Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de azi, 8 mai 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 107, cvorumul de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Ioan Iustin Talpoș.

Ordinea de zi este distribuită.

Numai că, înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, înțeleg că, în afară de colegii senatori membri ai plenului, avem o parte de colegi de la USR care-și doresc neapărat să fie alături de noi.

Trebuie să precizez că ședința plenului Senatului se desfășoară cu senatori, motiv pentru care îi rog pe colegii USR să ne lase să ne desfășurăm activitatea.

Înțelegem și motivul pentru care Domniile Lor vin aici și trebuie să precizez încă de la început că punctul de vedere pe Legea grațierii este... al PSD și ALDE... este solicitarea de retrimitere la comisie și de a reface raportul...

...păstrând doar punctul de vedere al Guvernului. Motiv pentru care rog colegii deputați de la USR..., colegii senatori de la USR să-i roage pe colegii deputați să ne lase să ne desfășurăm activitatea Senatului.

Domnule senator, ca să ne putem desfășura activitatea noi, Senatul, o să vă rog să-i rugați pe colegii dumneavoastră să părăsească sala. Nu avem nevoie de puncte de vedere aici. Cred că, înainte de asta, trebuie să fim siguri că discutăm în plenul Senatului.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte de ședință,

Avem plăcerea să avem în mijlocul nostru un grup de cinci sau șase deputați USR, care, în calitate de aleși ai poporului, doresc să asiste la această ședință.

Cred că nu este împotriva Regulamentului Parlamentului să le oferim această posibilitate de a asista la lucrările noastre și cred că, așa cum și presa în momentul de față poate să filmeze și poate să înregistreze aceste dezbateri, pot și niște deputați, aleși ai poporului, să asiste la aceste dezbateri.

La balcon!

Nu e vorba de a vorbi de la microfon, e vorba de a fi de față la dezbaterea noastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Domnule senator,

Dacă sunt colegi ai dumneavoastră de partid care doresc să participe în calitate de invitați la această ședință, invitații trebuie să aibă același tratament ca toți ceilalți invitați, indiferent de funcția pe care o au, și anume sus, la balcon.

Cred că USR este un partid care vrea să respecte regulile și în niciun caz nu vrea să solicite abuz de la regulă sau abateri de la regulă, motiv pentru care, pentru a începe ședința și a intra în ordinea de zi, îi rog pe colegii deputați să ne lase să ne desfășurăm activitatea în liniște. Și vă rog și pe dumneavoastră să vă folosiți autoritatea față de ei, ca să putem să continuăm activitatea.

Cred că... Cei de acolo sunt deputați sau sunt circari? Domnule senator! Sunt acolo niște colegi cu niște pancarte. Sunt deputați sau sunt senatori sau circari? Că nu-i știu foarte bine.

Domnule senator Cristian Ghica, în calitate de lider al grupului, vă rog să veniți până aici.

Domnule senator, vă rog!

**Domnul Cristian Ghica**

**:**

Da!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să veniți până aici.

Vă mulțumim pentru înțelegere, domnilor de la USR – deputați –, mai degrabă pentru înțelegerea Regulamentului Senatului.

Continuăm activitatea noastră.

Ordinea de zi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final asupra proiectelor de legi cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: 1. Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea

Neamului (1916–1918) și Centenarul Marii Uniri;

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli;

4. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat;

7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2016 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care este în procedură de urgență;

8 _._ Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil;

## Domnule președinte,

Inițiatorii susțin procedura de urgență pentru Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

2. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (b56/28.02.2017).

Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Vă rog, domnule senator Filipescu. Microfonul 2.

Inițiatorii susțin toți, chiar dacă sunt de la mai multe partide, aprobarea procedurii în regim de urgență pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință,

Avem foarte mari dubii cu privire la oportunitatea acestei legi, care privește eliminarea suspendării statutului de funcționar public în cazul trimiterii în judecată pentru infracțiuni săvârșite.

Prin urmare, nu putem fi de acord nici cu procedura de urgență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles poziționarea Grupului USR.

Supun la vot procedura de urgență susținută de inițiatori.

Vă rog, ca intervenție pe procedură, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pentru că am mai avut acest precedent și s-a mai spus la microfon, pe dezbaterea..., pe procedura de urgență, pe vot, nu intervine decât unul dintre inițiatori, dacă dorește, și se supune la vot. Și am avea rugămintea ca această procedură să fie respectată de toată lumea, pentru că, altfel, deschidem o dezbatere, dacă suntem sau nu de acord cu procedura de urgență. Nu dă posibilitate regulamentul la acest lucru.

Acesta e comentariul.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, pentru precizări.

Îmi asum partea mea de vină. Sigur, și domnul senator Vlad Alexandrescu ar trebui să-și asume partea Domniei Sale de vină, însă nu aș fi vrut să ne trezim în situația în care comentatorii de la balcon să spună că blocăm activitatea din plenul Senatului.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (b57/28.02.2017). Dacă dintre inițiatori există...?

Vă rog, domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Inițiatorii susțin procedura de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Fiind vorba de Codul fiscal și vorbind de impozitul pe venit, profit și contribuții sociale, este clar că nu este un secret pentru nimeni și procedura de urgență poate să meargă mai departe.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru precizări.

La secțiunea II – Inițiative legislative, avem punctul 1, Proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate (L14/1.02.2017).

Domnule senator Sibinescu, vă rog. Microfonul central. Liderul Grupului ALDE.

## **Domnul Ionuț Sibinescu:**

În numele Grupului ALDE, solicit trimiterea proiectului de lege înapoi la comisie.

Termen: o săptămână, să nu treacă tacit.

Mulțumesc.

Să nu depășim termenul de adoptare tacită.

Domnul senator Traian Băsescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă spun în modul cel mai sincer că această lege nu are ce căuta nici măcar la comisie. Ea trebuie retrasă de Guvern. Este atât de prost făcută, pentru cei care v-ați uitat în ea, încât obiectivul pe care îl realizează această lege este să elibereze, estimez eu, în forma în care este acum, hoți din domicilii, din curți, din autobuze, din societăți comerciale și, pe de altă parte, să țină în continuare încarcerați medici, profesori.

Nu mă refer la politicieni. Pentru ei e Legea nr. 78, care le dă un regim special. Dar cred că, conceptual, proiectul de lege este greșit și ar fi o bună idee pentru Guvern dacă ar retrage legea sau noi am vota-o și am respinge-o. Și o lege a grațierii să vină știind obiectivele: ce vreau printr-o lege a grațierii? Ne scrie domnul ministru acolo că vrea diminuarea populației din penitenciare. Păi, îmi pare rău, n-o va face. Pentru că acea categorie pe care vrea să o grațieze cu preponderență se va întoarce tot acolo în maximum 6 luni. În schimb, oameni care sunt recuperabili pentru societate, medici, profesori, rămân în continuare în penitenciare.

Deci cred că e foarte bine să nu votăm astăzi așa ceva, că se întoarce la comisie sau poate o retrage Guvernul – mă adresez majorității ALDE–PSD –, pentru că ea trebuie și pusă la pachet cu alte legi: legea executării pedepselor, spre exemplu, modificările la Codul penal, modificări care trebuie aduse.

A privi simplist o lege a grațierii care să-i scoată pe cei cu micile furtișaguri nu înseamnă decât că în șase luni vom avea aceeași populație în penitenciare, iar grațierea nu este piatra filozofală a diminuării aglomerației din penitenciare dacă nu este însoțită și de o lege a executării pedepselor.

Deci sunt de acord să nu votăm astăzi o asemenea lege. Poate drumul legal pe care ni-l putem permite este să o trimitem, să o retrimitem la comisie. Dar fac un apel și la Guvern: poate să-și ia acasă acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Din partea Grupului PSD, domnul Șerban Nicolae.

Și Alina Gorghiu.

Nu mai...

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa, după cum se observă, dezbaterile nu au fost grăbite. Percepția că s-ar merge pe repede înainte sau că s-ar evita discuțiile publice sau dezbaterile din Parlament este una greșită. De aceea, noi susținem propunerea făcută de domnul senator Sibinescu, în numele Grupului ALDE, de retrimitere la comisie. Aș vrea să nu fie moment de dezbatere și această chestiune, pentru că o să fie timp pentru dezbatere în plen, atunci când legea va ajunge, într-o formă sau alta, cu raport în dezbaterea plenului, și să depășim acest moment, urmând să facem o discuție rațională, parlamentară, fără perturbări și fără „chichirăi”.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

S-au făcut deja două propuneri privind trimiterea la comisie.

Va trebui să supun la vot această trimitere la comisie, fără să mai intrăm în dezbateri generale.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Domnule președinte...

## **Din sală:**

Supunem la vot. La vot. Vot. Vot!

Doamna Gorghiu, sunt sigur că o să intrăm în dezbateri generale. În niciun caz nu o să discutăm despre retrimiterea la comisie. Dar, mă rog, fiind o doamnă...

Vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Fiind Ziua egalității de șanse, mă bucur că ați acceptat să respectați și regulamentul.

Domnule președinte de ședință,

Dați-mi voie să vă spun că, în general, lumea explică de ce face o solicitare de la microfonul Senatului. Și, când se face această solicitare de retrimitere la comisie, în mod normal, spui care e motivul. Am sesizat stânjeneala liderului de grup de la ALDE, care a spus: vreau întoarcerea la comisie, dar n-a mai spus de ce.

Haideți să spunem tuturor care este motivul. Pentru că, în realitate, proiectul, în forma aceasta, este un moft. Nu atinge obiectivul eliberării din penitenciar a unui număr suficient și necesar, astfel încât să nu fim pasibili de sancțiuni – amenințarea care s-a fluturat de Guvern foarte multă vreme –, însă rezolvă speța punctuală a domnului Dragnea. Știu că o să mă certe vreo două zile, o să mă spurce pe la TV, dar realitatea asta este: în proiectul comisiei nu se pune problema grațierii infracțiunilor electorale și a faptelor care au o condamnare cu suspendare, pe când în inițiativa Guvernului, pe care a înaintat-o ministrul Toader și pe care o susține domnul Dragnea, știți foarte bine că faptele, infracțiunile electorale sunt grațiate, precum și condamnările cu suspendare.

Ca atare, pe românește: domnul Dragnea dorește întoarcerea la comisie – nu PSD-ul, ci domnul Dragnea – tocmai pentru că îi este dedicat acest proiect. Deci, dacă acesta este motivul, haideți să nu mai facem tot jocul ăsta ieftin pentru Domnia Sa, să încercăm să agreăm cu toții că este un proiect prost – nu criticabil, prost! –, că nu are niciun fel de legătură cu obiectivul propus, că avem o lege cu măsuri alternative la executarea pedepsei cu condamnare, că avem alte proiecte de legi care pot fi discutate în procedură de urgență și pe care merită să le discutăm.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna senator, pentru precizările dumneavoastră. Trebuia să ne pronunțăm doar dacă sunteți de acord sau nu, în calitate de lider, vicelider al grupului, dacă sunteți de acord să retrimitem la comisie. Înțeleg că ați intrat în dezbateri generale și înțeleg că nu prea ați înțeles care este poziția PSD, dar, mă rog, nu este un lucru nou pentru noi cum înțeleg cei de la PNL cum e PSD-ul.

Ultima intervenție. Vă rog! Din partea Grupului PNL a existat o intervenție. Domnule senator, n-o să vă dau cuvântul.

Din partea Grupului USR, doar. Luăm ultima intervenție, după care vom supune votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul USR solicită astăzi... Solicităm să puneți pe ordinea de zi L14. Nu suntem de acord cu retrimiterea

la comisie. Dezbaterile în această comisie s-au întins pe o perioadă lungă de timp. Aproape o lună și jumătate am discutat prevederile și am amendat această lege pentru a obține forma pe care o avem astăzi. Legea, astăzi, este însoțită de un raport din partea comisiei, astfel că nu vedem necesară trimiterea ei la comisie.

Doresc să vă spun că în dezbaterile din cadrul comisiilor au fost implicate toate instituțiile, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Barourilor din România și Autoritatea Națională a Penitenciarelor. Practic, dacă noi retrimitem iarăși această lege la comisie, există riscul ca ea să nu mai ajungă pe ordinea de zi a Senatului, să fie adoptată tacit în forma propusă de inițiatori și toată munca noastră din cadrul comisiei, alături de toți specialiștii implicați, să nu mai aibă niciun fel de rezultat.

Grupul senatorial al Uniunii Salvați România se opune la retrimiterea legii în comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles, stimate coleg. Nu o să pot să supun la vot rămânerea pe ordinea de zi.

Procedural, voi supune la vot retrimiterea la comisie. Dacă îndeplinește numărul de voturi, atunci va fi retrimisă la comisie. Dacă nu, sigur că rămâne pe ordinea de zi.

- proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

- Termen: o săptămână.

- S-a solicitat listă de vot. Rog stafful tehnic să prezinte

- lista.

Justificarea votului pentru retrimiterea la comisie nu există.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Domnule președinte, explicația votului...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog.

Punctul 2...

Domnule Goțiu, v-ați încheiat activitatea de fotograf? Vă rog să luați loc în sală!

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative (L59/3.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.

Vă rog. Microfonul 10. Domnule secretar de stat, o să vă rog să vă și prezentați. ## **Domnul Iulian Robert Tudorache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Numele meu este Robert Tudorache și sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.

Potrivit Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative, se estimează că producătorii de energie regenerabilă vor valorifica peste 90% din certificatele verzi, iar costul energiei regenerabile va fi accesibil pentru consumator. Principala schimbare constă în modul în care se calculează cantitatea de certificate verzi ce urmează a fi absorbită în piață, respectiv producătorii de energie regenerabilă vor putea vinde certificatele verzi oricând vor găsi cumpărător în perioada 2017–2032.

Principalele schimbări aduse legii sunt următoarele:

– un procent foarte ridicat din certificatele verzi își va găsi cumpărător;

– termenul de valabilitate a certificatelor verzi s-a prelungit de la un an până în anul 2032;

– stabilirea unui impact maxim în factura consumatorului final de 11,1 euro pe MWh consumat, astfel pentru consumatorul casnic creșterea facturii fiind nesemnificativă;

– modificarea prețurilor minime și maxime de tranzacționare a certificatelor verzi;

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit la microfon președintele Comisiei pentru transporturi, domnul senator Daniel Butunoi. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 3 mai, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

În cadrul dezbaterilor s-a formulat un amendament, care, supus votului, a fost respins și se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamentul respins?

Imediat.

Doriți să susțineți amendamentul respins?

Vă rog, domnule senator Marin, la microfon, dacă doriți. Microfonul 3.

Pentru dezbateri generale eram, nu pentru amendamente.

Bun. Atunci, continuăm cu dezbaterile generale.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2017 consider că este o ordonanță bine-venită și necesară sectorului de producere a energiei din surse regenerabile.

Susțin acest lucru din mai multe motive. Și, în primul rând – unu –, conform prevederilor Legii nr. 220 din 2008, începând cu anul 2017, urmau să se reinsereze în piață certificatele verzi, amânate, ceea ce însemna că pe piață trebuiau să intre aproximativ 6 milioane de certificate verzi, lucru care ar fi dus la intrarea producătorilor în dificultate financiară sau chiar în faliment și, de asemenea, un efort insuportabil pentru consumatori.

De aceea, conform ordonanței, în fiecare an se va tranzacționa o cantitate de certificate verzi, fixă.

O altă chestiune benefică adusă de această ordonanță este faptul că durata de valabilitate a certificatelor verzi se va prelungi de la un an, cât era în acest an, până la o perioadă de 15 ani, deci până la data de 31 martie 2032, ceea ce înseamnă un lucru foarte bun pentru producători.

În al treilea rând, certificatele verzi vor căpăta valoare în momentul tranzacționării, și nu la momentul emiterii, cum se întâmplă în acest moment. În prezent, certificatele verzi sunt recunoscute ca venit înainte de tranzacționare, fapt ce poate conduce la dificultăți ale fluxului de numerar pentru producători.

De asemenea, există instituirea obligației pentru producătorii și furnizorii de energie electrică din surse regenerabile de a tranzacționa, începând cu 1 iulie 2017, certificatele verzi numai pe o piață centralizată, anonimă, organizată de OPCOM.

Toate aceste motive ne fac, în final, să menționăm că această ordonanță de urgență vine să consolideze funcționarea acestui sistem de producere a energiei din surse regenerabile.

De aceea, Grupul PSD susține această ordonanță.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doresc să menționez că se află ca invitați la această ședință a noastră o delegație chineză condusă de domnul Pan Yunhe, președintele Comisiei de afaceri externe a Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, căreia îi spunem: „Bun venit alături de noi!”

Dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Pănescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Vreau să fac și eu o subliniere în legătură cu legea pe care o discutăm.

Există în Iași, în zona Moldovei, persoane fizice care și-au montat panouri solare și care, în anumite situații, produc o cantitate de energie electrică mai mare decât aceea pe care o pot consuma.

Chiar dacă nu este vorba de un surplus semnificativ, dacă luăm însă în considerare situația la nivel național și faptul că este vorba de o energie verde, cred că posibilitatea..., crearea posibilității ca acest surplus să fie transmis în sistemul energetic este o chestiune de luat în considerare. Producătorii cu care am discutat mi s-au plâns de anumite dificultăți pe care le au în ceea ce privește posibilitatea de a transfera către sistemul energetic surplusul de energie.

Și atunci constatăm că prezentul act legislativ face un pas înainte din acest punct de vedere, pentru că permite persoanelor fizice, care dețin unități de producere a energiei din surse regenerabile, să vândă către operatorii de distribuție.

Aici vreau să vă mai transmit un mesaj pe care m-au rugat acești producători să-l comunic Parlamentului, și anume: în textul de lege apare faptul că prețul pentru energia care va fi livrată urmează să fie stabilit conform reglementărilor ANRE și rugămintea lor este ca Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei să stabilească un preț corect, ținând seama și de poziția producătorilor particulari.

De asemenea, mai există o specificație, conform căreia „persoanele fizice pot transfera energie în vederea acoperirii consumului propriu tehnologic al rețelei electrice”. Și aici ar putea apărea un element de blocare, iar speranța producătorilor este ca această specificație să nu fie folosită ca o constrângere.

Sperând și eu că aceste chestiuni pe care le-am subliniat vor fi luate în considerare la aplicarea legii, concluzionez și eu că legea este un pas înainte, că face o completare și o aducere la zi a legislației privind energia regenerabilă și cred că și noi, cei din Grupul PSD, și ceilalți colegi din Senat trebuie să votăm favorabil acest text de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci

Supun votului dumneavoastră...

Bun. Mulțumesc staffului tehnic, nu pentru că mă ajută, ci pentru că mă încurcă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Voiați să mă încurcați și dumneavoastră, domnule Deneș.

Cu 105 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimați colegi, fiind ora 17.00, vom trece la votul asupra legilor organice..., cu caracter organic.

Există un singur punct, și anume Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L46/13.03.2017).

Vă amintesc că acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi la ședința anterioară.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae. Microfonul central. Intervenții.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem să puneți la vot și raportul, întrucât avem aceeași situație. Este o discuție întreagă, încă nesoluționată, dacă raportul trebuie să întrunească numărul de voturi stabilit de Constituție pentru legi organice, pentru că în Constituție nu se menționează că și raportul se adoptă cu o majoritate anume, ci doar legea.

Dar, ca să fim în regulă cu toate textele, vă rog să puneți mai întâi la vot raportul întocmit de comisia de specialitate, care are amendamente admise, și apoi proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm. La punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea conținutului anexei la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (L60/3.04.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Îl invit la microfonul 8 pe domnul secretar de stat Cătălin Olteanu din cadrul Ministerului de Finanțe.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cătălin Cosmin Olteanu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Modificarea adusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25 din 2017 a avut în vedere efectele generate, începând cu 1 aprilie 2017, de aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 122/2012, act normativ care stipulează faptul că, până la data de 31 martie 2017, prețul de achiziție a gazelor naturale din producție internă pentru clienți casnici și pentru producătorii de energie termică numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

Întrucât formula de calcul al impozitului pentru livrările către consumatorii casnici folosea ca referință prețul reglementat, pentru a menține impozitarea veniturilor realizate din vânzarea gazelor naturale către consumatorii casnici a fost necesară stabilirea referinței la prețul realizat de piețele centralizate concurențiale.

În aceste condiții, Ministerul Finanțelor Publice susține raportul elaborat de Comisia pentru transporturi și energie a Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule secretar de stat.

Invit la microfon reprezentantul Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Daniel Butunoi.

Vă rog. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 mai 2017, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cu un amendament de fapt, care privește doar o modificare de formă la textul legii, amendament cu care a fost de acord inclusiv reprezentantul Guvernului.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, către plenul Senatului raportul de admitere, cu amendamentul admis, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte de comisie. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog. Domnul senator Marin. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță vine să reglementeze impozitarea acestor venituri suplimentare odată cu 1 aprilie 2017, când prețul de achiziție nu mai este reglementat, se dereglementează. Și el era folosit în formula de calcul al veniturilor suplimentare.

Stabilirea referinței, conform acestei ordonanțe, se face la un preț mediu ponderat al gazelor naturale din producția internă corespunzătoare cantităților comercializate pe piața concurențială. Deci nu mai este un preț reglementat, hotărât prin..., dat de către o hotărâre de guvern.

Ca urmare a acestui fapt, a fost necesară modificarea formulei de calcul.

Țin să menționez că nepromovarea modificării formulei de calcul pentru determinarea veniturilor suplimentare ar conduce la neimpozitarea volumului de gaze naturale vândute consumatorilor casnici.

De aceea, susțin adoptarea acestei ordonanțe. Și Grupul PSD susține această ordonanță.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Domnul senator Cîțu.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, este adevărat, în această lege doar se modifică formula.

Dar, așa cum a spus și reprezentantul Guvernului și așa cum s-a spus la comisie, se menține un impozit care nu are nicio justificare în acest moment. Vorbim de o piață care este dereglementată, iar argumentul dat de Guvern în comisie la întrebarea pentru ce menținem acest impozit a fost simplu: că există și în alte țări. O astfel de argumentare nu cred că este ceea ce trebuie să stea în spatele unui impozit, mai ales când vorbim de o piață dereglementată. Am ajuns, în sfârșit, să dereglementăm această piață. Nu trebuie să mai impunem un impozit care, până la urmă, va ajunge tot în buzunarele noastre.

Grupul PNL nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu sunt. Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2017 privind plata cotizațiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L65/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog, domnule secretar de stat Sterică Fudulea. Microfonul 9. Domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor..., Mediului de Afaceri.

Vă rog.

## **Domnul Sterică Fudulea** _– secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Numele meu este Sterică Fudulea.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, organism cu vocație mondială, a fost creată în anul 1961, pe structura Organizației pentru Cooperare Economică Europeană, fiind gândită ca un partener în plan economic al NATO.

România participă la activitățile desfășurate în cadrul Grupului de lucru pentru IMM-uri și antreprenoriat începând cu anul 2007, când a dobândit statutul de observator.

Ca urmare a activităților la care a participat și a contribuției avute, România a obținut în octombrie 2012 statutul de participant OCDE în cadrul Grupului de lucru pentru IMM-uri și antreprenoriat. Statutul de participant în Grupul de lucru pentru IMM-uri și antreprenoriat oferă României posibilitatea de a transfera know-how-ul de la alte state membre, de a beneficia de studii de evaluare și de recomandări în domeniul IMM făcute de experți internaționali.

În baza acestui statut, România participă alături de cele 30 de țări membre OCDE la dezbateri legate de strategii de urmat pentru creșterea competitivității IMM-urilor, vizând comerțul electronic, inovarea și politicile antreprenoriale necesare unui cadru optim de reglementare a mediului

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul președinte Daniel Zamfir.

Microfonul 7, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 3 mai 2017, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică au avizat proiectul favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Vă rog, domnule senator Dumitrescu. Domnul senator Dumitrescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, principial, ne întoarcem la situația aceea potrivit căreia suntem puși în situația de a aproba un act legislativ pentru îndeplinirea unor obligații care sunt uzuale, ca să spun așa, adică plata acestor cotizații este o obligație pe care trebuie s-o îndeplinim – și o să vorbesc și despre oportunitate. Nu știu, nu s-a rezolvat încă această problemă; nu se poate face prin hotărâre de guvern, trebuie să se facă numai printr-un act legislativ. Sunt multe situații..., pentru că, vedeți și dumneavoastră, suma nu este o sumă care să impresioneze, este chiar o sumă aproape simbolică vizavi de ceea ce înseamnă instituția ca atare și posibilitatea României de a deveni, și oportunitatea de a deveni membru al OCDE.

Pe cale de consecință, Comisia pentru politică externă a avizat rapid și favorabil. Sper că, fiind vorba de o ordonanță de urgență deja emisă, aceste plăți deja să se fi și făcut. Pe cale de consecință, să ne fi îndeplinit această obligație, pentru că acum devine mai important ceea ce doresc să spun legat de posibilitatea și șansa pe care le are România, după un anumit număr de ani – rămânând România în urma altor țări din Europa Centrală și de Est care sunt deja membre ale acestei organizații –, de a accede la statutul de membru cu drepturi depline, nu acela de observator. Avantajele sunt foarte mari, aceste 35 de țări – știu eu, domnul secretar de stat vorbește de 30 de țări membre – reprezentând țările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și care se află în avangarda, să spunem așa, a liberalizării și democratizării și, dacă vreți, a dezvoltării economice.

Pe cale de consecință, susținem întru totul acest proiect de lege.

Nu cred, domnule secretar de stat, că, dacă nu ne plăteam noi obligațiile, ne-ar fi dat afară, așa cum ne-ați spus dumneavoastră, pentru că nu este cazul în astfel de situații, dar, în orice caz, este neplăcut că am ajuns să avem o restanță de doi ani de zile. Și, pe cale de consecință, trebuie să ne reîntoarcem, că mă întorc și eu de unde am plecat, la ideea să vedem cum putem să rezolvăm aceste aspecte, ori într-un corpus legislativ care să fie general, ori printr-o altă formulă, printr-un transfer la un act juridic cu o putere

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țapu-Nazare. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac anumite precizări, ca lucrurile să fie foarte clare.

Cum funcționează OECD-ul? Funcționează pe grupuri de lucru, domnule senator Dumitrescu. În anumite grupuri de lucru suntem cu statut de observator, așa cum suntem aici, în alte grupuri de lucru suntem membri cu drepturi depline. Și aici putem reaminti Comitetul Oțelului și alte grupuri de lucru unde suntem membri cu drepturi depline.

În consecință, Partidul Național Liberal susține propunerea de aprobare a ordonanței Guvernului.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Efectiv, OECD-ul este o organizație internațională interguvernamentală de elită – 35 de state membre – și reprezintă pentru România un obiectiv de mai mulți ani, obiectivul de a deveni membru cu drepturi depline. Există un curs ascendent și un efort, în special în ultimii 4-5 ani, care, în clipa de față, tind să ne apropie de acest obiectiv, cu consecințe economice legate de ratingul de țară, legate de percepții, legate de costul creditelor. Sunt consecințe pozitive potențiale uriașe.

Așa că eu înțeleg acest demers al Guvernului și din această perspectivă, nu doar plata cotizației în sine. Dar aici trebuie să deschid o paranteză. Ne lovim de acest subiect, în general, cel al plății cotizațiilor la organizațiile internaționale, de foarte mulți ani de zile, cu întârzieri acumulate fie din indolența, subliniez, indolența ministerelor de linie, pentru că plata cotizațiilor se face doar parțial la organizațiile internaționale, prin Ministerul de Externe... E vorba de ministerele de linie, care ar trebui să se bată la proiectul de buget să-și introducă sumele respective în proiectul de buget. Și adaug iarăși un lucru adevărat: din incapacitatea Ministerului Finanțelor Publice de a înțelege că cel puțin anumite participări la organizații internaționale, deci și plata cotizațiilor, sunt lucruri extrem de importante și, adesea, lucrurile sunt tratate într-o logică contabilă și cu un refuz și un „nu” foarte categoric din partea Ministerului Finanțelor. Și asta este o istorie veche și o discuție mai veche – închid paranteza.

Aici, dacă este ceva de reproșat, ținând cont de obiectivul de politică externă, este faptul că, adesea, ministerele de linie din cadrul oricărui guvern nu stau să asculte ceea ce Ministerul Afacerilor Externe spune foarte clar: „Când avem obiective strategice, trebuie să facem și anumite lucruri concrete, inclusiv în materie de finanțare.”

Aici sunt acumulate niște datorii legate de participarea noastră, în diferite calități, e adevărat, la comitete și la grupurile de lucru, așa încât voi încheia și eu această intervenție susținând aprobarea legii de... aprobare, dacă doriți, votarea legii de aprobare a ordonanței Guvernului, menționând că, în clipa de față, România, realmente, are un culoar bun pentru a deveni membru al OCDE, fiind într-o competiție directă pentru locul care este alocat Europei la orice lărgire a OECD cu un stat balcanic care a beneficiat de mult mai multe porți deschise decât ar fi meritat, poate, în raport cu România, și în materie de percepție privind combaterea corupției, și pe performanțe economice. Dar mare atenție! Deci trebuie să ne mișcăm, inclusiv pentru a lichida aceste arierate.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5, Legea privind procedura interpretării actelor normative (L572/2.11.2015).

Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 10. Vă rog să vă prezentați.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Obiectul prezentei inițiative legislative vizează transmiterea unui teren în suprafață de 74.496 de metri pătrați din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale Căi Ferate „CFR”, în domeniul public al orașului Teiuș.

Față de prezentul proiect de lege, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 406/2016, constatând că legea este neconstituțională. Astfel, Parlamentul trebuie să pună în acord prezentul proiect de lege cu decizia Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat,

S-a făcut o mică încurcătură. Dumneavoastră v-ați referit la punctul 6 de pe ordinea de zi. Noi o așteptam, din partea Ministerului Justiției, pe doamna secretar de stat Sofia Moț. Dacă este prezentă, să prezinte punctul de vedere.

Vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman:**

Guvernul a avut aviz pozitiv. Este vorba de procedură, că a fost aprobat ca lege ordinară, în loc de lege organică. Guvernul a avut aviz pozitiv...

Nu..., la Teiuș suntem!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna secretar de stat,

Suntem la punctul 5. Când ajungem la punctul 6, vă fac eu un semn discret.

Doamna Lavinia Craioveanu.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propun să dezbatem și această lege, chiar dacă nu este un secretar de stat care să exprime punctul de vedere, întrucât avem și aici o decizie a Curții Constituționale (nr. 61 din februarie), așa încât putem să luăm o decizie cu privire la această lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă.

Supun la vot propunerea făcută de viceliderul Grupului PSD.

Trecem la dezbateri asupra proiectului de lege și invit reprezentantul Comisiei pentru constituționalitate și libertăți civile să prezinte raportul.

Vă rog, domnule Sibinescu, microfonul 7, aveți cuvântul.

## **Domnul Ionuț Sibinescu:**

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR”, în domeniul public al...

Păi, nu am trecut...

Stimate coleg, ne aflăm la punctul 5 din ordinea de zi. S-a aprobat ca procedură ca și în lipsa secretarului de stat să putem să dezbatem acest punct.

Așteptăm punctul de vedere al comisiei la punctul 5 de pe ordinea de zi.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii privind procedura interpretării actelor normative, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61/7 februarie 2017.

Sper, de data asta, să fie bine.

În ședința din 26 aprilie 2017, Comisia pentru constituționalitate, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere a legii.

În consecință, supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor la dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă reamintesc și eu că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61/7.02.2017, prin care legea este declarată neconstituțională în ansamblul ei.

Raportul comisiei este de respingere. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii.

Mulțumesc.

Mai citesc o dată. Obiectul de reglementare al acestei inițiative vizează transmiterea unui teren în suprafață de 74.496 de metri pătrați din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate, în domeniul public al orașului Teiuș, județul Alba.

Față de prezentul proiect de lege, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 406/2016, constatând că legea este neconstituțională. Astfel, Parlamentul trebuie să pună în acord prezentul proiect de lege cu decizia Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Este respingere.

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Îl invit la microfon pe domnul președinte al Comisiei pentru constituționalitate, domnul senator Sibinescu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul. Acum ne referim la punctul 6 pe ordinea de zi.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. M-am edificat, până la urmă.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba.

În ședința din 26 aprilie, Comisia pentru constituționalitate, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, a hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Continuăm dezbaterile generale.

Vă rog, domnul senator Nazare, Țapu-Nazare. Aveți microfonul central.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, raportul de respingere al comisiei este foarte corect, dar nu am înțeles de la reprezentantul Guvernului care e poziția Guvernului, pentru că acest lucru, transferul, poate fi realizat prin hotărâre de guvern. Adică e prea mult legea, e neconstituțional s-o dăm prin lege, dar prin hotărâre de guvern e posibil transferul de la Ministerul Transporturilor în administrarea primăriei.

Am înțeles. Îl invit la microfon pe domnul senator Deneș.

Domnule vicelider, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, decizia Curții Constituționale e o decizie corectă pe inițiativa așa cum a ajuns la Curtea Constituțională sau cum a fost sesizată Curtea Constituțională. Însă neconstituționalitatea acestei inițiative e pe o chestiune de formă, nu de fond, în sensul că la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, această inițiativă a venit ca o inițiativă care urma să devină o lege organică, iar la Cameră, când a plecat de la Cameră, din motive care, sigur, pot fi analizate, s-a dus la promulgare ca lege ordinară.

Vreau să spun colegilor că, nedevenind lege această inițiativă, pe acea porțiune... sau, mă rog, sunt... pe acel lot de 74 de mii de metri pătrați sunt locuințe de serviciu, unde locuiesc cetățeni, sute de cetățeni ai orașului Teiuș. Nicio investiție de utilitate publică (nefiind clarificată situația terenului) nu poate fi făcută de către orașul Teiuș în acea zonă.

Drept urmare, consider că – noi, colegii noștri din acel județ și alții – trebuie făcută o altă inițiativă legislativă, că asta este procedura, prin care să rezolvăm acea problemă și, de data asta, să fie de la A la Z și lege organică, ca să poată să devină lege. Sigur, și asta e o procedură, dar, din punctul nostru de vedere, în calitate de inițiatori care putem să facem inițiative legislative, se poate găsi o soluție la această problemă care rămâne nerezolvată pentru acei cetățeni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Sunt alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 406/15.06.2016, prin care legea este declarată neconstituțională.

Raportul comisiei este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiei, supun la vot respingerea legii.

Mergem mai departe, punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (L75/18.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestui act normativ este modificarea art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, în sensul modificării metodologiei de calcul al chiriei pentru locuințele pentru tineret tip ANL.

În anul 2016, prin Legea nr. 65 a fost modificată această metodologie, în sensul includerii ca cheltuială, ca element de cheltuială, a amortizării. Aceasta a determinat creșterea prețului chiriei pentru locuințele tip ANL și a determinat unele nemulțumiri din partea chiriașilor.

Având în vedere că acest program pentru tineret este un program social și ținând cont de solicitările structurilor autorităților administrației publice locale, prin această ordonanță s-a revizuit metodologia de calcul al chiriei, în sensul reducerii acesteia prin introducerea unui coeficient de ponderare care să țină cont de rangul localității, de veniturile pe cap de familie raportat la salariul minim pe economie și de anul construirii imobilului. Prin acest coeficient de ponderare, chiriile pentru locuințele ANL se vor reduce cu în jur de 40-45%, ceea ce răspunde solicitărilor chiriașilor.

Față de cele prezentate, vă rugăm a adopta prezentul act normativ cu amendamente, conform raportului comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Cu precizarea că era punctul 7 de pe ordinea de zi, vă rog, îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Florin Cârciumaru.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședința din 25 aprilie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

S-a spus aici..., în anul 2016, un guvern de..., era departe de unele realități din administrația publică locală, a modificat Legea Agenției Naționale de Locuințe, a majorat chiriile pentru toți cei care locuiau în aceste apartamente, consecința fiind aceea că un număr mare de locuințe, în special în orașele micii și mijlocii, au fost părăsite, întrucât chiria pe piața liberă era mai mică decât chiria pe care o percepea Agenția Națională pentru Locuințe, evident, prin intermediul administrațiilor publice locale.

Faptul că Guvernul a venit și a modificat prin ordonanță de urgență această lege trebuie salutat, pentru că au fost nenumărate solicitări din partea celor care locuiau în locuințele ANL și din partea administrațiilor publice locale.

Avem un act normativ care consemnează o reducere a cuantumului chiriei cu 40-45%, ceea ce nu face altceva decât să ne aducă la scopul legii. Scopul legii este acela de a oferi locuințe tinerilor care nu au resurse financiare suficiente să poată să își cumpere o locuință sau să o închirieze de pe piața liberă, fiind la început de drum, la început de carieră.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține proiectul de lege prezentat astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Raluca Presadă, Grupul USR.

Vă rog. Microfonul 2 sau microfonul central, cum doriți.

E foarte bine și aici, mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul USR va vota în favoarea acestui proiect de lege. Credem că este necesar..., era necesară ajustarea coeficienților privind chiria. Profităm totuși de ocazie pentru a aduce în atenția colegilor și a Guvernului faptul că este nevoie de mult mai mult pentru a rezolva problemele locative ale românilor, pentru că 40% din veniturile acestora se duc pentru a acoperi cheltuieli locative, deci cu locuința.

Totodată, 30% și mai mult dintre români nu au toaleta în casă. Reamintesc și aici că grupul evacuaților de pe Vulturilor 50 încă nu a primit o locuință socială de la Primăria București și pot continua cu lista de astfel de probleme și grupuri de oameni care încă nu beneficiază de ajutor din partea statului român.

Așa că îndemnăm, cu această ocazie, Guvernul Grindeanu să se ducă la Strategia națională privind locuirea și să înceapă implementarea măsurilor prevăzute acolo. Mulțumesc.

Mulțumim și noi pentru îndemn.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Deneș. Microfonul central.

Vă rog, domnule vicelider, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Salut și eu această ordonanță de modificare a Legii nr. 152/1998 și, sigur, sunt singurul care a rămas în Comisia

pentru administrație din mandatul trecut, dar vreau să vă reamintesc că am avut o dezbatere prelungită și aprinsă atunci când Guvernul Cioloș a făcut modificarea acestei legi, în care coeficienții de ponderare pe localități, de exemplu, ca să vă dau un exemplu elocvent, erau... – între localitățile de rang zero, care însemnau capitala României, Bucureștiul, și localitățile de rang cinci, care însemnau sate componente ale comunei –, diferența dintre coeficienți era 1 la București și 0,8 la acele sate, ajungând chiria în satele respective și în comune să fie foarte apropiată de chiriile, de exemplu, din marile municipii ale României.

Și, atunci, am spus – și încă o dată apreciez faptul că acest lucru s-a reglementat prin această ordonanță –, am spus că nu se poate să nu se țină cont, la modul în care se face acest calcul de chirie, de piața liberă, de chiriile de pe piața liberă. Mai mult de atât, în această ordonanță s-a ținut cont și de venitul minim brut pe membru de familie, chiria neputând să treacă de un anumit procent calculat în această ordonanță din acest venit.

Din acest punct de vedere, consider, ca și antevorbitorul și antevorbitoarea mea, că s-au făcut primii pași în a rezolva atâtea și atâtea probleme pe care le-au ridicat acești chiriași, care sunt familii tinere (până la 35 de ani ca vârstă, acei membri ai familiei), și sigur, cu siguranță, Guvernul gândește și următorii pași în ajutorul și în rezolvarea problemelor care mai există și pentru care se vor găsi, cu siguranță, soluții. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării de către Parlamentul României a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO la București, în perioada 6–9 octombrie 2017 (L82/24.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat Radu Puchiu, microfonul 9, aveți cuvântul, de la Secretariatul General al Guvernului. ## **Domnul Radu Ionel Puchiu** _– secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului_ **:**

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

România va fi gazdă anul acesta, în perioada 6–9 octombrie, a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO.

Ținând cont de importanța evenimentului și a organizării în România a acestei sesiuni anuale, precum și de necesitatea respectării standardelor de siguranță, securitate și reprezentare specifice, se impune stabilirea unor normative de cheltuieli derogatorii de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, propunem plenului adoptarea Ordonanței de urgență nr. 31/2017 din 20 aprilie 2017. Mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule secretar de stat.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Eugen Teodorovici.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia de buget finanțe supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, domnul senator Titus Corlățean. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca regulă, obținerea găzduirii Sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a Alianței Nord-Atlantice nu e o treabă facilă. Și ăsta e un lucru bun, faptul că România a obținut organizarea sesiunii din anul acesta a Adunării Parlamentare a NATO. E a doua oară, dacă nu mă înșel, în istoria noastră, când reușim acest lucru.

Este un cadru politic, nu se iau decizii majore, chestiunile strategice se decid în consiliile ministeriale sau în summituri,

dar Adunarea Parlamentară a NATO este un cadru politic extraordinar de util pentru a stabili contacte, pentru a îți promova anumite interese politice care să susțină și interesele mai strategice. Așa încât aspectele astea, care sunt mai degrabă de natură organizatorică, tehnică, bugetară, sunt absolut necesare pentru a organiza cu succes sesiunea de la București.

Susțin și eu votarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2. O să vă rog să vă prezentați.

Domnule președinte de ședință,

Sunt senatorul Chițac, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Sigur că suntem de acord cu această ordonanță de urgență, din mai mult decât a spus domnul senator Corlățean. Nu e vorba numai de un cadru politic, care, întradevăr, poate fi o oportunitate, e vorba că Adunarea Parlamentară a NATO este o interfață, dacă vreți, între NATO, ca organizație politică și militară, și statele membre, mai precis cetățenii care trebuie să suporte pecuniar – nu-i așa? – funcționarea NATO.

Este un cadru propice, este o onoare pentru noi și eu sunt de acord cu toate măsurile ce pot fi luate pentru ca această adunare să se desfășoare în condiții foarte bune la noi în țară.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului PSD.

Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu certitudine, organizarea Adunării Parlamentare a NATO este o responsabilitate pe care o avem și care durează 3-4 zile.

Țin însă să profit de situație pentru a aduce în discuție o altă problemă. De la 1 ianuarie 2019 noi preluăm președinția Uniunii Europene, care președinție are o dimensiune parlamentară. În cadrul acesteia, o țară mică, precum Malta, organizează șase mari reuniuni interparlamentare, cu participări de la minimum 140-150 de persoane până undeva la 300 de persoane, iar o țară mai mare a organizat între 8 și 12 reuniuni de acest fel, la care, cel puțin la două dintre ele, vom avea nevoie de interpretare în 24 de limbi. Spun asta în sensul în care, dincolo de ordonanțele de urgență care ne pot deroga de la una sau alta din legile în vigoare, noi trebuie să ne fundamentăm din timp un buget care să acopere cheltuielile, să începem procesele de licitație, astfel încât să nu ajungem, cu câtva timp înainte, în situația de a ne da seama că lucrurile trebuie făcute și noi nu avem logistica necesară pentru a le face. Pentru asta, cred că un grup de lucru este absolut necesar, mai ales că va trebui și să preluăm de la Austria președinția și să rămânem în trio timp de 18 luni după aceea și măcar la nivel administrativ unii oameni trebuie pregătiți pentru a participa la aceste activități.

Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, doamna senator, pentru precizări. Cred că își aveau locul la ședința de Birou permanent, dacă nu ne referim exact la acest punct de pe ordinea de zi.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Doresc să precizez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 9 pe ordinea de zi se află Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L71/10.04.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit dacă dintre inițiatori este cineva care dorește să ia cuvântul.

Dumneavoastră? Inițiator?

Imediat. Întâi întreb dacă sunt dintre inițiatori. Domnul senator Cîțu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această lege încearcă să..., dorește să elimine o discriminare introdusă prin Legea nr. 2/2017, prin care Guvernul a crescut plafonul de neimpozitare a pensiilor de la 1.100 de lei la 2.000 de lei. De ce 2.000 de lei? Nu știe nimeni, dar este un prag ales aleatoriu și, așa cum ne-am obișnuit, PSD face asta de foarte multe ori. Argumentul pe care l-a prezentat Guvernul, că ar avea un efect asupra bugetului, este unul care nu se susține, pentru că efectul eliminării impozitelor pentru toate pensiile ar însemna un adaos de 0,03% din PIB, iar ceea ce am votat noi în primele câteva luni în Parlament are un impact mult mai mare asupra bugetului.

Prin legea propusă de PNL încercăm să eliminăm această discriminare și, în același timp, să punem mai mulți bani în buzunarele românilor, pentru că am înțeles că asta este, de fapt, ceea ce încercăm să facem toți astăzi, aici. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Este vorba de domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Cătălin Olteanu mă numesc, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Prin inițiativa legislativă se propune eliminarea veniturilor din pensii din categoria veniturilor impozabile, indiferent de cuantumul acestora.

Precizăm că, începând cu veniturile aferente lunii februarie 2017, Legea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a implementat măsura referitoare la majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii de la 1.100 de lei la 2.000 de lei.

Menționăm că măsura propusă prin inițiativa legislativă are un impact negativ asupra veniturilor bugetare în sumă de 308 milioane de lei în anul 2017. Și ne referim aici doar la șase luni.

Totodată, precizăm că impactul negativ asupra veniturilor bugetare ca urmare a măsurii fiscale propuse ar conduce la nerespectarea țintei de deficit de 3% din PIB.

În aceste condiții, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Teodorovici.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

În primul rând, la subiectul discutat puțin mai devreme, vizavi de contribuțiile pe care România le are de onorat la diferite structuri internaționale, acest lucru... Ca cel puțin să evităm numărul de ordonanțe și de dispute de acest tip în Parlament, Ministerul de Finanțe poate prinde, la început de an, în bugetul de stat pe anul în curs toate aceste contribuții, pentru a evita orice fel de astfel de discuții.

Referitor la al doilea subiect, și anume la referirea domnului secretar de stat de puțin mai devreme, să știți că nu mă ajutați foarte mult. Încercați să fundamentați un pic altfel.

Dar eu am să spun totuși că, în cadrul comisiei, pe această inițiativă... Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz negativ. În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, propunerea legislativă și avizele primite au fost..., s-a emis un raport de respingere.

Acestea fiind spuse, comisia înaintează plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, această propunere făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt. Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de..., propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, așa cum spuneați și dumneavoastră. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, declar închise lucrările plenului Senatului de astăzi, urmând ca la ora 18.15 să înceapă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri. Vă mulțumesc.

Bună seara!

Stimate colege și stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

În deschidere, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Doresc să adresez o interpelare domnului prim-ministru. Obiectul interpelării este: „Sprijin de la Guvern pentru consolidarea versantului din comuna Voinești, județul Iași”.

## Stimate domnule prim-ministru,

În urmă cu trei săptămâni, o porțiune dintr-unul dintre cele mai tranzitate drumuri județene din Iași s-a surpat și există la acest moment pericolul iminent al închiderii circulației rutiere.

Consiliul Județean Iași a respectat toți pașii metodologici prevăzuți în urma acestei calamități produse la drumul județean 248A. A fost efectuată evaluarea preliminară de către reprezentanții Direcției Județene de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași și cei ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență și s-au realizat o expertiză geotehnică și un raport de sinteză, însușite de Inspectoratul Teritorial în Construcții și Instituția Prefectului Iași. De asemenea, consiliul județean a alocat, în regim de urgență, suma de 1,25 milioane de lei pentru lucrări de consolidare a drumului și refacerea carosabilului.

Din păcate, situația este foarte îngrijorătoare, pentru că, timp de trei săptămâni, porțiunea surpată, cu o adâncime de aproximativ 10 metri, s-a extins spre axul drumului, existând pericolul unor accidente sau al închiderii circulației rutiere. Acest drum județean este tranzitat zilnic de către mii de persoane și deservește o populație de aproximativ 80.000 de locuitori.

Calamitatea s-a produs într-o zonă de deal și ar fi absolut necesare consolidarea și stabilizarea versantului de la Voinești, pentru a nu mai exista în viitor riscul producerii altor evenimente de acest gen.

Motivat de acest fapt, consiliul județean și instituția prefectului vor transmite întreaga documentație către Guvern în vederea alocării sumei necesare pentru efectuarea acestei lucrări din fondul de intervenție special destinat calamităților, aflat la dispoziția Guvernului și prevăzut în bugetul de stat pentru acest an.

În consecință, vă rog, domnule prim-ministru, să analizați acest demers și să dispuneți o soluție pentru rezolvarea acestei situații care afectează o comunitate numeroasă de locuitori ai județului Iași.

A fost domnul Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela.

Aș dori și un drept la replică pentru colegul care a vorbit înaintea mea aici și a solicitat intervenția Guvernului pentru drumul județean din Iași, precizând faptul că în Legea administrației publice locale este stipulat foarte clar, la capitolul „Obligațiile consiliului județean”, că trebuie să se ocupe de administrarea drumurilor județene, și președintele consiliului județean, fiind membru PSD, cred că are la dispoziție și fax, și e-mail, și disponibilități logistice să ajungă la premierul României, coleg de partid cu Domnia Sa, adică în Partidul Social Democrat.

În continuare, domnule președinte de ședință, stimați colegi, vreau să adresez o întrebare doamnei ministru al muncii și justiției sociale, Lia Olguța Vasilescu, din partea mea, ca senator în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin.

Obiectul întrebării se referă la: „Politicile publice pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”.

Doamnă ministru,

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în perioada 2015–2020 stabilește ca obiectiv al Guvernului României incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie.

În acest context se dorește ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, de a fi apreciați și valorizați, iar, până în anul 2020, România și-a asumat reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu 580.000 de persoane.

Cu toate acestea, diferențele de salarizare între diverse zone ale țării sunt considerabile; la fel și în ceea ce privește nivelul șomajului sau expunerea la riscul sărăciei. Un sondaj dat presei de curând arată că angajații din Caraș-Severin, de pildă, au cele mai mici venituri din țară, cu un salariu mediu net lunar de doar 1.256 de lei. Ba chiar multe persoane se mulțumesc să muncească și pentru 1.000 de lei lunar.

Este motivul pentru care vă rog să precizați ce măsuri aveți în vedere în acest an pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în general, dar și țintit pe zone defavorizate, precum și soluțiile imediate pentru reducerea diferențelor mari de salarizare și nivel de trai între diferite zone ale țării, dat fiind faptul că dumneavoastră coordonați politica națională în domeniul protecției sociale.

A fost, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Marcel Vela.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Voi începe cu o interpelare adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministru al transporturilor, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, USR.

Obiectul interpelării: „Autostrada Ungheni–Iași–TârguMureș și observațiile Curții de Conturi”.

Stimate domnule ministru,

Autostrada Ungheni–Iași–Târgu-Mureș reprezintă unul dintre proiectele cele mai dorite de comunitatea ieșeană și, în consecință, una dintre temele pe care se discută intens.

Se știe că, în urma verificărilor efectuate de către Curtea de Conturi, începând din noiembrie 2016, procedurile de contractare a serviciilor de revizuire studiu de fezabilitate și proiect tehnic au fost suspendate pe cele trei secțiuni: TârguMureș–Ditrău, Ditrău–Târgu Neamț, Târgu Neamț–Iași– Ungheni.

Întrebarea noastră este: în ce stadiu se află procesul de revizuire a documentațiilor de atribuire de către CNAIR – SA în vederea preluării observațiilor Curții de Conturi și când se vor relua procedurile de contractare?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași.

Și vă mai cer permisiunea de a adresa o întrebare, o a doua intervenție, doamnei Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator de Iași, Circumscripția nr. 24, USR.

Obiectul interpelării: „Beneficiarii Legii nr. 350/2005”.

Stimată doamnă ministru,

În urma mai multor sesizări primite la cabinetul parlamentar, dați-mi voie să mă adresez dumneavoastră în chestiunea beneficiarilor Legii nr. 350/2005.

Așa cum știm cu toții, Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general reprezintă un excelent instrument de finanțare către „orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care desfășoară activități nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local”.

Mai mult, solicitantul poate fi persoană fizică având cetățenie străină sau persoană juridică străină fără scop patrimonial, conform art. 21 alin. (3).

Mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul senator Gabi Ionașcu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebări adresate ministrului muncii și justiției sociale, doamnei Lia Olguța Vasilescu, de către subsemnatul, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția electorală nr. 22, Ialomița.

Obiectul interpelării: „Aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60 din 28 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 773 din 4 octombrie 2016”.

Stimată doamnă ministru,

Ca urmare a unei audiențe din data de 4 mai 2017 la cabinetul senatorial Ionașcu Gabi, din Slobozia, un cetățean al municipiului, aflat înscris în evidențele Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Ialomița în căutarea unui loc de muncă, a solicitat sprijin în vederea obținerii primei de instalare, conform art. 75 alin. (1) și (2), prevăzută în Ordonanța de urgență nr. 60/2016.

Solicitantul audienței are o calificare specială, iar locul de muncă disponibil este situat într-o altă localitate, dintr-un județ aflat la o distanță mai mare de 50 de kilometri de localitatea în care și-a stabilit reședința.

Interesându-se la AJOFM Ialomița în vederea modalității obținerii drepturilor prevăzute de lege privind prima de instalare, reprezentanți ai instituției i-au comunicat imposibilitatea soluționării.

În aceeași dată, în calitatea pe care o am, am apelat la unul din reprezentanții AJOFM Ialomița în vederea clarificării situației prezentate de cetățeanul audiat. Reprezentantul respectiv mi-a comunicat imposibilitatea soluționării, deoarece, după modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, nu au fost emise normele de aplicare a legii.

În aceste condiții, stimată doamnă ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Dacă normele de aplicare a prevederilor legale au fost emise și sunt în concordanță cu prevederile legale actuale privind acordarea drepturilor prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 60/2016?

2. Dacă aceste norme pot fi aplicate și persoanelor încadrate în muncă după 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial nr. 773 din 4 octombrie 2016 a Ordonanței de urgență nr. 60/2016 și dacă de aceste drepturi pot beneficia cei care s-au încadrat corespunzător acestui termen?

Mulțumim domnului senator Gabi Ionașcu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Vă rog să-mi permiteți să citesc cele două întrebări, precum și interpelarea pe care am pregătit-o pentru această seară.

Prima întrebare este adresată domnului Mihai Tudose, ministrul economiei.

Obiectul întrebări: „Electrificarea cătunelor izolate din România”.

## Stimate domnule ministru,

În prezent, în România, există localități izolate, amplasate la distanțe mari de centrele comunale și dispersate pe tot teritoriul țării, rămase în urmă din punct de vedere economic și chiar al civilizației, aceste localități nefiind electrificate (circa 30% dintre acestea sunt cătune cu 5–10 gospodării). Racordarea la rețeaua electrică de distribuție a acestor localități izolate este o cerință minimală pentru asigurarea unor condiții de viață normale.

În 2012, Guvernul României a aprobat Hotărârea pentru aprobarea Programului național de electrificare 2012–2016 privind alimentarea cu energie electrică a localităților neelectrificate și extinderea rețelelor existente. Finanțarea programului era prevăzută în anexa nr. 2 a hotărârii de guvern, respectiv 90% fiind realizată de la bugetul de stat, iar 10% din cadrul bugetelor unităților administrativ-teritoriale beneficiare.

Conform anexei nr. 1 a hotărârii de guvern menționate mai sus, scopul programului era finalizarea electrificării localităților urbane/rurale izolate și extinderea rețelelor existente. Cum în cadrul anexei situația gospodăriilor era prevăzută doar numeric, vă întreb, stimate domnule ministru, în ce stadiu se află acum acest program și dacă în Planul național de electrificare este cuprins și cătunul Balta Roșie, aparținând orașului Flămânzi, din județul Botoșani.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Obligativitatea studierii disciplinei «Educație pentru prevenirea riscului rutier»”.

Stimate domnule ministru,

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Vasile Cazan.

Bună ziua!

Am o întrebare adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, și domnului director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Ștefan Ioniță.

Obiectul întrebării: „Lipsa indicatoarelor care să direcționeze ieșirea spre orașul Miercurea Sibiului, pe traseul autostrăzii Sibiu–Orăștie, respectiv Orăștie–Sibiu”. ## Stimate domnule ministru,

## Domnule director general,

Am primit la cabinetul meu parlamentar numeroase sesizări din partea cetățenilor, autorităților locale și agenților economici de pe raza orașului Miercurea Sibiului (cu localitățile aparținătoare: Apoldu de Jos și Dobârca) despre faptul că s-a constatat că pe traseul autostrăzii Sibiu–Orăștie, dar și Orăștie–Sibiu nu există niciun indicator care să direcționeze ieșirea spre orașul Miercurea Sibiului în niciunul dintre cele trei noduri de pe autostradă aflate în apropierea localității, respectiv Cunța, Apoldu de Jos, Săliște.

Vă întreb, domnule director general, dacă puteți face demersuri, conform prevederilor legale, pentru montarea indicatoarelor suplimentare la aceste noduri care să direcționeze ieșirea spre orașul Miercurea Sibiului, deoarece pe raza acestei localități există agenți economici care au nevoie de aceste indicatoare pentru transportatorii de marfă, cele existente nefiind suficient de concludente.

De asemenea, pe raza orașului Miercurea Sibiului, pe traseul de autostradă care se află în imediata vecinătate există case de locuit, respectiv de la kilometrul 49+380 până la kilometrul 52+100, unde este necesar să se procedeze la montarea unor panouri de izolare fonică.

Vă aduc la cunoștință că reprezentanții primăriei localității Miercurea Sibiului au adus la cunoștința CNADNR importanța realizării acestor demersuri, dar până în momentul de față nu s-a primit niciun răspuns.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan. Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe doamna senator Severica Rodica Covaciu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului profesor universitar doctor Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Situația Școlii Gimnaziale «George Enescu» din Sighetu Marmației”.

## Stimate domnule ministru,

Una din școlile emblematice ale județul Maramureș este pe cale să dispară din învățământul românesc. La începutul acestui an, Consiliul Local Sighetu Marmației a hotărât fuziunea Școlii Gimnaziale de Muzică și Arte Plastice „George Enescu” din localitate cu o altă școală gimnazială. Ulterior, având în vedere numeroasele nemulțumiri venite din partea elevilor, părinților și a cadrelor didactice, s-a revenit asupra respectivei hotărâri, urmând ca la 1 septembrie 2017 cele două școli să funcționeze separat.

Cu toate acestea, pentru ca decizia să intre în vigoare, este necesar avizul ministerului pe care-l conduceți.

Țin să precizez faptul că instituția dumneavoastră a fost înștiințată cu privire la acest aspect printr-o adresă înregistrată sub nr. 15.830 din 10.04.2017.

Având în vedere timpul scurt rămas până la încheierea actualului an școlar, această situație incertă privind viitorul Școlii Gimnaziale „George Enescu” din Sighetu Marmației necesită o rezolvare cât mai grabnică, prin emiterea avizului Ministerului Educației.

Vă rog să-mi comunicați decizia ministerului legată de acest caz.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

Îi mulțumim doamnei senator Severica Rodica Covaciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ioan Narcis Chisăliță.

La microfonul 4.

Mulțumesc.

Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc mult.

Interpelare adresată domnului ministru al sănătății, domnului Florian Bodog.

Obiectul interpelării: „Tratament pentru amiotrofie musculară spinală”.

Stimate domnule ministru,

Este binecunoscut faptul că amiotrofia musculară spinală este o boală genetică rară, de patru tipuri:

– tipul 1, care debutează la câteva luni de viață, când copilul nu se mișcă aproape deloc, nu poate respira bine și nu se poate alimenta, trăind în jur de doi ani;

– tipul 2, debut înainte de un an, probleme de respirație, nu va merge niciodată, trăiește până la 20 de ani;

– tipul 3, debut după achiziția mersului, va avea un mers dificil, care se pierde în câțiva ani;

– tipul 4, care se manifestă la adult, debutul este târziu și afectează mersul.

Tipurile 3 și 4 au o speranță de viață normală.

Tipurile 1 și 2 au nevoie de aparate care îmbunătățesc funcția respiratorie sau de aparate care susțin funcția respiratorie în totalitate. Aceste aparate sunt extrem de scumpe, pacienții le închiriază, însă nefiind decontată chiria pentru acestea în proporție de 100%, chirie care poate ajunge și la 2.400 de lei pe lună.

Această boală este o boală neuromusculară degenerativă, starea pacienților agravându-se odată cu trecerea timpului din cauza lipsei unei proteine specifice. Ceea ce înseamnă că, de exemplu, un pacient cu tipul 3, care în fragedă copilărie mergea, ajunge un adult care este imobilizat în scaun rulant, aproape în incapacitatea de a se mișca de la gât în jos, practic, un om dependent de ajutorul cuiva, un om căruia îi este imposibil să mănânce singur. În cazul tipurilor 1 și 2 prognosticul este mai grav.

De curând, a fost aprobat în Uniunea Europeană singurul tratament din lume pentru această boală – Spinraza. În urmă cu trei săptămâni, cei de la Agenția Europeană a Medicamentului au anunțat că a fost aprobat ca unic și singur tratament pentru această boală. Medicamentul se ia toată viața și constă într-o injecție făcută o dată la patru luni în coloana vertebrală.

Având în vedere că fiecare stat în parte din Uniunea Europeană trebuie să negocieze aducerea tratamentului în țară, doresc să-mi comunicați când va începe România demersurile necesare în acest sens și dacă el va fi cuprins pe lista medicamentelor compensate.

Îi mulțumim domnului senator Ioan Narcis Chisăliță, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfonul principal pe domnul senator Eugen Pîrvulescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Interpelarea este adresată domnului Mircea Titus Dobre, ministrul turismului din România.

Stimate domnule ministru,

Ați anunțat că începând de astăzi, luni, 8 mai, va începe procedura de desființare a birourilor turistice de promovare a României în străinătate, proces care va dura circa trei luni de zile. O astfel de măsură nu va face decât să contribuie la o și mai slabă promovare a turismului românesc în străinătate chiar la începerea sezonului estival.

Vă dau un exemplu cunoscut: dacă un francez sau un britanic care are în proiect un voiaj în România în această vară sau toamnă va suna la biroul oficial de turism al țării, la acel telefon nu va mai răspunde nimeni, nici la e-mail, iar la adresa biroului de turism al României nu va mai fi nimeni care să le răspundă.

Aș vrea să știu, domnule ministru, dacă a existat o notă de fundamentare a deciziei și care au fost argumentele concrete pentru o astfel de decizie în această perioadă a anului.

De asemenea, aș dori să aflu dacă a existat o analiză a birourilor de turism din străinătate și a bugetelor de care acestea dispun.

Am urmărit în aceste zile reacțiile oamenilor din sistem, oameni care, de decenii, muncesc în turismul românesc și reacțiile lor îmi indică faptul că aceste decizii au fost luate fără nicio consultare și fără nicio analiză profesionistă, fapt care este deosebit de grav, după umila mea părere. Consider că este grav că nu au fost consultați asociațiile și cei care lucrează efectiv în turism.

Vă citez, de exemplu, opinia unui specialist vechi din turism: „Măsura este necomercială și neprofesionistă, este contra rezultatelor pozitive și va influența negativ rezultatele în turismul românesc. Ministrul turismului nu înțelege că în turism nu se vând robineți. În turism se vinde încredere

pe termen lung, amabilitate, protecția turistului; se construiește o relație cimentată în timp.” Este opinia unui om vechi din turism, a domnului Gheorghe Fodoreanu, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc.

Ar mai fi de spus că în România există în prezent circa 2.600 de agenții de turism licențiate, din care doar 25–30..., adică doar 25–30 din acestea, adică 10%, sunt specializate să aducă turiști străini în țară, ceea ce înseamnă că birourile de turism din străinătate sunt extrem de importante, dar ele trebuie să primească și sprijinul de care au nevoie din partea Guvernului din care dumneavoastră faceți parte.

A fost domnul senator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Va înlocui cartea electronică de identitate cardul național de sănătate?”.

Stimată doamnă ministru,

În condițiile în care ministerul în fruntea căruia vă aflați a adus de curând în atenția dezbaterii publice proiectul de act normativ privind implementarea cărții electronice de identitate, vă întreb care apreciați că sunt avantajele acestui document electronic pentru cetățeni și dacă existența similitudinilor între securizarea acestuia... ale cardului național de sănătate... și a cardului național de sănătate va putea conduce și la utilizarea în locul acestuia.

De asemenea, vă întreb dacă puteți anticipa costurile de implementare a proiectului nu numai la nivel național, ci și la misiunile diplomatice ale României în străinătate și dacă vor fi cuprinse în proiectul de buget al anului viitor.

Solicit răspuns în scris.

Cu aleasă considerație, Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 10, Buzău.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc și eu o interpelare.

Interpelarea este adresată ministrului finanțelor publice, domnului Viorel Ștefan, și se intitulează: „Ce se întâmplă cu 2% pentru societatea civilă?”.

Stimate domnule ministru Viorel Ștefan,

Vă atrag atenția pe această cale și vă solicit informații suplimentare despre ceea ce a stârnit multe semne de întrebare în rândurile societății civile privitoare la dispariția din viitoarele prevederi fiscale a posibilității direcționării a 2% din impozitul pe venit către organizațiile nonguvernamentale. Conform știrilor apărute în presă despre un nou proiect de Cod fiscal ori Cod economic, rezultă că ar urma să se introducă deductibilitatea fiscală a sponsorizărilor, dar va dispărea opțiunea cu 2%.

Temerea societății civile, precum și a instituțiilor de cult care au beneficiat de opțiunea direcționării a 2% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice e că noua măsură, cea care prevede deducerea din baza impozabilă a donațiilor și a sponsorizărilor acordate organizațiilor nonprofit, va fi comasată cu toate celelalte deduceri posibile. În aceste condiții, e de așteptat ca celelalte deduceri posibile să tindă să acopere plafonul maxim prevăzut în viitoarele norme fiscale și, astfel, să nu mai existe posibilitatea deducerii veniturilor donate ONG-urilor.

Stimate domnule ministru Viorel Ștefan,

Pentru ultimul an fiscal pentru care există date, suma direcționată de cetățenii României a fost de aproximativ 30 de milioane de euro, împărțite de câteva mii de organizații nonprofit din domeniul educației, sănătății, apărării drepturilor omului, protecției mediului, asistenței sociale, culturii, dezvoltării și implicării civic-comunitare. Principalii beneficiari au fost însă sute de mii și milioane de cetățeni, care s-au bucurat de serviciile oferite de aceste organizații.

De asemenea, vreau să vă atrag atenția că, în ciuda atacurilor la care a fost supusă dinspre sistemele politic și mediatic corupte și în ciuda subfinanțării (cele 30 de milioane de euro fiind doar aport substanțial, dar nici pe departe suficient), societatea civilă este cea care-și aduce principala contribuție la menținerea țării noastre în rândul democrațiilor semiconsolidate, stopând alunecarea către autoritarism ori către dictatură. În acest sens, rapoartele _Nations in Transit_

La final, o invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, stimați colegi!

Întrebarea mea din această seară este adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: „Când vor fi gata legile pentru justiție?”. Stimate domnule ministru,

De mai mult timp, am reținut declarația dumneavoastră prin care ne anunțați că „pachetul de legi pe justiție este aproape gata”, dar timpul trece și nu se vede cât de aproape este acest „gata”. Așa că vă întreb dacă puteți să ne dați un termen mai bine precizat cu privire la trimiterea acestor legi la Parlamentul României.

Altfel, se lasă impresia că cineva tergiversează treaba pentru a se continua instrumentarea cazurilor pe baza unor prevederi neconstituționale, ceea ce ar intra în conflict cu principiul statului de drept.

Cu mult respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc mult.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

Mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Țin să menționez că astăzi a primit răspuns din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat domnul senator Viorel Salan, din partea Grupului parlamentar al PSD, și, la o întrebare adresată de același senator, Ministerul Transporturilor solicită amânare. De asemenea, Ministerul Transporturilor solicită amânare și la o interpelare adresată de domnul senator Constantin Daniel Cadariu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Astăzi au mai depus întrebări și interpelări în scris, interpelări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Adrian Țuțuianu, Viorel Salan, Tit Liviu Brăiloiu, Ovidiu Cristian Marciu și Dan Manoliu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Iancu Caracota, Eleonora Carmen Hărău, Marius Petre Nicoară și Cristina Ioan;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Florina Presadă și Silvia Monica Dinică. Întrebări...

Nu. Și, din partea Grupului parlamentar al PSD... Mai era o interpelare depusă în scris de domnul Vasile Cristian Lungu, de la PMP.

Întrebări au mai fost depuse:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul Adrian Țuțuianu, Ion Rotaru, Cristina Mariana Stocheci, Vasilică Toma, Gheorghe Pop și Miron Alexandru Smarandache;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Alina Ștefania Gorghiu, Cătălin Dumitru Toma, Cornel Popa, Siminica Mirea, Iancu Caracota, Eleonora Carmen Hărău, Marius Petre Nicoară, Romulus Bulacu, George Cătălin Stângă și Costel Șoptică;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Florina Raluca Presadă;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: Scarlat Iriza;

– din partea Grupului parlamentar al PMP: Dorin Valeriu Bădulescu și Vasile Cristian Lungu.

Aceasta a fost ședința de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 8 mai 2017, condusă, ca președinte de ședință, de Mihai Goțiu, din partea USR, și secretari de ședință: Ioan Iustin Talpoș, de la PMP, și Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă doresc o seară plăcută în continuare!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944886]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 75/16.V.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei