Alina Ștefania Gorghiu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă uitam peste fișa proiectului de lege, care este un proiect cât se poate de amplu și foarte important, cu consecințe viitoare majore pentru România, din păcate, și cu foarte multe consecințe urâte.

Sunt trei aspecte care merită punctate, referitor la acest proiect de lege.

Primul este termenul-limită pentru transpunerea directivei. Pentru că, știți cum e, vorba lungă..., dar termenul de 26 iunie 2017 ar fi fost reper sau ar fi trebuit să fie un reper obligatoriu pentru Guvernul României. Și nu doar că nu aud justificări astăzi, ci aud, așa, niște vorbe înșiruite care n-au niciun fel de rezultat, niciun fel de logică și, mai ales, nu reprezintă niciun fel de scuză.

În al doilea rând, aspectul important pe care trebuie să-l menționăm cu toții este faptul că, de curând, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de transpunere a directivei, o decizie despre care nimeni nu vorbește, care ar putea să aducă sancțiuni pentru România de nici mai mult, nici mai puțin de 1,8 milioane de euro. Da? Vorbesc de cuantumul minim al sancțiunii, la care se adaugă, bineînțeles, penalitățile cominatorii pe care le știm cu toții, de vreo 21.000 de euro pe zi. N-am auzit de la Guvern o vorbuliță despre toate aceste sume pe care România ar putea să le plătească.

Iar cel de-al treilea aspect se referă la faptul că actualul Guvern am simțit că vrea să facă din Parlament un țap ispășitor. Mai devreme sau mai târziu, dacă lucrurile vor merge în ritmul acesta, să știți că responsabilii trebuie identificați și trebuie să știm cu toții de ce România va plăti asemenea penalități, fără să aibă Parlamentul vreo vină.

Evident că unul dintre aspecte este cel ridicat de colegul nostru de la USR, și anume că amânarea nedorită a acestui proiect a constat în faptul că una dintre prevederile proiectului de lege în forma inițială propusă de Oficiul

pentru Combaterea Spălării Banilor a fost cea referitoare la eliminarea posibilității societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și de a acorda un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative.

În cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului, coincidență sau nu, evident, un caz de firmă cu acțiuni la purtător este cel – mulțumesc – al societății de construcții de drumuri TelDrum. Coincidență sau nu, numele acestei firme întotdeauna e vehiculat alături de cel al domnului Dragnea, acuzat de procurorii DNA că ar fi cel care controlează compania. Noi nu știm acest lucru, dar sunt destul de multe coincidențe.

Din fericire, știți că proiectul a vizat să elimine din legislația națională acțiunile la purtător, singurele acțiuni permise fiind cele nominative, respectiv cu datele de identificare ale proprietarului, însă – și cu asta permiteți-mi să revin spre finalul intervenției –, din nefericire, suntem în situația în care n-am respectat acest calendar de transpunere a directivei. Ni s-a solicitat și astăzi în Biroul Senatului s-a prezentat o solicitare din partea doamnei Věra Jourová, comisar european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen pentru o discuție pe tema directivei – o corespondență care nu știu cum se va finaliza.