Mihai Niță

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Introducerea taxării inverse la 1.01.2012, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2011, pentru lingourile obținute prin topirea deșeurilor neferoase la care s-au adăugat elemente de aliere a avantajat câteva firme cu capital străin, care exportă peste 80% din această resursă națională, în timp ce majoritatea firmelor românești care produc plusvaloare prin activități de retopire și-au redus drastic activitatea, cu consecințe cunoscute: reduceri de personal, taxe și impozite.

Motivarea pentru emiterea acestei ordonanțe a fost prevenirea evaziunii fiscale.

La prima vedere, se pot susține anumite suspiciuni de evaziune fiscală în acest domeniu, iar acestea pot să apară frecvent în cazul firmelor care colectează direct de la populație (tip REMAT), și nu la firmele care valorifică aceste deșeuri prin topire-turnare, care se aprovizionează numai de la societăți comerciale specializate.

În concluzie, având în vedere prevederile legislației europene (Directiva 2006/112/CE), care sunt prioritare, protejarea și valorificarea superioară a resurselor țării, precum și necesitatea găsirii de soluții pentru dezvoltarea și creșterea economică a României, considerăm că este absolut necesară revizuirea legislației fiscale în domeniul modului de taxare a deșeurilor feroase și a produselor obținute prin valorificarea acestora.

Ca atare, stimați colegi, vă rog să dați un vot favorabil pentru această inițiativă, care vine să îndrepte o eroare cu consecințe destul de grave în economia românească.

Iată ce a făcut această ordonanță:

– a distrus aproximativ 20 de firme care produceau aliaje pentru industria românească;

– a lăsat fără locuri de muncă aproximativ 1.000 de muncitori; – România pierde lunar aproximativ 3 milioane de euro prin aplicarea acestei ordonanțe;

– se încurajează exportul de deșeuri, și nu valorificarea în mod eficient a acestora.

Acest lucru va determina ca, într-un timp foarte scurt, să cumpărăm materie primă din import. De fapt, acest lucru se și realizează.

Sper ca, măcar acum, să se înțeleagă că această ordonanță nu a făcut deloc bine și îmi pare rău că cei care au analizat această inițiativă, de la Guvern, pot să spun că au tratat-o cu mare indiferență. Cum, domnilor, se poate ca un produs care se numește lingou și e materie primă pentru industria românească să-l împărțim în două: dacă este produs de o firmă, are TVA, este purtător de TVA, produs de altă firmă, același reper nu are...