mai sever resimțite și în România.

Desigur, ne așteaptă o perioadă dură, cu dificultăți sociale dintre cele mai serioase. Se înțeleg deci motivele pentru care întreaga clasă politică discută în aceste zile despre buget, impozite, taxe, datorie publică, inflație.

În ciuda tuturor problemelor de acum, am deplina convingere că în câțiva ani ne vom reveni. Optimismul se va întoarce pe piețele financiare, iar derapajele de astăzi se vor corecta. Însă, chiar și atunci, România va rămâne cu o rană socială extrem de gravă, ignorată de precedentul Guvern și agravată acum de criză: discrepanțele sociale și economice.

Se vorbește adesea despre decalajul de dezvoltare dintre țara noastră și statele europene. Există și calcule privind zecile de ani în care am putea ajunge din urmă civilizația Occidentului.

În „The Economist” apare cea mai drastică sentință dată României: 650 de ani necesari să ajungă țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Vreau să atrag atenția asupra multiplicării acestui tip de decalaje chiar la nivelul României.

Reprezint în Parlament peste 210.000 de cetățeni ai municipiului Iași și cunosc bine realitățile acestora și realitățile întregii Moldove.

Din păcate, în ultimii ani, decalajul economic dintre această regiune și capitală sau vestul țării s-a amplificat. Binefacerile creșterii economice au rămas străine zonelor tradițional sărace, iar absorbția fondurilor europene este dezastruoasă. În consecință, baza societății a rămas la fel de pauperă ca întotdeauna, iar efectele pe termen lung ale acestei anomalii sunt incalculabile. În plus, se agravează un al treilea palier al discrepanțelor sociale: cel dintre centrul și periferia orașelor. DUPĂ PAUZĂ

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, am încheiat această primă parte a dezbaterilor ședinței noastre de astăzi, și anume declarațiile politice.

Vă anunț că la ședința noastră s-au înregistrat, prin semnătură, 108 colegi senatori, 17 absentează, 6 senatori sunt membri ai Guvernului și 6 colegi senatori sunt în delegații.

Cvorumul de lucru pentru ședința de astăzi este de 69 de parlamentari.

Programul de lucru pe care vi-l propune Biroul permanent, împreună cu liderii de grup, este următorul:

– declarații politice, de la ora 15.00 până la ora 16.30;

– dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, între orele 16.30 și 18.10;

– întrebări, interpelări și răspunsuri, între orele 18.10 și 19.30, ele fiind transmise și la radio.

Având în vedere că reprezentanții Guvernului, cei care trebuie să susțină proiectele de lege, încă nu au sosit – fie sunt la Camera Deputaților, fie se prezintă la ora 16.30 –, vă propun o pauză de 10 minute și vă anunț că vom începe cu un apel nominal și apoi vom intra în ordinea de zi.

10 minute pauză, vă rog.

Stimați colegi, vă rog să poftiți în sală. Îl rog pe domnul secretar Gheorghe David să facă apelul nominal.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să intrați în sală. Dau citire apelului nominal:

|Doamnelor și domnilor senatori, vă<br>Dau citire apelului nominal:|rog să intra| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|Guvern| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion|absent<br>prezent<br>prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea|delegație<br>prezent<br>Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva|delegație<br>prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja|prezent<br>prezent| |Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram<br>Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre<br>David Cristian|prezent<br>delegație<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>Guvern| |Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae|prezent<br>prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan|absent<br>absent| |Ghișe Ioan|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent|

PAUZĂ Günthner Tiberiu absent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond absent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard delegație Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian delegație Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie Guvern Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi, am rugămintea să vă ocupați locurile în sală.

În legătură cu programul de lucru, vă reamintesc că, începând de la 16.30 până la 18.10, vom avea dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi propusă de Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, sunt înscrise declarații politice, dezbaterea propunerilor legislative, iar în partea finală întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului, începând cu ora 18.10, care vor fi radiodifuzate.

În legătură cu ordinea de zi, aveți observații? Nu sunt.

V-aș ruga să-mi permiteți să fac două propuneri, și anume: începând de la proiectul de lege înscris la punctul 3, până la proiectul de lege înscris la punctul 9 din ordinea de zi – sunt voturi finale pe raport și pe propunerile legislative – să dăm votul final începând cu ora 17.30.

Sunteți de acord cu această propunere?

De asemenea, la rugămintea domnului președinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, să luăm în dezbatere, succesiv, proiectele de lege de la punctul 12 și de la punctul 24.

V-aș ruga să vă exprimați prin vot.

Solicitarea a fost aprobată cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

Supun la vot ordinea de zi.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă nota privind birourile de conducere ale comisiilor permanente.

Componența numerică și nominală a comisiilor permanente este prezentată în Hotărârea Senatului nr. 71 din 19 decembrie 2008, modificată prin Hotărârea Senatului nr. 3 din 11 februarie 2009. Vă prezentăm, spre informare, componența nominală a birourilor de conducere ale fiecărei comisii, după cum urmează:

- Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și

- validări:

- președinte, domnul senator Greblă Toni – Grupul

- parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

- vicepreședinte, domnul senator Urban Iulian – Grupul

- parlamentar al PD-L;

- secretar, domnul senator Andrei Florin Mircea – Grupul

- parlamentar al PD-L;

- Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață

- de capital:

- președinte, domnul senator Ariton Ion – Grupul

- parlamentar al PD-L;

- vicepreședinte, domnul senator Bota Marius Sorin

- Ovidiu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

- secretar, domnul senator Mustățea Vasile – Grupul

- parlamentar al PNL;

- Comisia economică, industrii și servicii:

- președinte, domnul senator Varujan Vosganian – Grupul

- parlamentar al PNL;

- vicepreședinte, domnul senator Borza Dorel Constantin

- Vasile – Grupul parlamentar al PD-L;

- secretar, domnul Mihăilescu Petru Șerban – Grupul

- parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să anunț că domnul senator Iulian Bădescu îl va înlocui pe domnul senator Gabriel Mutu în cadrul Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mai sunt și alte probleme privind componența comisiilor? Nu mai sunt.

Atunci,

Trecem la punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Raportul este întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Este un proiect de lege cu caracter ordinar. Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului participă domnul Dan Tătaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul la microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă înscrisă astăzi pe ordinea de zi a plenului Senatului are ca obiect de reglementare asigurarea posibilității pentru persoanele transferate în alte instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de a cumpăra locuințele de serviciu pe care le folosesc în baza unor contracte de închiriere.

Menționăm că punctul de vedere inițial al Guvernului, referitor la această inițiativă, a fost negativ.

Luând în considerare faptul că Executivul, în noua formulă guvernamentală, nu și-a exprimat încă poziția cu privire la aspectele reglementate de cuprinsul inițiativei legislative în discuție, nu ne putem pronunța asupra ei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Microfonul 7, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi ne putem pronunța, pentru că am fost obligați prin transmiterea către comisie a cererii de a întocmi un raport suplimentar.

Vreau să vă spun foarte clar că acest raport suplimentar este favorabil și am pornit de la ideea, pe de-o parte, că, dacă pentru unii dintre angajații din sistem nu s-ar oferi posibilitatea achiziționării locuințelor de serviciu, ar fi o discriminare față de aceștia și, pe de altă parte, este vorba de un număr foarte mic de oameni, aproximativ 13 familii tinere cu copii, care s-au transferat în perioada în care s-au aplicat prevederile legii și nu au putut să obțină dreptul de a

cumpăra de la noile instituții care nu aveau în administrare apartamentele respective.

Pentru toate aceste motive, am făcut un raport suplimentar favorabil, un raport de admitere.

În anexă aveți cele două amendamente care au fost admise.

Avem și avizele precedente ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ale Consiliului Legislativ și toate celelalte.

Noi considerăm că reparăm, de fapt, o nedreptate, fără să atingem cu nimic dispozițiile de fond ale legii. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări?

La dezbateri generale sunt intervenții din partea colegilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Dincolo de faptul surprinzător că ministerul nu s-a putut pronunța pe o chestiune relativ simplă, chiar simplă, țin să vă amintesc că astăzi este termenul de adoptare tacită și, prin urmare, noi fie că ne exprimăm printr-un vot, fie că nu, dacă majoritatea nu dorește să se exprime prin acest vot, propunerea legislativă se adoptă tacit și intră în dezbaterea Camerei Deputaților, însă este bine ca Senatul, conform vechii cutume, să se exprime prin vot asupra acestei propuneri.

Vă mulțumim, domnule senator, pentru sfatul pe care ni l-ați dat. Așa vom proceda.

Dacă mai există intervenții din partea colegilor senatori, vă rog.

Aveți cuvântul.

Domnul senator Gheorghe David, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E adevărat că această propunere legislativă a fost discutată. Are un raport suplimentar, cum spunea domnul senator Teodor Meleșcanu, și, chiar dacă Guvernul nu a reușit să analizeze în amănunt, noi trebuie să dăm, așa cum spunea domnul senator Puiu Hașotti, un vot astăzi, pentru că, altfel, se aprobă tacit. Este timp suficient ca, până la dezbaterile din Camera Deputaților, Guvernul să-și spună punctul de vedere, iar de la noi propunerea legislativă să plece cu un vot, și nu cred că poate să fie altul decât cel favorabil.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mihăilescu Șerban, aveți cuvântul la microfonul 4, vă rog.

Și grupul nostru parlamentar sprijină această inițiativă, și vom vota pentru, dacă luăm cuvântul la dezbateri generale.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc mult. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2008 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I–IV din învățământul de stat și confesional.

Termenul de adoptare tacită este astăzi.

Este vorba de un proiect de lege.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Oana Badea, iar din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Mihail Hărdău. Doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Doamna Iulia Adriana Oana Badea** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării vă solicită aprobarea acestui proiect, deoarece el nu realizează altceva decât să pună de acord forma de finanțare cu privire la acordarea mierii de albine pentru clasele I–IV.

Pentru „Programul cornul și laptele”, așa cum știți, există forma de finanțare, prin bugetele locale, legea existând din 2002 și fiind amendată ulterior, iar pentru miere în 2006, dar în lege finanțarea era prevăzută din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Articolul despre care vorbim face ca finanțarea și pentru miere, și pentru „Programul cornul și laptele” să se facă în același mod, adică prin bugetele locale. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei, vă rog să prezentați punctul de vedere.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Așa cum a arătat și colega mea, vă prezint un raport comun care vă solicită să fiți de acord cu raportul de admitere, acordarea plăților către unitățile școlare să se facă

prin intermediul bugetelor locale ale județelor și ale orașelor și municipiilor, după caz, prin sume defalcate din unele venituri de la bugetul de stat.

Precizez că în actualul buget este prevăzută această schemă.

Avem avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări? Dezbateri generale, dacă sunt?

Domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să exprim satisfacția Grupului parlamentar al PNL pentru găsirea formulelor de finanțare a acestei măsuri pe care am propus-o în legislatura trecută. Din punctul nostru de vedere, are o dublă importanță, în primul rând, pentru că oferă copiilor preșcolari, dintre care mulți, spre rușinea noastră, nu au gustat niciodată miere de albine, o șansă de acces la o alimentație sănătoasă și, în al doilea rând, în calitate de apicultor, vă asigur că reprezintă și pentru apicultorii din România o modalitate de a-i sprijini în valorificarea producției lor.

Vom vota în favoarea adoptării raportului și a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Am o singură rugăminte, din partea grupurilor parlamentare, dacă este posibil, doar o singură înscriere la cuvânt, dacă, într-adevăr, doriți să luați cuvântul.

Doamna senator Doina Silistru, aveți cuvântul, vă rog, la microfonul central.

## **Domnul Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș vrea să nu se înțeleagă greșit.

Îi mulțumesc domnului senator Teodor Viorel Meleșcanu, dar această inițiativă legislativă este a mea și a colegului Gheorghe David și au trebuit mai mult de doi ani de zile ca să ajungă în această formă, pentru ca, în cele din urmă, copiii să primească miere de albine.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe David.

Aș vrea să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare și, de asemenea – nu am făcut-o niciodată –, aș vrea să mulțumesc și Guvernului, care s-a gândit să promoveze acest proiect în sfârșit, pentru că legea a fost adoptată în decembrie 2006. De aceea, era necesar acest proiect de lege.

Eu, doamna senator Silistru Doina și ceilalți colegi senatori am făcut intervenții pentru ca, în sfârșit, să se poată materializa și în practică ceea ce noi am propus și să beneficieze toți acei copii care așteaptă demult ceva mai dulce.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Vă propun ca printr-un singur vot să adoptăm atât raportul, cât și proiectul de lege.

La punctul 12 în ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita.

Este vorba de o reexaminare.

Suntem în fața unui raport comun.

Din partea Guvernului participă domnul președinte al AVAS Mircea Ursache.

Microfonul 10.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei pentru sănătate publică, domnul președinte Ariton Ion și domnul președinte Ion Vasile.

Microfonul 7.

Domnule președinte al AVAS, vă rog. Microfonul 10.

Comisiile au fost sesizate pentru a dezbate cererea de reexaminare formulată de Președintele României la Proiectul de lege, modificat, pentru completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanțelor deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita.

Comisiile au întocmit un raport comun de admitere a cererii de reexaminare.

În consecință, membrii comisiilor au hotărât respingerea legii.

Caracterul legii este ordinar.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Nu sunt.

La punctul 24, vă rog.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu**

**:**

Nu știu dacă s-a înțeles bine!

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Reexaminarea s-a...

## **Domnul Mircea Ursache** – _președintele Autorității_

## _pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Legea privind modificarea și completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2003, care prevedea măsuri de restructurare financiară la societăți din portofoliul AVAS, se referă, de data aceasta, strict la una dintre societățile comerciale SANEVIT – SA din Arad.

Așa cum am prezentat în note și cum s-a discutat și în ședința comună a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei pentru sănătate publică, dorința noastră este ca AVAS-ul să exercite activitatea de restructurare a acestei societăți comerciale și, în acest sens, vă propunem să respingeți cererea de reexaminare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea comisiilor reunite, vă rog, domnul președinte Ion Vasile.

Microfonul 7.

Este un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru sănătate publică din Senat.

Nu proiectul de lege...

„În urma examinării și dezbaterii motivațiilor prezentate în cererea de reexaminare, aceasta a fost supusă la vot și a întrunit 16 voturi pentru și o abținere. În consecință, membrii celor două comisii au hotărât respingerea legii, având în vedere următoarele consecințe...”

Vă rog, lămuriți-ne dumneavoastră, domnule senator. Microfonul 2.

Stimați colegi, acesta este raportul comisiei.

Reprezentantul Guvernului a cerut respingerea raportului comisiei. Luați stenograma, să confirme ceea ce am spus.

Domnule senator Hașotti, suntem în Senat, deci suverani asupra deciziilor, în această sală, sunt senatorii. Guvernul poate avea un alt punct de vedere. Eu am supus votului dumneavoastră...

Noi am adoptat raportul de respingere a proiectului de lege și de aprobare a reexaminării.

La punctul 24 în ordinea de zi – pentru că am făcut acea modificare pe care dumneavoastră ați aprobat-o – este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2008 privind unele măsuri de reorganizare a sectorului energetic prin preluarea de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – SA a unor pachete de acțiuni. Din partea Guvernului participă domnul președinte al AVAS Mircea Ursache.

Microfonul 10.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Borza Dorel.

Microfonul 7.

Domnule președinte Ursache, vă rog. Microfonul 10.

Domnule președinte, Domnilor senatori,

Așa cum am spus și în ședința comisiilor de specialitate ale Senatului, noi propunem respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2008 din mai multe considerente. Primul ar fi că, în momentul de față, și la Comisia Europeană se revede complet întreaga procedură privind concentrarea în sistemul societăților din sistemul energetic integrate pe verticală și, al doilea, abia în luna ianuarie a acestui an a fost transmisă documentația completă Consiliului Concurenței și, în momentul de față, nu există un punct de vedere al acestei autorități privind Compania Energetică Națională.

Din aceste motive și ținând cont de considerentele pe care Ministerul Finanțelor Publice le-a prezentat în memorandumul supus dezbaterii și aprobat de Guvern, vă propunem să respingeți Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2008.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Borza, vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență a fost promovată de fostul Guvern.

Comisia economică, industrii și servicii a considerat că actualul Guvern trebuie să-și stabilească propria strategie în domeniul energiei electrice și, față de acest lucru, comisia propune plenului Senatului respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2008.

Există și aviz negativ din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Suntem în fața unei legi ordinare, primă Cameră sesizată fiind Senatul.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnul senator. Dezbateri generale. Nu sunt amatori. Vă mulțumesc. Mă scuzați, domnule președinte. Microfonul 4. Domnul senator Toni Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului, în principal pe următorul considerent: Guvernul a dorit să unească trei dintre cei mai eficienți producători de energie

electrică ai țării din alte scopuri, însă nu a analizat absolut deloc cum va funcționa sistemul energetic, materiile prime energetice după ce această entitate va fi fost constituită, pentru că nu a avut în vedere decât o mică parte din ceea ce înseamnă sistem energetic românesc, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat negativ acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, și vom vota în plen pentru respingerea ei. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnul senator. Alte puncte de vedere? Nu există.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de respingere a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2008.

Revenim la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2008 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Pentru raport: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter ordinar. Din partea inițiatorilor participă domnul Cosmin Coman, secretar de stat.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc.

În contextul crizei financiare mondiale, pentru instaurarea încrederii în sistemele financiare și pentru prevenirea de retragere în masă a depozitelor, Consiliul ECOFIN a convenit, în data de 7 octombrie 2008, majorarea nivelului de garantare a depozitelor persoanelor fizice de la minim 20.000 de euro la minim 50.000 de euro pentru o perioadă de cel puțin un an. În consecință, pentru a răspunde propunerilor agreate la nivelul Uniunii Europene, în România este necesară modificarea legislației în vigoare, astfel încât depozitele constituite de fiecare persoană fizică la oricare dintre instituțiile de credit participante la fond să fie garantate până la suma de 50.000 de euro.

De aceea, Ministerul Finanțelor Publice propune, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2009

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Ariton, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost dezbătut de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a fost adoptat, în unanimitate, un raport de admitere.

Propunem spre adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Întrebări?

Nu sunt.

Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2008 pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare.

Pentru raport: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Guvernului participă domnul Marius Lazăr, secretar de stat.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

**Domnul Marius Vicențio Lazăr-Iosip** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se preconizează ca salariile de bază, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale ale conducătorilor și ale adjuncților conducătorilor din instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare să se stabilească de către organele împuternicite cu numirea acestor persoane, conform legii, fără a depăși în mod cumulat nivelul indemnizației lunare a funcției de secretar de stat și, respectiv, a funcției de subsecretar de stat din ministere.

În virtutea acestor lucruri, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte, punctul de vedere al comisiei, vă rog.

Microfonul 7.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 3 februarie 2009 și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege urmează a fi adoptat în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări, dezbateri generale. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Același lucru, printr-un singur vot să ne exprimăm și asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

Am rugămintea să votați.

Atât raportul, cât și proiectul au fost adoptate cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.

- Vă mulțumesc.

La punctul 15 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2008 privind majorarea contribuției României la realizarea investițiilor finanțate prin împrumutul extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin Acordul de împrumut pentru finanțarea „Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare”.

Din partea inițiatorilor participă domnul Cosmin Coman, secretar de stat.

Caracterul legii: ordinară.

- Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață

- de capital, vă rog.

- Microfonul 7.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prin Legea nr. 211/2006 a fost ratificat Acordul de împrumut dintre România și BERD pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, a cărui implementare este asigurată de Societatea Comercială ELECTRIFICARE CFR – SA.

Costul total al proiectului a fost estimat, inițial, la 27,2 milioane de euro, din care 22,5 milioane euro împrumut BERD și 4,7 milioane de euro contribuție de la bugetul de stat. Pentru finanțarea integrală a obiectivelor proiectului inițial a fost necesară suplimentarea costului proiectului cu suma de 10,8 milioane de euro.

Ca urmare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 169/2008, propusă dumneavoastră astăzi spre adoptare, are drept obiect de reglementare majorarea contribuției României la realizarea acestor investiții cu suma de 10.850.000 de euro.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte, vă

rog.

Microfonul 7.

În ședința din 4 februarie 2009 Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Au fost trimise avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia economică, industrii și servicii.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări, dezbateri generale.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

V-aș ruga să procedăm la fel, printr-un singur vot să adoptăm atât raportul, cât și proiectul de lege.

Am rugămintea să votați acum.

Vă mulțumesc.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2008 privind efectuarea plății contribuției României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Este o lege cu caracter ordinar.

Din partea Guvernului participă domnul Constantin Stafie, secretar de stat.

Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Constantin Claudiu Stafie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel al Comisiei Europene, care a luat ființă prin Tratatul de la Nisa din februarie 2001, continuă politica de susținere a cercetării în domeniul cărbunelui și oțelului, inițiată de CECO, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, fiind alcătuit din contribuția celor 17 de state membre. Acest fond de circa 60.000.000 de euro anual este destinat cofinanțării proiectelor de cercetare în domeniul cărbunelui și oțelului din statele membre ale Uniunii Europene.

În conformitate cu art. 26 din partea a patra a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, țara noastră are obligația de a contribui la acest fond cu suma de 29,88 milioane de euro, în patru tranșe, începând din anul 2009.

Datorită acestui motiv, în numele Guvernului, propunem admiterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2008 privind efectuarea plății contribuției României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte. Vă rog.

Microfonul 7.

Mulțumesc.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii în ședința din 4 februarie.

Comisia a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Menționăm ca în cuprinsul proiectului de lege să se înlocuiască Ministerul Economiei și Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări, dezbateri generale... Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Vă propun ca, tot printr-un singur vot, să ne pronunțăm asupra raportului și asupra proiectului de lege.

Nu avem amendamente.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Domnule președinte,

Există amendamentul de înlocuire a Ministerului Economiei și Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## A, scuzați-mă!

Menționăm că în cuprinsul proiectului de lege se înlocuiește Ministerul Economiei și Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice.

Mulțumesc, domnule senator.

Deci să ne pronunțăm asupra raportului cu modificare, atunci dăm un vot asupra raportului cu această modificare. Am rugămintea să votăm acum.

Vă mulțumesc.

Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Și acum să dăm un vot și asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2008 privind efectuarea plății contribuției României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel, în care vom face modificările privind denumirea ministerului.

Punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 205/2008 privind plata costurilor naționale de participare la proiectele din cadrul Programului de cooperare tehnică cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Pentru raport: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii: ordinară.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Tudor Șerban.

Vă rog. Microfonul 8. ## **Domnul Tudor Șerban** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

După cum se știe, România este un stat membru fondator al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a ratificat statutul AIEA, semnat la New York la data de 23 octombrie 1956.

AIEA este o organizație care își desfășoară activitatea sub egida Organizației Națiunilor Unite și reprezintă forumul mondial interguvernamental pentru cooperare științifică și tehnică în domeniul folosirii pașnice a energiei nucleare.

În iunie 2004 Consiliul guvernatorilor AIEA a aprobat propunerea cuprinsă în documentul GOV/2004/46 privind algoritmul de plată a costurilor naționale de participare datorate de statele membre AIEA pentru cooperarea tehnică, care se modifică începând cu anul 2005. Astfel, valoarea fiecărui stat, sub formă de contribuție membru, raportată la cooperarea tehnică primită de la AIEA, reprezintă 5% din bugetul total alocat fiecărui proiect. Plata se va face printr-o singură colectare, prin Agenția Nucleară, având în vedere că, în conformitate cu art. 9 alin. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 267 din 2007 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a structurii organizatorice a Agenției Nucleare, cu modificările și completările ulterioare, acesta este punct național de contact pentru Programul de cooperare tehnică cu AIEA.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte. Vă rog. Microfonul 7.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii, iar comisia a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere.

Au trimis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Frâncu, vă rog. Microfonul 1.

Profit de prezența domnului secretar de stat pentru a-l întreba dacă aceste fonduri, pe care noi le aprobăm ca fiind pentru cofinanțarea unor proiecte deosebite în domeniul cercetării, au fost cuprinse în acel procent de 0,18% din PIB acordat cercetării, care este foarte mic, și, din punctul meu de vedere, trebuie făcute eforturi deosebite pentru ca în plen, când discutăm bugetul, să creștem această porțiune, să zicem așa, această repartiție de fonduri pentru cercetare. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere nu sunt.

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Am rugămintea, ca printr-un singur vot, să ne pronunțăm asupra raportului și asupra proiectului de lege.

**Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Aștept răspuns la întrebare, domnule președinte!

Da. Domnule secretar de stat, răspundeți-i domnului senator Frâncu, vă rog.

## Domnule senator,

Contribuția noastră nu grevează cu nimic fondul de cercetare. Banii pentru această contribuție se strâng exact cu un an de zile înainte, pe proiecte, și, în felul acesta, va exista sursa necesară pentru finanțarea lui.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

**Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor senatori, Repet, suntem în fața unui raport de admitere.

Printr-un singur vot, să ne pronunțăm asupra raportului și asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 205/2008 privind plata costurilor naționale de participare la proiectele din cadrul Programului de cooperare tehnică cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Am rugămintea să votați.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63 din 14 mai 1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru raport: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii: ordinară.

Din partea Guvernului participă domnul Cosmin Coman, secretar de stat.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Pe scurt, dacă e posibil, domnule secretar de stat. Vă rog.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare crearea bazei legale pentru includerea în bugetul ordonatorului principal de credite, în special, a sumelor necesare achitării debitelor și majorărilor de întârziere, a sumelor necesare acoperirii diferențelor de curs valutar sau a sumelor rămase neacoperite în cazul pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

De asemenea, se stabilește mecanismul de derulare pentru un instrument financiar denumit „facilitate de tranziție” pentru România.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ.

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei. Vă rog. Microfonul 7.

În ședința din 4 februarie Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Menționăm că în cuprinsul proiectului de lege se va înlocui Ministerul Economiei și Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital transmite plenului spre adoptare raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt dezbateri generale?

Nu sunt.

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Menționăm că în cuprinsul proiectului de lege se va înlocui Ministerul Economiei și Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice.

Revenim la votul final pe legile organice.

Este ora 17.32.

Vă rog, până mai dezbatem un alt proiect de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi, liderii de grup să-și cheme colegii în sală pentru a putea da voturile finale pe legile organice.

Până când liderii de grup se mobilizează, trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Iulian Matache.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți, înainte de a trece la prezentarea susținerii mele, să vă adresez un salut respectuos și urări de

succes în activitate, având în vedere că este prima dată când am onoarea de a mă adresa dumneavoastră.

Prin completările și modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 46/2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 149/2008 urmărește reglementarea următoarelor aspecte: se creează posibilitatea ca birourile regionale pentru cooperare teritorială, în cadrul cărora funcționează secretariatul tehnic comun, info-point-urile și controalele de prim nivel, să beneficieze de plăți în avans, având în vedere că aceste organisme sprijină activitatea autorităților de management, precum și a autorităților naționale; se creează posibilitatea ca persoanele juridice de drept privat, ONG-urile și alte organisme de drept privat să participe la proiectele finanțate în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria–România 2007–2013 și al Programului de cooperare transnațională în Sud-Estul Europei.

În prezent, având în vedere că programele respective urmează principiul costurilor publice, cele două programe având buget public, contribuția privată proprie a persoanelor juridice de drept privat nu este considerată eligibilă.

Nu în ultimul rând, se modifică sursa de acordare a avansului pentru programele de cooperare România–Bulgaria și România–Serbia, pentru care plata în avans se acordă din cofinanțarea de la bugetul de stat numai liderilor de proiect, partenerilor birourilor regionale de cooperare transfrontalieră din România, iar pentru Programul de cooperare Ungaria–România, pentru care autoritatea de management s-a localizat în Ungaria, se vor acorda plăți în avans din cofinanțarea de la bugetul de stat numai Biroului regional de cooperare teritorială Oradea.

Punctul nostru de vedere este de admitere a proiectului de lege.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnule președinte.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Sunt dezbateri generale?

Domnule senator Toni Greblă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să adresez o singură întrebare inițiatorului proiectului de lege.

La art. II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2008 se zice că „normele metodologice de aplicare vor fi elaborate în 60 de zile de la data adoptării prezentei ordonanțe de urgență”.

L-aș ruga pe domnul secretar de stat să ne spună în ce stadiu se găsesc această ordonanță de urgență și aceste norme, iar, dacă ele nu au fost elaborate nici până în prezent, aș ruga Guvernul fie să renunțe la practica normelor metodologice, fie s-o restrângă foarte mult sau, odată cu proiectul de act normativ, să ne dea și proiectul de norme metodologice, pentru ca, prin norme metodologice, să nu existe posibilitatea de adăugare la actul normativ. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog să răspundeți, domnule secretar de stat, dar, dacă se poate, scurt.

Scurt.

Normele metodologice la Ordonanța Guvernului nr. 46/2007 sunt publicate în Monitorul Oficial al României nr. 61 din 2 februarie 2009.

Dacă domnul senator dorește, i le putem pune la dispoziție.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2008 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Vă reamintesc că suntem în faza votului final.

La punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Este o propunere legislativă adoptată tacit de Camera Deputaților.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere.

Vom da un singur vot pe raport și pe proiectul de lege. Este un raport de respingere și, automat, respinge proiectul de lege.

La punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001(r1) a administrației publice locale.

Este o propunere legislativă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere.

Vom da un singur vot pe raport și pe proiectul de lege. Cu 71 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost respinse.

La punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere.

Vom da un singur vot pe raport și pe proiectul de lege.

-

La punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea alineatului (7) al articolului 57 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere.

Vă propun să votăm raportul.

Dacă trece raportul, nu mai supunem proiectul de lege votului dumneavoastră, având în vedere că este un raport de respingere.

-

La punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere. A fost discutat în ședința trecută.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 45 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este un raport de respingere.

Revenim la punctul 20 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Executivului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Vă rog, scurt, domnule secretar de stat.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 161/2008, act normativ care propune alocarea în bugetele proprii ale ordonatorilor principali de credite a sumelor necesare pentru continuarea și finalizarea proiectelor PHARE, în concordanță cu prevederile memorandumurilor sau acordurilor de finanțare.

Neaprobarea acestor măsuri ar conduce la blocarea contractelor semnate, la întârzierea implementării proiectelor și, implicit, la neatingerea obiectivelor generale ale acestora.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii în ședința din 4 februarie 2009, iar comisia a hotărât în unanimitate adoptarea unui raport de admitere.

Au fost avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia economică, industrii și servicii.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Suntem în fața unui raport de admitere, cu mențiunea ca în cuprinsul proiectului de lege să se înlocuiască formularea Ministerul Economiei și Finanțelor cu formularea Ministerul Finanțelor Publice.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2008 pentru reglementarea unor măsuri privind datoria publică în scopul aplicării art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Aveți cuvântul, domnule secretat de stat. Microfonul 10.

Prezenta ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare aprobarea documentelor încheiate cu BIRD și BEI, modificarea prevederilor unor acte normative de ratificare sau aprobare a unor împrumuturi și reglementarea unor elemente legate de aplicarea noului mecanism în cadrul împrumuturilor. Măsura are un impact pozitiv asupra procesului de administrare a datoriei publice, motiv pentru care Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului României, această ordonanță de urgență.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să prezentați raportul.

Microfonul 7.

Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere fără amendamente.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc pentru celeritate. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente, doar cu mențiunea ca în cuprinsul proiectului de lege să se înlocuiască formularea Ministerul Economiei și Finanțelor cu formularea Ministerul Finanțelor Publice.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2008 privind modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 7.

Raport de admitere fără amendamente.

Avem aviz favorabil pentru acest proiect de lege și de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Doamnelor și domnilor,

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 176/2008 privind majorarea capitalului social al CEC BANK – SA.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Vă rog. Microfonul 10.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare mandatarea Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de unic acționar, de a majora capitalul social al CEC BANK – SA cu suma de 900 milioane lei, prin emiterea de noi acțiuni cu o valoare egală cu valoarea nominală actuală, respectiv 100 de lei pe acțiune.

În actualul context, o importanță semnificativă o are asigurarea resurselor financiare necesare susținerii activității de creditare a instituțiilor de credit românești, mai ales în condițiile în care portofoliile de credite ale celor mai multe instituții de credit sunt susținute financiar prin liniile de finanțare asigurare de băncile mamă.

Ținând cont de toate acestea considerente...

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

Raport de admitere fără amendamente.

Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem în față un raport de admitere fără amendamente, doar cu mențiunea ca în cuprinsul proiectului de lege să se înlocuiască formularea Ministerul Economiei și Finanțelor cu formularea Ministerul Finanțelor Publice.

Doamnelor și domnilor senatori,

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 143/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Raportoare este Comisia economică, industrii și servicii. Inițiator este doamna președinte al ANRMAP Cristina Trăilă.

Vă rog, microfonul 8.

## **Doamna Cristina Trăilă** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

Domnul președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

Din perspectiva ANRMAP – Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice –, această ordonanță reprezintă un pas înainte în ceea ce privește realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient și credibil. Această ordonanță are în vedere, în principal, două modificări, respectiv obligativitatea persoanelor fizice și juridice care nu au calitate de autoritate contractantă să aplice prevederile legislației în materie de achiziții publice atunci când beneficiază de finanțări din partea unei autorități contractante și, al doilea aspect, stoparea așa-numitelor suspendări în cascadă, respectiv suspendarea procedurii nu va mai fi posibilă decât de cel mult două ori, indiferent de numărul de contestații care apar și de momentul în care acestea sunt depuse.

Aceste modificări sunt în concordanță cu directivele europene.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule președinte Dorel Constantin Vasile Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă rog.

Microfonul 7.

Proiectul de lege propune perfecționarea și flexibilizarea sistemului de achiziții publice.

Membrii comisiei au hotărât în unanimitate întocmirea unui raport de admitere fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Stimați colegi,

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea organizării Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Raportoare este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, reprezentată de domnul președinte Cristian Rădulescu.

Domnule secretar de stat Marius Lazăr, vă rog, scurt, prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Microfonul 10.

Domnule președinte,

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege în sensul înființării, la nivelul Municipiului București, a unei singure Agenții teritoriale pentru prestații sociale, ținând cont de posibilitățile existente de organizare, din punct de vedere al personalului și al eficienței activității.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Prin acest act normativ se creează un sistem unitar de plată și management pentru foarte multe prestații sociale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială propune un raport de admitere.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Oprea. Vă rog. Microfonul 2.

Nu îmi este clar.

Pe document este scris Agenția Națională și dumneavoastră ați spus Agenția teritorială la nivelul municipiului București.

Este o neînțelegere?

Domnule secretar de stat, vă rog să dați răspunsul. Ați greșit dumneavoastră sau...

Nu. Este vorba despre înființarea la nivelul Municipiului București a unei singure Agenții teritoriale pentru prestații sociale.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Ar putea să fie o greșeală de redactare, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții?

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Suntem în fața unui raport de admitere.

V-aș ruga ca printr-un singur vot să ne pronunțăm atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2008 pentru modificarea art. 111 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Vă rog.

Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această ordonanță de urgență s-a urmărit punerea de acord a prevederilor art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 cu prevederile Constituției, deoarece printr-o decizie a Curții Constituționale acest articol a fost declarat neconstituțional.

Vă rugăm să adoptați acest proiect de lege, cu precizarea că suntem de acord cu cele două amendamente propuse și adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă,

Vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog. Microfonul 7.

Comisia a întocmit un raport de admitere cu amendamentele din anexa nr. 1 și un amendament respins în anexa nr. 2.

Deci vă supunem spre dezbatere și adoptare acest raport.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Inițiatorul amendamentului respins este în sală? Nu este?

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt observații asupra amendamentelor admise.

Nu sunt.

Punctul 28 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Vă rog, pe scurt.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Modificările aduse prin ordonanță vizează, în principal, îmbunătățirea, sub aspectul celerității, desfășurării procedurii de dobândire și pierdere a cetățeniei române, apoi, acoperirea unui vid legislativ generator de litigii finalizate prin hotărâri judecătorești prin care statul român era obligat să constate calitatea de cetățean român pentru unii descendenți ai foștilor cetățeni români și, în fine, clarificarea anumitor situații referitoare la transcrierea actelor de stare civilă pentru minori.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Greblă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat proiectul de lege și a aprobat raportul favorabil, cu amendamente, astfel încât vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de admitere cu amendamente. Asupra amendamentelor admise sunt observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori. Stimați colegi,

Având în vedere dreptul senatorilor de a sesiza Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și

funcționarea Curții Constituționale, vă aduc la cunoștință că s- au depus la secretarul general al Senatului următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare;

– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” – SA Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2008 privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al comunei Crasna și în administrarea Consiliului Local al Comunei Crasna, județul Sălaj;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei privind cooperarea polițienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008;

– Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 56/2005 privind aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la București la 15 martie 2004 și la Luxemburg la 19 martie 2004;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecției și securității civile privind asistența și cooperarea în situații de urgență, semnat la Paris la 22 aprilie 2008;

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, cei care sunteți înscriși cu întrebări și interpelări adresate Executivului.

Vă propun să trecem la această ultimă parte a ședinței noastre: întrebări și interpelări adresate reprezentanților Executivului, și să sperăm că cei care sunt prezenți ne vor oferi și răspunsuri.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, care are la dispoziție 11 minute, îl rog pe domnul senator Gheorghe David să adreseze întrebarea către Ministerul Sănătății. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este o întrebare adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Ion Bazac.

Domnule ministru,

În anul 1993 a fost începută construcția Spitalului Municipal Timișoara, care însă, până în prezent, nu a fost finalizată.

Vă rog să-mi comunicați care este poziția ministerului cu privire la acest obiectiv început și nefinalizat, dar foarte necesar pentru locuitorii din Timișoara, și nu numai.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru al turismului Elena Udrea.

Zona Sibiului este recunoscută pe plan internațional datorită bogăției sale istorice, culturale și arhitecturale. Este singura regiune din țară unde întâlnim bisericile-cetăți, monumente deosebite atât din punct de vedere al rolului pe care l-au jucat de-a lungul timpului, cât și din punct de vedere al arhitecturii și construcției.

1. Care este bugetul alocat de Ministerul Turismului

pentru dezvoltarea de noi regiuni turistice?

2. Ce noi regiuni din țară sunt vizate în acest sens?

3. Care este bugetul defalcat pe susținerea fiecărei noi regiuni turistice?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, cu două întrebări, prima adresată prim-ministrului și cea de-a doua adresată ministrului economiei, se pregătește domnul senator Iulian Bădescu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare, adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Proiectul de buget pe anul 2009 dat publicității a siderat întreaga societate responsabilă din România. Prin reducerea cu 60% a sumelor destinate cercetării științifice vor muri toate proiectele aflate în derulare, iar România va intra în rândul țărilor din lumea a treia.

La biroul meu senatorial am primit solicitări disperate atât din partea institutelor de cercetări din județul Vâlcea, cât și

din partea sindicatelor din această zonă de activitate, cerându-mi-se să depun toate diligențele pentru păstrarea procentului din PIB alocat cercetării științifice în anul 2008.

Având în vedere pierderile uriașe și previzibile pe care le va suporta cercetarea românească pe termen scurt, mediu, dar și lung, vă rog, domnule prim-ministru, să prezentați punctul dumneavoastră de vedere față de situația expusă.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

Domnule ministru,

Curtea Internațională de Justiție de la Haga a adoptat, în data de 3 februarie 2009, în unanimitate, decizia ca linia de demarcație a platoului continental din Marea Neagră dintre România și Ucraina să parcurgă un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Șerpilor. Decizia Curții Internaționale de Justiție acordă României 9.700 kilometri pătrați, din cei 12.200 kilometri pătrați aflați în litigiu, adică aproape 80% din regiunea atât de intens disputată de cele două țări în ultimii 5 ani.

Ținând cont de faptul că, prin această hotărâre, țării noastre îi revin, practic, 100.000 de miliarde metri cubi de gaze naturale și 10.000.000 tone de petrol, care ne-ar asigura independența energetică pentru următorii 18 ani, vă rog să-mi precizați, domnule ministru, dacă aveți în vedere o strategie de utilizare eficientă a acestor resurse naturale și în ce constă aceasta.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iulian Bădescu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Nu este prezent.

A depus întrebarea la secretariat.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L, cu o întrebare adresată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, se pregătește domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată, deopotrivă, domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești, și doamnei Laura Codruța Kövesi, procurorul general al României, și privește recuperarea unor sume de bani încasate necuvenit de magistrați, cu titlul de „drepturi salariale”.

Stimată doamnă procuror general,

Stimate domnule ministru,

În anul 2007, ca urmare a admiterii unor acțiuni definitive și executorii ce au avut ca obiect acordarea unor drepturi salariale, magistraților din judecătorii și parchete li s-au achitat sume de circa 200 de milioane lei (vechi) pe persoană, iar celor din curțile de apel, sume de circa 350 de milioane lei (vechi) pe persoană. Deși recursul declarat ulterior de Ministerul Justiției a fost admis, iar toate acțiunile au fost respinse irevocabil, până acum nu știu să se fi cerut restituirea sumelor încasate necuvenit.

Asociația Magistraților s-a angajat să facă demersurile necesare pe lângă magistrați, astfel încât aceștia să restituie integral sumele încasate necuvenit, în două tranșe: în octombrie 2008 și în martie 2009. Suntem în februarie 2009 și nu s-a restituit nimic.

Totodată, atrag atenția – și rog a se verifica de urgență – dacă nu cumva sumele încasate necuvenit și perioadele pentru care s-au acordat aceste drepturi salariale au fost avute în vedere și la stabilirea bazei de calcul a pensiei magistraților care s-au pensionat ulterior, rezultând astfel și pensii majorate necuvenit.

Întrebarea mea, adresată dumneavoastră, este următoarea:

În calitățile de înaltă demnitate pe care le dețineți, ce intenționați să întreprindeți:

a) pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit de către magistrați cu titlul de „drepturi salariale” și, eventual, pensii;

b) pentru a limita apetitul magistraților care, abuzând de statutul propriu, de la o vreme, se erijează în legiuitori ai unor drepturi salariale, adesea aberante, exclusiv pentru breasla lor.

Totodată, vă rog să precizați totalul sumelor datorate magistraților la data de 31.12.2008, în baza deciziilor definitive și irevocabile, ca urmare a acțiunilor pe care singuri și le-au promovat și susținut în instanță. Dacă informația mea este corectă, totalul acestor sume depășește 400 de milioane de euro.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Raymond Luca, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și are următorul obiect:

Cu cinci ani în urmă, cetățeanul Acs Iosif din Satu Mare, în vârstă de 85 de ani, a depus la Autoritatea Națională pentru Acordarea Despăgubirilor documentele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru o casă ce a fost demolată în timpul regimului comunist, documente care constituie obiectul dosarului nr. 515/CC.

Cu ocazia unei audiențe, petentul și-a exprimat nemulțumirea, apreciind că se tergiversează nejustificat soluționarea dosarului.

În consecință, vă rog să-mi comunicați, în scris și oral, motivele nesoluționării dosarului, măsurile pe care le preconizați și termenul până la care petentul își va vedea reparat dreptul pe care îl are. Rog să aveți în vedere vârsta înaintată a acestuia.

A doua întrebare este adresată doamnei președinte al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și are următorul obiect:

În ședința Senatului din 1 septembrie 2008 a fost prezentată o interpelare adresată președintelui Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale la care nu s-a primit răspuns. Ea avea următorul conținut:

Doamna Molnar Maria, actualmente cetățean german, de origine română, cu ultimul domiciliu în România, în comuna Moftin, județul Satu Mare, a depus la dumneavoastră, prin intermediul Casei de Asigurări de Pensii din Germania, o cerere prin care solicită să-i fie stabilite drepturile de pensie pentru perioada în care a muncit în România. De la trimiterea cererii au trecut doi ani.

Întrucât cererea nu a fost soluționată nici până în prezent, solicit să-mi comunicați, în scris și oral, motivele tergiversării și perspectivele pe care le are petenta pentru a-și realiza dreptul legitim.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Am o sigură rugăminte, adresată tuturor colegilor: concentrați puțin expunerea dumneavoastră, pentru ca toți colegii să aibă posibilitatea de a-și prezenta întrebările și interpelările în direct pe postul de radio, pentru că, de fapt, există și o asemenea intenție.

Înțeleg că domnul senator Raymond Luca nu este prezent.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Un moment, vă rog. Vreau doar să mai anunț că doamna senator Anca Daniela Boagiu este absentă, dar a depus cele două întrebări la secretariat. Vor fi transmise Guvernului.

Domnule senator Ioan Ghișe, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ambele întrebări sunt adresate domnului prim-ministru Emil Boc.

Prima întrebare:

Stimate domnule prim-ministru Emil Boc,

Vă rog să aveți amabilitatea să-mi comunicați data la care Guvernul României va executa prevederile legale privind valoarea punctului de pensie la nivelul de 45% din salariul mediu brut pe economie.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare, adresată tot domnului prim-ministru. Stimate domnule prim-ministru Emil Boc,

Vă rog să aveți amabilitatea să-mi comunicați anul, dacă este posibil cu aproximație de un semestru, în care va fi dat în folosință tronsonul de autostradă Comarnic–Brașov. Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am terminat lista colegilor care au prezentat întrebări. Trecem la interpelări.

Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Titus Corlățean... Nu este prezent.

Se pregătește domnul Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al Partidul Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Specific doar că ați depus în scris încă o interpelare la secretariat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru Radu Berceanu, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

DN6 este un drum național din România care leagă Capitala României de municipiul Timișoara și de granița cu Ungaria, terminându-se la Cenad.

Tronsonul de drum Timișoara–Cenad–frontieră are o lungime de 87 de kilometri și traversează localitățile Becicherecu Mic, Biled, Sandra, Lovrin, orașul Sânnicolau Mare și Cenad. Spre deosebire de tronsonul Timișoara–Cenad, cu o lungime de 87 de kilometri, lățime de 7 metri și greutatea pe osie de 11,5 tone, porțiunea de 9 kilometri până la frontieră, respectiv Cenad-frontieră, are o lățime de numai 6 metri, cu greutatea pe osie de 10 tone.

Având în vedere că interesul față de acest drum pentru locuitorii din municipiul Timișoara și din zonă este tot mai mare și traficul este tot mai intens, vă rog să-mi comunicați dacă, până în prezent, s-au efectuat studii și, eventual, dacă au fost stabilite sursele de finanțare pentru rezolvarea celor două probleme prezentate mai sus, respectiv aducerea porțiunii de drum în lungime de 9 kilometri la greutatea pe osie de 11,5 tone și realizarea unui drum rapid pe tronsonul Timișoara–Cenad–frontieră, în lungime de 87 de kilometri, prin varianta de ocolire a localităților amintite.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, primministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru,

Ordonanța Guvernului nr. 7 din 19 ianuarie 2006 a constituit un excelent cadru legal pentru dezvoltarea și modernizarea spațiului rural românesc prin investiții în infrastructura de drumuri publice, inclusiv prin construirea de poduri și podețe, precum și prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și epurare.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, poziția dumneavoastră de principiu în legătură cu continuarea programului stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 și termenul calendaristic în care actualul Guvern va acționa în consecință.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

Urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, tot din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: crearea centrelor de permanență din sistemul medical.

Asigurarea continuității asistenței medicale primare se poate realiza și prin organizarea unor centre de permanență, a căror înființare și funcționare este reglementată prin Legea nr. 263/2004, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 32/2005.

Potrivit legii, centrele de permanență sunt unități sanitare fără personalitate juridică, care funcționează în afara programului normal de lucru al cabinetelor medicale individuale, deservite de medicii de familie și care asigură continuitatea asistenței medicale primare. Ele se înființează în zone izolate, greu accesibile sau în localități din mediul rural sau urban unde direcțiile de sănătate publică consideră că este necesară asigurarea asistenței medicale primare.

Sunt convinsă că știți și dumneavoastră că sunt foarte puține centre de permanență în țara noastră, lucru de neacceptat într-un stat din Uniunea Europeană. De asemenea, din puținele centre de permanență existente, nu toate sunt funcționale.

Înființarea centrelor ar asigura continuitatea asistenței medicale și decolmatarea serviciilor de urgență de cazuri care nu sunt urgențe medicale.

Reprezentând în Parlament un colegiu electoral din județul Sibiu, aș vrea să vă aduc la cunoștință următoarele:

În orașul Avrig este înființat un centru de permanență care este dotat cu tot ceea ce este necesar funcționării sale, dar nu funcționează. Nu există centre de permanență în orașele Tălmaciu și Cisnădie, de aceea, domnule ministru, vă rog să precizați:

De ce nu funcționează centrul de permanență din orașul Avrig?

Când intenționați să înființați centre de permanență în orașele Tălmaciu și Cisnădie?

Câte centre de permanență funcționează, în prezent, în România și dacă dumneavoastră considerați numărul lor ca fiind suficient?

Ce măsuri intenționați să luați pentru eficientizarea centrelor de permanență existente în România și pentru înființarea altora?

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Revin. Am o singură rugăminte: întrebarea trebuie să fie scurtă.

Nu mai expuneți... Nu suntem la declarații politice. Vă rog frumos.

Și pentru dumneavoastră...

Grupul are la dispoziție 6 minute. Luați din minutele colegilor, nu avem ce face.

Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Nicolae Robu, tot Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

În ultimele săptămâni, președintele Traian Băsescu a făcut, atât în cadrul unei vizite oficiale de stat în Ungaria, cât și în țară, în mod special cu prilejul prezenței Domniei Sale în județele Covasna și Harghita, declarații repetate și tranșante prin care a afirmat că, urmând prevederile Constituției, în România, ca stat național, unitar și independent, nu se va pune niciodată problema autonomiei teritoriale. Dincolo de caracterul lor absolut salutar, declarațiile respective, tocmai prin insistența cu care au fost formulate pe parcursul a numai 14 zile, induc ideea că șeful statului este în posesia unor informații speciale vizând actuala situație din Covasna și Harghita.

Din acest motiv, vă solicit, domnule ministru Dan Nica, să-mi prezentați o sinteză cuprinzătoare a datelor cu referire la această problematică de interes național.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Nicolae Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Ultimul vorbitor este domnul senator Liviu Titus Pașca, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul interpelării: bugetul insuficient alocat cercetării.

Conform proiectului de buget pe anul 2009, Guvernul României a prevăzut pentru cercetarea științifică o sumă reprezentând doar 0,19% din produsul intern brut, adică de circa trei ori mai puțin decât a alocat Guvernul Tăriceanu în 2008.

După cum este cunoscut, prin Pactul național pentru educație, partidele parlamentare s-au angajat, pentru perioada 2008–2013, să asigure, din alocarea bugetară anuală, minimum 6% din produsul intern brut pentru educație și minimum 1% din produsul intern brut pentru cercetare, astfel încât sistemele de educație și cercetare – citez – „să fie așezate pe o temelie financiară solidă, pe durată medie și lungă”. Acest pact a fost semnat la data 5 martie 2008 de toate partidele parlamentare.

În programul de guvernare al Guvernului Boc se menționează explicit că Pactul național pentru educație va fi respectat, lucru, de altfel, firesc.

În cadrul negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat să asigure realizarea unei finanțări adecvate a sistemului de cercetare—dezvoltare—inovare, adică minimum 3% din produsul intern brut, din care cel puțin 1% de la bugetul de stat.

În timp ce celelalte țări ale Uniunii Europene, spre exemplu Germania, Franța, Marea Britanie – ca să nu mai vorbim de SUA –, au inclus deja în programele lor anticriză investiții suplimentare în cercetare și educație, România diminuează drastic bugetul alocat cercetării, afectând atât inițierea unor noi proiecte de cercetare, dar și derularea în condiții normale a proiectelor deja demarate.

La toate acestea, adăugăm că, subfinanțând acum cercetarea, se irosește o șansă uriașă, poate unica de până acum, ca cercetătorii din România să lucreze în condiții tehnice de nivel mondial, în urma investițiilor și dotărilor realizate în ultimii ani.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog, stimată doamnă ministru, să precizați:

1. Mai păstrează Guvernul din care faceți parte ținta de a aloca pentru cercetare 1% din PIB? Dacă da, prezentați, vă rog, pașii anuali pe care îi aveți în vedere, în procente concrete din PIB.

Și eu vă mulțumesc foarte mult, dar am rugămintea să vă scurtați intervențiile, pentru că am să vă întrerup după expirarea celor 6 minute alocate grupului parlamentar și o să vă amân pe săptămâna următoare cu aceste intervenții.

Vă rog eu mult.

Domnul senator Liviu Titus Pașca, o interpelare adresată domnului prim-ministru.

Vă rog, domnule senator.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Emil Boc. Obiectul interpelării: bugetul Cancelariei Primului-Ministru.

De câteva săptămâni, mai exact de când Guvernul Boc lucrează la bugetul pe 2009, premierul îi avertizează pe români, pe toate canalele media, asupra faptului că bugetul va fi de austeritate din cauza crizei economice mondiale. Cu alte cuvinte, românii trebuie să strângă cureaua.

În aceeași ordine de idei, premierul Boc lansează acuze vehemente la adresa fostului Guvern Tăriceanu, pe care îl face responsabil de cheltuieli nesăbuite cu aparatul de lucru al Cancelariei. Pe de altă parte însă, pe lângă mărirea bugetului alocat administrației prezidențiale, aflăm că vor spori considerabil cheltuielile cu transportul și locuințele angajaților Domniei Sale de la Palatul Victoria.

Astfel, alocațiile pentru transport, precum și cele pentru locuințe ale Cancelariei premierului vor crește cu 300-400% față de 2008, conform actualului proiect de buget. Totodată, vor crește și cheltuielile salariale în natură, respectiv cele pentru locuințele de serviciu folosite de către salariați și familia acestora, cu 210%.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să ne explicați, domnule prim-ministru, cum înțelegeți dumneavoastră să aplicați măsurile de austeritate și în ceea ce îi privește pe propriii dumneavoastră colaboratori.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale Marian Hoinaru a depus la secretariat răspunsurile scrise la cele două întrebări adresate de doamna senator Anca Daniela Boagiu, dânsa nefiind prezentă în sală.

La fel, tot pentru doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnul secretar de stat Pușcaș Vasile, Departamentul pentru Afaceri Europene, a depus la secretariat răspunsul în scris.

Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Tătaru să răspundă domnului senator Emilian Frâncu.

Vă rog. Microfonul 8.

Urmează ultima parte a ședinței noastre.

Dați-mi voie ca, din partea Executivului, să ofer cuvântul domnului secretar de stat Anton Marin, pentru a răspunde la o întrebare adresată de domnul senator Viorel Arcaș și la o interpelare adresată de domnul senator Cezar Mircea Măgureanu.

Microfonul 9, vă rog.

Conform proiectului, varianta ocolitoare a orașului Mediaș va avea o lungime de 8,4 kilometri și va include 6 poduri.

Contractul de proiectare a fost atribuit Companiei WSP International Sweden AB. Sursa de finanțare pentru acest obiectiv este asigurată 85% din fondurile Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare și 15% din fondurile alocate de Guvernul României.

Lucrările vor demara în trimestrul al doilea al anului 2009.

Etapa de precalificare pentru atribuirea contractului de construcție a fost finalizată, urmând ca procedura de licitație să debuteze după primirea acceptului Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Termenul de finalizare a lucrărilor pentru acest proiect este stabilit la 24 de luni de la data ordinului de începere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doriți să mai interveniți, domnule senator? Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc pentru răspuns și sper să fie așa cum spune domnul secretar de stat.

Speranța care moare ultima... Domnule secretar de stat,

Vă rog să răspundeți și pentru domnul Cezar Mircea Măgureanu, Grupul parlamentar al PNL.

Este prezent?

Nu este prezent.

Dacă aveți răspunsul în scris, vă rog să-l lăsați la secretariat, pentru a-l transmite domnului senator.

Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Cârlan, tot pentru domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, dacă are răspunsul în scris, să-l lase la secretariat, pentru a-l transmite domnului senator.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Răspuns la interpelarea domnului senator Emilian Frâncu, referitoare la măsurile de pază și protecție la depozitele armatei.

Cu privire la aspectele solicitate în cuprinsul intervenției parlamentare, vă comunicăm următoarele:

Paza și securitatea obiectivelor militare au constituit preocupări permanente ale Ministerului Apărării Naționale, concretizate prin informări adresate instituțiilor statului, urmate de inițierea unor demersuri legislative nematerializate din cauza influențelor financiare pe care le-ar fi generat aplicarea lor.

Pentru evitarea producerii de evenimente de tipul celui de la Ciorogârla, se vor întreprinde atât măsuri cu caracter general, cât și măsuri specifice după cum urmează:

1. Măsurile cu caracter general vizează, în principal, identificarea surselor de finanțare și alocarea cu prioritate a fondurilor necesare pentru:

– îndeplinirea Programului Ministerului Apărării Naționale în vederea distrugerii, delaborării munițiilor și a substanțelor chimice periculoase în perioada 2009–2015;

– întreținerea, reabilitarea și securizarea incintelor tehnice și a magaziilor destinate păstrării armamentului și munițiilor;

– achiziționarea de mijloace auto, ATV-uri, în vederea dotării subunităților care execută paza depozitelor de armament și muniții pentru asigurarea unei intervenții rapide și oportune în caz de nevoie;

– de asemenea, o măsură prioritară o constituie încadrarea în regim de urgență a tuturor funcțiilor prevăzute în statele de organizare a structurilor care asigură paza și securitatea depozitelor de armament și muniții.

2. Măsurile specifice, având ca finalitate întărirea pazei și securității depozitelor și magaziilor, pot fi duse la îndeplinire prin mijloace proprii ale unităților militare și prin măsura identificării și alocării fondurilor necesare.

Acestea se vor întreprinde în două etape.

În cadrul primei etape, ce se va derula pe parcursul anului 2009, acestea au în vedere:

a. executarea reparațiilor curente la împrejmuirile perimetrale;

b. refacerea și consolidarea gardurilor duble ale sectoarelor tehnice;

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru acest răspuns amplu.

Am două observații.

Din câte știu eu, în acel furt de armament sunt implicate cadre militare și cred că aici ar trebui să se facă ceva, poate în sensul unor brigăzi speciale de control, al perfecționării cadrelor militare sau reciclarea lor din timp în timp.

Am văzut că acordați, totuși, o foarte mare importanță mijloacelor mecanice, transportoarelor și la tot felul de astfel de vehicule, și nu dați o importanță, cred eu, suficientă dotării acestor depozite cu senzori, cu aparate video care să fie tot timpul conectate la un centru de monitorizare centralizat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Gabriel Tănăsescu, având în vedere că domnul senator Dan Voiculescu nu este prezent, vă rog să lăsați răspunsul în scris la secretariat.

Am epuizat și această parte a ședinței noastre.

Vă mulțumesc pentru disponibilitate, domnilor secretari de stat, și dumneavoastră, domnilor senatori.

Vă doresc o seară plăcută!

Încheiem ședința noastră de astăzi, 16 februarie 2009.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.40._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268791]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 12/26.II.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei