Cristian Sorin Dumitrescu

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, principial, ne întoarcem la situația aceea potrivit căreia suntem puși în situația de a aproba un act legislativ pentru îndeplinirea unor obligații care sunt uzuale, ca să spun așa, adică plata acestor cotizații este o obligație pe care trebuie s-o îndeplinim – și o să vorbesc și despre oportunitate. Nu știu, nu s-a rezolvat încă această problemă; nu se poate face prin hotărâre de guvern, trebuie să se facă numai printr-un act legislativ. Sunt multe situații..., pentru că, vedeți și dumneavoastră, suma nu este o sumă care să impresioneze, este chiar o sumă aproape simbolică vizavi de ceea ce înseamnă instituția ca atare și posibilitatea României de a deveni, și oportunitatea de a deveni membru al OCDE.

Pe cale de consecință, Comisia pentru politică externă a avizat rapid și favorabil. Sper că, fiind vorba de o ordonanță de urgență deja emisă, aceste plăți deja să se fi și făcut. Pe cale de consecință, să ne fi îndeplinit această obligație, pentru că acum devine mai important ceea ce doresc să spun legat de posibilitatea și șansa pe care le are România, după un anumit număr de ani – rămânând România în urma altor țări din Europa Centrală și de Est care sunt deja membre ale acestei organizații –, de a accede la statutul de membru cu drepturi depline, nu acela de observator. Avantajele sunt foarte mari, aceste 35 de țări – știu eu, domnul secretar de stat vorbește de 30 de țări membre – reprezentând țările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și care se află în avangarda, să spunem așa, a liberalizării și democratizării și, dacă vreți, a dezvoltării economice.

Pe cale de consecință, susținem întru totul acest proiect de lege.

Nu cred, domnule secretar de stat, că, dacă nu ne plăteam noi obligațiile, ne-ar fi dat afară, așa cum ne-ați spus dumneavoastră, pentru că nu este cazul în astfel de situații, dar, în orice caz, este neplăcut că am ajuns să avem o restanță de doi ani de zile. Și, pe cale de consecință, trebuie să ne reîntoarcem, că mă întorc și eu de unde am plecat, la ideea să vedem cum putem să rezolvăm aceste aspecte, ori într-un corpus legislativ care să fie general, ori printr-o altă formulă, printr-un transfer la un act juridic cu o putere

mai mică, cum ar fi o hotărâre de guvern, pentru că sunt nenumărate situațiile în care ne găsim în această imposibilitate de a face niște plăți pentru sume care de multe ori sunt simbolice, dar a căror semnificație de neplată poate să însemne în unele cazuri aprecierea unui dezinteres față de substanța instituției respective.

Pe cale de consecință, susținem întru totul și noi acest punct de vedere.