Nelu Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Titlul declarației politice: „Moldova, pentru încă 15 ani pe lista de așteptare”.

Suntem la a cincea variantă de masterplan. În ultimii doi ani, guvernele Victor Ponta au prezentat românilor nu mai puțin de patru variante ale conceptului de dezvoltare rutieră, dar niciunul coerent și conform cu viziunea europeană în domeniu. Ultimele trei variante ale masterplanului aparțin actualului ministru, Ioan Rus, iar primul a fost elaborat de fostul ministru Dan Șova.

Este bine totuși de reamintit că, în timpul aceluiași Dan Șova, Compania Națională de Autostrăzi a scos la licitație șapte contracte pentru revizuire și elaborare de studii de fezabilitate, în valoare estimată între 45 și 54 de milioane de euro. Acum oricum nu mai contează, pentru că de la acel masterplan s-au mai făcut încă trei și nici acelea nu au fost prea reușite, Comisia Europeană respingând varianta actualizată și cerând din partea României eforturi suplimentare. Domeniile care trebuie revizuite sunt cele referitoare la prioritizarea proiectelor de infrastructură propuse spre realizare în perioada 2014–2020.

În cazul în care Moldova s-ar fi entuziasmat prea mult, s-ar părea că a fost prematur, întrucât, deși traseul Timișoara–Sebeș–Târgu-Mureș–Iași–Ungheni–Chișinău este prevăzut în TEN–T ca autostradă, Masterplanul de transport declasează acest traseu la nivel de drum expres, dar, mai grav, îl prioritizează secvențial după anii 2021–2030. Așadar, mult așteptata autostradă Târgu-Mureș–Iași–Ungheni a devenit drum expres, iar perioada de implementare este 2021–2030.

Încă o dată Moldova a ratat locul pe lista urgențelor Guvernului și mai avem de așteptat încă 15 ani pentru a ne ralia și noi la o rețea de infrastructură modernă. Vom continua să circulăm cu viteze mici, prin nenumărate sate, punând în pericol toți participanții la trafic. Ba, mai mult, din punct de vedere social și economic, este o catastrofă, întrucât izolează zona, această întreagă regiune și așa săracă.

Crearea de locuri de muncă, revitalizarea economiei locale, creșterea nivelului de trai în regiune sunt imposibile fără infrastructură, care să atragă capital și investiții. Nu putem avea creștere economică fără infrastructură și, astfel, regiunea Moldovei este condamnată la sărăcie. Nu întâmplător populația din județul Vaslui este cea mai săracă din Uniunea Europeană, ca produs intern brut pe cap de locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare, potrivit raportului Eurostat 2013.

Nici măcar drumurile pe care le avem nu sunt bune. Puțin peste jumătate din rețeaua națională este considerată a fi în stare tehnică bună, în proporție de 30% este considerată a fi în stare tehnică mediocră, iar 20% într-o stare tehnică precară. Mai mult decât atât, un procent de 48% din toate traseele au anumite secțiuni în stare tehnică precară în proporție medie pe lungime de 24%.