Aurelia Vasile

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul spune că nu avem bani, Ministerul Agriculturii spune că, teoretic, pe proiectele pe care nu poate să le finanțeze partea română, pentru a putea să aducem bani ieftini din Europa, și, atunci, colegii care sunt inițiatori ai acestui proiect de lege au propus să fie dată în folosință gratuită pentru o perioadă de 10 ani infrastructura deținută de Societatea de „Îmbunătățiri Funciare” – SA către producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care dețin terenurile deservite de sisteme de irigații, desecare sau drenaj ori de lucrări de apărare, și la sfârșitul acestei perioade de 10 ani aceștia să poată cumpăra pachetul de acțiuni deținut de ADS, în calitate... bineînțeles ADS-ul în calitate de reprezentant al statului.

În condițiile în care acum știm că irigații nu sunt, că costurile sunt cum sunt, că sunt multe colmatate, că multe nu funcționează, că în momentul acesta se spune că nu sunt bani, nu se poate, se preconizează o nouă taxă, un nou impozit pentru cei care sunt deținători de terenuri și nu sunt lucrate, în condițiile în care nimeni nu se gândește că cei din zona rurală au câștigurile pe care le au, de câteva sute de RON sau deloc, în condițiile în care este știut că foarte mulți n-au niciun fel de venit, în condițiile acestea să punem din nou un bir pentru că nu-și lucrează pământul!

În condițiile în care este cunoscut cât costă ca să poți să ari, cât costă utilajele, cât costă să faci irigațiile și așa mai departe, în condițiile în care s-ar putea aduna mai mulți proprietari ca să poată să facă această tovărășie, ca această activitate să poată să și protejeze zonele inundabile și altele, nu înțeleg de ce nu s-a dat curs, și Guvernul a cerut respingerea acestei inițiative legislative, când, poate, și Guvernul, venind cu o serie de amendamente, ar fi putut să aducă câștig de cauză ambilor, și persoanelor fizice sau juridice care au terenuri, care au nevoie de sisteme de irigații, și Guvernului, care, bineînțeles, putea să primească și un ban de chirie sau puteau să fie numai sumele de amortizare a utilajelor și, bineînțeles, consumurile și costurile exploatării să fie suportate de cei care produceau.

Deci de aici trag concluzia că una vorbim și alta facem. În condițiile în care cei care în acest moment diriguiesc tot ce este pe zona Ministerului Agriculturii se roagă la Dumnezeu să plouă sau se roagă la Dumnezeu să nu vină grindina, în condițiile în care nu pot să facă nimic planificat sau nimic care să-l dezvolte pe micul producător sau pe mai marele producător din zona agricolă, ministrul actual al agriculturii a ieșit și a spus că noi putem să hrănim toată Europa, dar tragem concluzia că noi facem tot ce este posibil să nu putem să hrănim nici cetățenii care sunt în granițele României.