Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 2 decembrie 2013.

Vă anunț că din totalul de 173 de senatori și-au înregistrat prezența 134, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul senator Cristian Rădulescu va comenta în legătură cu ordinea de zi.

Bun, vom vota. Procedură, domnul senator Oprea, Dumitru Oprea.

Sunt amestecate lucrurile. Noi am vorbit despre Legea minelor care este acum la Camera Deputaților. Asta este modificarea legii din 2003. Este cu totul altceva, nu Legea minelor trecută prin Senat acum câteva săptămâni.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cu aceste observații,

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului; între orele 18.15 și 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri; ora 18.30 – ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților.

Sunt comentarii?

Știți cum era anecdota aceea, domnule președinte? Faza asta merită comentată.

M-am consultat cu mai mulți lideri de grup. E adevărat, unii au avut alte păreri. Totuși, e un lucru clar că Legea minelor, care e pe poziția întâi, este o lege serioasă și am colegi, colegi din grupurile parlamentare, care sunt de aceeași părere. Însă ne-a venit raportul în urmă cu numai câteva minute. La grupul parlamentar n-am putut avea decât o discuție de principii generale asupra ei.

De aceea, eu am înțeles că, fără a se degaja un consens – asta e și greu –, o mare parte dintre colegi ar vrea să aprofundeze subiectul acesta și, eventual, să-l reportăm, fiindcă suntem încă în termen. Adoptarea tacită va fi pe 16 decembrie. Să lăsăm pe săptămâna următoare acest proiect de lege, mai ales că se prefigurează o străbatere extrem de rapidă a bugetului – din câte înțeleg eu – și atunci, dacă lunea următoare am avea această temă la ordinea de zi, am fi mult mai în cunoștință de cauză.

## Mulțumesc.

Aș vrea, cu îngăduința dumneavoastră, să fac precizarea că legea, proiectul legii este de mult la comisie. E vorba doar de câteva amendamente care sunt mai recente. Dar am reținut punctul dumneavoastră de vedere.

A solicitat cuvântul, și i-l acord pe dată, domnul senator Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

E adevărat că am avut această discuție, dar nu am căzut de acord asupra propunerii s-o amânăm, din motivul pe care dumneavoastră l-ați invocat: proiectul de lege se afla la comisie de aproape două săptămâni. Aflu acum că de o lună și jumătate. Deci putea fi studiată, colegii de la comisie știau exact despre ce este vorba, au făcut un raport și eu vă propun să respectăm ordinea de zi.

Dacă sunt, sigur, cum spunea domnul Rădulescu, mulți dintre colegi care au altă părere... astăzi, într-adevăr, domnule Rădulescu, într-adevăr, sunteți mai mulți, dar nu atât de mulți încât să schimbați punctul nostru de vedere.

Dacă nu sunt comentarii,

Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma discuțiilor care au avut loc la Biroul permanent, îl nominalizăm pentru Comisia pentru agricultură, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Bereanu Neculai.

Aici aveam o situație deosebită. Erau 12 membri în comisie și comisia a intrat în blocaj. Ca atare, s-a decis la Biroul permanent să facem această propunere.

Vă rog s-o supuneți la vot.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Tot pentru un anunț, domnul senator Dumitru Pelican, liderul Grupului parlamentar al PC.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Fac și eu un mic anunț. Începând de astăzi, colegul nostru Tudor Barbu lucrează în Comisia de abuzuri. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

...pentru cercetarea abuzurilor.

Cu această precizare esențială legată de activitatea viitoare a domnului senator Tudor Barbu,

Stimați colegi, intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Vă informez că îl avem în vizită, în România și la Senat, pe președintele Senatului italian și vă cer îngăduința ca, în momentul în care Domnia Sa își va face apariția aici, în plen, să întrerupem un pic firul dezbaterilor noastre, pentru a-i permite să ne adreseze câteva cuvinte.

Primul punct – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a

insolvenței și de insolvență.

Inițiator – Guvernul României.

Se susține?

Da, se susține.

A fost aprobată procedura de urgență.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Din partea inițiatorilor se susține urgența? Nu.

3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 284 din

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor se susține procedura de urgență? Nu.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu. Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente, care se regăsesc în anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 la raportul suplimentar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru administrație publică a transmis aviz favorabil, cu amendamente admise și respinse.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele admise și respinse, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Avem deosebita onoare și plăcere să-l avem astăzi oaspete pe Excelența Sa domnul Pietro Grasso, președintele Senatului Republicii Italiene, o țară prietenă, o țară parteneră, o țară de care ne leagă o istorie bimilenară.

Domnul președinte Pietro Grasso se află într-o vizită oficială în România, la invitația noastră. Vizita Domniei Sale la București constituie un pas important în întărirea relației bilaterale parlamentare cu Republica Italiană, fiind prima vizită a unui președinte al Senatului italian în România după anul 2003.

Domnul președinte Pietro Grasso s-a remarcat în rândul elitei politice italiene actuale, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai capabili, activi și eficienți procurori ai statului italian în lupta împotriva mafiei și a criminalității organizate.

Pentru meritele deosebite și contribuția domnului președinte Grasso în domeniul magistraturii, mâine, 3 decembrie, Senatul academic al Universității București îi va conferi titlul de doctor _honoris causa_ , în cadrul unei ceremonii care se va desfășura în aula Facultății de Drept.

Prezența unui președinte al Senatului Republicii Italiene la București într-o vizită oficială, oportunitatea pe care această vizită o oferă pentru realizarea unui dialog prietenesc și direct între reprezentanții aleși ai celor două națiuni reprezintă un semnal important, atât în plan politic, cât și în plan economic, pentru mediul de afaceri italian din România, excelent reprezentat până acum, precum și pentru cei peste un milion de români care trăiesc și muncesc în Italia.

Excelența Voastră, stimate domnule președinte, Vă adresez rugămintea de a lua cuvântul.

## **Domnul Pietro Grasso** _– președintele Senatului Republicii Italiene_ **:**

## Domnule președinte al Senatului, Distinși colegi,

Permiteți-mi, înainte de toate, să mulțumesc Senatului României și președintelui acestuia, Crin Antonescu. Pentru mine este o onoare deosebită să fiu astăzi aici și cu multă emoție iau cuvântul în această sală atât de frumoasă, un templu al democrației și expresie a suveranității unui popor prieten, poporul român.

Italia și România sunt unite prin legături atât de strânse, care sunt și la fel de vechi. Originile raporturilor culturale și relațiilor economice dintre țările noastre se pierd în umbra secolelor. Împărtășim idealuri și valori comune, care s-au afirmat cu ocazia mișcărilor revoluționare din anul 1848. Italienii și românii s-au susținut reciproc în luptele pentru unitatea națională. Patrioții români și cei italieni, din care s-a remarcat mai întâi Giuseppe Mazzini, au luptat împreună pentru libertatea popoarelor noastre, cu un sentiment de

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Mulțumesc.

S-a încheiat ședința solemnă dedicată discursului prezentat de către președintele Senatului italian și ne reîntoarcem la ordinea de zi, la dezbateri.

Deschid dezbaterile generale la acest proiect de lege. Conform procedurii, fiecare grup parlamentar își va prezenta punctul de vedere.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Popa. Microfonul central.

Stimați colegi,

Sigur că este bine să respectăm adevărul. „Câteva amendamente”. Pentru asta, pentru „câteva amendamente”, nu are rost să amânăm, să studiem, să cugetăm. Pentru „câteva amendamente”, care sunt 88, fără cele 14 respinse, 88 de amendamente care sunt pe puncte, amendamente extrem de complicate.

Sigur că, la experiența mea de 40 de ani în justiție, pot să citesc și într-o mare viteză, ce am făcut acum. Și eu vă spun câteva lucruri greșite în această lege, dar greșite tinzând să încalce Constituția noastră.

Și încep cu, poate, cel mai minor. Se spune în această lege că firma, societatea este obligată să aibă sediul social la locul unde se face activitatea minieră, lucru care încalcă libertatea economică a societății, care poate să-și înființeze firma oriunde dorește. Acesta este un drept care este recunoscut în toată lumea.

Dar ce am sesizat eu? Că, de fapt, această lege poate fi numită „Legea Roșia Montană 2” sau _reloaded_ , cum spun unii, sau „Legea Roșia Montană sub acoperire”, pentru că în ea sunt trecute toate, dar absolut toate marile „drepturi” și proceduri speciale, cu derogări de la legi, făcute în legea anterioară, pe care am respins-o.

Cât de rectilinii suntem sau, mai bine zis, cum ne respectăm votul și munca din raportul respectiv, dacă acceptăm, sub altă formă, sub un alt nume, textele din acea lege?

Și vă rog să mă credeți, pe partea de concesiune, pe partea de expropriere, se instituie un interes public major, care face ca cetățeanul român să nu mai aibă absolut, dar absolut niciun drept: poate fi expropriat, iar într-o lună de zile se începe și forarea sau exploatarea pe terenul respectiv.

Stimați colegi, suntem cetățeni ai acestei țări. Trebuie să respectăm cetățenii acestei țări. În această lege, autoritățile, printr-un „sau”, un simplu „sau”, unitățile administrației locale – „statul și/sau...” – pot fi excluse de la decizie. S-a terminat și cu referendumul, s-a terminat cu posibilitatea de a reacționa în orice fel și se poate face absolut orice, dacă pe hârtie beneficiul e mai mare decât prejudiciul, prejudiciul major făcut mediului ambiant.

Cine poate stabili dinainte care este prejudiciul sau, mai bine zis, dacă acest avantaj economic, câtă vreme nimeni nu poate să garanteze ce este în subsol, poate fi mai mare, să poată da drumul oricând, printr-un mic abuz de putere, mic-mare abuz de putere?

Domnul senator Barbu, Grupul parlamentar al PC.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat cu toții, până zilele trecute, la dezbaterile unei comisii special create la nivelul celor două Camere ale Parlamentului, pentru a se discuta pe îndelete, cu argumente, cu informații, cu invitați demni să ofere acele informații necesare, pentru a soluționa de acum celebrul caz Roșia Montană.

A durat foarte mult. S-a venit în Parlament de către conducerea acelei comisii și s-a cerut prorogarea termenului de depunere a raportului. Cu înțelepciune, ambele Birouri permanente, și al nostru, la Senat, și colegii de la Cameră, au înțeles complexitatea dezbaterilor pe tema Roșia Montană, o temă punctuală.

Atenție, Roșia Montană este o localitate din România, este o exploatare din România, este un contract din România, nu este mineritul în România! Bun. Și acum venim și discutăm în plenul Senatului despre un proiect de lege care, în forma în care este discutat astăzi, a ajuns – la mine, cel puțin, dar sunt convins că a ajuns la toată lumea – astăzi. În forma asta, astăzi am luat eu, senatorul Tudor Barbu, cunoștință de cele peste 80 de modificări aduse proiectului.

Dacă cineva din sala aceasta votează cu conștiința împăcată un proiect de lege care are 80 și ceva de modificări și care au fost aduse la cunoștința senatorilor cu câteva minute înainte de a se începe ședința de plen, acel vot este viciat de rea-credință. Nu poate fi bună credință să votezi o lege atât de importantă într-o aproape totală necunoaștere a situației. Pentru că, dacă am face un test serios și sincer în sală, nu știu dacă sunt 8, 10 senatori, maximum, care cu adevărat știu ce conțin aceste modificări. De ce? Pentru că au participat la acea ședință unde ele au fost dezbătute. Dar, din păcate, comisia nu are decât 11 membri, așa cum scrie în regulament. Or, nu pot 11 senatori, care cât de cât știu – că probabil nu au fost prezenți toți, da? –, să impună prin vot, printr-o mașinărie de vot, o lege atât de importantă.

Este un punct de vedere personal, mi-l asum și în numele Grupului parlamentar al PC, dacă nu există alte puncte de vedere – dar, din câte am discutat, nu există –, și rog, cu umilința cu care roagă omul bine intenționat, haideți să amânăm această dezbatere pentru câteva zile. Nu arde.

Este Legea mineritului în România, mai mare și mai importantă decât Legea Roșia Montană, și cred că aceste câteva zile pe care le solicit de la microfonul central al Camerei, al Camerei numite Senat, nu sunt decât în folosul inițiatorului, Guvernul României, și în folosul cetățeanului, care va beneficia, prin efectele acestei legi, de un mai mare aport la bugetul de stat și de o mai corectă și mai înțeleaptă exploatare a rezervelor naturale pe care ni le-a dat Dumnezeu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Vochițoiu, Grupul Partidului Popular – Dan Diaconescu.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

Poporului!

...Dan Diaconescu.

E în regulă, vă mulțumesc mult. Stimați colegi,

Eu cred că iarăși încercăm să politizăm o profesiune sau un domeniu de activitate atât de strict reglementat, tehnic și economic – mineritul.

Antevorbitorul meu se întreba câți înțeleg ce înseamnă această lege. Eu unul sunt inginer minier și credeți-mă că știu ce înseamnă această lege. Am 10 ani de experiență directă în subteranul unei mine din Valea Jiului și vă vorbesc din punctul de vedere al celor din Valea Jiului, din punctul de vedere al celor care depind direct de această lege sau de o lege care să reglementeze mineritul.

Eu cred că nu are rost să mai politizăm și să discutăm politic ce grupuri parlamentare... că observ că și în USL există bâlbâieli: un partid zice într-o parte, altul în altă parte. Eu cred că trebuie să vorbim tehnic.

Sunt regiuni în România care depind economic de această lege, care, sigur, nu este perfectă. Sunt foarte multe lucruri pe care și eu pot să le critic și, într-adevăr, cred că pe parcurs trebuie... și necesită cu siguranță anumite armonizări această lege, dar am promis-o românilor și am promis românilor că vom crea locuri de muncă, că vom redeschide mineritul. Dacă astăzi ne fofilăm din nou și încercăm să facem o chestiune politică și să votăm unii împotriva altora, cred că va trebui să le răspundem și oamenilor – nu de la Roșia Montană neapărat sau nu numai lor, dar și lor – de ce nu au un loc de muncă. Valea Jiului este în declin tot din cauza faptului că mineritul este în declin, și multe regiuni din România.

Revin concret la această lege. Vreau să apreciez un amendament care spune că taxele și redevențele, și din explorare, și din exploatare, se împart între nivelul central al administrației, adică între Guvern și administrațiile publice locale. Asta e o treabă excepțională, e o treabă care trebuia să se întâmple de mult în România. Și, în sfârșit, văd și eu un lucru bun făcut sau sper să se facă prin votul nostru.

În concluzie, Partidul Poporului – Dan Diaconescu, grupul senatorilor acestui partid va vota pentru acest proiect de lege și va susține redeschiderea mineritului ca pe un domeniu tehnic și profesional.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Roșca-Stănescu, din partea Grupului parlamentar al PNL, microfonul 2.

Nu, e independent. O clipă. Am uitat, asta e. Microfonul 2.

Poporului, gata! Po-po-ru-lui!

Mulțumesc.

La experiența dumneavoastră, domnule președinte...

Poporului. Am zis „poporului”, da?

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Toți le-am promis cetățenilor acestei țări locuri de muncă și, într-adevăr, avem nevoie de o lege a mineritului care să garanteze deschiderea de noi exploatări miniere, pe de o parte. Pe de altă parte, societatea românească a fost recent extrem de traumatizată de tot scandalul legat de Proiectul Roșia Montană.

Și nu numai societatea românească, ci și Parlamentul României a fost traumatizat de discuțiile pe muchie de cuțit și de deciziile pe muchie de cuțit care s-au luat în raport cu proiectul Guvernului, Proiectul Roșia Montană.

Se întâmplă foarte repede ca în fața noastră să se afle această decizie extrem de importantă privind modificarea, repet, necesară a Legii minelor și, la fel ca și colegii mei din opoziție, resimt și eu ca pe ceva dureros faptul că nu am avut timpul necesar să studiez cele 80 de amendamente.

Dar, atâta timp cât am avut totuși la dispoziție, am descoperit în amendamentele admise de comisie o serie de elemente cu care societatea românească s-a luptat atunci când a fost vorba de Proiectul Roșia Montană. Am descoperit puncte comune care au fost extrem de divergente cu Proiectul Roșia Montană.

În ceea ce mă privește, dacă este vorba de o lege atât de importantă, vă garantez că nu mă voi supune niciunui fel de reguli de disciplină de partid. Deci eu voi vota, dacă astăzi se supune la vot, contra acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașca, microfonul central – Grupul parlamentar al PNL.

Domnul senator Roșca-Stănescu este senator independent, are dreptul la cuvânt, normal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut cuvântul tocmai să exprim acest lucru. Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu nu a vorbit în numele Partidului Național Liberal. Partidul Național Liberal este pentru acest proiect, pentru raportul comisiei. În consecință, va vota pentru.

Voiam să fac această clarificare, ca să nu fie nicio problemă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Sârbu.

Vreau doar să exprim punctul de vedere al grupului: vom vota pentru.

Cu regret, nu pot să fiu de acord cu cele spuse, că nu au avut timp să citească raportul, că legea nu e cunoscută. E arhicunoscută.

Știu că e un prilej foarte bun pentru dezbateri, pentru declarații politice, dar cred că am dezbătut destul pe tema Roșia Montană. Poate trebuie să mai trecem și la fapte. Dacă o să ținem pe loc legile și o să stăm în stradă să vorbim despre ceea ce trebuie făcut, nu cred că România va câștiga ceva.

Grupul nostru va vota pentru.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am o obligație de onoare față de colegul meu, domnul senator Pereș, să-i ofer microfonul, microfonul central. Mă asistă cu atâta abnegație aici, încât nu pot să-i refuz această solicitare.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte, pentru această ofertă. Domnule președinte, Onorați colegi,

Eu o să am un punct de vedere, o opinie separată, dacă se poate spune, față de cele prezentate aici de onoratul nostru coleg Vlad Popa. Nu știu dacă este punctul de vedere neapărat al grupului, pentru că eu știu că Partidul Democrat Liberal susține mineritul, sigur, după spusele inclusiv ale președintelui, după noile reguli pe care Uniunea Europeană ni le impune cu privire la respectarea normelor de mediu și inclusiv a modului în care această importantă îndeletnicire economică se întâmplă în Europa.

Așa că o să-mi permit să am, dacă, sigur, grupul va vota împotrivă... eu o să votez acest proiect de lege, pentru că am promis oamenilor – și Partidul Democrat Liberal a promis, în mai multe rânduri – că această meserie, de minerit, va fi din nou fotografiată și luată după toate regulile europene și transpusă în legislația românească.

Să nu uităm că Legea nr. 85 din 27 martie 2003 reprezintă, de fapt, o perioadă deja trecută. Au trecut mai mult de zece ani și jumătate de când aceste reguli au funcționat în ceea ce înseamnă mineritul și industria românească. Așa că 2007 a fost anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, ne obligă să modificăm și legislația noastră, să ajungem și noi în posibilitatea... așa cum în alte zone din Europa, poate în 27 de țări, în celelalte 27 de țări, această îndeletnicire, sigur, este de minerit și această importantă resursă naturală a țărilor este dată economiilor naționale pentru, sigur, locuri de muncă și pentru un trai mai bun.

Din acest punct de vedere l-am rugat pe domnul președinte să-mi permită să-mi explic votul pozitiv pentru această inițiativă legislativă, chiar dacă am unele semne – și aici dau dreptate tuturor celor care au venit aici și au spus totuși că ne cam grăbim. Am primit... Și îmi permit aici să-l contrazic puțin pe domnul, onoratul domn senator Sârbu, raportul, cel puțin, cu toate amendamentele admise și respinse, l-am primit în urmă cu două ore.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, toate grupurile parlamentare și-au exprimat punctul de vedere. Încheiem dezbaterile generale. Intrăm în procedura de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Legea este o lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Am obligația să întreb dacă există susținere pentru amendamentele respinse. Dacă amendamentele respinse nu sunt susținute,

Cum?

Nu a funcționat aparatul domnului senator Chelaru.

Ce s-a întâmplat?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Liderul de grup.

## **Din sală:**

A găsit motiv!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, fără... Da. Domnule senator Chelaru, poftiți.

Microfonul 3.

Liniște, vă rugăm. Facem exact ceea ce trebuie să facem, conform regulamentului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule președinte,

Este vorba de votul meu. Personal, am fost prezent, toată lumea a văzut, nu mi-a funcționat aparatul. Așa că vă rog să supuneți aprobării reluarea votului.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Avem. Deci domnul senator... Vă rog să scoateți o listă.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nicio listă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Liniște! Liniște!

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și Cadăr Leonard reclamă aceeași situație.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

De asemenea, și domnul senator Cadăr Leonard. Avem două situații în care nu a mers... O să verificăm acum. Două minute. Oleacă de paciență, domnule senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură!

E procedură...

Vă rog.

## **Din sală:**

Nu se poate...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnilor senatori, avem două solicitări ale celor doi senatori care au fost în sală și cărora nu le-a funcționat...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

E bătaie de joc...

Nu se poate... Dacă nu a votat, asta e!

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură, procedură...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu dumneavoastră cereți listă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Eu conduc ședința, domnule senator Oprea.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Și ce dacă?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, ce dacă?! Păi, asta e diferența. Eu conduc și dumneavoastră...

Domnule senator!

Veniți și dumneavoastră să vă uitați, domnule senator. Ia vedeți, este...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Este neprocedural. Nu puteți controla dumneavoastră lista.

Doamnelor și domnilor colegi...

Daaa...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

De ce cereți dumneavoastră listă?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Verificăm situația domnului senator Chelaru.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Păi, nu a votat. Dacă nu a votat...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnilor colegi, verificăm. Am cerut...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Domnule președinte... domnule președinte...

...avem o situație pe care nu pot să o controlez eu, ca președinte de ședință, dar pot să o controleze cei doi secretari.

Avem două... Nu. Eu sunt președinte de ședință. Am cerut listele de vot...

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Și ce dovedește asta? Ce dovedește asta?

Dovedește că două persoane, doi membri ai Senatului nu au putut să-și exercite dreptul de vot...

Nu au votat!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...nu au putut să-și exercite dreptul de vot, deoarece aparatul nu a funcționat. Da?

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Și cum dovedesc?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Noi solicităm reluarea votului, ca să se liniștească lucrurile. Dacă sunt în sală senatori, sunt, dacă nu, nu.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură, procedură...

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule, noi am solicitat să supunem la vot. Nu este altă formulă. Dacă aveți dreptate, aveți.

Hai să reluăm votul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Uită-te și tu!

Domnul senator Barbu.

Vă rog. Procedură.

Fac apel la dumneavoastră să aduceți sala la o formă la care să poată fi purtat un dialog parlamentar. Vă rog mult, domnule președinte, să fie liniște, ca să ne înțelegem.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Rog colegii din stânga să se exprime la microfon, dacă au ceva de spus.

Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Domnule senator Igaș, vă rog să luați loc în sală. Domnilor colegi senatori, luați loc, vă rog, în sală.

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Procedură, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a solicitat din partea... Eu nu pot să iau această decizie. Există o solicitare din partea unui grup parlamentar – Grupul parlamentar al PSD – față de cele două defecțiuni tehnice. Se solicită reluarea votului.

Doamnelor și domnilor colegi, supun la vot solicitarea de repetare a votului. Solicitarea de repetare a votului! Vă rog. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este absolut corect ceea ce faceți, că invocați faptul că un coleg, poate doi, nu au putut să-și exercite dreptul la vot, pentru că nu a funcționat aparatul.

Numai că, în momentul în care eu, și am martor un grup întreg de parlamentari care nu aparțin Grupului parlamentar al PC, am cerut, invocând același lucru: nu funcționa aparatul, nu funcționa cardul de vot, dumneavoastră, în calitate tot de președinte de ședință, ați mers cu votul mai departe.

Fapt pentru care vă rog să păstrați aceeași linie de a conduce, care vă caracterizează, echitabilă față de noi, senatorii, și să mergem mai departe, acesta fiind votul înregistrat.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Plenul este suveran.

## **Din sală:**

Nu votați... Votați singuri... Scoateți cartelele...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Rușine!

Acum funcționează?... Ia vezi...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

85 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator... domnul senator... Mă consult cu domnii secretari dacă, într-adevăr...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și Cadăr, și Crețu, care erau în sală, și Chelaru. Trei voturi dintr-o dată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci avem cele două voturi confirmate ale domnului senator Chelaru și ale domnului senator Cadăr, prezenți în sală, care... Da. Solicit...

Dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu.

Microfonul central.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

S-a votat reluarea votului. Reluăm votul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Rușine!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Le atrag în mod serios atenția stimatului domn coleg Igaș și domnului senator Dincă Mărinică să nu mai vocifereze.

Și nici să protesteze! Da? Vă rog.

Conform votului, care a fost dat de către plenul Senatului... ## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Reluăm votul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...s-a solicitat, din cauza celor două defecțiuni care au fost constatate și cu lista de vot, de către domnii secretari care mă asistă, să resupunem la vot proiectul de lege.

Deci, doamnelor și domnilor,

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Rușine!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Nu votați! Nu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 88 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere...

Din partea Grupului parlamentar al PSD s-a solicitat listă.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 4.

Cristian Rădulescu. Da.

Urmează votul pe lege. Vă rog.

Domnule senator Rădulescu, nu am încheiat procedura de vot. Avem votul pe lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul pentru votul pe lege. Vă rog. Vă rog să vă exprimați votul. Vă rog să vă exprimați votul.

85 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri.

## **Din sală:**

A căzut...

Nu a funcționat.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD solicită listă.

Trecem la punctul următor. Proiectul de lege va fi transmis...

Poftiți?

Și la Grupul parlamentar al PNL.

Poftim? Și la raport?

Deci se solicită, din partea Grupului parlamentar al PSD și din partea Grupului parlamentar al PNL, și la votul pentru raport, și la votul pentru... listă. Da?

Vă mulțumesc. Punctul următor. Domnul senator Rădulescu, microfonul 2. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Lucruri ca acestea se întâmplă când se forțează nota. Ni s-a spus că proiectul este de mult la comisie, că e

ultracunoscut și așa mai departe. Au dreptate cei care au subliniat că raportul, anexa 1 la raportul suplimentar, așa se numește documentul, cuprindea 88 de puncte și a venit în fața noastră acum o oră.

Dacă ar fi putut exista o înțelegere mai bună a raportului, o corelare a pozițiilor, este posibil ca rezultatul să fi fost altul. Dar, pe fond, v-am spus că ne abținem la acest vot. Dar, pe procedură, s-a depășit orice limită. Dumneavoastră, domnule președinte, care țineți foarte mult să se respecte cutumele și, mai ales, regulamentul, vă aduceți aminte că au fost cazuri în care nu ieșea cvorumul cu 20–30 de persoane, dar, când se cerea verificarea cvorumului, se spunea că – la strigarea de catalog anterioară sau la votul anterior, sau conform listei, deci cu o ocazie anterioară – era numărul necesar de senatori și că este dreptul fiecăruia să-și exercite sau nu votul. Există patru atitudini, ne spuneați: pentru, împotrivă, abținere sau nu exerciți votul. Da? Deci există această posibilitate, doi dintre colegii noștri nu și-au exercitat votul și pentru aceștia doi ați întors votul și s-a produs această situație intolerabilă.

Haideți, de acum înainte, să ne conformăm și să avem reguli pentru toate împrejurările, nu pentru legile unora o atitudine și pentru legile altora altă atitudine.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenția dumneavoastră. Aveți perfectă dreptate, dar eu am procedat în limitele regulamentului. Nu eu am luat... Au fost solicitări pentru faptul că la doi colegi nu a funcționat aparatul...

Asta a fost situația.

Am consultat... Am consultat... Domnule senator Igaș, vă atrag în mod respectuos atenția că a vocifera, a țipa nu reprezintă o atitudine de „branconaj”.

Da?

Mulțumesc foarte mult.

Dar nu se poate chiar așa, să țipăm și să urlăm! Îi mulțumesc domnului senator Rădulescu, care a explicat în mod foarte corect aceste aspecte. Aflat în această situație procedurală, nu aveam altă ieșire decât aceea de a solicita și a verifica ceea ce mi... Să solicit verificarea a ceea ce s-a întâmplat și s-a constatat de către doi domni senatori – nu eu, ci secretarii de ședință.

Decizia aparține grupurilor politice. A existat un grup politic care a solicitat reluarea votului.

O solicitare de reluare a votului nu are decât o singură cale de a fi acceptată sau de a nu fi acceptată, aceea potrivit căreia se supune la vot.

Iar în continuare îi dau cuvântul domnului senator Igaș, cerându-i scuze pentru intervenția pe care am avut-o înainte și care, din păcate, în tensiunea care a avut loc în sală, nu-și găsește locul nici în persoana mea, nici în aula Senatului. Vă rog să mă scuzați, domnule senator.

Domnule președinte de ședință, și eu, la rândul meu, dacă trebuie să-mi cer scuze față de colegi și față de dumneavoastră, o fac.

De fiecare dată, dacă am atras atenția de aici, din bancă, am atras atenția doar la respectarea regulamentului, regulament pe care eu îl respect și în virtutea faptului că am fost președintele acestei comisii anul trecut și mandatul trecut, mai exact, și cred că aici, în plenul Senatului, trebuie să respectăm și regulamentul, trebuie să ne respectăm și noi între noi, iar atunci când un coleg, din greșeală, din voință, din nevoință, nu-și exprimă votul, să lăsăm să se exprime la următorul vot.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

Vreau să vă spun că nu avem o soluție și propun Comisiei pentru regulament ca, pentru situații de acest fel, care, prin natura tehnică a votului, pot să apară, să găsească o soluție finală, care să fie tradusă printr-un articol de regulament și să știm ce să aplicăm.

Eu n-am făcut altceva decât să aplic toate regulile Senatului, așa cum sunt ele uzuale.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 2, vă rog. Deci proiectul de lege nu a fost adoptat, merge la Camera Deputaților.

Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi, merge la Camera Deputaților, ca atare.

Doamna senator Anghel. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Aș vrea să nu mai existe în acest Senat momente de genul acesta. Mi-aș dori să nu avem momente gen Anastase – Legea nr. 263/2010.

Este inadmisibil ceea ce se întâmplă! Sub cuvânt de onoare vă spun. Ne convine, nu ne convine, asta este situația, așa a fost votul. Și n-o spun din punctul de vedere al faptului că aș fi de acord sau n-aș fi de acord cu legea, dar ceea ce se întâmplă în această aulă este inadmisibil și, de luni de zile, spun de regulament. Și eu, și dumneavoastră spuneți acum despre el. Ce mare lucru e să facem o ședință, două, trei, să depunem amendamente și să facem un regulament astfel încât să fim legali?

Nici în ziua de astăzi cei care au avut de pătimit după Legea nr. 263/2010 nu au drepturile înapoi. Și n-a fost condamnată doamna, pentru că unul din față sau din spate nu a numărat cum trebuie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Noi, aici, din fericire, avem vot electronic, nu putem să discutăm de altceva decât de rezultatul votului, ca atare. Votul a fost cel care a fost exprimat, proiectul de lege a fost transmis la Camera Deputaților, ca atare.

Punctul următor al ordinii de zi este punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară...

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă mi se pare absolut de mare bun-simț și este un stimulent absolut neimportant, minor, pentru familiile care au copii în România.

Starea de sănătate a populației 0–18 ani, ceea ce înseamnă copilăria, este precară în România și starea de sănătate a întregii populații din România este precară.

Indicatorii stării generale de sănătate – boli cronice, morbiditate, speranță de viață, mortalitate – plasează România pe ultimele locuri în Europa.

Ca unul care vine din zona de asistență medicală pediatrică, vreau să vă spun că pediatria – și știți și dumneavoastră foarte bine – se bazează mai ales pe profilaxie, mai ales pe măsuri preventive, iar aceste vizite de bilanț – acestea sunt denumirile – au ca obiectiv măsurători antropometrice, să se vadă starea de nutriție, să se vadă creșterea, dezvoltarea, și eu le consider esențiale pentru îngrijirea și dezvoltarea copiilor.

Cred că o zi lucrătoare liberă pe an pentru familiile sau aparținătorii legali ai copiilor pare cât se poate de judicioasă și de necesară, iar pentru familiile care au trei sau mai mulți copii, două zile, cumulate sau separate, eu consider că sunt absolut necesare și niciodată n-o să votez împotriva acestor măsuri, cu toate că eu cred că o alocație de cel puțin 100 de lei poate fi mai benefică și cu efect mai bun asupra stimulării natalității, care în România este prăbușită. Și eu cred că pe toți trebuie să ne preocupe această problemă, să ne preocupăm de viitorul populației din România, de piramida vârstelor, care trebuie să fie echilibrată cu toate grupele populaționale, și faptul că alocația pentru această zi se acordă din cheltuielile de personal ale angajatorului nu angajează cheltuieli suplimentare din bugetul național. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu. Microfonul 8.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Solidarității Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere amendamentele aduse la ultimul raport suplimentar, Guvernul susține propunerea legislativă și raportul întocmit de Comisia pentru muncă. Mulțumesc.

Punctul 4?

Punctul 4, Propunerea legislativă privind ziua liberă pentru îngrijirea sănătății copilului.

Din partea Guvernului participă doamna Georgeta Bratu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Din partea inițiatorilor există cineva care vrea să susțină proiectul de lege?

Domnul senator Burlea, microfonul...

Poftiți aici, la prezidiu, domnule senator Burlea. Vă rog să prezentați propunerea legislativă.

Legea are caracter ordinar.

Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc în bancă. Acolo, domnule senator, la masa comisiei, vă rog.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale... Comisia.

Vă rog, domnule senator Pop. Domnule președinte, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 19 noiembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au reexaminat propunerea legislativă și au adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa parte integrantă din prezentul raport.

Menționăm că amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților. În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid...

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Salut inițiativa și mai ales salut faptul că, de data aceasta, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat un aviz favorabil, în virtutea comisiei care este. De obicei, nu ține cont că este Comisia pentru drepturile omului. Mulțumesc.

Mai sunt observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Dacă nu, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de admitere, cu amendamente.

Vă rog, doamnelor și domnilor, deschid votul. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 12 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul. Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 13 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă. Raportul este de admitere. Caracterul legii este ordinar.

Dau cuvântul domnului Alin Mitrică, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă vizează introducerea în categoria personalului care poate să primească stimulentele aferente angajaților care gestionează sau lucrează cu instrumente structurale și de preaderare și a angajaților care își desfășoară activitatea la nivelul a două programe – de

fapt, un program și un mecanism –, și anume Mecanismul Financiar Norvegian și Programul general „Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii”, primul mecanism fiind gestionat la nivelul Ministerului Fondurilor Europene și al mai multor ministere de linie, cel de-al doilea fiind gestionat de către Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule senator Pop, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 6, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 27 noiembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, plecând de la necesitatea existenței unei reglementări unitare în ceea ce privește stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, legea fiind ordinară, iar Senatul prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu știu dacă v-ați exprimat intenționat greșit sau e loc de o corecție. Ați spus: „să ajungă la 26 de clase”, da? Sau i se suplimentează cu 26 de clase, care, înmulțit cu 2,5, înseamnă 62,5%. De ce nu spuneți așa?

De ce nu spuneți așa?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Trecem la punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Raportul este de respingere. Legea este organică.

Inițiatori sunt colegi de-ai noștri, deputați. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Am să întreb dacă din partea inițiatorilor este cineva prezent pentru a susține propunerea legislativă. Nu este.

Dau cuvântul doamnei Georgeta Bratu, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că multe dintre prevederile acestei propuneri legislative se regăsesc în acte normative subsecvente, precum normele de aplicare a Legii nr. 448/2006, precum și faptul că se atribuie un caracter pur medical evaluării persoanelor cu handicap, ceea ce încalcă Convenția ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc frumos.

Domnule senator Pop, de la microfonul 6, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 16 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Votul de respingere a avut în vedere faptul că modificările propuse în inițiativa legislativă vor fi avute în vedere de către ministerul de resort în perioada imediat următoare, plecând de la noile reglementări impuse României prin semnarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În consecință, ratificarea de către țara noastră a convenției deschide perspectiva unor modificări de amploare a actelor normative naționale care privesc persoanele cu dizabilități, handicap.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

Fără a intra pe fond, aici e o chestiune care ține de raportul dintre puterile statului care au capacitate de a face legi: Parlamentul și Guvernul.

De fiecare dată când cineva îmi spune că votul de respingere a avut în vedere faptul că modificările propuse în inițiativa legislativă a unor parlamentari vor fi avute în vedere de către ministerul de resort care va face și va drege în perioada următoare, eu mă întreb: dar de ce nu lăsăm, dacă inițiativa e bună și n-ai ce-i reproșa, pe fond, de ce nu lăsăm inițiativa respectivă să curgă, să se transforme în lege? Și când Guvernul va veni, peste șase luni, peste 12 luni și va face o lege și mai bună, și mai complexă, dacă ele se regăsesc acolo, le abrogă. Dar primatul inițiativei legislative îl avem noi.

Paradoxal, Guvernul are un punct de vedere corect, adică el a dat argumente pe fond. A spus că unele prevederi se regăsesc în acte subsecvente și că altele contrazic legislația

și, prin urmare, a respins, pe fond, argumentând bine această inițiativă.

Și tot paradoxal, pe partea cealaltă, ni se spune din partea parlamentarilor din comisia de profil că e mai bine să lăsăm Guvernul să vină să legifereze și colegii să mai aștepte.

De data asta apreciez argumentația Guvernului.

Mai sunt alte observații, intervenții?

Domnul senator Vochițoiu, microfonul central.

Eu cred că ne pripim dacă vom respinge acest proiect legislativ. Vreau să vă spun, stimați colegi, că această lege – Legea nr. 448/2006 – este singura lege care mai protejează cât de cât drepturile acestor oameni neajutați de soartă, oameni cu dizabilități.

Această lege oricum față de ceea ce ar fi trebuit să fie este cam goală de conținut. Ea nu acordă niciun beneficiu material și de nicio altă natură acestor oameni, ci doar le protejează anumite restricționări... să spun.

Să știți că eu nu cred, de data aceasta, în punctul doi al Guvernului. De fiecare dată când ne recomandă să respingem ceva, ne spune Guvernul că va face el ceva mai bun la anul sau peste câțiva ani. Noi chiar că încălcăm Convenția ONU dacă vom respinge astăzi acest proiect de lege. Și vreau să vă mai spun ceva, stimați colegi din Grupul parlamentar al PSD. Vreți să știți cine sunt inițiatori?

Domnul Andrei Dolineaschi, secretar general al partidului și celebra domnișoară sau doamnă Ștefănescu Elena Cătălina, consiliera fostului secretar general al partidului.

Deci eu nu cred că oamenii aceștia s-au înșelat atunci când au făcut această lege. Haideți, votați cu colegii dumneavoastră din Grupul parlamentar al PSD!

Noi vom vota.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu, microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

N-am să intru în detalii tehnice vizavi de ceea ce e în lege, vizavi de ceea ce spune Guvernul. Am de pus o întrebare. Am văzut cu toții situații care, de-a dreptul, ne-au – hai să nu folosesc cuvinte mari – întristat. Ce să mai constați un handicap, când un om îți vine fără un picior? Îl aduce în cărucior, îl ține în căldură, la 40 de grade, ca să vadă nu știu care medic dacă i-a crescut piciorul.

Astea sunt cazurile pe care le-am văzut. Nu știu dacă ministerul s-a gândit să le rezolve. Înțeleg că depinde și de consiliul județean, și de comisiile de la județ. Nu putem face o lege clară, precisă, și pe oamenii care au situații de genul acesta să nu-i mai vadă nimeni. Nu insinuez că sunt chemați să-i vadă la comisiile acestea, că ar trebui să mai și dea ceva... că aceasta ar fi dezastruos, ar fi dincolo de ceea ce am putea accepta și înțelege! Dar ministerul, dacă tot spune acum că nu e bună legea aceasta, și nu mă refer la ea, chiar dacă vine din partea unor colegi de-ai noștri...

Dar când vine Guvernul să clarifice o situație care există? O vedem cu toții, ne oripilăm, la televizor... ne și angajăm că vom face, că vom drege... Trece evenimentul. La anul, când se duc iarăși în cărucioare, iar îi ține în soare sau poate plouă atunci, sau o fi frig și îi mută toamna... iar ieșim, iar spunem că vom veni să facem o lege.

Dacă doamna... sigur, nu depinde numai de dânsa, dar depinde și de noi. Dacă aș fi foarte convins că legea asta rezolvă tot, am da votul – toți colegii de aici – eu cred, cu bună credință și dincolo de punctul dumneavoastră de vedere, că ați văzut că începem să nu mai respectăm toate punctele dumneavoastră.

Eu știu cum vin, că nu vin de la Guvern. Vin de la minister, acolo le lucrează niște funcționari, vi le dau dumneavoastră în grabă... Hai, și la Cameră, și la Senat... și veniți cu ele și le prezentați.

Sigur, se duc și la Guvern. Dar eu cred că ar trebui... problemele astea care sunt foarte serioase și care țin de oameni necăjiți, de oameni disperați – nu mă refer acum la categoriile celor care importă mașini de lux și bijuterii, și nu știu ce ambarcațiuni –, există o categorie de oameni disperați, oameni care sunt... nu vorbim aici de bani, că, dacă am vorbi de sume de bani, aș înțelege reținerea Guvernului: nu suntem de acord, că n-avem de unde acoperi.

Domnul senator Vochițoiu, microfonul central, procedură.

Vreau să vă întreb dacă știți cumva ce reprezintă ziua de mâine – 3 decembrie.

E Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, stimați colegi!

Mulțumesc. ( _Aplauze.)_

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Cotescu, microfonul3.

Bună seara! Mulțumesc.

Nu știam că mâine e Ziua..., domnule Vochițoiu, dar nici dumneavoastră nu știți despre ce e vorba în legea asta. Iertați-mă că vă spun. E vorba să mai adăugăm câteva boli pentru care nu mai trebuie să vină în fiecare an să fie aprobată, prelungită situația în care se află.

Ei, bine, aceste boli nu fac parte din nomenclatorul pe care l-a dat Ministerul Sănătății și nu e încă sigur dacă unele

sunt sau nu sunt reversibile. Deci problema pentru care noi am dat raport de respingere a fost că legea sau inițiativa legislativă nu a fost complet soluționată și nu au cerut acord nici de la Ministerul Sănătății. Ministerul Muncii nu putea să le prindă fără să fie cuprinse în nomenclator, prin urmare, dacă ea va fi completată și adusă la standardele la care e nevoie, atunci, sigur că e bună.

Deocamdată, asta e situația cu legea de acum. Nu spun că nu e bine și nu trebuie, și nu ar fi bună o lege completă care să-i scutească pe acești oameni să fie umiliți în fiecare an.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## Stimați colegi,

Cred că o decizie înțeleaptă ar fi să o retrimitem la comisie, să se facă o lege bună, comisia să cheme ministere, agenții.... nu știu.. sunt multe, îmi dau seama. Sunt atât de multe că nu le poate chema.

Și săptămâna viitoare terminăm bugetul și mai avem două săptămâni în care putem legifera. Și atunci să veniți cu o lege armonizată și cu Uniunea Europeană, că nu cred că... să prelungim și termenul cu 15 zile, și convențiile astea europene... nu cred că îi plimbă cu elicopterul. Tot așa, se duc și pe la ei cu mașinile... Nu știu dacă stau la rând, ca la noi.

Și să facem o lege completă, una care să nu mai fie...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Sârbu, legea are termen de adoptare tacită pe 16, în condițiile în care e prelungit termenul la 60 de zile.

Deci se propune o săptămână pentru raport suplimentar la comisie.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 105 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a retrimis la comisie.

Punctul 7 al ordinii de zi – Proiectul de lege privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră și pentru facilitarea executării sancțiunilor aplicate acestor încălcări.

Acest proiect de lege are raport din partea Comisiei juridice și un raport din partea Comisiei de apărare. Raportul este de admitere. Legea este organică.

Îi dau cuvântul doamnei chestor din Ministerul Afacerilor Interne, Irina Alexe, microfonul 10, să prezinte proiectul de lege.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege cu care astăzi venim în fața dumneavoastră, dorim să transpunem parțial Directiva 82 a Parlamentului European și a Consiliului European din 25 octombrie 2011 privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră.

Prin proiect se urmărește facilitarea schimburilor transfrontaliere de informații și executarea de către autoritățile române a sancțiunilor aplicate pentru încălcări săvârșite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate în alte state membre și în statele participante.

Vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată de comisii și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Dobrițoiu, microfonul 7, președintele Comisiei pentru apărare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îngăduiți-mi, pentru operativitate, să vă informez că în raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări..., având în vedere că este vorba despre transpunerea în legislația internă a unor norme prezente în directivele europene, cele două comisii au adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere și vă propunem să votăm atât raportul, cât și proiectul de lege în Parlament.

Vă mulțumesc.

Deschidem dezbaterile generale. Domnul senator Oprea, microfonul 2.

( _Domnul senator Oprea nu dorește sa ia cuvântul. Discuții la prezidiu.)_

Doamnelor și domnilor colegi, dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, intrăm în procedură de vot.

Acum, stați că am perturbat eu aparatura.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 105 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 8 – Proiectul de lege privind utilizarea sistemelor destinate blocării și întreruperii radiocomunicațiilor în perimetrele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Comisia juridică este sesizată în fond. Raportul este de admitere, cu un amendament admis.

Legea are caracter ordinar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, microfonul 9. Nu, 9 am spus...

Nu merge _._

Microfonul 10. Nouă nu merge.

## **Domnul Ovidiu Puțura** _– secretar de stat_

## _în cadrul Ministerului Justiției_ **:**

## Mulțumesc.

Prin actul normativ aprobat de Guvern se propune o colaborare între Ministerul Justiției, prin Administrația Națională a Penitenciarelor, și Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM) în

vederea blocării ori întreruperii comunicațiilor în perimetrele de deținere.

Se stabilesc datele și condițiile tehnice, precum și caracteristicile funcționale ale unui astfel de sistem.

De asemenea, proiectul de act normativ statuează că instalarea, punerea în funcțiune și utilizarea sistemelor destinate blocării și întreruperii radiocomunicațiilor se realizează cu avizul ANCOM, pentru fiecare amplasament ori loc în care urmează a se utiliza un astfel de sistem.

Pentru aceste motive, susținem proiectul de act normativ.

Doamna senator Federovici, microfonul 6. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică a avizat favorabil proiectul de lege, cu un amendament.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri care au fost însușite de către Guvern și se regăsesc în proiectul de lege depus la Parlament.

În ședința din 19 noiembrie, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă surprinde inițiativa aceasta, în condițiile în care stăm cum stăm cu bugetul. Aș vrea să întreb reprezentanții Guvernului cât costă dispozitivele acestea, tot ce se cheltuiește. Chiar nu suntem capabili să oprim fenomenul prin alte mijloace mult mai ieftine?

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu proiectul de lege?

Ați pus o întrebare dumneavoastră. Este retorică sau adresată...

Domnule secretar de stat, microfonul 10, v-a pus o întrebare.

Proiectul de lege prevede, la art. 6, că aceste cheltuieli vor fi suportate de către ANCOM din bugetul propriu, aprobat conform legii, și este vorba de o sumă în cuantum de 10 milioane de lei pe an.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Dacă nu mai sunt alte intervenții, raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Legea are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamentul admis. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 99 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 98 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor, încheiem această primă parte a ședinței. Reluăm imediat.

E cu radio?

Nu e cu radio.

E cu radio? La 18.15 reluăm ședința cu sesiunea de întrebări și interpelări adresate Guvernului. Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Or, existența unui alt act normativ nu rezolvă problemele semnalate, și anume faptul că, pe de o parte, se creează discriminare între elevii care urmează cursurile unei unități de învățământ cu profil auto și ceilalți elevi, care sunt nevoiți să apeleze la serviciile școlilor de șoferi particulare, iar, pe de altă parte, investițiile din aceste școli de șoferi nu pot fi recuperate, având în vedere numărul mic de cursanți, astfel scăzând și veniturile proprii ale unităților de învățământ, care și-ar putea rezolva problemele financiare, fără să mai apeleze la bugetul de stat.

În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați, doamnă ministru, care sunt măsurile pe care le are în vedere ministerul pe care îl conduceți în scopul rezolvării problemelor semnalate, având în vedere că se îngrădește doar activitatea școlilor de șoferi din învățământul preuniversitar și, totodată, se creează premisele unei concurențe neloiale între școlile de șoferi.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Ovidiu Isăilă, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Bună seara, stimate colege și stimați colegi!

Începem cea de-a doua parte a ședinței noastre de astăzi, 2 decembrie 2013, dedicată întrebărilor și interpelărilor.

Vă reamintesc că repartizarea timpului pe grupuri parlamentare este după cum urmează:

– Grupul parlamentar al PSD – 22 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute. Începem cu capitolul întrebări.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, și are ca obiect „Școlile de șoferi din învățământul preuniversitar”.

Doamnă ministru,

În răspunsul nr. 28.958/2013 la interpelarea adresată ministerului dumneavoastră în data de 17.06.2013, referitoare la condițiile de funcționare a școlilor de șoferi din învățământul preuniversitar, conform prevederilor art. 5 al Ordinului nr. 1.019/2009, se specifică abrogarea acestuia prin intrarea în vigoare a Ordinului nr. 733/2013, care preia însă aceleași prevederi la art. 4 lit. a) din norme, și anume:

„Școlile de conducători auto sunt organizate:

a) ca societăți comerciale, regii autonome, precum și ca școli de conducători auto organizate la nivelul Ministerului Educației Naționale sau organizate de instituții de învățământ particular acreditate conform legii, care școlarizează numai elevii sau studenții înmatriculați în sistemul propriu de învățământ pentru profilul auto, precum și organizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Apărării Naționale, care școlarizează cursanți doar pentru nevoile proprii.”

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru al finanțelor publice și vicepremier, domnul Daniel Chițoiu.

Obiectul întrebării: „Principalele probleme ale mediului de afaceri”.

Domnule ministru,

Un sondaj prezentat săptămâna trecută de către înalți oficiali ai Băncii Naționale colegilor lor din cadrul Fondului Monetar Internațional prezenta o radiografie a mediului de afaceri local la finele acestui an.

Cea mai mare problemă a companiilor românești din ultimele șase luni este legată nu de greutatea finanțării, ci de gradul ridicat de fiscalitate din România.

De asemenea, problema insolvențelor s-a dublat față de anul trecut, iar firmele mici se izbesc de dificultatea găsirii de clienți.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți intenționează a le lua în vederea sprijinirii companiilor.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Ionel Agrigoroaei, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o întrebare domnului ministru Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură.

Obiectul întrebării: „Noua acciză, de 7 eurocenți, pe carburanți”. ## Domnule ministru,

În ciuda tuturor avertismentelor date de specialiștii în economie, actualul Guvern a decis să introducă acciza de 7 eurocenți pe litrul de carburant. Ca să fim corecți, trebuie să informăm românii că această nouă taxă va genera, în realitate, o creștere cu 20% a prețului la pompe.

Domnule ministru,

Totuși, care este suma reală ce va fi generată de aplicarea noii taxe și cum va fi cheltuită aceasta?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Am și a doua întrebare, tot scurtă, adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Întârzierea semnării Acordului de parteneriat cu Uniunea Europeană”.

Domnule ministru,

Acordul de parteneriat, documentul în baza căruia se fac alocările pentru exercițiul financiar 2014–2020, ar fi trebuit să fie deja semnat până la această oră. În baza lui, România primește cele 40 de miliarde de euro ce i-au fost alocate în următorii șapte ani. Uniunea Europeană a acuzat că România a trimis la Bruxelles documente lipsite de acuratețe, în care explică neconvingător de ce cere finanțarea pe un domeniu sau altul.

Conform ultimelor estimări, în cel mai fericit caz, acordul va fi semnat în martie 2014. Totuși, domnule ministru, ați declarat că „România dorește să dea drumul la proiecte înainte, asumându-și riscul să nu primească, ulterior, decontări”.

## Domnule ministru,

De ce a fost întârziată semnarea acordului vital pentru România și de unde vor fi acoperite decontările pentru proiectele care nu vor corespunde standardelor impuse de Uniunea Europeană?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Dan Nica, ministrul pentru societatea informațională.

Obiectul întrebării: „Accesul gratuit la internet în mediul rural și orașele mici”.

## Stimate domnule ministru,

În România, accesul la informarea prin internet al populației din mediul rural și din orașele mici este foarte redus, în comparație cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, în condițiile în care aproape jumătate dintre români locuiesc la țară.

Introducerea internetului _wireless_ gratuit în spațiile publice din mediul rural și din orașele mici, precum parcuri, piețe centrale și cămine culturale, ar permite și locuitorilor acestor zone, în special tinerilor, să aibă acces gratuit la informații din mediul online, la fel ca și cei din centrele urbane dezvoltate.

## Domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați care este punctul de vedere al Ministerului Societății Informaționale referitor la asigurarea serviciului de internet gratuit în spațiile publice din mediul rural și din orașele mici.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Pot să dau citire și celei de-a doua întrebări?

Vă rog frumos.

## Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul întrebării: „Acordarea scutirii de plată a impozitului pe locuință pentru cei care și-au reabilitat termic locuințele”.

Stimate domnule prim-ministru,

În baza Directivei europene 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului, statul român a demarat un program de reducere a consumurilor energetice casnice, având ca scop atât reducerea noxelor eliminate de centralele termice, cât și reducerea costurilor suportate de cetățeni pentru încălzire și apa caldă din locuințe.

Majoritatea primăriilor de sector și mai multe primării din țară au aprobat hotărâri care-i scutesc, pentru o perioadă de timp, de la plata impozitului pe locuințe pe cei care și-au reabilitat termic locuințele, facilitatea urmând a se acorda începând cu anul următor finalizării lucrărilor de reabilitare.

Documentația care trebuie întocmită pentru acordarea scutirii de plată a impozitului pe locuințe este extrem de laborioasă. Mai mult, pentru proprietarii de locuințe care au efectuat lucrări în regie proprie, documentația se dublează.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să-mi precizați dacă se are în vedere implementarea acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților locale, precum și simplificarea metodologiei de acordare a scutirii de plată a impozitului pe locuință.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este una de sezon, a mai multor români, adresată domnului Niculae Havrileț de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Obiectul întrebării: „Care este prețul energiei termice pe care-l va plăti consumatorul individual în această iarnă?”.

Domnule președinte,

Recent ați declarat că în această iarnă prețul energiei termice va crește cu 5%, modificare ce nu va afecta bucureștenii. De asemenea, ați specificat faptul că mai bine de 250 de milioane de euro sunt suportate de populație pentru bonusurile acordate celor 37 de centrale termice care se bazează pe cogenerare. Ca urmare, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este motivul creșterii prețului la energia termică și cine va suporta diferența?

– Care este valoarea actuală pentru fiecare județ și cât este subvenționat?

– De ce creșterea prețurilor se va reflecta în toate orașele, mai puțin Bucureștiul?

– Care sunt județele unde se află cele 37 de centrale și care este valoarea bonusurilor acordate fiecăreia în ultimii ani? Ce modernizări s-au făcut din aceste sume și cât a ajuns în salarii, indemnizații sau prime încasate de managementul societăților de termoficare?

– În fine, care este valoarea pierderilor și a datoriilor la bugetul de stat și al asigurărilor sociale înregistrate de cele 37 de centrale?

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Obiectul și motivarea întrebării: „Starea patrimoniului național, între interesul național, cultural și unul imobiliar”.

Domnule ministru,

Clădiri emblematice ale Iașiului, și nu numai, cu valoare istorică și culturală riscă să dispară, fiind în stare avansată de degradare, indiferent de natura juridică a proprietății. De multe ori se observă că sunt lăsate să se năruie în mod deliberat, pentru a răspunde unor interese imobiliar-financiare ale unor persoane, deși clădirile fac parte din patrimoniul cultural național. Alteori, degradarea lor se agravează în condițiile în care proiectele depuse pentru restaurare încă așteaptă aprobările consiliilor județene sau ale ministerului pentru finanțare. În astfel de condiții se află Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, Muzeul de Istorie Naturală din Iași, Muzeul Teatrului, Casa scriitorului Iacob Negruzzi și multe altele, din Iași, dar și din toată țara.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Marcel Bujor, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Combaterea discriminării vârstnicilor pe piața muncii”.

În cadrul audiențelor acordate la biroul senatorial din teritoriu, a fost ridicată frecvent problema angajatorilor care evită să încadreze pe piața muncii persoane cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani, motivând capacitatea și competența redusă a acestora în muncă.

Fenomenul discriminării pe criterii de vârstă la locul de muncă este forma de discriminare raportată cel mai frecvent, persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani având șanse infime de a găsi un loc de muncă în vederea unui trai decent, făcând parte dintr-un grup vulnerabil din punct de vedere social și economic.

Având în vedere faptul că persoanele de vârstă prepensionară întâmpină dificultăți de integrare pe piața muncii, vă rog, doamnă ministru, să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

1. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți în vederea elaborării și implementării unor strategii pentru creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă, în vederea prevenirii și combaterii nivelului de sărăcie cu care se confruntă această categorie vulnerabilă?

2. Care este stadiul implementării unor inițiative de acordare de subvenții sau de reducere a contribuțiilor angajatorilor pe o perioadă determinată, menite să contribuie la un acces crescut al persoanelor vârstnice pe piața muncii? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Liviu Marian Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, doamna senator Vasilica Miron.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi adresa două întrebări domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Prima întrebare se referă la „Problemele de la Liceul Teoretic «Mihai Eminescu» din Bârlad”, unde, domnule ministru, cadrele didactice de la acest liceu din județul Vaslui solicită urgent sprijin în rezolvarea unei probleme extrem de grave. Astfel: „Școala are spațiu de școlarizare pentru un singur schimb, pentru un număr de 2.500 de elevi, dar, momentan, sunt școlarizați 1.450 de elevi. Autoritățile locale impun elevilor, fără acordul consiliului profesoral, consiliului de administrație, comitetului de părinți, sindicatului (...), program de lucru în două schimburi, urmând ca o parte din spațiul de școlarizare să fie închis temporar, dar, de fapt, se urmărește să se dea o altă destinație respectivelor spații. Deja Primăria Bârlad, prin firmele cu care «colaborează» de mulți ani, face presiuni asupra conducerii – asupra administratorului de patrimoniu și administratorului financiar – și ia decizii de închidere a instalațiilor, cheltuind bani nejustificat, bani care pot fi folosiți pentru plata gazului, curentului, apei.”

(...)

Aceste cadre didactice solicită sprijin de urgență, deoarece consideră că:

„– există spațiul de școlarizare, conform normativelor standard;

– peste 400 de elevi fac naveta zilnic în mediul rural; – naveta pe perioada de iarnă este imposibilă în anumite situații;

– alocarea unei cote de gaz, de energie electrică adecvate situației ar rezolva problema;

– nu s-a făcut nicio economie când s-a procedat așa în anul 2010–2011;

– elevii și profesorii au stat în condiții dificile ani la rând și pot sta în continuare, neacceptând program în două schimburi;

– lipsa investițiilor din ultimii 30 de ani nu trebuie să fie suportată în prezent de profesori și elevi;

– nu există nicio transparență în relațiile dintre primărie, conducerea școlii, profesori, părinți etc.”

Având în vedere situația prezentată, vă întreb, domnule ministru, care este poziția ministerului pe care îl conduceți referitor la cele de mai sus și ce măsuri intenționați să luați pentru rezolvarea situațiilor reclamate de corpul didactic al Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, Vaslui.

## Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Vasilica Miron. Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Domnule ministru,

Mănăstirea Sucevița este situată la doar 18 kilometri de Rădăuți, în județul Suceava, aceasta fiind înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Pentru comoara de arhitectură, de pictură medievală și de obiecte bisericești pe care Mănăstirea Sucevița o posedă, restaurarea și punerea în valoare a tuturor acestora constituie obiective deosebit de actuale. Ca urmare, în martie

2010, s-a început derularea proiectului „Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Sucevița”.

Lucrările executate au urmărit: reorganizarea muzeului, organizarea unei expoziții permanente de icoane, restaurarea și conservarea iconostasului, modernizarea sistemului informatic, refacerea căilor exterioare de acces și a celor interioare.

Din păcate, acoperișul Mănăstirii Sucevița nu a fost luat în calcul pentru restaurare.

Având în vedere acest lucru, vă întreb, domnule ministru: nu considerați că este necesară acordarea unei sume de bani pentru restaurarea acoperișului, întrucât tot ceea ce s-a făcut în interiorul acestei mănăstiri s-ar distruge?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Bună seara!

## Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnilor Gabriel Oprea – viceprim-ministru, Mircea Dușa – ministrul apărării naționale, Radu Stroe – ministrul afacerilor interne și George Cristian Maior – directorul Serviciului Român de Informații.

Se referă la: „Organizarea sărbătoririi Zilei Naționale a României în București”.

Am luat în considerare în adresarea întrebării următoarele argumente, și anume că:

A. 1 Decembrie este o sărbătoarea a tuturor românilor, prilej de bucurie și de a-și aminti că „Unirea națiunea a făcu-o!”;

B. Faptul că România este un stat social și democratic, și nu unul polițienesc și că nu au existat de-a lungul timpului niciodată niciun fel de incidente care să justifice introducerea controlului corporal și controlului genților celor care doreau să asiste la sărbătoare;

C. Și, apreciind că eforturile bugetare și umane deosebite care s-au făcut erau destinate tuturor cetățenilor, și nu doar unor reprezentanți ai autorităților și ai mass-media.

Din acest motiv, solicit următoarele informații:

1. Care a fost explicația introducerii multiplelor filtre care au blocat accesul la eveniment pentru majoritatea cetățenilor doritori să privească parada de la Arcul de Triumf?

2. În baza căror prevederi legale cetățenii ar fi trebuit să accepte a fi supuși controlului corporal în spații publice (parc, trotuare), fără a fi suspectați de nimic și atât timp cât cei care executau aceste controale nu și-au declinat apartenența la vreo autoritate, nu s-au legitimat și nu purtau niciun fel de însemn vizibil?

3. De asemenea, aș solicita domnilor miniștri, ca specialiști în domeniul siguranței publice, să-mi spună ce alte efecte consideră că au avut aceste controale, cu excepția creșterii tensiunii în rândul cetățenilor care s-au simțit umiliți și/sau furioși ajungând să scandeze împotriva organizatorilor și să huiduie de Ziua Națională, de altfel, organizată foarte bine sub alte aspecte.

Precizez că am fost acolo, martor și victima evenimentelor.

Mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului director Narcis Ștefan Neaga, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

Obiectul întrebării: „Situația contractelor pentru deszăpeziri”.

Stimate domnule director,

Într-o informare realizată de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Iașiul a fost inclus pe lista județelor care se înzăpezesc cel mai ușor.

Aproape toate sectoarele de drumuri naționale din județ se află în pericol de înzăpezire. Atenție sporită trebuie acordată pe timp de iarnă pe DN 24C, din Iași către Sculeni, pe DN 24, la ieșirea din oraș spre Vaslui, DN 28B, între Târgu Frumos și Hârlău, pe DN 28 între Iași – Târgu Frumos – Ruginoasa – Moțca, dar și pe legătura dintre Târgu Frumos – Strunga, către Roman, sau între Moțca și Târgu Neamț.

Domnule director,

Vă rog să-mi comunicați stadiul încheierii contractelor pentru deszăpeziri și situația la nivelul județului Iași.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată doamnei Maria Grapini, ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Obiectul întrebării: „Stimularea exportului IMM-urilor din România”.

Stimată doamnă ministru,

La fel ca în întreaga Europă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România este principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând aproximativ două treimi din totalul salariaților din economie. Cei mai mulți dintre aceștia lucrează în servicii, aproximativ 30%, și comerț, 27,2%. Totodată, se remarcă contribuția IMM-urilor din industria prelucrătoare la crearea locurilor de muncă, care angajează aproape 27% din numărul total de salariați, deși deține numai 10% din numărul de firme.

De asemenea, în ultimii ani, se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potențialul resurselor interne ale pieței de desfacere, dar și datorită politicilor guvernamentale de sprijin și susținerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toți parametrii, fiind singurul grup de firme cu o evoluție constant pozitivă pe termen mediu.

Pentru că nu mai sunt colegi, la capitolul întrebări, care să susțină la microfonul central, pentru stenogramă, o să menționez că au mai depus întrebări la secretariatul Senatului următorii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD – Nicolae Marin, Doina Elena Federovici și Darius Bogdan Vâlcov;

– din partea Grupului parlamentar al PNL – Nelu Tătaru, Ioan Cristina, Adrănel Cotescu, Paul Ichim;

– din partea Grupului parlamentar al PDL – Marius Bălu, Ciprian Rogojan, Alin Tișe, Anca Daniela Boagiu și Valeriu Todirașcu... E bine așa? Domnul senator Todirașcu era prezent în sală, dar...

– din partea Grupul parlamentar al UDMR – Tánczos Barna;

– din partea Grupului parlamentar al PC – Vasile Nistor. Cu aceasta, trecem la interpelări.

Îl rog și îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul interpelării: „Introducerea gazului metan în orașul Huedin, județul Cluj”. Domnilor miniștri,

Lucrările pentru implementarea proiectului de introducere a gazului metan în orașul Huedin, județul Cluj, au fost demarate în anul 2009. Din cauza nealocării fondurilor necesare de către fostele guvernări, lucrările s-au oprit în apropierea orașului.

Introducerea gazului metan în oraș ar fi benefică atât pentru locuitori, cât și pentru dezvoltarea economică a orașului și ar permite înființarea unui parc industrial în zonă. Domnilor miniștri,

Vă rog să-mi precizați cum vor sprijini cele două ministere finalizarea lucrărilor de introducere a gazului metan în orașul Huedin, județul Cluj.

Solicit răspuns în scris, senator PSD de Cluj, Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Deneș Ioan.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului mediului și schimbărilor climatice, doamnei Rovana Plumb.

Obiectul interpelării: „Verificarea deversărilor din minele închise”.

Stimată doamnă ministru,

În urmă cu o săptămână au avut loc în județul Bistrița-Năsăud o serie de deversări de ape de mină în râul Someșul Mare, deversările provenind din mina Rodna.

Din primele verificări, se pare că deversările au fost posibile din cauza furturilor din sistemele care asigură zona minei închise.

Având în vedere aceste probleme și ținând cont că deversarea de ape de mină nu a fost singura din această zonă, vă rog să-mi precizați, doamnă ministru, dacă ați dispus verificări la nivelul tuturor minelor închise care reprezintă astfel de riscuri. De asemenea, vă rog, doamnă ministru, să-mi precizați dacă, la acest moment, există riscul producerii de astfel de deversări de apă de mină și în alte zone și ce măsuri au fost luate pentru preîntâmpinarea unor poluări considerabile ale apelor râurilor aflate în apropierea exploatărilor aflate în conservare sau închise.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării este „Propunerea nr. 13 de majorare a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de la buget prin reducerea cheltuielilor de peste 300 de milioane de euro anual, generate de decontările Casei de Asigurări, a raportărilor false din spitale și de internările nejustificat de lungi”.

## Stimate domnule ministru,

În raportul emis de Institutul Britanic pentru Excelență în Sănătate – NICE International – din Marea Britanie, plătit, în 2001, cu un milion de euro pentru a analiza situația din sănătate din România și a propune soluții pentru îndreptarea ei, se menționau următoarele: „Există o subfinanțare relativă a sectorului de asistență primară și ambulatorie, iar acest lucru este asociat cu anomalii structurale și de finanțare care au condus la o subutilizare evidentă a asistenței medicale primare, o evidentă suprautilizare a asistenței medicale spitalicești.”

Într-o raportare recentă a Guvernului, cu ocazia rectificărilor bugetare din vara anului 2013, se admitea că, în anul 2012, cheltuielile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru servicii medicale în unități cu paturi au reprezentat 1,6 miliarde euro anual (41%), o sumă apropiată de cea cheltuită pentru compensarea medicamentelor, în timp ce serviciile medicale în ambulatoriu au reprezentat numai 450 de milioane de euro anual, deci de trei ori mai puțin. Spitalele reprezintă adevărate „găuri negre” pentru sistemul de sănătate din România, risipind cel puțin 20% din sumele decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin filialele sale județene, adică colosala sumă de peste 300 de milioane de euro anual.

Tot în raportul celor de la NICE International din Marea Britanie se dezvăluie mecanismele care duc la această enormă risipă: „Finanțarea spitalelor pe baza grupelor diagnostice (DRG) nu reprezintă costul real al tratamentului. Datele care au dus la stabilirea grupelor diagnostice și a costurilor au fost precare. Nu există o nivelare/ajustare a riscului adecvată sau corespunzătoare. Există, în consecință, o codificare falsă din eroare sau cu intenție. Nu există o recalibrare periodică a sistemului DRG, care a rămas același de 15 ani.”

Domnul senator Ionel Agrigoroaei, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Liviu Marian Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o interpelare domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul interpelării: „Blocarea conturilor de către ANAF duce la situații absurde. Zeci de mii de români au rămas fără niciun venit”.

Domnule prim-ministru,

În doar trei luni, inspectorii ANAF au reușit să strângă de la români 300 de milioane de euro prin blocarea conturilor. Unii ar putea crede că acest lucru este un succes pentru fisc și pentru bugetul statului. Realitatea însă e una groaznică pentru sute de mii de români cinstiți. Goana autorităților după bani naște și situații disperate pentru cei executați. Mulți s-au trezit fără nicio sursă de venit pentru că cei de la fisc pot avea acces la toate conturile deodată.

Din ianuarie 2013, executările silite reprezintă 10% din încasările la bugetul de stat. De multe ori însă avem de-a face cu abuzuri grosolane din partea ANAF-ului. Vă dau un exemplu concret. Dacă un datornic are conturi deschise la mai multe bănci, executarea silită se aplică asupra tuturor acestor conturi și, practic, fără să știe una de alta, toate băncile pot vira banii datorați ANAF în același timp. Altfel spus, românul ajunge să plătească de mai multe ori aceeași restanță. Procedura de recuperare a banilor este extrem de greoaie. În plus, domnule prim-ministru, cine plătește alergătura și timpul pierdut? Blocarea conturilor și retragerea unor sume necuvenite de către stat pot duce la falimentul personal sau al firmei. Cine plătește pentru aceste drame?

E adevărat, fiscul a recuperat, în 2013, peste 300 de milioane de euro, dar, prin greșelile și presiunea inutilă făcute, a adus la sapă de lemn zeci de mii de români și a distrus mii de firme și, de multe ori, pentru datorii insignifiante în raport cu efortul și resursele depuse de ANAF pentru recuperarea lor.

V-am spus-o în repetate rânduri, domnule prim-ministru, adevărații bani nu sunt în sumele recuperate pentru cele câteva amenzi neplătite de un român simplu sau penalitățile la plata datoriilor pentru o firmă. Misiunea ANAF și eforturile trebuie să se îndrepte spre marea evaziune fiscală, la importuri, în marile puncte vamale, acolo unde încasarea de taxe trebuie făcută pe valoarea și cantitatea reală de mărfuri ce intră în țară.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop.

Se pregătește domnul senator Marin Burlea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Situația conflictuală de la Universitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord, Baia Mare”.

## Domnule ministru,

Am primit câteva întrebări din partea unui grup de profesori de la Universitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord, Baia Mare, pe care vi le transmit și dumneavoastră pentru a le analiza și a ne remite un punct de vedere. Astfel, este vorba de următoarele probleme:

„– Care este atitudinea ministerului în legătură cu faptul că, la Universitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord, Baia Mare, nu s-a plătit «plata cu ora» pe semestrul II al anului universitar trecut și nu se plătește nici în acest an universitar, iar norma a fost încărcată la 16 ore obligatorii, indiferent de gradul universitar avut?

– Care este atitudinea ministerului cu privire la faptul că domnul prorector al Universității Tehnice Cluj, Centrul Universitar Nord, Baia Mare, cu de la sine putere, nu a înaintat spre aprobare Senatului Universității Tehnice Cluj-Napoca hotărârea Consiliului profesoral al Facultății de Resurse Minerale și Mediu din semestrul II al anului universitar 2012–2013 de a scoate la concurs, în anul universitar 2013–2014, un post de profesor universitar și unul de conferențiar? Putea domnul prorector, potrivit legii, să cenzureze hotărârile Consiliului profesoral?”

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Marin Burlea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului educației naționale, domnul Remus Pricopie, din partea senatorului Marin Burlea, Circumscripția electorală nr. 24, Iași, Colegiul electoral nr. 5.

Obiectul este „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2000 să fie modificată, în sensul acordării locurilor bugetate”.

Stimate domnule ministru,

Promoției 2010–2016 de la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” – Iași, i-au fost alocate 270 de locuri bugetate, spre deosebire de alte promoții echivalente, egale, care au beneficiat de 300 de locuri. Conform art. 5 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2000, actualizată în 2005 („Criteriile și standardele de performanță au în vedere numărul de credite, media generală sau ponderată la finele anului anterior, precum și alte criterii stabilite de senatul universitar. Fac excepție studenții care îndeplinesc condițiile pentru a primi burse sociale”), din aceste locuri bugetate este acordat un număr nelimitat studenților care îndeplinesc condițiile pentru a primi burse sociale.

Menționez că neprecizarea unui număr limitat de locuri bugetate acordate celor care obțin aceste burse sociale încurajează oportunitățile unor studenți de a obține ilicit acte care pot atesta încadrarea acestora în criteriile pentru acceptarea dosarelor sociale.

Pentru studenții din anul IV din cadrul Facultății de Medicină Generală a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, în anul universitar 2013–2014, apare o situație fără precedent. Din 64 de dosare sociale depuse, au fost aprobate un număr de 56. Dintre acești studenți, 16 primesc burse sociale, iar 40 ocupă un loc bugetat, deși, în ordinea descrescătoare a punctajelor, ar ocupa un loc în regim de taxă.

În anul universitar precedent, în aceeași promoție au fost doar 23 de dosare sociale aprobate, astfel încât majorarea semnificativă a numărului de dosare depuse, cât și a celor aprobate a ridicat un semn de întrebare în rândul studenților care, din cauza dosarelor sociale, ocupă locuri în regim cu taxă.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Obiectul întrebării este „Finanțare pentru repararea digurilor din județul Brăila”.

Doamnă ministru,

Readuc în atenția dumneavoastră problema digurilor brăilene, a căror stare devine din ce în ce mai îngrijorătoare, dat fiind și faptul că aceste diguri nu au beneficiat de reparații capitale de ani de zile. Din răspunsul la întrebarea pe care v-am adresat-o în luna septembrie, cu privire la situația lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor în județul Brăila, reiese preocuparea ministerului, dar și a Administrației Naționale „Apele Române” vizavi de rezolvarea acestei probleme.

Informațiile din răspuns arată că pentru trei din obiectivele de investiții din Brăila au fost elaborate studiile de fezabilitate/DALI, iar pentru consolidarea malului drept al râului Siret în dreptul și în aval de satul Corbu Vechi, comuna Măxineni, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, obiectivul fiind propus pentru lista de investiții din acest an. Din păcate, fondurile insuficiente au făcut acest lucru imposibil.

Zilele trecute, presa locală relata despre problemele cu care se confruntă digurile brăilene, pentru a căror reparare nu au mai fost alocați bani încă din anul 2007, semnalul de alarmă fiind tras chiar de către autoritățile cu atribuții în domeniu.

Ne aflăm deja în iarnă, iar peste aproximativ trei luni, în sezonul inundațiilor, digurile brăilene, ar putea fi puse din nou la grea încercare. Pericolul ce planează asupra sutelor de familii care locuiesc în zonele vulnerabile la inundații și care se poate materializa când ne așteptăm mai puțin, în funcție de capriciile vremii, nu poate fi ignorat.

Luând în considerare aspectele prezentate, vă rog să-mi comunicați, doamnă ministru, dacă există posibilitatea ca obiectivele de investiții din Brăila pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate, eventual, obiectivul ai cărui indicatori tehnico-economici au fost aprobați de minister, să aibă prioritate la următoarea alocare de fonduri de care va beneficia Administrația Națională „Apele Române” pentru lucrări împotriva inundațiilor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul întrebării: „Situația concretă a investițiilor chineze în România”.

În urma celei de-a treia ediții a Forumului Economic și Comercial China – Europa Centrală și de Est, la care a fost prezent premierul chinez, însoțit de o delegație guvernamentală și de aproximativ 200 de reprezentanți ai unor importante companii chineze, au fost semnate 13 acorduri care reprezintă primii pași ai unor viitoare investiții chineze în România. Suma vehiculată reprezintă valoarea unor posibile investiții în domenii precum cel economic, comercial, tehnologic, telecomunicații, agricultură, turism, infrastructură, tehnologie informatică etc. și însumează neoficial peste 8,5 miliarde de euro.

Guvernul a elaborat Planul Național de Investiții Strategice și Crearea de Locuri de Muncă, una dintre etapele acestuia constând în atragerea de investiții străine în cuantum de 10 miliarde de euro și crearea de minimum 50.000 de noi locuri de muncă până la finalul acestui an, în contextul în care investițiile străine sunt cu 30% mai mici în 2013 decât în anul precedent. Astfel, interesul companiilor chineze de a investi în România reprezintă, teoretic, o oportunitate de relansare economică și creare de noi locuri de muncă.

Având în vedere cele expuse, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

1. Care este valoarea reală a acordurilor parafate,

reprezentând baza unor investiții viitoare în România?

2. Când estimați că aceste investiții vor avea un

fundament concret de realizare?

3. Cum va arăta peisajul investițiilor în anul 2014 în vederea atragerii mai multor investitori de pe piețele externe? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu interpelarea.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Actualizarea listei medicamentelor compensate”.

Stimate domnule ministru,

Pacienții români sunt singurii din Uniunea Europeană care nu au acces la medicamente de ultimă generație, care le-ar putea crește speranța de viață și șansele de vindecare.

În prezent, accesul cetățenilor la medicamente este limitat, atâta timp cât lista medicamentelor compensate nu a fost actualizată din anul 2008.

Actualizarea listei de medicamente ar genera un impact pozitiv la produsul intern brut – se arată într-un studiu realizat de Institutul de Prognoză al Academiei Române, cu susținerea Local American Working Group.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați în răspunsul dumneavoastră când va fi aprobată actualizarea listei de medicamente compensate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator Florin Constantinescu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Inițierea unei anchete la Școala «Nikos Kazantzakis», din Brăila”.

Domnule ministru,

Școala „Nikos Kazantzakis”, din Brăila, este zguduită de un scandal oripilant. Totul a început în ziua când un învățător al școlii, domnul Niță Negoiță, a plecat de la școală și nu s-a mai întors acasă, fiind dat dispărut. Imediat, atât unii dintre părinții elevilor de la clasa domnului Niță, cât și fiica acestuia au afirmat că dispariția dascălului ar fi fost cauzată de presiunea la care ar fi fost supus în urma problemelor grave pe care le întâmpina la școală din cauza unor elevi care îl terorizau. Tot ei spun că învățătorului i s-a reproșat că nu era în stare să-și stăpânească clasa. După trei săptămâni de la dispariție, trupul dascălului a fost găsit în apele Dunării.

Părinții mai multor copii de la clasa la care preda domnul Niță sunt extrem de revoltați și susțin că elevii agresivi, care au ajuns la Școala „Nikos Kazantzakis” după ce au fost exmatriculați de la altă școală și care l-au adus pe învățător în pragul disperării, au grave probleme de comportament și că, într-adevăr, au dreptul la educație, dar nu au ce căuta într-o școală normală. Părinții susțin că elevii agresivi nu-și băteau doar colegii de clasă, ci că i-ar fi jignit și lovit chiar și pe dascălul Niță, și pe directoarea școlii. Acești părinți acuză conducerea școlii că ar încerca să mușamalizeze actele de violență la care sunt supuși copiii lor atunci când se află la școală.

În legătură cu acuzațiile care i s-au adus dascălului, cum că nu ar fi fost în stare să-și stăpânească clasa, părinții

elevilor susțin că domnul Niță era un om cu 35 de ani de experiență la catedră, care își cunoștea foarte bine meseria, iar ei sunt... sau erau mulțumiți de educația pe care copiii lor o primeau de la acesta. De cealaltă parte a baricadei se află tatăl elevilor agresivi, care susține că băieții lui sunt victime în toată această poveste.

Cazul a făcut subiectul mai multor ediții ale publicațiilor din presa locală, fiind preluat și de presa națională, și a intrat în atenția poliției și a Direcției pentru Protecția Copilului din Brăila.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Pentru stenogramă, menționez că au depus interpelări la secretariatul Senatului:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Alexandru Mazăre și Ion Toma;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Paul Ichim, Marin Adrănel Cotescu și Ioan Cristina;

- din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori

- Tișe Alin și Marius Pașcan;

– din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Vasile Nistor.

- Cu aceasta, declar închisă ședința Senatului din

- 2 decembrie 2013.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648159]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 156/10.XII.2013 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei