Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 22 aprilie 2015.

## Stimați colegi,

Începem sesiunea de declarații politice. Conform programului aprobat, în această ședință timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Florea Voinea, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „ _In Catilinam Quarta – In Senatu habita_ ”.

_Legibus idcirco omnes servimus, ut liberi esse possimus –_ „De aceea ne supunem cu toții legilor, ca să putem fi liberi.” Am citat din discursul lui Marcus Tullio Cicero – _Pro Cluentio_ , susținut în anul 66 înainte de Hristos și care a reprezentat, peste două milenii, un principiu fundamental de etică juridică. Suntem însă martorii unor evenimente de un absurd gargantuesc, care mă fac să reconsider autenticitatea unor principii care mie mi-au modelat și guvernat existența.

Se pare că nu este nici necesar și nici suficient să fii un cetățean cu reverențiozitate față de lege pentru a te bucura de dreptul corelativ, elementar, de a fi liber. Simpla delațiune, stoarsă de la orice individ dispus și predispus, este suficientă să fie arestat, judecat și condamnat într-o sumară succesiune demnă de Evul Mediu, dinamitând crezul lui Cicero conform căruia: _Apud bonum iudicem argumenta plus quam testes valent_ – „În fața unui judecător bun, argumentele valorează mai mult decât martorii.”

Iuvenal rezuma ceea ce se întâmplă în zilele noastre cu mai mult umor și mai puțin ceremonios: „Pregătește-ți băutura ce-a băut-o Mithridate,/De mai vrei să vezi o floare și smochine să culegi,/Să n-ai soarta ce-i pândește pe atâția tați și regi./Iar când te așezi la masă și îți toarnă vin nepotul,/Nu uita să-ți iei din vreme, părintește, antidotul.”

Subit, sarabanda arestărilor cu mare popularitate și mediatizare pe măsură, declanșată strategic, pentru a obține ovații generalizate, cu aceea a detestabilei camarile a dansatorului prin cârciumi concomitent și președinte de țară, s-a metamorfozat într-o aglomerare de arestări care au depășit cadrul interpretării acestora ca act de justiție și reparație materială și morală. Mediatizarea premeditată, deșănțată, deseori tendențioasă prin antepronunțare, face ca acțiunile DNA-ului să pară mult mai coordonate cu mass-media decât cu organele de cercetare penală și orientată mult mai mult către manipularea populației decât spre un autentic act de dreptate. Țintele arestărilor nu au mai fost prezentate ca simpli indivizi în calitate de suspecți sau făptuitori, ci au fost asimilați instituțiilor din care, vremelnic, au făcut parte. Instituția arestului preventiv este folosită ca pretext pentru supunerea oprobriului public și aruncarea în derizoriu – facil de obținut în vremuri de criză economică – a unor entități statale.

Acesta a fost momentul în care am depășit stadiul de îngrijorare și am descoperit revolta cetățeanului român, care, deși consecvent credincios dictonului _dura lex, sed lex_ , vede amenințată credibilitatea unor instituții fundamentale pentru existența și funcționarea statului nostru național de drept.

Rând pe rând, am văzut cum Curtea Constituțională, Parlamentul, Guvernul, armata și justiția au fost decredibilizate, ridiculizate și minimalizate în fața opiniei publice din țară și de peste hotare de un soi de justiție kafkiană, într-un absurd carnagiu de război fratricid. Se ridică întrebarea: această justiție de delațiune cu iz de vodevil _quid prodest_ ?

Nu împărtășesc poziția reprezentanților statelor care și-au luat libertatea inacceptabilă de a arăta dojenitor cu degetul spre instituții care, le reamintesc, nu le sunt vasale, așa cum nici România nu le este, să interpreteze _pro domo_ ceea ce spunea Cicero: _Est enim stultitiae aliorum vitia cernere, obliviscere suorum_ – „Este o dovadă de prostie să vezi viciile altora și să le uiți pe ale tale.”

Disoluția unui stat a început întotdeauna cu negarea valorilor acestuia, decredibilizarea instituțiilor de forță și cu minimalizarea importanței identității naționale. O națiune este puternică dacă instituțiile sale sunt solide și dacă populația are încredere în capacitatea acestora de a-i reprezenta interesele. Reversul este anarhie.

În condițiile în care la criza ruso-ucraineană nu se întrevede un final previzibil, iar România se află la granița unui conflict căruia îi poate cădea victimă, este suspectă direcționarea atenției publice spre circul mediatic al arestărilor preventive care se succed într-o regie de un gust îndoielnic, pentru care realizatorii nu ar primi nici măcar „Zmeura de aur” și care nu lasă loc nici măcar unui minim mesaj moralizator.

Înainte de a fi cetățean european și cetățean al unui stat membru NATO, voi fi întotdeauna cetățean al României. Nu am devenit membri ai Uniunii Europene și ai NATO pentru a ceda putere, pentru a accepta disoluția identității naționale, pentru a renunța la orgoliul îndreptățit de stat independent, suveran și cu autodeterminare, ci pentru a fi alături de celelalte state membre cu aceleași îndatoriri, dar și cu aceleași drepturi.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Domnul senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Titlul declarației politice: „Moldova, pentru încă 15 ani pe lista de așteptare”.

Suntem la a cincea variantă de masterplan. În ultimii doi ani, guvernele Victor Ponta au prezentat românilor nu mai puțin de patru variante ale conceptului de dezvoltare rutieră, dar niciunul coerent și conform cu viziunea europeană în domeniu. Ultimele trei variante ale masterplanului aparțin actualului ministru, Ioan Rus, iar primul a fost elaborat de fostul ministru Dan Șova.

Este bine totuși de reamintit că, în timpul aceluiași Dan Șova, Compania Națională de Autostrăzi a scos la licitație șapte contracte pentru revizuire și elaborare de studii de fezabilitate, în valoare estimată între 45 și 54 de milioane de euro. Acum oricum nu mai contează, pentru că de la acel masterplan s-au mai făcut încă trei și nici acelea nu au fost prea reușite, Comisia Europeană respingând varianta actualizată și cerând din partea României eforturi suplimentare. Domeniile care trebuie revizuite sunt cele referitoare la prioritizarea proiectelor de infrastructură propuse spre realizare în perioada 2014–2020.

În cazul în care Moldova s-ar fi entuziasmat prea mult, s-ar părea că a fost prematur, întrucât, deși traseul Timișoara–Sebeș–Târgu-Mureș–Iași–Ungheni–Chișinău este prevăzut în TEN–T ca autostradă, Masterplanul de transport declasează acest traseu la nivel de drum expres, dar, mai grav, îl prioritizează secvențial după anii 2021–2030. Așadar, mult așteptata autostradă Târgu-Mureș–Iași–Ungheni a devenit drum expres, iar perioada de implementare este 2021–2030.

Încă o dată Moldova a ratat locul pe lista urgențelor Guvernului și mai avem de așteptat încă 15 ani pentru a ne ralia și noi la o rețea de infrastructură modernă. Vom continua să circulăm cu viteze mici, prin nenumărate sate, punând în pericol toți participanții la trafic. Ba, mai mult, din punct de vedere social și economic, este o catastrofă, întrucât izolează zona, această întreagă regiune și așa săracă.

Crearea de locuri de muncă, revitalizarea economiei locale, creșterea nivelului de trai în regiune sunt imposibile fără infrastructură, care să atragă capital și investiții. Nu putem avea creștere economică fără infrastructură și, astfel, regiunea Moldovei este condamnată la sărăcie. Nu întâmplător populația din județul Vaslui este cea mai săracă din Uniunea Europeană, ca produs intern brut pe cap de locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare, potrivit raportului Eurostat 2013.

Mulțumim.

Domnul senator Ioan Ghișe, senator independent.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este „Necesitatea și urgența creșterii accelerate a salariilor și pensiilor”.

În urmă cu două zile, în „Ziarul Financiar” a apărut o interesantă analiză cu privire la sistemul de pensii din România, analiză din care citez următoarele:

„În anul 2050 vom ajunge să petrecem, în medie, 22 de ani la pensie, ceea ce e complet nesustenabil pentru sistemul de pensii de stat, deoarece nu poți să finanțezi o pensionare de 30 de ani cu o carieră de muncă de 40 de ani.

În prezent, populația României urmează un trend descrescător și va scădea până în 2060 cu aproximativ 7 milioane de locuitori, fără a lua în calcul și emigrația, lucru ce pune și mai mare presiune pe sistemul actual de pensii, sistem care este sustenabil numai – repet –, numai până în anul 2030.

Dacă în anul 1990 exista un raport muncitori/pensionari de 3/1, astăzi raportul este de 0,9 muncitori la un pensionar. În lipsa unei schimbări în dinamica demografică și/sau economică curentă, statul român va ajunge în incapacitate de plată a pensiilor. Astfel, există riscul, peste câteva zeci de ani, să avem prima generație care nu va mai putea prinde pensia de la stat în forma actuală.”

Am încheiat citatul din „Ziarul Financiar”.

Sigur că există propuneri de soluții. Vin în fața dumneavoastră să precizez că, împreună cu un grup de colegi politici, prieteni, cunoscuți, susținători, înființăm un partid numit Partidul pentru Creșterea Salariilor și Pensiilor.

Sigur că se poate spune că ar putea fi demagogie sau populism, pentru că fiecare partid dorește să facă așa ceva.

Scopul nostru este să arătăm că există soluții. Și, în acest sens, propunem șase direcții strategice, care să arate că se poate ca într-un orizont de timp de 10–12 ani, prin măsuri economice de tip liberal, pentru relansarea economică, în mod special a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, se pot crea resurse pe baza cărora, mai apoi, să se ridice nivelul salariilor și pensiilor, astfel ca, într-un orizont de timp de 10–12 ani, să aliniem la media europeană salariile și pensiile din România.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL, pentru a prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi, 22 aprilie 2015, am intitulat-o „Să salvăm Institutul «Cantacuzino»!”.

În urmă cu patru luni am adresat prim-ministrului o interpelare privind agonia în care se află Institutul „Cantacuzino”. Nu am primit niciun răspuns până în acest moment, ceea ce mă face să cred că revitalizarea institutului nu constituie o prioritate pentru actuala guvernare.

Institutul „Cantacuzino” și-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenția Națională a Medicamentului i-a retras autorizația de punere pe piață a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricație. În aceste condiții, unele programe naționale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autoritățile au fost obligate să importe vaccin.

Guvernul a decis acum câteva luni, printr-o hotărâre, trecerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” din coordonarea Ministerului Sănătății în coordonarea Ministerului Educației Naționale.

Atât studenții de la medicină, cât și angajații institutului au protestat în ultima perioadă pentru redeschiderea singurei „fabrici” de vaccinuri. Institutul „Cantacuzino” este într-o situație gravă, având datorii importante și conturile blocate, iar responsabilitatea revine managementului defectuos.

Nu pot rămâne indiferent la problemele pe care le are institutul și sunt alături de toți cei care militează pentru salvarea acestuia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Îi dau cuvântul domnului senator Găvrilă Ghilea, Grupul parlamentar al PNL, pentru a-și prezenta declarația politică.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Năravul din fire n-are lecuire!”.

Aflați în goană după punctele electorale, reprezentanții Guvernului s-au precipitat să anunțe cu surle și trâmbițe că au descoperit panaceul universal al funcționării economiei naționale ca unse: preconizata măsură de reducere a TVA la alimente, care, coroborată și cu controalele ANAF, ar duce la crearea unui mediu concurențial corect, la scăderea evaziunii fiscale și a prețurilor, la relansarea consumului și la o colectare mai bună a veniturilor la bugetul de stat.

Ne amintim că declarații similare au fost lansate în spațiul public și în urmă cu un an și jumătate, când s-a implementat noua cotă de TVA redusă la făină, pâine și specialități de panificație, deși rezultatele acestei măsuri, evaluate _post factum_ , au contrazis optimismul guvernamental, fiind mai mult decât modeste.

Așa că nici nu-i de mirare că nimeni nu s-a mai obosit să motiveze de ce adoptarea deciziei de generalizare a reducerii TVA la alimente, băuturi alcoolice și nealcoolice și servicii de alimentație publică nu a fost precedată nici acum, așa cum ar fi fost și firesc, de o analiză de impact corespunzătoare.

Să fi omis noul ministru de finanțe, deși este vechiul ministru al fondurilor europene, că este vorba despre o măsură asumată la mijlocul unui ciclu bugetar, iar politica agreată de Comisia Europeană privind reducerea fiscalității, care reclamă un asemenea studiu, vizează mai degrabă alte domenii decât consumul?

Nu întâmplător, imediat după anunțarea acestei decizii de relaxare fiscală, comisarul european pentru euro și politici sociale, Valdis Dombrovskis, a scos în evidență surprinderea Comisiei Europene – al cărei vicepreședinte este –, care nu a fost consultată în avans de Guvernul român în privința reducerii TVA la alimente, catalogată drept „o măsură care suscită multiple îngrijorări la Bruxelles”.

De altfel, poziția Comisiei Europene nu face decât să confirme semnalele diseminate public de PNL privind fundamentarea greșită a măsurilor fiscale propuse de Guvern.

Să nu fi aflat Cabinetul Ponta că de la nivelul Comisiei Europene recomandările în domeniul fiscal vizează ridicarea poverii impozitării de pe muncă, în special de pe forța de muncă slab plătită, către alte baze de taxare, care afectează în mai mică măsură creșterea economică?

Dau cuvântul domnului senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „22 aprilie – Ziua Pământului”.

Declarația mea politică se leagă de semnificația zilei de azi, 22 aprilie. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat această zi drept sărbătoare oficială a planetei și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

Ziua Pământului este o sărbătoare, însă, înainte de toate, este un bun prilej de a reflecta asupra problemelor de mediu cu care ne confruntăm și asupra posibilelor soluții pe care le putem găsi pe termen scurt, mediu și lung.

Așa cum credeau și vechii indieni ai continentului american, Pământul nu este o moștenire pe care am primit-o de la străbuni, ci o datorie pe care o avem față de copiii noștri. Este un mesaj extrem de puternic și de actual, mai ales astăzi, când planeta noastră se confruntă cu atâtea probleme și provocări de mediu. Este un mesaj pe care trebuie să-l avem mereu în gând și care trebuie să ne responsabilizeze. Ca social-democrat, protecția mediului și suveranitatea principiului sustenabilității și a dezvoltării durabile sunt crezuri politice esențiale. Dincolo însă de doctrine și politici, responsabilitatea și grija noastră față de mediu trebuie să se manifeste în acțiunile noastre, în gesturile noastre cotidiene.

Sunt atâtea lucruri, aparent mărunte, dar importante și cu efecte directe și vizibile, pe care dacă le-am face mai des am reuși să fim mai prietenoși cu natura și mai responsabili față de mediul înconjurător: de la protejarea florei și faunei sau folosirea mai eficientă a resurselor de energie până la colectarea selectivă a deșeurilor sau utilizarea mai frecventă a bicicletei ca mijloc de transport urban.

Nu trebuie să uităm aceste lucruri, mai ales că mai mult verde în viața noastră înseamnă un viitor mai bun și mai curat, atât pentru noi, cât mai ales pentru generațiile care ne vor urma. Un mediu înconjurător sănătos și nepoluat înseamnă un viitor mai sănătos pentru copiii noștri.

Îi dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Un citat, un citat, mandatele mele pentru un citat!”.

Stimați colegi,

Fostul președinte al statului, domnul Traian Băsescu, are dreptate măcar într-un punct: face audiență. Oriunde s-ar duce, acolo se duc și spectatorii, mulți la număr, cu mențiunea că prea puțini îi sunt și suporteri. Gospodinele uită mâncarea pe foc și rufele în mașină, bărbații stau hipnotizați, cu berile în mâini și chiștoacele arzându-le degetele, cu ochii în televizor. Da, domnul fost președinte Traian Băsescu știe să facă spectacol.

Văzându-i recenta prestație – aproape două ore la o televiziune de știri –, în minte mi-a răsărit imaginea grobianului care împinge bătrânica pe scări doar pentru ca, ulterior, să o întrebe de ce se grăbește. Fiindcă asta face domnul Băsescu, încearcă să ne mai împingă o dată pe scări. Altfel spus, încearcă să ne mai vândă o dată iluziile sale de mare președinte, de om providențial pentru o țară pentru care, în realitate, cei 10 ani ai celor două mandate au însemnat un regres de cel puțin jumătate de secol măcar la nivelul mentalităților.

Memoria românilor este, a câta oară, insultată, câtă vreme singurele argumente ale fostului președinte sunt, în afară de jigniri și atacuri la persoană, obsesivele „Dați-mi citatul!” și „Dați-mi citatele în care spun eu așa ceva!”.

Pentru orice privitor devine evident faptul că pentru Traian Băsescu destinul semnificativ al României se împarte în două: mandatele sale și ce va să vină după acestea. Prima jumătate a fost foarte bună: măsuri, e drept, dure pentru

populație, dar necesare, dată fiind criza, o restructurare a justiției, construirea și consolidarea unui stat de drept puternic etc. Știți discursul, nu-l mai reiau. În a doua etapă, în schimb, după instalarea unui nou președinte, stimați colegi, constatați și voi, alături de mine, că nimic „nu mai merge” cum trebuie: s-au reîntregit salariile, au crescut pensiile și alocațiile, s-au creat și locuri de muncă, au repornit investițiile... Ca „dezastrul” să fie complet, și economia pare că se duce de râpă, fiind pe creștere.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi poartă titlul „Reducerea birocrației fiscale, omisă sistematic de Guvern din lista de priorități”.

În ultimii trei ani, Ministerul de Finanțe a fost ca un poligon de încercări pentru guvernarea Ponta. Mai mulți titulari ai portofoliului au venit, și-au demonstrat incompetența și au plecat, lăsând în urmă doar proiecte nerealiste și pline de prevederi unele mai controversate ca altele, așa cum este și noua propunere de Cod fiscal.

Partea cea mai nocivă a acestui continuu provizorat este lipsa unei viziuni care să aducă măsuri pozitive pe mai multe direcții. E un lucru semnalat și de BERD, care, împreună cu Banca Mondială, a realizat un nou studiu privind mediul de afaceri și performanța economică a întreprinderilor. Din datele acestui studiu reiese că 18 procente din timpul de lucru al managerilor de top din România a fost ocupat cu rezolvarea aspectelor ce țin de reglementările fiscale. Acest prag este cu 6 puncte procentuale mai mare decât la precedenta ediție a sondajului și peste media de 14,3% din Europa de Sud-Est.

Datele BERD n-ar trebui să fie însă o surpriză pentru Guvern, întrucât întregul mediu de afaceri s-a plâns de creșterea birocrației fiscale, dar și de modificările repetate ale legislației specifice. De asemenea, îi reamintim premierului Ponta că, la toate alegerile, și-a luat angajamentul să ia măsuri concrete în această direcție. Când a înscăunat-o pe doamna Petrescu ca ministru, recunoștea că mediul de afaceri, consultanții și micii antreprenori sunt sufocați de tonele de acte, declarații și raportări pe care trebuie să le depună la fisc. Astfel, îi dădea drept grijă implementarea unui sistem modern de taxare. Aceeași sarcină a trasat-o în acest an și ministrului Vâlcov. Nici unul, nici celălalt nu au făcut vreun demers pentru a ușura sarcina fiscală și birocratică.

Așadar, în loc să vină cu măsuri care nu au sustenabilitate pe termen lung, Guvernul Ponta ar trebui să caute soluții pentru a reduce numărul de taxe și impozite pe care trebuie să le plătească firmele, dar și pentru eliminarea birocrației excesive la care sunt supuse. Ar fi măsuri care, deși nu aduc voturi pentru PSD precum TVA-ul la pâine, reprezintă o necesitate stringentă pentru mediul economic. Marea întrebare este: când guvernarea PSD va fi în stare să-și orienteze interesul și către cei mai importanți plătitori de taxe din România, dar care nu aduc avantaj electoral?

Dau cuvântul doamnei senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pentru a prezenta declarația politică.

Stimate domnule președinte,

Titlul declarației politice este „«Școala Altfel» – de la teorie la practică”.

Acum trei ani s-a introdus în calendarul școlar programul „Școala Altfel”, o modificare care a stârnit bucuria tuturor actorilor implicați în educație: elevi, educatori, învățători, profesori și părinți.

Un alt tip de școală este o idee revoluționară pentru a determina copilul să iasă din rutina predatului clasic și a temelor zilnice. Motivarea introducerii acestei noutăți era „implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezentate în curriculumul național, și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale”.

Au trecut trei ani de la implementarea unei săptămâni de „școală altfel” și fac un bilanț al activităților realizate în decurs de cinci zile anual.

La nivelul întregii țări multe activități au fost puse pe hârtie și au fost și făcute sau s-au bifat doar obiectivele stabilite prin numeroasele strategii elaborate de Ministerul Educației.

Trebuie menționat – și aduse mulțumiri – faptul că au existat în fiecare an activități creative, frumoase, în care profesorii și elevii s-au implicat cu drag, într-adevăr altfel decât se întâmplă în orele de curs.

„Să știi mai multe, să fii mai bun!” este titlul ediției din acest an, ediție elaborată în baza strategiei formate din 35 de puncte și subpuncte detaliate într-o anexă a ordinului de ministru cu privire la structura anului școlar. Teoretic, pare realizabilă la nivel global, dar de la teorie la practică distanța este enormă, mai ales în sistemul nostru de învățământ.

În primul rând, întrebarea este: care a fost rațiunea în baza căreia s-a decis ca cele cinci zile de „școală altfel” să fie chiar înainte de vacanță? Mulți dintre copii și părinți au interpretat că este, de fapt, o vacanță prelungită.

O altă dilemă se referă la motivarea deciziei ca această săptămână să fie în aceeași perioadă de timp pentru toate unitățile de învățământ la nivelul întregii țări. Mă gândesc dacă nu cumva ar fi trebuit ca fiecare școală să aibă libertatea de a-și organiza propria „săptămână altfel”, în decursul unui semestru sau al unui an școlar, tocmai pentru a da posibilitatea organizării activităților care sunt cele mai dorite și care ar însemna, într-adevăr, o „școală altfel” și care ar evita aglomerația, încercând să răzbim la lumină prin cultură și civilizație.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Celelalte declarații politice au fost depuse în scris de către următorii senatori:

– doamna senator Gabriela Firea, domnii senatori Frătean Alexandru Petru, Saghian Gheorghe, Haralambie Vochițoiu, Laurențiu Coca, Constantin Popa, Nicolae Bădălău, Nicolae Moga, Ionel Agrigoroaei, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnii senatori Paul Ichim, Alin Tișe, Gheorghe Flutur, Marius Pașcan, Traian Igaș, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnii senatori Eugen Durbacă și Mihai Niță, din partea Grupului parlamentar liberal-conservator. Luăm o pauză până la 10.30.

Declarația politică se intitulează „Loteria fiscală, un pas important pentru schimbarea mentalității”.

Nici nu s-a finalizat prima extragere a Loteriei fiscale, că au și început să curgă criticile, atât din partea opoziției, cât și a unor comentatori din societatea civilă. Au fost invocate toate argumentele posibile și imposibile. Ba că vor fi prea mulți premianți cărora le va fi împărțit milionul de lei pus la bătaie, iar premiile mici nu-i vor mai stimula pe oameni să colecteze bonuri, ba că ANAF nu are suficient personal pentru a verifica miile de cereri de premiere, ba că e imoral să premiezi respectarea legii într-o țară în care fiscalitatea este foarte ridicată.

Am auzit chiar și analiști de renume căinând de zor soarta micilor buticari care vor fi nevoiți să tragă oblonul, întrucât fiscalizarea le dăunează grav sănătății economice, ceea ce va slăbi concurența, iar în final oamenii vor plăti prețuri mai mari la supermarket. Dincolo de neadevărul conținut de astfel de aprecieri, știut fiind faptul că magazinele de cartier au avantajul proximității și, eventual, al cumpărăturilor pe datorie, nicidecum pe cel al prețului, este profund imoral să faci, în mod public, apologia evaziunii fiscale. Sunt voci care spun chiar că evaziunea fiscală este cea mai eficientă formă de protecție socială, deoarece evazioniștii au tendința naturală de a oferi publicului o parte importantă a discountului pe care și l-au acordat eludând taxele. Evident că, dacă niciun comerciant n-ar mai plăti nicio taxă, toate produsele ar fi mai ieftine. Numai că n-ar mai exista nici bani pentru sistemul de sănătate, pentru școli, drumuri, ordine publică, justiție și toate celelalte servicii sociale pe care le prestează statul.

Despre eficiența acestei măsuri este prematur să ne pronunțăm acum. În termeni strict de cash, dacă se va constata că, ca urmare a cheltuirii acestui milion de lei, vom avea încasări lunare cu 1,1 milioane de lei mai mari decât media anilor trecuți sau față de orice referință ne-am stabili, vom putea spune că Loteria fiscală a fost un succes. Și poate se va dovedi că, împreună cu ofensiva declanșată de ANAF împotriva marilor evazioniști, vom reuși să depășim pragul psihologic de 35% al încasărilor la bugetul statului raportate la produsul intern brut.

Declarația politică este intitulată „Capitalul uman din România: șansa dezvoltării prin finanțări europene!”.

Lansarea cu câteva zile în urmă a Programului Operațional Capital Uman 2014–2020 îmi oferă oportunitatea de a readuce în atenție importanța accesării și utilizării eficiente a banilor europeni, de data aceasta cu referire directă la investiția în oameni, un subiect de care mă simt direct legat prin prisma experienței și a responsabilității pe care am avut-o vizavi de implementarea în România a Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013, predecesorul programului de astăzi Capital Uman, pe care l-am coordonat din poziția de secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Ar trebui să fim cu toții conștienți că resursele umane reprezintă forța fundamentală a dezvoltării unei țări, iar de capitalul uman depind avuția noastră și avuția generațiilor viitoare. Noi, social-democrații, am înțeles să punem oamenii înainte de toate, iar politica guvernamentală de astăzi are prioritate, care se reflectă în măsurile luate, fie că vorbim de reducerea TVA, de mărirea pensiilor, a salariilor sau de investițiile în infrastructură, educație și sănătate.

Iată că acum avem șansa utilizării unei alocări financiare de 4,3 miliarde de euro prin PO Capital Uman, în trei domenii socioeconomice cheie: ocuparea – cu accent pe calitatea și durabilitatea locurilor de muncă, pe mobilitatea și adaptabilitatea lucrătorilor; incluziunea socială – în special a comunităților marginalizate și a grupurile vulnerabile, în vederea creșterii nivelului de dezvoltare socioeconomică și a depășirii barierelor determinate de discriminare; educația și formarea profesională – pentru dobândirea de competențe în acord cu cerințele pieței muncii și conform principiului învățării pe parcursul întregii vieți.

Orientarea spre rezultate este principiul fundamental al construcției financiare 2014–2020, de aceea subliniez necesitatea proiectării încă de acum a unor idei de proiecte și parteneriate între beneficiarii potențiali, care să funcționeze în condiții de eficiență, dar și de eficacitate. Avem șansa ca, folosind și acești bani, să îmbunătățim situația de pe piața muncii, să creștem nivelul de competențe al populației, calitatea serviciilor sociale, în ansamblu, nivelul de bunăstare al cetățenilor.

Declarația politică se intitulează „Cabinetele medicale din mediul rural”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Știm cu toții că oportunitățile de dezvoltare și condițiile de viață ale copiilor care provin din familiile din mediul rural continuă să fie mult inferioare celor din mediul urban.

Știm că România continuă să aibă una dintre cele mai mari valori ale mortalității infantile dintre țările europene.

Știm că accesul dificil și insuficiența serviciilor de sănătate din mediul rural (numărul de persoane/medic este de peste șase ori mai mare în rural față de urban și de patru ori mai mare față de media națională, iar raportul dintre numărul de persoane asigurate și numărul personalului medical auxiliar este mai mare de aproape șapte ori în rural față de urban), alături de alți factori, fac ca speranța de viață în rural să fie cu doi ani mai mică față de urban.

La momentul actual există importante diferențe de acoperire regională cu personal medical.

Mai știm că Ministerul Sănătății, prin Ordinul nr. 391/187/2015 al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a dorit să stimuleze medicii de familie din rural să își continue activitatea sau pe tinerii medici să deschidă un cabinet în mediul rural.

Contrar intenției ministerului, medicii din rural reclamă reducerea sporurilor și amenință cu închiderea cabinetelor, susținându-se că noile reglementări din cabinetele medicale din mediul rural sunt în proprietatea consiliilor locale, iar medicii de familie plătesc diferite sume de bani, sub formă de redevență sau chirie, pentru aceste spații, deși Codul civil prevede că această obligație revine proprietarilor de drept sau administratorilor, care sunt consiliile locale.

Potrivit datelor prezentate de Asociația medicilor de familie din mediul rural, până în prezent:

„Din cei peste 4.500 de medici de familie care își desfășoară activitatea în mediul rural, 3.340 de medici de familie primeau un spor, între 10 și 30 la sută, dar alți peste 1.200 nu primeau nimic în plus.

Declarația politică este intitulată „Situația Complexului Energetic Hunedoara în contextul integrării în uniunea energetică europeană și importanța în strategia energetică națională”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la data de 9 februarie 2015, cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), ce a solicitat restructurări masive și radicale la Complexul Energetic Hunedoara.

Prim-ministrul Guvernului României, Victor Ponta, a spus foarte clar că este de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu va accepta măsuri care să ducă pe termen mediu și lung la dispariția acestei industrii, a acestui sector esențial pentru siguranța noastră energetică, pentru dezvoltarea economică și socială a unor regiuni.

În acest context, la data de 3 aprilie anul curent, la sediul Societății Complexul Energetic Hunedoara din Petroșani, a avut loc dezbaterea „Situația Complexului Energetic Hunedoara”, eveniment organizat de Sindicatul „Muntele”, sindicat reprezentativ la nivelul CEH, la care au fost invitați toți parlamentarii județului Hunedoara, conducerea executivă a CEH, conducerea CA al CEH, membrii de sindicat, precum și alți factori politici.

În urma acestei dezbateri, pentru salvarea de la intrarea în insolvență a Complexului Energetic Hunedoara, Sindicatul „Muntele” a conturat următoarele concluzii:

1. Ca urmare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 941/2014, prin care Complexul Energetic Hunedoara – SA are acordat acces garantat la rețelele electrice pentru o putere de 200 MWh, precum și a faptului că pentru menținerea nivelului de siguranță a sistemului electroenergetic național Complexul Energetic Hunedoara – SA are obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport și sistem la o valoare a puterii electrice de cel puțin 500 MWh, până la data de 31.12.2017, solicităm ca pentru accesul garantat, respectiv cei 200 MWh, Societății Complexul Energetic Hunedoara – SA să i se asigure contravaloarea celor 200 MWh la costurile de producție minime tehnologice ale producătorului de energie pe bază de huilă stabilite de către ANRE; valoarea serviciilor tehnologice de sistem să fie stabilite astfel încât să acopere costurile mari de producție pe care producătorul de energie electrică pe bază de huilă le înregistrează.

5. Obligativitatea achiziționării certificatelor de CO2 aferente anului 2014, a căror valoare se ridică la aproximativ 40 de milioane de lei, aduce CEH – SA în situația accesării unui împrumut care să asigure finanțarea acestora, în caz contrar statul român va fi pus în situația plății unei amenzi care depășește 100 de milioane de euro.

Declarația politică se intitulează „Reducerea TVA la alimente”.

În zilele premergătoare sărbătorilor pascale din acest an s-au purtat multe discuții – și vedem că și în aceste zile se continuă – despre noul Cod fiscal și despre reducerea TVA la alimente, măsuri adoptate de Guvernul României în această primăvară.

Am constatat și doresc să apreciez că, de această dată, economiștii, analiștii, reprezentanți ai patronatelor și lideri sindicali, dar și foarte mulți ziariști, au făcut observații și au exprimat opinii foarte echilibrate, subliniind impactul pozitiv asupra mediului de afaceri, a creării locurilor de muncă și a sporirii veniturilor populației și angajatorilor și având ca efect creșterea consumului, ceea ce în final înseamnă un PIB mai mare.

Iar aceștia nu s-au înșelat, pentru că, iată, de câteva zile au venit și evaluări obiective din exterior care confirmă ratingurile României; iar despre scăderea TVA se spune că va fi compensată parțial de creșterea consumului. Așa susține Standard & Poor’s (S&P), firmă recunoscută și respectată de apreciere a încrederii în buna funcționare a economiei (Standard & Poor’s este o companie americană de rating ale cărei baze au fost puse în anul 1860. Compania este una dintre cele mai importante trei agenții de rating din lume, alături de Moody’s și Fitch Ratings. Vezi Wikipedia. Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s – S&P –

a confirmat ratingurile României pentru datoriile în valută și în moneda locală la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă, estimând că economia României va crește cu circa 3% pe an între 2015 și 2018, anulând parțial impactul tăierilor de taxe anunțate de Guvern). Am relatat acest citat după HotNews.

Mai spune instituția internațională de evaluare a economiei românești încă ceva încurajator, anume că: „În 2014, economia României a crescut cu aproape 3%, sprijinită de creșterea consumului din sectorul privat. Populația a beneficiat de pe urma scăderii inflației, în special pe fondul declinului prețului produselor petroliere, precum și de efectele creșterii veniturilor și scăderii șomajului. Apreciem că aceste efecte vor fi vizibile și pe parcursul anului 2015. Mai mult, estimăm că cererea internă se va consolida în următorii patru ani, în condițiile în care nivelul împrumuturilor neperformante va continua să scadă, permițând astfel reluarea creditării în sectorul privat”, se arată în comunicatul Standard & Poor’s (S&P), publicat săptămâna trecută.

Menținerea calificativelor acordate României se datorează nivelului moderat de îndatorare externă și fiscal al țării, precum și perspectivelor de creștere economică relativ stabile.

Efectele benefice ale reducerii TVA la toate produsele alimentare vor fi resimțite, potrivit estimărilor specialiștilor, de fiecare cetățean și vor diferi ca amplitudine în funcție de ponderea pe care o ocupă alimentele în coșul de consum personalizat sau familial. Dar un lucru este cert: măsura favorizează salariații cu venituri mai reduse, care plăteau mai mult pentru alimente decât media populației, și pensionarii, care au mai puțină nevoie de produse nealimentare (medicamentele deja beneficiau de cota redusă). Acest lucru constituie o politică social-democrată, chiar dacă este o măsură de reducere a fiscalității.

Au făcut notă discordantă în privința aprecierii acestei măsuri, cum altfel nu se putea, câțiva reprezentanți irascibili ai opoziției. Mă refer, cu deosebire, la virtualul și improbabilul premier al PNL, care a prevestit la câteva televiziuni, chiar în Săptămâna Mare, un dezastru financiar prin adoptarea reducerii TVA-ului. Nefiind parlamentar, nu-i voi da numele, dar vă este clar despre cine este vorba.

Nu este nicio supărare că ne critică opoziția, e bine că Guvernul își vede de realizarea Programului de guvernare, prezentat încă de când funcționa USL, iar noi vom vota propunerile Executivului de îndată ce vom fi sesizați.

Cum se spune, vom proceda potrivit principului democratic „opoziția se exprimă, iar majoritatea dispune”!

Declarația politică este intitulată „Adoptarea noului Cod fiscal – moment de referință pentru dezvoltarea economicosocială a României”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După un sfert de secol de evoluții, adeseori contradictorii, privind comportamentul fiscal, am ajuns, în sfârșit, în momentul în care întreg spectrul politic, precum și mediul de afaceri și societatea civilă se poziționează în acord cu noile modificări propuse de guvernarea social-democrată. Contextul favorabil acestor măsuri este de salutat, deoarece au fost destul de rare momentele de consens național în cei 25 de ani de tranziție la economia de piață și la edificarea ireversibilă a unei societăți democratice.

Doamnelor și domnilor,

Cunoaștem cu toții importanța unei fiscalități raționale pentru creșterea procentului de colectare la buget, prin urmare pentru asigurarea finanțării armonioase a tuturor domeniilor vieții economico-sociale. Fără măsuri de încurajare a sectorului antreprenorial, a agenților economici, nu poate fi stimulată creșterea numărului de locuri de muncă. Iar fără creșterea numărului de contribuabili la buget nu poate fi diminuat numărul șomerilor și al asistaților social. Creșterea economică, fără de care nu se pot acorda majorări de pensii și de salarii, este influențată în mod decisiv de nivelul taxelor și impozitelor, precum și de celelalte măsuri fiscale.

Reducerea TVA de la 24% la 20%, începând cu 2016, iar după 2018 la 18%, reducerea cotei unice de impozit de la 16% la 14%, tot din 2018, eliminarea impozitului pe dividende, reducerea contribuțiilor sociale, stimularea firmelor în funcție de numărul de angajați, diminuarea impozitului pe construcții vor crea resurse suplimentare pentru investiții în infrastructură și pentru majorări salariale care vor stimula creșterea consumului. Creșterea puterii de cumpărare generează creșterea cererii, iar cererea impulsionează producția de bunuri. Astfel, se închide cercul bani–marfă–bani și societatea se poate dezvolta. De aceea, în toate statele cu economii concurențiale, fiscalitatea joacă un rol major în dezbaterea publică și în campaniile electorale.

Declarația politică se intitulează „Europarlamentarul Monica Macovei denigrează clasa politică din România la Bruxelles”.

## Stimați colegi,

Ca senator și reprezentant al municipiului Giurgiu din partea PSD, nu pot să nu iau poziție ca urmare a declarațiilor doamnei europarlamentar Monica Macovei referitoare nu atât la MCV, cât la „politicienii români”, denigrați de aceasta la conferința despre Mecanismul de cooperare și verificare cu privire la România și Bulgaria, organizată de Parlamentul European pe 14 aprilie 2015.

Astfel, distinsa doamnă a afirmat cu deosebită convingere că: „Problema rămâne însă bariera pusă de politicienii români care se «luptă să scape» de anchete, procese sau condamnări. Acești politicieni au amânat aderarea la Spațiul

Schengen, pentru că au blocat anchete penale, refuzând ridicarea imunități parlamentare, sau au încercat să modifice legile anticorupție, procedura penală sau să se «scoată» de sub Codul penal.”

Pus în fața acestor afirmații, nu pot decât să îmi exprim consternarea. Oare este firesc ca europarlamentarul român Monica Macovei să jignească, mai mult, să critice și să acuze politicienii români?

Retorica doamnei europarlamentar este extrem de agresivă în momentul acesta, în condițiile în care, probabil, doamna a optat în mod voit să discute în cadrul conferinței anterior menționate exclusiv cauzele penale, alegând să omită alte probleme ale justiției, precum: cauzele civile, dreptul familiei sau cauzele comerciale. Oare la atât se reduc justiția și statul de drept în România?

Pe de altă parte, distinsa doamnă pare a nu înțelege faptul că politicienii români, pe lângă obligațiile lor, au și drepturi, respectiv dreptul de a nu fi denigrați, cu atât mai puțin într-un cadru internațional.

Fără a dori să aduc atingere cumva libertății de exprimare a doamnei europarlamentar, menționez că la alineatul (6) al articolului 30 din Constituție se stipulează: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.”

Din nefericire, nu este pentru prima dată când doamna europarlamentar utilizează acest tip de lobby negativ și chiar defăimător în Parlamentul European, ceea ce mi se pare absolut nefiresc. Totodată, nu pot fi altfel decât siderat în fața dezicerii doamnei Monica Macovei de clasa politică. Oare doamna nu face parte din politicienii români?!

Declarația politică este intitulată „Imunitatea parlamentară”.

Stimați colegi,

Pe parcursul vieții politice, în special cea parlamentară, apar situații care pot da naștere la percepții eronate, controverse sau chiar conflicte între puterile statului, mai mult sau mai puțin constructive, mai mult sau mai puțin utile societății românești. Important nu este să ascundem neajunsurile, ci să le corectăm așa cum trebuie pentru a fi cât se poate de transparenți și dedicați interesului public în acord cu misiunea noastră.

Recentele discuții despre imunitatea parlamentarilor nu trebuie să alarmeze sau să sperie pe nimeni. Ele trebuie direcționate în mod constructiv către o logică corectă și actuală pentru vremurile noastre.

Poate că a venit vremea să clarificăm care este gradul de imunitate pe care trebuie să-l avem pentru a ne desfășura activitatea independenți de orice presiune, și nu acela pe care dorim să-l avem. Pe de altă parte, nu cred că este apanajul vreunui alt actor, decât al Parlamentului, să spună care este gradul de imunitate pe care membrii forului legislativ trebuie să-l aibă. Ținând cont și de cererile din societate, precum și de opiniile altor instituții, dar și de practica europeană din alte state și din Parlamentul European, trebuie să spunem clar lucrurilor pe nume.

Sloganuri de genul „parlamentarii să fie lăsați fără imunitate” rămân doar simple sloganuri sau descriu doar o neînțelegere a acestei instituții pe care nu am inventat-o noi. Din păcate, poate, pentru prestanța noastră, nici în acest caz nu am inventat roata. Este o întreagă istorie a acestei instituții, care își găsește originea în viața politică britanică, când membrii Parlamentului au fost nevoiți să introducă acest privilegiu pentru a fi feriți de abuzurile regelui, ale puterii executive. Ulterior, ea a fost preluată și de alte democrații. Să fi procedat ele greșit?

Noi ne-am inspirat din viața politică franceză și am reintrodus imunitatea în Constituția din 1991. Pentru prima dată am avut-o în Constituția din 1866 și am reluat-o apoi în cea din 1923. Ulterior, a devenit irelevantă în perioada regimului autoritar al lui Carol al II-lea și în perioada regimului comunist.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi, în plenul Senatului, doresc să vă expun o situație extrem de importantă pentru țara noastră. Pentru interesul național al României, putem aduce noi îmbunătățiri prin noi

proiecte vizionare, având în vedere noul context internațional.

Stimați colegi,

Domeniul la care vreau să fac referire în mod special este politica economică și externă a României.

România, în perioada regimului Ceaușescu (timp de 25 de ani), a jucat un rol important, vizibil și activ, mai ales comparativ cu ultimii 25 de ani.

Bineînțeles că nu au lipsit eșecurile sau „blocajele” diplomatice sau de altă natură în acea perioadă, mai ales între 1982 și 1989, perioada finală a regimului comunist.

Cu toate acestea, țara noastră, prin politica externă activă din acea perioadă, exploata potențialul României mult mai eficient. Echipa de profesioniști ai României din Ministerul Afacerilor Externe era mult mai activă și responsabilă în a intensifica relațiile economice cu toate țările lumii.

Colaborările din acea perioadă a țării noastre erau mult mai eficiente, fiind extrem de profitabile pentru România, bineînțeles, nelipsind și eșecurile sau ineficiența, atunci, ca și acum, în multe situații, ceea ce li se întâmplă și altor state cu „pretenții” mult mai mari.

Trebuie să recunosc faptul că România, în ultimii 25 de ani, a avut rezultate remarcabile.

Transformarea radicală a țării noastre privește mai ales integrarea în rândul țărilor democratice; integrarea în structurile Uniunii Europene, în NATO și multe alte realizări de excepție, inclusiv profesionalismul trupelor Armatei Române, prin participarea lor în unele zone fierbinți ale lumii cu rezultate maxime.

La nivelul Ministerului Apărării Naționale, prin implicarea trupelor Armatei Române în teatrele de operațiuni internaționale, țara noastră a punctat cu profesionalism extraordinar pe plan internațional și sunt convins că rezultatele vor fi și mai mari, cunoscând nivelul de pregătire al profesioniștilor din Armata Română și viziunea cu mult discernământ a celor care o conduc.

Declarația politică este intitulată „În ultimii trei ani, gargară la televizor/Și mai puțin management în sector”.

## Doamnelor și domnilor,

A spune că în sănătate nu merge bine a devenit o repetiție fără sens. În declarația politică de astăzi voi folosi știrile apărute în media, așa că nu acuzați actualul mesager.

La Ministerul Sănătății, după 1989 a fost cea mai mare fluctuație de miniștri comparativ cu restul ministerelor. Dacă în primii ani au fost folosiți profesioniștii din domeniu, ulterior

au apărut juriști, economiști și absolvenți de medicină fără legătură practică cu sistemul, în consecință, oameni politici.

S-a mers, probabil, după principiile următoare (poezie populară): Dacă n-ai notorietate,/Nici de posturi nu ai parte,/Dacă și muncești cu spor,/N-apari la televizor,/ Apucă-te și fabulează,/Imediat se difuzează.

Și acum să prezentăm știrile preluate la televizor de la fabulator!

O atenționare prealabilă – efectul este și mai mare când ministrul este parte a unui întreg colectiv de fabulatori.

1. Nu avem destui bani la sănătate, dar reducem CAS-ul.

2. Avem o treime din nație pensionari, oameni care cumulează maximumul de patologie, pentru care trebuie cheltuiți majoritatea banilor în medicina curativă, iar numărul cotizanților din sistemul de sănătate este egal cu numărul acestora.

Cu umor negru, poate de aceea sunt mai puțini bani, se urmărește, probabil, ca, în timp, raportul dintre plătitori și pensionari să devină supranumerar.

Restul de o treime din populație ar trebui să beneficieze de medicină preventivă. Pregătim o lege a vaccinării obligatorii, fapt preluat savuros pe toate canalele de știri ( _dixit_ Guvernul).

Pentru mai bine de 50.000 de copii nu au fost atribuite dozele de vaccin multivalent. Vaccinarea, fiind ipotetic gratuită, a „convins” private să nu aibă motiv să se aprovizioneze cu vaccinuri, așa încât nici pe banii părinților nu s-a putut rezolva problema.

Institutul „Cantacuzino” este strategic, de interes național, spun politicienii. Au fost criticați precedenții, pe bună dreptate, însă actuala guvernare nu face nimic de trei ani. Probabil ținem la sănătatea angajaților institutului și îi determinăm să facă mișcare prin proteste și marșuri.

Declarația politică se intitulează „PSD amanetează viitorul României”.

Distinși colegi,

Se împlinesc trei ani de când PSD a ajuns la guvernare, în primăvara lui 2012. De atunci auzim întruna: vom mări veniturile, vom scădea taxele, vom construi autostrăzi, vom construi spitale, vom susține învățământul etc.

Rezultatul? Taxe crescute, accize noi. Nicio autostradă construită, niciun spital construit sau renovat, niciun program operațional 2014–2020 aprobat!

Au amânat permanent, prin legea asumată și apoi prin ordonanțe de urgență, termenele din procesul de restituire a proprietăților.

Dar compensează cu și mai multe promisiuni: vom scădea TVA-ul – prin 2017, vom scădea impozitul – prin 2018.

Vom... Vom... Vom...

Orice măsură ia, are doar justificare și considerente populiste, e lipsită de sustenabilitate și PSD recunoaște doar că va avea impact negativ asupra bugetului. Nu vine și cu soluții pentru reducerea acestui impact! Nu! Pentru că nu dă bine să anunți că vrei să reduci cheltuielile publice. Nu! Mai ales când, trei ani, ai redus la minimum investițiile publice și asta ar însemna că trebuie să echilibrezi cheltuielile. Dar reducerea cheltuielilor ar privi direct aparatul funcționăresc, ceea ce PSD se chinuie din răsputeri să ascundă.

Așa că mai taie încă o dată de la investiții. În fond, la ce ne trebuie autostrăzi? Sau spitale regionale? Ori poate școli care să nu mai aibă toaleta în curte? În fond, la ce bun să atragă bani europeni, când presupune cofinanțare?

PSD a amanetat, astfel, viitorul acestei țări, al copiilor noștri, a pasat responsabilitatea în seama viitoarelor guverne. Nu a fost capabil să creeze locuri de muncă sau plusvaloare. Dar, deși par bune și liberale unele măsuri anunțate, se vor lăuda cu ele în campanii, își vor atinge și atrage propriul electorat captiv și obișnuit cu pomeni electorale, aceste măsuri, aplicate incorect, vor forța următoarele guverne să redreseze situația! Atunci însă va fi prea târziu pentru a mai opri politica „după PSD, potopul!”.

Declarația politică este intitulată „Suceava, exclusă din Masterplanul general de transport. Moldova, uitată și izolată”. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Doresc, prin declarația mea, să revin asupra unui subiect foarte important pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România, și anume aprobarea Masterplanului general de transport, document care stă la baza accesării fondurilor europene pe acest domeniu și permite prioritizarea proiectelor.

Masterplanul este bazat pe o structură financiară compusă din 25% bani europeni (6,8 miliarde de euro în perioada 2014–2020), 15–20% cofinanțare de la bugetul statului, restul de finanțare fiind asigurat din credite de la Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. România nu poate accesa finanțarea europeană pentru proiecte de infrastructură în actualul exercițiu financiar, dacă masterplanul nu va fi aprobat.

După mai multe amânări succesive ale termenului de prezentare a masterplanului către Comisia Europeană, în luna martie, Guvernul PSD a reușit să încropească, din birouri, o „variantă”, fără a organiza o dezbatere reală și fără a ține cont de propunerile transmise de specialiști în domeniu, parlamentari, comunități locale și regionale. Guvernul s-a limitat la a desena autostrăzi pe hârtie.

În consecință, Comisia Europeană a respins Masterplanul general de transport și a făcut Guvernului mai multe recomandări. Comisia Europeană apreciază că Masterplanul de transport al României are în continuare probleme nerezolvate, fiind necesare eforturi suplimentare din partea autorităților de la București pentru îmbunătățirea acestui document.

În ceea ce privește strategia de implementare a proiectelor de infrastructură, reprezentanții Comisiei au solicitat Guvernului să dea asigurări că împrumutul de 7 miliarde de euro se încadrează în ținta de deficit bugetar pe care țara noastră trebuie să o respecte ca stat membru al Uniunii Europene.

După observațiile făcute de Comisia Europeană, Guvernul a făcut mai multe modificări, în același mod, total netransparent.

Declarația politică se intitulează „Demagogia nu poate ține locul marilor proiecte de infrastructură...”.

Domnule președinte, Distinși colegi,

Un motor pentru orice economie competitivă la nivel național este infrastructura rutieră, mai precis dezvoltarea acesteia. De aproape trei ani, politruci voiajori și diletanți prin funcțiile publice ai PSD au considerat funcțiile de ministru al transporturilor sau al așa-ziselor „mari proiecte” drept simple sinecuri ale intereselor gregare de partid. Ne-au intoxicat public prin mâzgălirea pe harta națională a unor trasee de autostrăzi și centuri rutiere desenate în pripă, fușăreală și mare grabă, pe care, mai apoi, le-au șters și remânjit pe noi traiectorii, după cum o dictau interesele și presiunile baronilor locali din tagma penală dedulcită la mir a puterii. Evident, aceste manevre ale echipei de animatori desenaci ai premierului Ponta nu i-au impresionat, ba chiar i-au iritat pe experții Comisiei Europene, determinându-i să respingă de vreo trei ori până acum Masterplanul de transport înaintat de reprezentanții Guvernului României.

Și, ca să înțelegeți cum se mimează propagandistic proiectele de infrastructură ale guvernării Ponta, consider că este elocvent de urmărit modelul simulat al centurii rutiere a municipiului Târgu-Mureș.

În plină campanie electorală pentru funcția de Președinte al României, premierul Victor Ponta puncta, într-o vâjâială regizată tipic comunistoid, deschiderea lucrărilor la centura Târgu-Mureșului. Peste o noapte din luna octombrie 2014 au fost aliniate ca la paradă utilajele proaspăt lustruite, șantierul duduia într-o forfotă de salopete și caschete, s-a întins panglica de rigoare, iar Victor Ponta și colegii săi de partid s-au pozat triumfalist, iar mai apoi și-au tras un pliant electoral prin care îi informau pe târgumureșeni că, în sfârșit, ei fac centura a cărei proiectare a început înainte cu mai bine de un deceniu. Conta prea puțin realitatea că PSD și Guvernul Ponta nu aveau nicio legătură cu proiectul și că finanțarea centurii este asigurată prin cofinanțare doar 15% din bugetul de stat, iar restul sumei urmează a fi alocat de Banca Europeană de Investiții. În fine, pare incredibil, dar, după așa-zisa deschidere oficială cu surle și trâmbițe a șantierului centurii, spre dezamăgirea prostimii și a publicului electoral spectator, chiar de a doua zi utilajele și lucrătorii au dispărut de la locul cu pricina și nu au mai reapărut nici până în ziua de azi.

Declarația politică este intitulată „Eșec pe linie, domnule Ponta!”.

## Stimați colegi,

Clasa politică este pe bună dreptate „amendată” de români! Atunci când parte din exponenții săi, aflați acum la conducerea națiunii, aleg să se erijeze în vizionari și salvatori, dar comportamentul este doar unul conjunctural și destinat eșecului, nu avem argumentele pentru a demonta nemulțumirile cetățenilor.

Nu fac o separație de stânga sau de dreapta, dar trebuie să fac un scurt istoric comportamental al celui care din președinte de partid a devenit premier al României. În 2010, Victor Ponta cerea aleșilor României în Parlamentul European să denigreze instituțiile statului în fața colegilor europeni prin declarații care să sublinieze lipsa de performanță a Guvernului de la acea vreme pe problema Mecanismului de cooperare și verificare și pe problema aderării țării noastre la Schengen.

În iulie 2012, la aproximativ două luni de la preluarea abuzivă și ilegală a guvernării de către PSD, președintele PSD, Victor Ponta, și premier în funcție vine și spune: MCV arată justiția așa cum e ea. Această declarație a fost făcută după raportul MCV în care Comisia Europeană a adăugat o nouă monitorizare, cea privind respectarea statului de drept, principiu încălcat de partidul premierului.

În același an, la preluarea guvernării, premierul Ponta acuză predecesorii de eșecul pe linie în acest domeniu al aderării la Schengen și ridicarea MCV.

În 2015, după aproape trei ani de guvernare, același Victor Ponta se află în fața eșecului arătat cu degetul la ceilalți, un eșec de care este responsabilă echipa sa guvernamentală.

## Stimați colegi,

În tot acest context sumbru, România nu stă pe loc, administrațiile locale și județene contractează și derulează proiecte pe bani europeni. Până la urmă, suntem stat membru al Uniunii Europene. Aceste administrații au contractat bani europeni prin Programul de cooperare transfrontalieră 2007–2013 și au construit drumuri transfrontaliere între România și Ungaria.

Ca ministru de interne și reprezentant al României în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, împreună cu echipa guvernamentală de la acea vreme, am reușit să adunăm pe aceeași baricadă cu noi majoritatea statelor europene pentru un vot pro aderării României la Schengen. Am fost atacat și hulit de cei care astăzi au această datorie în fața națiunii, prin prisma guvernării pe care o dețin și o gestionează deplorabil.

Declarația politică se intitulează „Importanța producerii de elice pentru industria navală în România”.

Domnilor colegi,

Industria navală românească a realizat de-a lungul timpului diverse tipuri de nave cu tonaje diferite, dotate cu elice de toate tipurile aduse din import.

Astfel, pentru navele de 4.500 TdW și cele de 10.000 TdW și de 12.000 TdW construite la Galați s-au importat elice din Olanda, de la firma L.I.P.S., iar pentru navele mari, de 55.000 TdW, 85.000 TdW și 150.000 TdW, care se realizau la Șantierul Naval Constanța, se importau din Polonia.

Deoarece elicele din Polonia prezentau probleme de calitate, s-a încercat turnarea elicelor pentru navele de 4.500 TdW la Șantierul Naval Galați, cu improvizații și greutăți de ordin tehnic.

Atunci, conducerea statului a hotărât să se construiască la Galați o întreprindere specializată în fabricarea de elice de toate tipurile, ancore navale, elemente de legătură și alte piese necesare în industria navală.

Astfel, în 1978 a intrat în funcțiune Întreprinderea Navală de Elice Galați (INETOF).

În perioada 1978–2006, INETOF a realizat elice de performanță după tehnologii japoneze pentru toate tipurile de navă fabricate în România. S-au turnat și prelucrat pe mașinile specializate mii de elice cu diametrul de 40 cm și 30 kg, până la elice pentru cargoul de 150.000 TdW, a cărui elice are un diametru de 4,5 m și 40.000 kg. S-au turnat elice din oțel obișnuit, oțel inoxidabil (crom, nichel), din alamă și cunial (aliaj japonez) pe bază de cupru, aluminiu, mangan și fier.

Fabrica era dotată cu cuptoare de inducție de o tonă, 3 tone, 5 tone și 30 de tone (două bucăți) unice în țară, ciocane și presă de mare capacitate și o mașină de prelucrare elice, import Japonia, care lucra după program calculator.

De asemenea, fabrica era dotată cu un atelier de reparare a tuturor elicelor lovite în exploatare.

După 1989, a început declinul fabricii, a încetat producția de elice navale și șantierele navale din țară au apelat din nou la importuri.

După 2006, fabrica a fost privatizată de către SIF Moldova, după care patronul a vândut mașinile unicat și au fost tăiate mașinile de turnare.

## **Domnul Mihai Niță:**

Declarația politică este intitulată „Ziua Pământului, pentru un mediu curat”.

Se împlinesc mâine fix 45 de ani de când, la inițiativa senatorului american Gaylord Nelson, ziua de 22 aprilie

a fost declarată Ziua Pământului, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta față de mediu.

De atunci, din 1970 până azi, omenirea s-a arătat din ce în ce mai mult preocupată de starea sănătății Pământului, prin organizațiile și organismele statale care se ocupă de problema mediului. În primul an, Ziua Pământului a fost celebrată de circa 20 de milioane de cetățeni americani. Peste numai 20 de ani, în 1990, mai mult de 200 de milioane de oameni din 141 de țări au acordat importanța cuvenită acestei zile, prin manifestări de amploare marcate în istoria omenirii, în istoria Pământului. În anul 2009, ONU a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a Terrei, exprimând dorința comună a pământenilor de a trăi într-un mediu sănătos. Actualmente, aniversarea planetei, coordonată de Earth Day Network, este sărbătorită în peste 175 de țări, multe comunități extinzând durata celebrării până la Săptămâna Pământului – o săptămână de activități dedicate mediului.

Un studiu temeinic, elaborat de peste 1.300 de experți din 95 de țări, demonstrează clar că modul actual de exploatare a resurselor naturale riscă să pună sub semnul întrebării posibilitatea planetei de a asigura supraviețuirea generațiilor viitoare. Consider că, în aceste condiții, este necesar un puternic semnal de alarmă asupra condițiilor vicioase în care gospodărim mediul, pe care îl periclităm agresiv și iresponsabil, modificând, uneori ireversibil, echilibrul ecosistemelor. În ultimii 50 de ani, mediul înconjurător a fost afectat dramatic de exploatarea nechibzuită a rezervelor de lemn, hrană, apă potabilă, gaze și petrol. O parte din viețuitoare se află în pragul extincției, iar apa potabilă deja nu mai poate asigura necesarul omenirii.

România nu face excepție de la aceste grave activități nocive pentru mediu. Măsurile întreprinse pentru protejarea acestuia sunt insuficiente. Dispunem de un impresionant bazin hidrografic, pentru care nu manifestăm nici minimul respect. Lângă izvoarele cristaline ale muntelui, bem apă plată din PET-uri. Nu mai avem încredere în calitatea apei naturale. Izvoarele nepăsării sunt mai puternice decât izvoarele de sănătate. Pe litoralul Mării Negre, militarii americani ne dau exemplu despre cum ar trebui să păstrăm curățenia la noi acasă. Delta Dunării este o comoară naturală pe care o bișnițărim la vedere. Deși asigură populației apă, hrană, transporturi și energie electrică ieftine, Dunărea a fost mereu maltratată prin defrișări sălbatice, prin poluare și braconaj. Nici potențialul turistic nu-l chivernisim rațional în interes public.

Rog liderii grupurilor parlamentare să insiste ca doamnele și domnii senatori să vină în sală, pentru a deschide ședința de plen de astăzi. V-am adus la cunoștință de ieri că avem proiecte importante, iar două sunt urgente – cele care privesc Codul electoral.

Îl rog pe domnul senator Rotaru, secretarul de ședință, să facă prezența. Să sperăm că va fi mobilizatoare. Mulțumesc. Luchian Dragoș prezent Suciu Matei absent Luchian Ion prezent Șova Dan Coman absent Marian Dan Mihai prezent Tánczos Barna prezent Marian Valer absent Tămagă Constantin prezent Marin Nicolae absent Tătaru Dan prezent Markó Béla absent Tătaru Nelu prezent Mazăre Alexandru absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Tișe Alin Păunel prezent Mihai Cristian Dănuț absent Toma Ion absent Mihai Neagu absent Todirașcu Valeriu prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Miron Vasilica Steliana prezentă Tudor Doina Anca prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Țapu-Nazare Eugen absent Mocanu Victor prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Moga Nicolae prezent Valeca Șerban Constantin absent Mohanu Nicolae prezent Vasiliev Marian prezent Motoc Octavian prezent Vâlcov Darius Bogdan absent Mutu Gabriel prezent Vegh Alexandru prezent Nasta Nicolae absent Verestóy Attila prezent Năstase Ilie prezent Vochițoiu Haralambie absent Neagu Nicolae absent Voinea Florea prezent Neculoiu Marius prezent Volosevici Andrei Liviu absent Nicoară Marius Petre prezent Vosganian Varujan absent Nicolae Șerban prezent Zisu Ionuț Elie prezent Nistor Vasile absent **Domnul Ioan Chelaru:** Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel absent Bună dimineața! Obreja Marius Lucian prezent Stimați colegi, vă rog să luați loc. Oprea Dumitru prezent Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 22 aprilie Oprea Gabriel Guvern 2015. Oprea Mario Ovidiu prezent Vă rog să luați loc. Vă rog. Oprea Ștefan Radu prezent Vă anunț că din totalul de 168 de senatori și-au înregistrat Pașca Liviu Titus prezent prezența 120, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică Pașcan Emil Marius prezent minimum 85. Pataki Csaba prezent Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Pavel Marian prezent delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Păran Dorin absent Mario Ovidiu Oprea și Ion Rotaru. Păunescu Teiu prezent Supun atenției și aprobării dumneavoastră, după ce veți Pelican Dumitru absent lua loc... Pereș Alexandru învoire Stimați colegi, vă rog să luați loc. Nu e un efort prea mare. Pop Gheorghe prezent Vă rog. Pop Liviu Marian Guvern Programul de lucru pentru astăzi: orele 9.00–10.30 – Popa Constantin prezent declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului. Popa Florian prezent Dacă legat de programul de lucru sunt... Popa Ion prezent _prezidiu.)_ Popa Mihaela prezentă Deci 9.00–10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări Popa Nicolae Vlad absent în plenul Senatului. Popescu Corneliu prezent Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru. Popescu Dumitru Dian absent

Deci 9.00–10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită, aprobată și în ședința Biroului permanent, completată cu două proiecte legislative, așa cum am anunțat de ieri.

La punctul 1, secțiunea I, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna următoare, 27 aprilie – 2 mai 2015.

Biroul permanent a aprobat și vă propune următorul program:

Luni, 27 aprilie, 9.00–11.00 – activități în comisiile parlamentare; 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent; 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00 – lucrări în plenul Senatului, cu, ora 17.00, vot final; 18.00 și 18.15 – pauză; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 28 aprilie, 9.00–13.00 – lucrări în comisiile permanente; 13.00–15.00 – pauză; 15.00–17.00 – lucrări în plenul Senatului.

Miercuri, 29 aprilie, orele 9.00–10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului.

Joi, lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 1 mai, este zi liberă.

Sâmbătă, 2 mai, activități în circumscripțiile... colegiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră acest program.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Mulțumim colegilor care au intrat în sală pentru că sunt prezenți.

Punctul 2, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare, a unor inițiative legislative.

## Doamnelor și domnilor,

Supun atenției dumneavoastră o problemă și o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare, a unor inițiative legislative.

Vreau să dau o explicație. Toate proiectele pe care le voi citi sunt cele care se referă la alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și sunt cuprinse în proiectele de lege adoptate de Comisia de Cod electoral. Este și motivul pentru care aceste proiecte nu au mai fost dezbătute și au trecut în mod tacit, însă sunt obligat, conform Regulamentului Senatului, să vi le aduc la cunoștință:

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale.

2. Propunerea legislativă privind jurământul de credință față de țară și popor al Președintelui României, al prim-ministrului, al miniștrilor și al celorlalți membri ai Guvernului.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

4. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice.

6. Propunerea legislativă privind buletinul de vot și procedura de vot în vederea prevenirii și combaterii fraudei electorale.

7. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

8. Propunerea legislativă privind votul prin corespondență, exercitat de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 29 alin. (11) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și a art. 45 alin. (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

## Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei, exprimat de domnul președinte al acestei comisii, domnul deputat Mihai Voicu. Și le mulțumim și celorlalți membri ai comisiei că sunt prezenți astăzi.

Vă rog.

**Domnul Mihai Alexandru Voicu** _– deputat, președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte de a vă prezenta raportul, o să-mi permiteți, chiar dacă e mai puțin obișnuit, să vă mulțumesc tuturor pentru disponibilitatea și responsabilitatea cu care tratează Senatul României necesitatea reformării sistemului de legi în materie electorală.

Faptul că această comisie este în calendar și obiectivele noastre pot fi îndeplinite la timp se datorează în mare măsură și dumneavoastră, conducerii Senatului, Biroului permanent și tuturor grupurilor parlamentare.

Ne aflăm în fața dumneavoastră cu raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea legislației electorale a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului cu această propunere legislativă. Inițiatorii acestei propuneri legislative sunt deputații Mircea Drăghici, Marian Neacșu și Andrei Gerea, precum și senatorii Puiu Hașotti, Ilie Sârbu, Gabriela Firea și Doina Federovici.

Legea a fost trimisă la comisie în vederea întocmirii unui raport înlocuitor ca urmare a cererii de reexaminare.

În ședința din 21 aprilie anul curent, comisia a analizat cererea de reexaminare. Au fost prezenți toți membrii comisiei și comisia a decis, cu unanimitate de voturi,

să prezinte Senatului întocmirea unui raport de admitere, cu amendamente, amendamentele fiind cuprinse în anexă. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Există puncte de vedere?

Domnule senator Hașotti, vă rog, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

În primul rând, vreau să vă spun că iau cuvântul pentru ambele puncte, acesta și următorul, și să subliniez că, mai mult decât faptul că această comisie se află în termen, chiar a devansat cu câteva zile două rapoarte pe care le discutăm astăzi.

Este, de asemenea, important să vă spun că primul punct este un proiect, al doilea este o propunere legislativă, care a fost atât de bună... Domnul deputat Drăghici, împreună cu mai mulți colegi, inclusiv de aici, din Senat..., suntem inițiatorii acestei propuneri care a fost foarte bună, de vreme ce niciun senator, de la niciun grup parlamentar, nu a făcut vreun amendament. Lucrul acesta este totuși de subliniat.

Mai rar.

Și faptul că în comisie, în Comisia de Cod electoral, la ambele, pentru a nu pierde vremea, la ambele puncte votul a fost prin consens, deci 15 din 15, pentru a nu exista discuții. Am convingerea că cele două – proiectul și propunerea – proiecte legislative sunt foarte bune. Sunt însă – atenție! – legi organice.

Stimați colegi, sunt legi extrem de importante, care fac parte din Codul electoral. Mai avem încă două: Legea alegerilor parlamentare și Legea votului prin corespondență. Și acestea vor fi gata în termen, dacă nu chiar mai devreme, dar este important să dăm votul pe aceste legi.

Încă o dată, votul a fost prin consens la comisie. Nu avem niciun motiv să nu existe, de data aceasta, o colaborare între toate grupurile parlamentare. Și așa opoziția nu vă prea tulbură, dar de data aceasta chiar că n-ar fi cazul. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Vreau să vă fac o mărturisire cu caracter personal, în calitate de președinte al Comisiei de revizuire a Constituției. Îl invidiez pe colegul nostru Voicu pentru ceea ce reușește și dumnealui... Mi-am propus și eu același lucru. Nu prea reușesc, dar am să mă străduiesc mai mult.

Domnul senator Șerban, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Voiam să fac doar două precizări foarte scurte. Puțin mai devreme s-a anunțat de la microfonul de președinte de ședință adoptarea tacită, tocmai ca urmare a procedurii convenite de noi, a unor propuneri legislative privind activitatea partidelor, activitatea campaniei electorale și finanțarea.

Am respectuoasa rugăminte, observând că avem în funcția de președinte un om pe care eu nu l-am votat, dar care trimite la reexaminare o lege tocmai pentru că nu a respectat principiul constituțional al bicameralismului – al bicameralismului! –, aș vrea să rog comisia să aibă în vedere ca toate acele propuneri care urmează să fie adoptate tacit de Senat, ca primă Cameră sesizată, să fie aduse după întocmirea raportului în Senat, să ia în considerare propunerile ca amendamente și să fie dezbătute.

Bănuiesc că fac lucrul acesta, dar aș vrea să fie spus public, în așa fel încât să evităm ca, din dorința de a scoate cât mai repede aceste legi, să intrăm în conflict cu procedurile de legiferare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Știu. Știu. A atras atenția și domnul Hașotti, dacă a fost în regulă.

Președintele comisiei inițiatoare mai are alte puncte de vedere?

Vă rog, microfonul 7.

Domnule senator Șerban Nicolae, vă asigur că comisia va ține cont de toate procedurile legislative prevăzute în situația în care sunt mai multe proiecte de lege sau inițiative legislative care tratează aceeași temă, comisia le tratează împreună și le prezintă într-un raport împreună.

De altfel, trebuie să vă spun că raportul cu privire la Legea alegerilor locale, cel pe care l-am votat împreună luni, avea toate aceste inițiative legislative, pe care le-a menționat domnul președinte Chelaru, cu raport de respingere. Singurul motiv pentru care nu a mai fost discutat este că, între timp, după întocmirea raportului, ajunseseră la adoptare tacită și vor fi continuate cu raport de respingere mai departe. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Oprea.

A! Domnul senator Oprea. Vă rog.

Sincer, am avut o discuție cu președintele de ședință, dar insist prin a repara o situație ciudată, pentru că, uitați-vă și dumneavoastră, dacă mai pricepeți ceva din materialul ce-l avem pe ordinea de zi..., comisia comună foarte corect zice: „Raport asupra Propunerii legislative” și așa mai departe. Mă duc pe ordinea de zi și găsesc „asupra Proiectului de lege pentru modificarea”.

Oameni buni, este o diferență colosală! Și, rețineți, cred în ceea ce a pus în discuție domnul vicepreședinte anterior și aș vrea să reparăm asta, fiindcă eu caut ca un om interesat o propunere a unor senatori, propunere legislativă, și nu găsesc, întrucât figurează aiurea chiar aici. Aici am „proiect de lege”, în raport am „propunere legislativă”.

Și închid, și ascult de colegii mei din Biroul permanent al Senatului, că lucrul ăsta se va rezolva.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Recunosc că am avut o discuție cu domnul senator Oprea înaintea deschiderii acestei ședințe, am spus că o să am o întâlnire cu corpul tehnic al Senatului pentru a lămuri. Și, pentru asemenea chestiuni, dacă există, și dacă ele se regăsesc în încălcarea și a metodologiei de tehnică legislativă, și a Regulamentului Senatului, vor fi, sigur, corectate.

Dacă...

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Am să vă rog să fiți de acord să facem o excepție și cele două puncte, 1 și 2, să le votăm astăzi. Deși legile au un caracter organic, să fiți de acord să votăm acum. Dăm votul pentru a intra mai repede în lucru și la Camera Deputaților.

Supun atenției și votului dumneavoastră următoarea chestiune: vot asupra proiectului de lege și vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, transmisă de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiilor formulate în cererea de reexaminare.

Supun aprobării dumneavoastră raportul...

Vă rog.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Eram în procedură de vot.

Pentru a nu intra în culpă, supun întâi să cereți sălii să se dea vot final pentru o lege organică.

Bine. Bine.

Pentru că, altfel, e luni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am avut acordul liderilor de grup, dar, dacă apreciați că este nevoie, am să fiu de acord cu sugestia dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră să dăm pe cele două puncte... Senatul să acorde vot pe legi organice pentru primele două puncte astăzi, ca excepție de la programul aprobat.

Revin. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiilor formulate în cererea de reexaminare.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Punctul 2, tot lege cu caracter organic, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru secretar de stat Iliescu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și la punctul precedent, Guvernul își exprimă susținerea pentru soluția propusă de Comisia de Cod electoral, ca o soluție de îmbunătățire a calității competiției electorale și de instituire a unei reprezentări cât mai fidele a intereselor cetățenilor, evident, cu dorința sinceră de evitare a repetării unor situații juridice semnalate în trecut.

Sunt mai multe lucruri importante în legea care se află astăzi în discuția Senatului. Primul și cel mai important este acea modificare de substanță prin care se valorifică principiul constituțional al pluralismului politic, ca urmare a dorinței de consolidare a principiului statului de drept democratic și social, în privința înregistrării partidelor în funcție de numărul de semnături de susținere, o modificare de substanță.

De asemenea, o eliminare a cerinței privind codul numeric personal din lista semnăturilor de susținere ale membrilor fondatori.

De asemenea, tot așa, din dorința de a crește participarea cetățenilor la scrutine, anumite consecințe care apar după neobținerea unui rezultat la două alegeri generale succesive.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru legislație electorală a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii raportului cu privire la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Inițiatorii acestei propuneri legislative sunt toți cei 15 membri ai Comisiei de Cod electoral.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Din partea senatorilor nu am primit amendamente; în consecință, nu există anexă cu amendamente respinse.

Comisia a decis în ședința de ieri, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere, cu includerea amendamentelor Consiliului Legislativ.

Precizez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Puncte de... La dezbateri generale, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare, dacă există.

Am sesizat cu plăcere o unanimitate la comisie.

- Nu sunt. Declar închise dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care

este de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc comisiei prezente astăzi. Îi urez succes în continuare, să-l aibă..., același pe care l-a avut până acum. Noi continuăm activitatea.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Declar dezbaterile generale deschise.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Suntem de acord cu propunerea formulată de Comisia de Cod electoral.

Domnul deputat Voicu, președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea proiectului.

Vă rog.

Doina Silistru are un anunț.

Doamnă senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al PSD solicită retrimiterea acestei propuneri legislative la comisii pentru două săptămâni, pentru armonizarea celor două legi la care se face referire în această propunere legislativă.

Spun că și Guvernul este de acord cu această retrimitere. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 135/2010...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Explicarea votului.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dumitru Oprea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog. Explicarea votului, am înțeles. Iertați-mă.

Cu tot entuziasmul nostru de a da drumul lucrurilor așezate, o întreb pe antevorbitoarea noastră, care a fost de acord cu supunerea votului Parlamentului a propunerii de amânare, dar întreb: ce rol are Guvernul în Legislativ?

„Guvernul e de acord.” Nu-l întrebăm. Nu Guvernul legiferează.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Aveți cuvântul, domnule ministru. Microfonul 8.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

Onorați membri ai Senatului României,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, pentru faptul că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014, s-a realizat punerea de acord a prevederilor art. 211–217 cu dispozițiile constituționale invocate în Decizia Curții Constituționale nr. 712/2014, prin introducerea unor termene maxime pentru care măsurile preventive reglementate de aceste dispoziții legale pot fi dispuse.

Astfel, Guvernul opinează că Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală în această materie a rămas fără obiect, motiv pentru care inițiativa nu poate fi susținută.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să păstrați liniște în sală. Vă rog, doamnă senator.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil.

În consecință, în urma dezbaterilor din comisie și pe considerentele prezentate de domnul ministru, în ședința din data de 31 martie 2015, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernul României, domnul Iliescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului astăzi are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul simplificării procedurilor prevăzute de lege pentru căsătorie.

Astfel, potrivit expunerii de motive, în cazul în care viitorii soți optează pentru oficierea căsătoriei civile, dar și a celei religioase, ambele forme, conform inițiatorilor, ar putea fi îndeplinite de un preot sau de personalul clerical al unui cult recunoscut din România.

Guvernul României nu susține această inițiativă legislativă. Asta pentru că în sistemul român de drept căsătoria are un caracter civil, laic, în sensul că încheierea și înregistrarea căsătoriei sunt de competența ofițerului de stare civilă. Aceasta este obligatorie pentru dobândirea statutului de persoană căsătorită. Caracterul laic al căsătoriei este consacrat de art. 48 alin. (2) din Constituție și de art. 259 alin. (3) din Legea nr. 28/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Includerea preoților, a personalului clerical al unui cult recunoscut de lege în categoria ofițerilor de stare civilă, aceștia urmând să exercite astfel atribuții pur administrative, este de natură să pună în discuție principiul fundamental vizând separarea statului de biserică...

Mulțumesc, mulțumesc.

Cred că, formulat un pic altfel, ar putea să aibă succes. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

În aceste condiții, declar dezbaterile generale închise. Legea are caracter organic.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2013 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Reexaminare.

Domnule senator Sârbu, vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă rog, din partea comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți la desfășurarea ședințelor, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că această propunere este generoasă dintr-un punct de vedere, și anume în a simplifica înregistrările unor căsătorii care, în unele situații, sunt, în principal, religioase.

Eu am explicat inițiatorului că aici nu e vorba de conservatorism, nu e vorba chiar de sublinierea laicității acestor activități, e vorba de o chestiune strict birocratică și de care nu putem să ne rupem. E vorba de registru, registrul de stare civilă, care este unic, care nu poate fi paralel, să aibă acte paralele, și, ca atare, cu toată bunăvoința, această formulă este de neaplicat în România. Nemaivorbind că nu există informatizarea cuvenită și eu sper ca în curând să avem la toate nivelurile, pe registrul de stare civilă, informatizare, în așa fel încât să acoperim lacunele actuale din sistem.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Mărturisesc că am citit și eu proiectul. Are lucruri foarte interesante, după părerea mea, și extrem de utile.

E vorba de reexaminare și noi cerem retrimiterea la comisie.

E o lege atât de disputată încât nu s-a putut încă decide care e formula.

Rugămintea e să supuneți la vot retrimiterea. Pentru două săptămâni, să aibă timp să dezbată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos.

Supun aprobării...

Stimați colegi...

Stimați colegi din grupuri, nu neapărat parlamentare, vă rog să luați loc. Urmează vot.

Vă rog să luați loc. Urmează vot.

Supun aprobării dumneavoastră cererea liderului Grupului parlamentar al PSD, de retrimitere, pentru două săptămâni, a acestui proiect legislativ la comisie.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu.

Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, în sensul introducerii campaniilor de educație pentru sănătate în grila de programe a serviciilor media audiovizuale sub forma unor spoturi medicale cu durate de cel puțin un minut în fiecare oră.

În urma analizei realizate de Guvern, susținută și de punctul de vedere al Consiliului Național al Audiovizualului, această soluție nu poate fi aplicată, având în vedere prevederile legate de difuzarea spoturilor medicale, în condițiile în care CNA raportează către Comisia Europeană doar date solicitate potrivit Directivei serviciilor audiovizuale. Nu poate fi acceptată. Cu atât mai mult, propunerea legislativă instituie obligații în sarcina furnizorilor de servicii media audiovizuale care nu țin de independența editorială a acestora.

Vă rog.

Motiv pentru care suntem întru totul de acord și susținem propunerea... raportul comisiei de specialitate, de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, prin domnul senator Pașcan, vicepreședintele acesteia.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 31 martie anul curent, în prezența reprezentantului Consiliului Național al Audiovizualului.

Potrivit punctului de vedere al CNA, proiectul de act normativ nu definește spotul medical, nu specifică ce instituție din domeniul sănătății deține competențe în avizarea prealabilă a spotului medical, instituie obligații în sarcina CNA cu privire la prezentarea anuală de rapoarte Comisiei, prin intermediul Guvernului, asupra aplicării prevederilor legate de difuzarea spoturilor medicale, în condițiile în care CNA raportează către Comisia Europeană doar date solicitate potrivit Directivei serviciilor audiovizuale.

Nu în ultimul rând, propunerea legislativă instituie obligații în sarcina furnizorilor de servicii media audiovizuale care nu țin seama de independența editorială a acestora.

Pentru aceste motive, CNA a solicitat Comisiei pentru cultură și media respingerea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor, pentru motivele cuprinse în punctul de vedere al Consiliului Național al Audiovizualului, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind practica elevilor și studenților.

Din partea Guvernului României, domnul András Király, secretar de stat în Ministerul Educației.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desfășurarea activității de practică a elevilor și studenților.

Având în vedere... și pentru evitarea dublei reglementări – domeniul este deja reglementat prin Legea nr. 285/2007 privind practica elevilor și studenților –, punctul de vedere al ministerului este unul nefavorabil.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Doamna președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și comisia vă propune spre discuție și spre vot un raport de respingere, întrucât această inițiativă legislativă nu vine cu elemente de noutate, care să crească eficiența practicii sau să aducă ameliorări acestei activități pe care o desfășoară și elevii, și studenții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Microfonul 9, vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Și această inițiativă se referă la un subiect aproape identic cu cel adineauri prezentat, și anume faptul că se solicită o serie de modificări în ceea ce privește măsurile preventive care, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014, au fost puse de acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 712/2014.

Ca urmare, această inițiativă a rămas fără obiect, motiv pentru care Guvernul nu susține prezentul document.

Mulțumesc tare mult.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna secretar, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia juridică vă propune un raport de respingere, care a fost adoptat în ședința din 31 martie 2015, luând în considerare și avizul negativ al Consiliului Legislativ, dar și avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Revin, domnule președinte, pentru stenogramă și pentru... în atenția Biroului nostru. Nu putem să ne încărcăm agenda din nou cu activitatea aceasta, care este fără niciun fel de motivare, în sensul că s-a rezolvat problema și, ca atare, noi, actualmente, pierdem, efectiv, timpul pe o propunere care nu mai are obiect.

Trebuie să găsim soluția de a filtra aceste propuneri care au rămas fără obiect, ca, în viitor, să nu mai pierdem timpul în felul ăsta.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da. Asta înseamnă să completăm procedura de legiferare, știți foarte bine. Asta înseamnă modificări la regulament, dar să sperăm că vom avea posibilitatea, în viitor, s-o și facem.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Todirașcu.

Vă rog, domnule senator Todirașcu, microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Voiam să sprijin această pledoarie a domnului senator Nicolae Vlad Popa, pentru că, chiar peste două puncte în ordinea de zi, există o inițiativă legislativă care va putea oferi o soluție pentru această corectare a procesului legislativ și pe care, în câteva minute, o voi susține personal.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea plății contribuțiilor Ministerului Justiției și Ministerului Public la organisme internaționale, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Microfonul 9, vă rog.

Prin proiectul de lege adineauri evocat de domnul președinte, Ministerul Justiției își propune să introducă reglementări în ceea ce privește aprobarea plăților către Rețeaua de cooperare legislativă dintre ministerele justiției din statele membre ale Uniunii Europene, aprobarea unor plăți ale unor cotizații ale Ministerului Public la asociații de resort, completarea unor liste ale unor organizații internaționale la care România a aderat prin inserarea Ministerului Public ca membru al Asociației Internaționale a Procurorilor și o serie de obiective necesare modificării și completării Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale.

Un singur lucru vreau să evoc: faptul că anexa la actul normativ de bază cuprinde necesitatea unei modificări, în sensul decalării unor elemente numerice, ca urmare a introducerii unui punct suplimentar – 68. Practic, rugămintea noastră este să fiți de acord cu decalarea numerică, transferul la numerele 69, 70 al acestor modificări.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate, doamna Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de admitere, fără amendamente, luând în considerare avizul pozitiv al Consiliului Legislativ, dar și avizul pozitiv al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nicolae Vlad Popa.

Iertați-mă.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, revin, cred, a suta oară în cele trei mandate asupra acestei chestiuni esențiale. Asta este treaba Executivului. Nu mai putem..., chiar dacă în ’94 o ordonanță a greșit și a rezolvat problema asta la nivel de reglementare superioară. Chestiunea plății unor cotizații este chestiune executivă, nu trebuie explicat, nu trebuie lămurită problema.

Trebuie doar stabilit un termen: că „până la data de... are” și după aceea încetează forța acestei ordonanțe, că, așa, o prelungim la nesfârșit și aprobăm noi, Senatul, cotizațiile la anumite...

Am înțeles, sigur.

Deci dacă... Domnii de la Guvern îi rog foarte mult să stabilească un termen-limită, după care să rezolve problemele acestea strict executive.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

E adevărat, însă suntem în această situație și nu putem neglija plata și prezența României la organizațiile internaționale.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care

este de admitere, fără amendamente.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Inițiatorul este prezent. Îi dăm cuvântul.

Vă rog, domnule senator, microfonul 6.

Mulțumesc frumos, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă am inițiat-o având experiența depunerii în Parlament a unui număr de aproximativ 70 de inițiative legislative, unde am constatat că eficiența procesului legislativ este destul de redusă.

Eficiența ar putea crește substanțial dacă inițiativele legislative propuse de parlamentari, bune din punctul de vedere al fondului propus, soluțiile propuse, nu s-ar mai lovi de neconformitățile formei acestora, necorespunderea lor cu rigorile tehnicii legislative, cu terminologia neuniformă sau neadecvată, observațiile, erorile, neconformitățile, supralegiferările sau tratarea aceleiași problematici în moduri diferite în cadrul legislației actuale.

Nici măcar depunerea ulterioară a amendamentelor nu rezolvă problema în cauză, pentru că amendamentele, la rândul lor, nu beneficiază, de regulă, de expertiza Consiliului Legislativ. Iar această formă neconformă a inițiativei legislative, cu sau fără amendamente, își continuă parcursul, generând aceleași observații de la Guvern, comisii și plenul Camerelor.

Niciuna din Camere nu poate retrage din procesul legislativ un proiect considerat necorespunzător. Nici măcar inițiatorii nu mai pot retrage proiectul odată ce acesta a trecut prin votul unei Camere. Multe inițiative nu se mai corectează în comisia de fond, știut fiind că vor fi respinse de plenul primei Camere, dar și de către comisiile și plenul Camerei decizionale.

Astfel, din motive de formă, se încarcă suplimentar și inutil activitatea Parlamentului, cu efecte economice importante atât pentru Parlament, cât și pentru țară în ansamblu.

Prin această inițiativă legislativă se propune o creștere importantă a eficienței procesului legislativ printr-o măsură preventivă simplă, și anume supunerea facultativă a propunerii legislative unor examinări profesioniste de către Consiliul Legislativ, înainte de depunerea acesteia la Camerele Parlamentului.

Consiliul Legislativ este cel care studiază cu mare atenție toate inițiativele legislative și semnalează aceste neajunsuri ale lor, dar nu poate corecta textul acestora sau opri parcursul complet al inițiativei legislative în cele două Camere ale Parlamentului.

Mulțumesc inițiatorului.

Din partea Guvernului României... V-aș ruga să faceți un efort și poziția Guvernului s-o exprimați, dacă se poate, mai pe scurt. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am reținut observația dumneavoastră.

Afirm din capul locului că Guvernul nu susține această inițiativă, aceasta pentru că rolul fundamental al Consiliului Legislativ, rol ce rezidă în art. 79 alin. (1) teza I din Constituție, dar și în prevederile Legii nr. 73/1993 privind organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, spune că această instituție are rolul de a aviza proiectele de acte normative.

Mai mult decât atât, este foarte clar că Consiliul Legislativ nu are rolul de a participa la elaborarea unor documente ce ar putea fi promovate drept propuneri legislative din partea sau la solicitarea parlamentarilor.

Fac precizarea, ca o întărire a punctului de vedere al Guvernului, că aprobarea unei asemenea soluții legislative excedează cadrului constituțional stabilit de art. 79 alin. (1) teza I din Legea fundamentală, dar și spiritului general al Legii nr. 73/1993.

Susținem raportul de respingere al comisiei.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, doamna senator Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat această propunere legislativă și a avizat-o negativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere exprimat, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În consecință, în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei juridice, în data de 31 martie 2015, membrii prezenți au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Bineînțeles, facem și noi precizarea că această inițiativă excedează cadrului constituțional stabilit de art. 79 alin. (1) teza I din Legea fundamentală.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Pașcan, microfonul 1. Urmează doamna senator Câmpeanu.

## Stimați colegi,

Tot ceea ce s-a spus aici este perfect adevărat și foarte multe propuneri legislative sunt neconforme fie cu cerințele Consiliului Legislativ, fie cuprind prevederi care au fost reglementate prin alte legi, fie, să-mi dați voie să mă exprim neacademic, uneori, sunt simple bazaconii.

Ei bine, toate aceste neajunsuri care pot să intervină în actul legislativ eu cred că trebuie să rămână în competența singurului for legislativ din această țară. Acest for legislativ este Parlamentul României, nici Consiliul Legislativ, nici Guvernul, nici nu știu ce comisie de specialiști sau autoritate.

Ca atare, dacă avem ceva de modificat, eu cred că acest lucru trebuie făcut în cadrul comisiilor pe care le are Parlamentul, fie să extindem competențele acestor comisii și să angajăm mai mulți specialiști, să desfășurăm o activitate de consultare între comisii. Comisia juridică poate să fie extinsă, să nu aibă doar 11 membri – parcă atât are astăzi, nu știu exact –, să aibă mai mulți specialiști încadrați, în așa fel încât să ne ajute în redactarea actelor normative și în compararea lor cu legislația actuală și cu cea europeană.

Dacă singuri ne cedăm prerogativele, atunci eu nu știu ce rol mai avem în acest Parlament. Putem să mergem acasă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Distinși colegi,

Eu cred că această inițiativă a colegului nostru se cuvine să o punem în discuție și să o analizeze, poate, cel mai indicat, cei care lucrează în momentul de față la elaborarea unui nou proiect al Constituției.

Câtă vreme există foarte mulți colegi care nu sunt de specialitate juriști, au inițiative foarte bune, dar au nevoie și de o consultanță pentru a evita tocmai ce s-a întâmplat la proiectul anterior, ca anumite acte normative care rămân chiar... sau proiecte, inițiative legislative, propuneri legislative care rămân fără obiect să le discutăm aici, absolut fără niciun..., numai pentru a ne pierde vremea.

Dacă ar exista o consultare prealabilă din partea Consiliului Legislativ pe propunerile legislative ale parlamentarilor, s-ar putea evita astfel de situații din fașă. Ba, mai mult, pe baza unor recomandări pe care le poate face anticipat Consiliul Legislativ pe propunerile noastre, putem opera din start corecturile necesare, putem armoniza legislația noastră cu cea europeană, pe care, adeseori, nu avem cum să o cunoaștem sau să o consultăm, și atunci multe din aceste chestiuni de natură strict procedurală ar putea fi mult mai bine soluționate din start.

De aceea, eu fac o recomandare și-i îndemn pe colegii care lucrează acum la proiectul de modificare a Constituției să aibă în vedere și o extindere a prerogativelor acestui Consiliu Legislativ în această direcție a inițiatorului. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnă senator Câmpeanu, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Dat fiind că avem onoarea, noi, senatorii, să fim conduși și astăzi de președintele comisiei care se va ocupa de modificarea, revizuirea Constituției, într-adevăr, aici e un semnal de alarmă că o instituție care e reglementată de Constituție ar putea să aibă atribuții lărgite, pentru că această propunere eu o citesc altfel. Eu o citesc ca fiind o propunere de bun-simț juridic, care să simplifice o anumită activitate.

Evident că e nevoie de consultanță, să zic așa, de tehnică juridică. Este evident că noi, primind ulterior acele recomandări... Aici nu e vorba de o imixtiune, aici e vorba doar de recomandări de tehnică juridică, nu e vorba de decizia sau, mai bine zis, de decizia politică pe care fiecare senator o are în momentul în care vine cu o inițiativă, nu, e vorba de tehnică, pentru că, pentru unii, tot ce înseamnă, de exemplu, acquis-ul comunitar este o junglă de reglementări în care nu te descurci. Trebuie să existe specialiști care să facă lucrul acesta. Și aici vreau să vă spun, stimați colegi, că la nivelul Parlamentului European fiecare grup politic are consultanță pe fiecare comisie de specialitate. Deci există în cadrul comisiilor, grupurilor politice consultanță, nemaivorbind de consultanța pe care o ai în comisiile de specialitate.

Aici, colegul a sesizat că există o repetare sau, mai bine zis, o încetinire a activității legislative și a avut o inițiativă de bun-simț juridic, spun eu, care trebuie să găsească, până la urmă, o soluție, pentru că, într-adevăr, e păcat să faci un document și după aceea să trebuiască să-l îndrepți în momentul în care el a intrat deja în lucru și poate a depășit nivelul comisiei de specialitate. Trebuie să ne gândim, în momentul în care revizuim Constituția, și asupra acestui aspect, pentru că acolo, într-adevăr, la Consiliul Legislativ, sunt specialiștii de cel mai înalt rang în materie de tehnică legislativă.

Vă referiți la domnul Dragoș Iliescu, președintele Consiliului Legislativ, da?

Mulțumesc tare mult. Dacă există și alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator, microfonul 2. Domnul senator Dobra, urmează domnul senator Iovescu. Nu v-am uitat, domnule Iovescu, nu se poate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să insist, că nu v-am văzut notându-vă propunerea pentru... Dar voiam doar să spun...

Încă mă mai... Încă!

Ei, acum, după... după discursul domnului Popa..., că observ cu surprindere că vorbim doar din partea asta, dar nu e cazul să ne antagonizăm, propunerea colegului e chiar de bun-simț.

Dacă eu am înțeles bine, pe fond, Domnia Sa spune: degeaba îmi mai trimite Consiliul Legislativ mie avizul în care îmi spune ce am greșit, că eu nu-l mai pot modifica, nu-l mai pot modifica odată intrat. Și, atunci, haideți să ne gândim, că o fi pe regulament, pe tehnică legislativă, în Constituție, pe ce vreți, dar, până la urmă, să fie o avizare în două etape, că nu încălcăm Constituția, că nu consultăm avizul pe fondul propunerii, ci doar pe forma ei. Și, din punctul acesta de vedere, chiar cred că-i o temă de toată seriozitatea, la care...

Spunea și domnul Popa, dacă noi curățăm un pic activitatea noastră, inputurile noastre de toate aceste propuneri ce pornesc greșit și greșit se duc până la capăt, înseamnă că nu am făcut decât să eficientizăm activitatea noastră în general.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să felicit inițiatorul. Știți cu toții că prima comisie..., primul lucru pe care l-am făcut aici, pe cine am apreciat, a fost Consiliul Legislativ. Și spuneam din 2013 că e păcat de munca acestor oameni, care sunt plătiți și sunt profesioniști, că rămâne în zadar. Eu, destul de repede, în 2013, am fost la domnul Iliescu, la președinte, și l-am felicitat pentru munca ce o depune, și am văzut condițiile în care se desfășoară acest Consiliu, destul de îngrămădiți, față de spațiile generoase...

## Da. Nu Ion Iliescu.

Și cred că propunerea colegului nostru nu are de-a face cu Constituția. Propunerea dânsului nu ne duce la Constituție. Propunerea doar face... după ce Consiliul Legislativ a dat un aviz – ceea ce am susținut eu și în 2013 –, să revenim asupra propunerii. Și e decizia noastră. Noi putem să nu schimbăm o virgulă. Cred că așa zice, nu? Deci eu, dacă mă încăpățânez să cred că eu am dreptate, să nu țin cont de acei specialiști care, oricum...

Ați putea spune că noi am putea să-i angajăm la cabinet. Nu avem cum să angajăm oameni de asemenea calificare prin indemnizația forfetară pe care o avem.

Deci să profităm de ei, să ne dea explicațiile, avizele lor și toate observațiile. Noi vom fi cei care luăm act de ele și nu trebuie nicio modificare în Constituție. Absolut nimic. Doar noi luăm sau nu luăm act și continuăm sau nu continuăm, dar să avem posibilitatea să...

Eu am înțeles. Eu am mai puțină școală, am înțeles, dumneavoastră văd că tot o dați cu Constituția. Nu are treabă Constituția.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu această inițiativă legislativă, dau credit atât Comisiei juridice, care este o comisie de specialiști, cât și punctului de vedere al Guvernului.

Dar, pentru că aici a existat o exprimare de forma „degeaba apar rapoartele Consiliului Legislativ”, vreau să vă spun, din punctul meu de vedere și al nostru, al comisiei, le analizăm cu toată atenția, sunt extrem de profesioniste și extrem de riguros redactate. Ca urmare, sunt extraordinar de utile pentru activitatea din comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnule senator Deneș, vă rog, microfonul 3.

Pentru ca să fie lucrurile mai clare, chiar ieri, în cadrul Comisiei pentru administrație, inițiatorul, domnul senator Todirașcu, a venit cu o inițiativă legislativă și, în cadrul comisiei, era o precizare făcută de Consiliul Legislativ – nu la... parcă și la inițiativa dumneavoastră –, pe care noi am discutat-o în cadrul comisiei și ne-am însușit-o ca amendament.

Deci lucrurile se pot actualiza, dacă doriți, pentru că Consiliul Legislativ ne face niște precizări legate de legalitatea inițiativei legislative și de forma care e mai corectă, prin precizările pe care le face. Și ne-am însușit aceste precizări, deci putem să facem aceste modificări în cadrul comisiei fără nicio problemă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai dorește nimeni... Pentru 30 de secunde, inițiatorul, vă rog.

Domnule președinte, mulțumesc frumos.

Aș cere îngăduința... totuși ceva mai mult de 30 de secunde...

La cele 10 minute în care v-ați susținut inițiativa...

...pentru că sunt lucruri care mi se par esențiale. Mulțumesc.

Cel mai des argument întâlnit în această dezbatere a fost neconstituționalitatea, lucru menționat și în avizul Consiliului Legislativ, și în expunerea Comisiei juridice.

În opinia mea, această constatare este greșită, pentru că, atunci când depunem inițiative legislative, noi niciodată nu le depunem personal la Consiliul Legislativ, noi le depunem la Biroul permanent. Deci nu se pune problema relației directe a parlamentarului cu Consiliul Legislativ. Din acest punct de vedere, mi se pare că se prăbușește toată argumentația privind neconstituționalitatea.

2. De fiecare dată când solicităm avizul și chiar dacă toate observațiile Consiliului Legislativ ni le însușim..., repet, toți le repetă și consideră, percep această inițiativă ca pe una nepotrivită, neconformă, chiar dacă fondul se dovedește a fi unul justificat.

3. Având experiență de lucru cu Consiliul Legislativ, vă spun că am o opinie foarte bună despre această instituție, mi se pare că, din păcate, noi nu avem acces la această expertiză în mod eficient și, cu toate acestea, având o opinie foarte bună, vreau să vă spun că am avut două sau trei proiecte legislative pe care le-am redepus cu observațiile Consiliului Legislativ, care, ulterior, nu s-au confirmat. Nu le-a confirmat Consiliul Legislativ. Deci și acolo este loc pentru creșterea profesionalizării și este loc pentru ca noi să beneficiem de aceste expertize, ele fiind mai complexe și mai complete.

Mulțumesc.

În opinia mea..., eu susțin cauza Consiliului Legislativ, pentru că ei au de lucru pentru ceea ce avem noi nevoie, ar putea avea salarii mai mari, să aibă mai mulți angajați, dar, în același timp, s-ar economisi foarte mulți bani în activitatea pe care o desfășurăm noi în comisii, adesea inutilă.

Și ce aș vrea să spun... în consecință... în... din Legea Consiliului Legislativ. Este un organ consultativ, nu se pune problema ca ei să fie o autoritate care avizează sau nu

favorabil anumite acte legislative, ei chiar trebuie să consilieze parlamentarii, doar că noi, astăzi, nu avem această posibilitate decât prin redepunerea acestor inițiative care, adesea, înseamnă 2-3 ani pierduți. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Vreau să vă spun că sunt unul dintre cei care lucrează constant cu Consiliul Legislativ. Este o echipă de mari specialiști. Din păcate, lucrează cu o treime din capacitate, pentru că nu s-au mai putut face angajări, nu mai vorbesc de venituri.

Cred că trebuie să le mulțumim pentru munca pe care o fac, cred că trebuie, uneori, să și înțelegem poate mici lucruri la care suntem nevoiți noi, ca inițiatori, să revenim. Însă eu sunt absolut convins că acolo, ca și la noi, de altfel, lucrurile pot fi perfecționate.

Nu am să fiu niciodată de acord cu un subiect care văd că se discută foarte mult în aceste zile, să partajăm suveranitatea legislativă a Parlamentului cu o altă instituție. Acesta este un subiect asupra căruia cred că nu avem ce discuta din acest punct de vedere.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Király András. Vă rog, microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerea legislativă dorește introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” ca disciplină obligatorie de studiu. Din acest motiv, punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, având în vedere că planurile-cadru și programele școlare pentru discipline sau domenii de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educației, care face parte din legislația subsecventă.

Menționăm că Ministerul Educației și Cercetării Științifice are deja elaborată o ofertă de curriculum școlar de „Educație pentru sănătate” ca disciplină opțională.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, președintele Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu. Vă rog, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ propune Senatului un raport de respingere, cu argumentele pe care le-a prezentat și domnul secretar de stat, pornind de la faptul că această disciplină există în curriculum ca disciplină opțională și în același timp nu putem, pentru că am renunța la flexibilitatea pe care trebuie să o păstrăm curriculumului, dacă, prin lege, am interveni cu asemenea propunere.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul senator Boeriu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia și ministerul au dreptate, pentru că nu printr-o lege putem să introducem această disciplină ca disciplină obligatorie, dar acest lucru nu înseamnă că propunerea nu este una valoroasă, nu este una bună și că această disciplină nu ar fi importantă, pentru că, dintre factorii care influențează starea de sănătate a unui individ, comportamentul sănătos este foarte important și este și factorul asupra căruia se poate interveni relativ ușor. Dar este târziu după anumită vârstă să încercăm să corectăm un comportament incorect, în loc să formăm un comportament spre sănătate de la vârste fragede și de aceea cred că Guvernul, Ministerul Educației ar trebui să studieze mai atent acest aspect, pentru că eu chiar cred că ar fi important ca între disciplinele obligatorii, la un moment dat, să apară și „Educația pentru sănătate”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Am vorbit de mai multe ori despre această inițiativă legislativă. Provine, practic, de la direcțiile județene de sănătate publică.

Este o inițiativă despre care se vor purta dezbateri aprinse, pentru că sunt păreri pro și contra. Unii spun că este una dintre cele mai importante discipline din școală. Educarea pentru viață sănătoasă este, probabil, de multe ori, mai importantă decât o oră de matematică, o oră de fizică sau o oră de religie, pentru că acesta a fost, de exemplu, unul dintre argumentele celor care propuneau introducerea obligatorie a acestei materii.

Ceilalți spun că curricula este și așa prea încărcată, că programul școlar este și așa prea solicitant pentru copii și nu este normal ca, prin legislație, prin forul cel mai înalt al Legislativului, prin Parlament, să impunem un anumit program școlar.

Azi-dimineață, de exemplu, am mai vorbit despre o temă cât de cât similară, unde, printr-o inițiativă legislativă, un onorat coleg, domn deputat, vrea să introducă interzicerea băuturilor carbogazoase în jurul școlilor și introducerea interzicerii consumului, practic, pentru copii al acestor lucruri.

Sunt inițiative care sunt greșite, din punctul meu de vedere. Este imposibil să legiferezi totul la nivel de lege. Este imposibil să interzici sau să obligi la niște lucruri populația prin lege. Nu se poate. Anumite lucruri nu se pot rezolva decât prin educație, atât în cazul educării pentru o viață sănătoasă, cât și în cazul educării pentru un neconsum – dacă pot să formulez așa – de băuturi carbogazoase. Singura soluție este educarea în familie.

Direcțiile de sănătate publică ar trebui să facă mai mult lobby în cadrul părinților, în cadrul școlilor pentru a convinge acele foruri ale școlii care decid asupra curriculei, decid asupra materiilor opționale, și nu să facă lobby la parlamentari, la deputați, la senatori, ca să voteze o asemenea inițiativă.

Cred, sincer, că trebuie la nivelul acela, al descentralizării, al autonomiei școlare, intervenit și acolo trebuie să facă direcțiile județene mai multă activitate, mai intensă, mai convingătoare, mai mult lobby pentru a convinge, poate, în anumite situații, în anumite școli, să schimbe, așa cum au spus, ora de religie cu ora de educare pentru o viață sănătoasă.

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt. Declar dezbaterile...

A! Iertați-mă. Microfonul 7, vă rog. Doamna senator Andronescu, microfonul 7.

Vă mulțumesc foarte mult că îmi dați cuvântul din nou. Aș vrea, pentru informarea celor care cunosc în mai mică măsură ce se întâmplă în școala noastră astăzi, să vă spun că sunt foarte multe proiecte care se finanțează din fonduri europene și care au drept obiective și grupuri-țintă... drept obiective „Educația pentru sănătate” și grupurile-țintă sunt din elevii din școlile noastre, fără îndoială, mai ales în acele zone unde este absolut nevoie de creșterea, să spunem, exigenței față de educația pentru sănătate.

În același timp, foarte multe din orele de dirigenție au drept teme educația, cuprinse în capitolul mare „Educația pentru sănătate”, și programa care astăzi are drept disciplină opțională „Educația pentru sănătate” a rezultat în urma unui proiect derulat de Ministerul Educației pe mai mulți ani de zile și ea are un conținut adecvat fiecărei vârste și, sigur, fiecărui domeniu de obiective pentru acest capitol.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Dacă nu mai există puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.

Legea este organică. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Inițiatorii sunt? Nu sunt.

Guvernul României, reprezentat de domnul secretar de stat Király András. Pe scurt, domnule secretar de stat, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Punctul de vedere al ministerului este nefavorabil, având în vedere că art. 263 alin. (10) din Legea educației are prevederi clare privind degrevarea parțială a personalului didactic și de conducere, îndrumare și control. Considerăm că propunerea nu se justifică, având în vedere că membrii grupurilor de lucru nu au o activitate permanentă.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna președinte... Doamnă senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și comisia de lucru propune Senatului un raport de respingere, cu argumente care se pot susține în fața oricăruia dintre dumneavoastră.

În primul rând, există în lege, așa cum a spus domnul secretar de stat, categorii din personalul didactic care beneficiază deja de degrevare, iar pentru grupurile de lucru pentru care este făcută această inițiativă legislativă ar fi extrem de nepotrivit, întrucât am crea discontinuități în activitatea didactică și, sigur, și dificultăți de acoperire a orelor. Aceste grupuri lucrează în momentele în care anumite probleme este necesar a fi rezolvate de Ministerul Educației. De aceea, vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011, a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18, Partea I, din data de 10 ianuarie 2011, actualizată.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat de domnul secretar de stat András Király.

Vă rog, pe scurt.

## Mulțumesc frumos.

Prevederile legale în vigoare reglementează programul școlar al preșcolarilor și elevilor pe parcursul unui an școlar.

Referitor la învățământul preșcolar, legislația în vigoare cu privire la organizarea și funcționarea învățământului preșcolar prevede că în învățământul preșcolar se respectă structura anului școlar, iar grădinițele cu program prelungit și săptămânal funcționează continuu, asigurând protecția socială a copiilor.

Mulțumesc, domnule ministru.

Punctul de vedere este nefavorabil.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia vă propune un raport de respingere, cu argumentele pe care deja le-am auzit susținute și, fără îndoială, și cu argumentul în plus că n-am face decât să creăm o suprareglementare absolut fără a fi necesară. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă există puncte de vedere? Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul central.

În Comisia pentru învățământ am avut subiectul acesta discutat, dar, aflându-mă pe lista inițiatorilor..., este un element foarte sensibil, pe care probabil că, în grabă, n-am zăbovit un pic mai mult.

Este și o modalitate de a eficientiza grădinițele, dar cea mai mare problemă pe timpul vacanței copiilor de școală și de grădiniță este cea a părinților, ambii lucrând. Și ce faci cu copilul timp de trei luni de zile? De asta se vehiculează conceptul, în propunerea legislativă, de program de bază, în timpul anului școlar, și un program special, cu plată – cu plată – făcută de părinții care vor să-și lase copiii în instituții care se ocupă, de o viață și pentru o viață, de educație. Și din experiența proprie.

În Statele Unite este competiție. Cu 10 luni de zile înainte trebuie să-ți declari copilul pentru a candida, pentru a ocupa un loc în astfel de programe speciale. Nu toate școlile, nici în Statele Unite, nici cele din fonduri publice, nici cele din fonduri private, au programe pe timp de vacanță. De-asta este o reală competiție. Cu banii părinților.

Deci asta ar fi varianta pe care ar merita să o discutăm foarte serios, fiindcă rezolvăm atât problemele copiilor, dar mai ales pe ale părinților.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Microfonul 7, doamna senator Andronescu. Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Are dreptate domnul senator Oprea, numai că în actualele reglementări există această posibilitate. La solicitarea părinților și, sigur, cu acoperirea cu cadre didactice, programul de vară al grădinițelor poate să fie unul care să asigure continuitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Vă rog, domnule senator Iovescu, micro... Iertați-mă! Obișnuit, la microfonul acela, cu domnul senator Iovescu.

Domnul senator Todirașcu.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sunt și eu printre semnatarii acestei inițiative legislative. Aș vrea să spun că ea a plecat de la prevederea constituțională privind dreptul la educație al cetățenilor, care ar trebui să se desfășoare pe întregul an calendaristic, și nu doar pentru trei sferturi din el, cum este acum.

Ce spunea președintele Comisiei pentru învățământ, că părinții pot solicita astfel de vacanțe, este adevărat, numai că, dacă discutăm practic, aceste cereri se lovesc de decizii ale unor birocrați din teritoriu, care, dacă doresc sau nu, pot să aprobe sau să respingă aceste cereri. Deci nu mai sunt niște garanții pe care părinții le pot valorifica pe perioada de vacanță, atunci când lucrează, atunci când nu au cu cine lăsa copiii pe timpul vacanței. Iar dacă discutăm despre programul Ministerului Educației de vară și vom lua ordinul care reglementează programul de studii anual, vom observa că, pe perioada de vară, nu există prevăzute programe privind așa ceva, ci rămâne la latitudinea din teren, lucru care foarte rar se întâmplă, și părinții care au copii mici întâmpină aceste probleme.

Eu cred că noi trebuie să-i sprijinim pe ei și să nu lăsăm la latitudinea unor birocrați să decidă ce se întâmplă și cu cine lasă copiii, pentru că nu au nici bani pentru bone, în același timp, lucrează, plătesc impozite și cred că acest lucru este în interesul statului, și nu este în defavoarea lui, pentru a organiza aceste vacanțe de vară.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere?

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Radu Podgorean, prezent.

Microfonul 10, vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, din aceleași considerente menționate și în raportul negativ al comisiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia, considerentele negative despre care se făcea vorbire, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia românilor de pretutindeni și Comisia pentru drepturile omului au acordat un aviz negativ pentru această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a transmis un punct de vedere favorabil, cu multiple observații și propuneri.

În consecință, în data de 31 martie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnule senator Barbu, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este vorba mai mult de un punct de vedere procedural. Domnul ministru secretar de stat ne-a înștiințat, cu mult aparent respect, că nu este Guvernul Ponta de acord cu această inițiativă, pe motivele pe care ni le prezintă comisia. Comisia nu ne-a prezentat niciun motiv, iar domnul ministru a plecat din sală, ca dovadă că, dacă acum mi-aș permite o întrebare adresată Domniei Sale, aș atinge pragul ridicolului, pentru că n-aș mai avea cu cine vorbi.

Rugați mult, domnule președinte de ședință, reprezentanții Cabinetului Ponta să respecte Senatul așa cum se cuvine.

Da. O să facem demersuri și... Am sesizat și eu acest lucru.

Există dezbateri? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Inițiatorii?

Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnule secretar de stat, vă rog, domnule Liviu Stancu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, arătând că textul în vigoare este considerat ca fiind bine..., ca reglementând într-un mod fericit această instituție, legea în vigoare stabilind că toate grupurile parlamentare fac recomandările pentru funcția de avocat al poporului, inclusiv grupurile parlamentare ale partidelor sau alianțelor politice din opoziție, acesta fiind motivul pentru care, repet, nu se susține inițiativa legislativă de modificare a textului arătat.

Mulțumesc.

Doamnă senator Federovici, vă rog, din partea comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică vă propune un raport de respingere în urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 31 martie 2014, în condițiile în care atât Consiliul Legislativ, cât și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ această propunere legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 9 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Din partea inițiatorului... Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna ministru secretar de stat Caraman.

Vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, respectiv modificarea art. 9 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004, în sensul constatării de către prefect, prin ordin, a încetării de drept a mandatului consilierilor locali. Considerăm că dispozițiile legale în vigoare în această materie sunt suficiente și acoperitoare, fiind necesară o hotărâre a consiliului local sau a consiliului județean în toate situațiile de încetare a mandatului de consilier, consiliul reprezentând organul de lucru și decizia rezultată din alegeri, iar prefectul are atributul de a verifica legalitatea hotărârilor emise de consiliile locale și județene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație, da?

Da, da.

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 18 februarie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, un raport de respingere.

În ședința din data de 25 februarie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente admise.

Având în vedere că în dezbaterile din cele două comisii s-au propus soluții divergente, proiectul legislativ s-a luat în

dezbatere în cadrul ședinței comune din data de 25 martie 2014. În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii celor două comisii au adoptat raport comun de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.

Inițiatorii nu sunt.

Guvernul României este reprezentat de doamna ministru Caraman.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Prezentul proiect de reglementare... modificarea normei juridice în sensul propus de inițiatori limitează cazurile de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali, iar Legea nr. 286/2009 privind Codul penal reglementează mai multe modalități de individualizare a pedepselor și cuprinde și ceea ce inițiatorii propun.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Deneș, din partea Comisiei pentru administrație, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din datele de 7 și 22 aprilie 2014, respectiv 31 martie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au analizat și au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor celor prezenți, un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00. Punctul 19, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, tot doamna ministru Caraman. Vă rog.

Îmi pare rău, nu este finalizat punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

Comisia?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința care a avut loc la 12 martie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și proiectul de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 20, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Inițiatorul lipsește.

Guvernul României este reprezentat de doamna ministru secretar de stat Caraman.

Vă rog, microfonul 9.

Vă mulțumesc.

Obiectul de reglementare este modificarea Legii administrației publice, în sensul constituirii la nivel local și județean a unor consilii consultative, ca organe asociative, cu rol consultativ, aflate în coordonarea consiliului local, din societatea civilă, care să avizeze hotărârile consiliilor locale și județene.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât consultarea cetățenilor este reglementată de Legea nr. 215/2001, iar transparența decizională este reglementată de Legea nr. 52/2003.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Deneș, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc.

În ședința din data de 5 noiembrie 2013, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au analizat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

Stimați colegi, aș vrea să pun o problemă simplu și cât se poate de direct. Nu este drept să existe un ministru care să aibă dreptul la un asemenea consiliu consultativ, în care să fie foști miniștri care au avut probleme penale, și dumneavoastră să nu permiteți, la nivelul acela de jos, oamenilor care n-au atâta experiență să-și făurească un astfel de consiliu.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, doamna ministru secretar de stat Sirma Caraman. Vă rog, pe scurt.

## Mulțumesc.

Prevederile în vigoare ale alin. (3) și (4) ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 reglementează, prin derogare de la regula licitației publice, un drept de preempțiune al constructorului de bună-credință la cumpărarea terenului aferent construcției.

Or, inițiativa legislativă propusă..., aceste ipoteze reglementate vor fi înlocuite cu o nouă reglementare total diferită ca obiect de reglementare, care vizează instruirea unui drept de preempțiune la cumpărarea locuinței pentru chiriașii care ocupă locuințele proprietate privată a unității administrativ-teritoriale respective.

Deci înlocuiește un drept de preempțiune cu altul, fără a preciza ce se întâmplă cu dreptul de preempțiune în cazul terenului.

Nu susținem această inițiativă legislativă. Mulțumim.

Mulțumesc, doamnă ministru. Domnul senator Deneș, comisia de specialitate. Vă rog.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, împreună cu Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

## Mulțumesc.

În ședințele din datele de 22 octombrie și 12 noiembrie 2013, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au analizat și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul András Király. Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 nu pot reglementa organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și pot cuprinde doar măsuri de sporire a accesului la educație pentru elevii aflați în zone defavorizate sau la distanțe mari față de unitățile de învățământ pe care le frecventează.

Referitor la decontarea navetei pentru elevi, Guvernul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, care, la art. 15, cuprinde măsuri privind decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport rutier pentru facilitățile de transport acordate elevilor.

Ministerul și Guvernul nu susțin propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Deneș. Vă rog.

## Mulțumesc.

Membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, împreună cu membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, au dezbătut și au hotărât, cu 18 voturi..., niciunul împotrivă și nicio abținere, să adopte raport comun de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale. Vă rog, microfonul central.

Domnule președinte, stimați colegi, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, solicit retrimiterea acestui proiect legislativ la comisia de specialitate pentru șapte zile.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc, urmează să votăm.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PNL de retrimitere la comisie a proiectului legislativ.

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru completarea art. 264 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din 18 ianuarie 2011.

Inițiatorul este prezent.

Domnule senator, microfonul 6.

## **Domnul Valeriu Victor Boeriu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect posibilitatea ca și personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar să poată beneficia de gradația de merit.

Am văzut punctul de vedere al comisiei și sunt de acord că și de această dată comisia are dreptate, așa că nu mă supăr dacă respingeți propunerea legislativă și nici măcar nu voi cere listă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Boeriu. Amabil, ca întotdeauna.

Domnule András Király, punctul de vedere al Guvernului, pe scurt, raportat, sigur, și la susținerea inițiatorului. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Ministerul susține raportul de respingere pe care-l are și Comisia pentru învățământ.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul pe care-l propunem plenului Senatului este de respingere și vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți să mulțumesc domnului senator, cu respect, pentru aprecierea pe care a exprimat-o de aici, de la microfon, la adresa comisiei.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 25, Propunerea legislativă de modificare și completare a articolului 77 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat de domnul secretar de stat András Király, pe care-l rog, pe scurt, să prezinte poziția Guvernului.

## Mulțumesc frumos.

Proba de evaluare a competențelor digitale are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat pentru candidații de la toate filierele, profilurile și specializările.

Ținând cont de faptul că evoluția tehnologică aduce cu sine o serie de oportunități, este important ca fiecare absolvent să demonstreze că deține competențele digitale atât de solicitate pe piața muncii, la nivel de utilizator experimentat.

Din această cauză, avem un punct de vedere nefavorabil.

Mulțumesc.

Comisia, doamnă senator Andronescu, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este de respingere, cu un argument cât se poate de bine susținut: astăzi, orice profesiune ar exercita un tânăr, trebuie să știe să lucreze cu calculatorul. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorul, domnul Bumbu, dacă este prezent, îl rog, foarte pe scurt, să prezinte inițiativa.

## Mulțumesc, domnule președinte,

O să încerc foarte pe scurt. Este vorba de decontarea transportului elevilor de liceu.

Legea educației în acest moment prevede că în afara..., transportul dintre localități se decontează 100%, iar în interiorul localității 50%. Știm foarte bine, știți și dumneavoastră, mai ales în zona de munte, sunt, în cadrul aceleiași localități..., oraș ca exemplu Bicaz sau comune ca Borca în care satele sunt la distanțe de 10, 15, chiar 20 de kilometri.

Este încă o dovadă clară de discriminare, adică de ce un elev, dacă se află la 2 kilometri numai de școală, dar în localități diferite, să aibă 100% și de ce în interiorul localității, chiar la zeci de kilometri, să aibă 50% decontarea.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, poziția Guvernului, domnul ministru secretar de stat András.

Vă rog, microfonul...

## Mulțumesc frumos.

Modificarea propusă conduce la situația în care un număr mare de elevi să nu mai poată beneficia de reducerea tarifului de transport nici măcar cu 50%, deoarece textul prevede decontarea integrală a transportului, dar condiționată de o distanță între domiciliul elevului și locul de studiu.

Deci avem..., cerem un vot negativ.

Mulțumesc.

Comisia, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul este, de asemenea, de respingere, cu argumentele pe care deja le-a enunțat domnul secretar de stat și cu două suplimentare. Așa cum știți, Guvernul a cumpărat, anul trecut, un număr impresionant de microbuze și pe distanțe așa de mici se poate rezolva problema cu aceste microbuze puse la dispoziția autorităților școlare locale.

De aceea, cred că este nepotrivită în acest moment.

În același timp, vreau să informez Senatul că în dezbaterile care au avut loc ieri în Comisia pentru învățământ ne-am angajat, noi, cei din comisie, că vom veni cu o reglementare globală în legătură cu tot transportul elevilor în localitate și între localități.

Mulțumesc, doamnă senator. Dezbateri generale. Sunt alte puncte de vedere? Domnule senator Oprea, vă rog.

Vin cu o completare la ce a spus doamna președinte al Comisiei pentru învățământ, fiindcă discuțiile au fost destul de serioase și avem ca intenție și să invităm reprezentantul transportatorilor din România, care au făcut o afacere adaptându-se la generozitatea cu care noi am tratat copiii. Și, de la un fond alocat pentru navetă, într-un an și ceva, valoarea era de 10 ori mărită după percepția transportatorilor.

De asta problema este foarte serioasă. Dumneavoastră sunteți pe problema cu pricina și, dacă acceptați, împreună, să găsim o formulă prin care să dăm o soluție favorabilă, în primul rând copiilor...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Mihaela Popa.

Doamna senator Popa, microfonul 2. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte,

Este o problemă foarte importantă ceea ce dezbatem noi acum, transportul elevilor, dar, totodată, necesită o dezbatere la nivel național și poate o schimbare la nivelul Legii educației. Să ne gândim, în România ce subvenționăm: transportul elevilor, mobilitatea profesorilor? Există o confuzie importantă aici și să știți că avem copii care la vârsta de 5-6 ani... Ați văzut tragedia care s-a întâmplat cu transportul elevilor cu microbuzul. Trebuie găsite acele soluții mai avantajoase.

Din punctul meu de vedere, ar trebui să subvenționăm cât mai mult mobilitatea profesorilor, iar copiii să stea acasă, la școala din localitatea unde ei și părinții lor locuiesc. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

30 de secunde, inițiatorul.

Mulțumesc celor din comisie și celor care au luat cuvântul. E clar că e o problemă dificilă. Atât doar aș vrea, să-i întreb dacă s-a propus un orizont de timp. Să nu fie la sfântu-așteaptă.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt alte puncte de vedere, supun aprobării dumneavoastră... Declar dezbaterile generale închise.

Este vorba de o lege cu caracter organic. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

S-ar părea că toată lumea vrea să modifice Legea educației naționale.

Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului, domnul András Király. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Modificarea propusă de inițiativa legislativă, și anume aceea că înscrierea copiilor de șase ani în clasa pregătitoare va fi opțională, anulează prevederile art. 24 alin. (1) din Legea educației naționale, care specifică faptul că învățământul primar face parte din învățământul obligatoriu și, de aceea, înscrierea într-o clasă a învățământului obligatoriu nu poate fi opțională.

Avem un punct de vedere nefavorabil.

Mulțumesc.

Comisia. Doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc frumos.

Și comisia propune plenului Senatului un raport de respingere, cu același argument: clasa pregătitoare face parte din învățământul obligatoriu, ciclul primar, și, ca urmare, nu putem să scoatem o clasă dintre obligațiile pe care le are un ciclu.

## Dezbateri generale?

Dacă sunt și alte puncte de vedere, vă rog să le exprimați. Nu sunt... Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul central.

Doar pentru a prezenta trendul. Este de coborâre, chiar și a vârstei de șase ani la cinci ani.

Marea Britanie, probabil că anul viitor, va introduce sistemul ăsta de clasă zero de la cinci la șase ani și clasa întâi mai departe, pentru că se constată că avem de-a face cu o evoluție pe planul formării, acumulării de cunoștințe de către copii. Copiii de 14 ani de astăzi sunt precum cei de 18 ani de acum câteva zeci de ani. Și atunci e normală o astfel de inițiativă.

Mulțumesc și eu; și pentru aprecieri. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat András Király.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale, în sensul ca instituțiile de învățământ superior să organizeze departamente autonome care să gestioneze programe de studii pentru domenii noi.

Punctul de vedere al ministerului este unul negativ.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, din partea comisiei.

Vă mulțumesc frumos. Și Comisia pentru învățământ, analizând propunerea, vă propune un raport de respingere, folosind aceleași argumente.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Inițiatorul este? Nu este.

Domnul András Király, din partea Guvernului.

Mulțumesc frumos.

Propunerea legislativă are ca obiect, cum ați spus, modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în vederea reglementării numărului maxim de ore pe săptămână pentru fiecare an de studiu.

Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2013 aduce clarificări în acest sens, punctul de vedere este pentru un raport de respingere.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, din partea comisiei, raportul.

Raportul este de respingere și cred că trebuie să rămână la legislația subsidiară, prin ordin de ministru, pentru a asigura flexibilitatea programelor școlare și ținând seama de ceea ce se întâmplă, în fiecare an, în celelalte țări europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 30, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorii nu sunt.

Guvernul României este reprezentat de domnul secretar de stat András Király.

Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii educației naționale cu un nou articol, care vizează o măsură de protecție socială, în sensul reducerii cu 50% a taxei de cazare pentru studenții din învățământul superior de stat, cursuri de zi, cu rezultate academice deosebite.

Ministerul are un punct de vedere negativ, deci de respingere, față de propunerea legislativă.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei este de respingere, cu argumentul că pentru studenții foarte buni există alte mijloace de motivare decât acoperirea taxelor de cămin.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României, domnul secretar de stat András Király.

Punctul de vedere, pe foarte scurt, vă rog.

Punctul de vedere este unul de respingere, având în vedere că, în momentul de față, în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică nu putem introduce cabinet de psihologie sau consiliere psihologică, fiindcă sunt normele bine consolidate.

Comisia?

Comisia vă propune un raport de respingere, cu aceleași argumente.

## Dezbateri generale?

Aduc la cunoștință că există amendamente respinse. Se susțin?

Nu se susțin.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 privind Legea educației naționale.

Ca de obicei, inițiatorii nu sunt prezenți.

Guvernul României, reprezentat de domnul secretar de stat András Király.

Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc frumos.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea de unități de învățământ pe lângă ambasadele sau consulatele României de către Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Educației.

Avem în vedere raportul și o serie de analize de situație. Cerem un raport de respingere.

Mulțumesc.

Raportul, prezentat de doamna senator Andronescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raportul este, de asemenea, de respingere.

Nu putem să nu atragem atenția asupra inversării pozițiilor 31 cu 32.

Referitor la organizarea de școli cu predare în limba română în străinătate, trebuie să menționăm că sunt peste 700 în țările unde sunt mari comunități de români și acestea se realizează prin intermediul Institutului Limbii Române. Și cred, ca reglementare, că este corectă. Institutul acesta și-a intrat în drepturi, în atribuții și știe ce are de făcut. Să transferăm către Ministerul de Externe, am încărca inutil și, sigur, am porni cu o experiență de la zero.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnul senator Stuparu..., vă rog?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Motoc.

Stuparu. Urmează domnul senator Motoc.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș vrea să mă aplec acum neapărat asupra acestui proiect legislativ, dar aș vrea să întăresc o observație făcută de dumneavoastră – pasager, așa, în trecere –, și anume: observând ordinea de zi de astăzi, din 43 de proiecte, propuneri legislative, 20 de asemenea inițiative se referă doar la sistemul național de educație.

N-aș vrea să mai lungesc vorba, dar, de-a lungul perioadei de 25 de ani, perioada postdecembristă, cel mai afectat sistem – pot să spun cu convingere – în România a fost sistemul educației naționale. Aici s-au produs cele mai multe „reforme” – o bună intenție, poate, la vremea respectivă –, dar tocmai aceste reforme au adus, probabil, astăzi în discuție atâtea propuneri de legiferare. Asta înseamnă că, după părerea mea, ori sistemul național nu mai corespunde nevoilor actuale, ori este o tentație de supralegiferare în acest domeniu.

Legea este din 2011 și a existat o preocupare de modificare a ei, lăsată baltă la un moment dat. Poate că este nevoie ca această lege să fie luată în discuție și, într-adevăr, aspectele noi care sunt apărute – și din toate propunerile

legislative – să fie luate în calcul și modificată legea. Altfel, ne facem o ocupație specială numai din a afecta sistemul național de educație, și unele lucruri chiar nu sunt bune.

Mulțumesc tare mult.

La microfonul central, domnule senator Motoc. Vă rog.

Eu doresc să-i mulțumesc domnului senator Stuparu pentru că a observat, ca și mine, această avalanșă de propuneri legislative care au venit pe această temă a Legii educației naționale. Și aș dori să le aduc aminte și dumnealui, și colegilor de la PSD că anul trecut a fost emisă o ordonanță de urgență de modificare a acestei legi, în privința căreia noi am protestat în mod deosebit, pentru că o lege atât de importantă trebuie să treacă..., o modificare a unei asemenea legi de importanță deosebită trebuie să treacă prin Parlament, respectiv prin cele două Camere, și nu să vină prin ordonanță de urgență. Aceasta este explicația pentru care acum ne confruntăm cu o avalanșă de astfel de propuneri legislative.

O să spună, probabil, colegii că unele dintre ele nu sunt dintre cele mai inspirate, însă dorința de schimbare și mai ales necesitatea de schimbare în acest domeniu sunt unele extrem de clare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, mai avem un proiect pe aceeași temă și o să mai discutăm și la el.

Doamnă ministru, sigur că aveți cuvântul, fără niciun fel de problemă.

Poate ne încadrăm în timp, având în vedere ideea de a finaliza proiectele de această natură sau care urmăresc această...

Vă mulțumesc foarte mult că mi-ați dat cuvântul.

Trebuie să-i dau dreptate domnului senator, dar, în același timp, să ne reamintim că actuala Lege a educației a fost asumată de Guvernul Emil Boc. O greșeală a fost atunci. Nu trebuie să reparăm această..., trebuie să reparăm această greșeală, pentru că s-au creat multe disfuncționalități.

Și vă reamintesc că la Comisia pentru învățământ există un proiect de lege comun, al PNL-ului și al PSD-ului, și poate reușim să-l scoatem în această legislatură, în așa fel încât, într-adevăr, să lăsăm un proiect de lege a educației care să permită sistemului..., să-i dea și viziune de dezvoltare și să-i permită o funcționare corectă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Ultimul proiect pe această temă, stimați colegi, punctul 33, Propunerea legislativă privind sprijinirea și orientarea elevilor în carieră.

Dacă inițiatorul nu-l avem prezent, domnule ministru Király, poziția Guvernului, vă rog, foarte scurt.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Permiteți-mi să mulțumesc Senatului pentru atenția cu care se apleacă asupra problemelor legate de învățământ.

Și această propunere legislativă are un punct de vedere negativ al ministerului.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu.

De asemenea, comisia vă propune un raport de respingere, cu foarte multe argumente, din care n-aș vrea să aduc în discuția dumneavoastră acum decât unul singur: nu aducem nicio ameliorare dacă acceptăm acest proiect legislativ, ci, dimpotrivă, complicăm funcționarea sistemului. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, puncte de vedere?

Foarte scurt, doamna Mihaela Popa.

Mai avem un minut din programul pe care l-am aprobat aici, în Senat, să știți. Dacă nu, prelungim dezbaterile pe săptămâna viitoare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Stimați colegi, anunțându-vă că la ora 13.00 este un Birou permanent al Senatului, vă...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Andronescu mai vrea ceva.

Am trecut..., uitați-vă la ceas, îl avem în față. Tot ce-i peste ora... e în afara... Eu vă dau replica, fără problemă, dar e în afara statutului și în afara regulamentului. Microfonul 7.

Mulțumesc frumos.

Vreau s-o rog pe doamna senator Popa să analizeze datele statistice, date din care o să constatați că cine anunță abandon școlar atât de mare, cine ne situează cu abandonul școlar pe ultimul loc în Europa nu spune adevărul. Adevărul datelor statistice vă rog să-l căutați la Institutul de Statistică și o să vă surprindă și pe dumneavoastră.

Mulțumesc.

Doar o constatare. Mie mi se pare destul de dubios ca nicio inițiativă legislativă a niciunui parlamentar să nu poată să fie aprobată de Ministerul Educației.

Când vii și spui în fața Senatului că n-ai nevoie de psihologi la școli, când numărul copiilor care se sinucid este în creștere, când numărul copiilor care abandonează școala... intenția de abandon este la 40%. Suntem țara de pe ultimul loc privind numărul copiilor care rămân în școală și pe primul loc în Europa privind numărul copiilor care abandonează școala.

Deci acestea sunt problemele și cred că ministerul ar trebui să fie mai aproape de Parlament.

Mulțumesc.

Față de datele vehiculate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declar lucrările Senatului închise astăzi. Urmează, la Biroul permanent, pentru membrii Biroului permanent, continuarea.

Am închis ședința. Nu facem... Facem replică la replică săptămâna viitoare.

Mulțumesc.

La revedere!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814042]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 72/5.V.2015 conține 44 de pagini.**

Prețul: 110,00 lei