Dumitru Oprea

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este una de sezon, a mai multor români, adresată domnului Niculae Havrileț de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Obiectul întrebării: „Care este prețul energiei termice pe care-l va plăti consumatorul individual în această iarnă?”.

Domnule președinte,

Recent ați declarat că în această iarnă prețul energiei termice va crește cu 5%, modificare ce nu va afecta bucureștenii. De asemenea, ați specificat faptul că mai bine de 250 de milioane de euro sunt suportate de populație pentru bonusurile acordate celor 37 de centrale termice care se bazează pe cogenerare. Ca urmare, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este motivul creșterii prețului la energia termică și cine va suporta diferența?

– Care este valoarea actuală pentru fiecare județ și cât este subvenționat?

– De ce creșterea prețurilor se va reflecta în toate orașele, mai puțin Bucureștiul?

– Care sunt județele unde se află cele 37 de centrale și care este valoarea bonusurilor acordate fiecăreia în ultimii ani? Ce modernizări s-au făcut din aceste sume și cât a ajuns în salarii, indemnizații sau prime încasate de managementul societăților de termoficare?

– În fine, care este valoarea pierderilor și a datoriilor la bugetul de stat și al asigurărilor sociale înregistrate de cele 37 de centrale?

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Obiectul și motivarea întrebării: „Starea patrimoniului național, între interesul național, cultural și unul imobiliar”.

Domnule ministru,

Clădiri emblematice ale Iașiului, și nu numai, cu valoare istorică și culturală riscă să dispară, fiind în stare avansată de degradare, indiferent de natura juridică a proprietății. De multe ori se observă că sunt lăsate să se năruie în mod deliberat, pentru a răspunde unor interese imobiliar-financiare ale unor persoane, deși clădirile fac parte din patrimoniul cultural național. Alteori, degradarea lor se agravează în condițiile în care proiectele depuse pentru restaurare încă așteaptă aprobările consiliilor județene sau ale ministerului pentru finanțare. În astfel de condiții se află Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, Muzeul de Istorie Naturală din Iași, Muzeul Teatrului, Casa scriitorului Iacob Negruzzi și multe altele, din Iași, dar și din toată țara.

Față de această situație alarmantă, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Ministerul Culturii are o evidență clară a stării de degradare a monumentelor istorice?

– Cum cooperează statul cu proprietarii sau administratorii monumentelor istorice pentru a asigura finanțarea reabilitării monumentelor istorice?

– De ce nu sunt aplicate prevederile capitolului VI – Sancțiuni din Legea nr. 422/2001 în condițiile în care proprietarii sau administratorii imobilelor monumente istorice nu acționează în sensul protejării și reabilitării acestora?