Stenogramă plen

Domnule senator Ganea, vă rog să poftiți la prezidiu. Domnule Marian Pavel, dacă vreți să veniți, pentru un sfert de oră, la conducerea ședinței.

## PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

V-aș face propunerea ca, la punctul II – inițiative legislative, punctul 15, Proiectul de lege „Legea tineretului”, să-l aducem la primul punct și vă fac și propunerea, ca lider al Grupului UDMR, să fiți de acord cu retrimiterea la comisie, pentru trei săptămâni, a acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Lavinia Craioveanu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de astăzi. Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea să vină la conducerea ședinței.

Domnule senator Pavel Marian, vă rog totuși să veniți să mă ajutați la conducerea ședinței, că nu avem altă soluție. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 septembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 95.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Pavel Marian, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă cu privire la ordinea de zi sunt observații? Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2.

O propunere am și eu de suplimentare a ordinii de zi.

La punctul 5, II – inițiative legislative, aș vrea să suplimentăm ordinea de zi cu Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Aceasta are raport de la comisie.

Și, de asemenea, aș vrea la punctul 6 să aducem Proiectul de lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, pentru că are termen de adoptare tacită 27.09.2018.

Legea offshore punctul 5 ar fi, nu, pe ordinea de zi? 5 și 6.

Punctele 5 și 6.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Bun. Dacă mai sunt alte observații.? Nu mai sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul ordinii de zi, cu modificările propuse de colegii noștri senatori.

Cine este pentru?

Mâna sus.

96 de voturi pentru.

Împotrivă?

Mi se atrage atenția că sunt colegi senatori care au votat și pentru, iar acum votează și împotrivă.

Reluăm votul.

Cine este pentru ordinea de zi, cu modificările propuse?

Nu sunt.

Ordinea de zi, cu modificările propuse, a fost aprobată. Vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru această zi: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00 – vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Înțeleg că nu.

Un vot împotrivă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu pot așa, întâmplător, că cine știe ce-mi trece prin cap. Deci, domnule Băsescu, „pentru”, „împotrivă” sau „abținere”?

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Împotrivă.

Împotrivă.

Cu un vot împotrivă, programul de lucru pe ziua de astăzi a fost aprobat.

Avem o notă de sesizare a Curții Constituționale, pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2018 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație – procedură de urgență;

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2015 pentru prorogarea termenului

de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice – procedură de urgență;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu privire la Centenarul României _–_ procedură de urgență;

Un vot împotrivă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Un vot împotrivă, două abțineri.

A fost aprobată această solicitare.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise în secțiunea a II-a a ordinii de zi, conform procedurii pe care am stabilit-o.

Punctul 1, Proiectul de lege „Legea tineretului” (L443/4.09.2018).

Avem deja o solicitare făcută de Grupul UDMR de retransmitere la comisia de specialitate, pentru trei săptămâni; domnule senator Cseke Attila, da?

În unanimitate, solicitarea de retrimitere la comisie a fost aprobată, pentru trei săptămâni.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L315/22.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președinte – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, având în vedere faptul că obligația menținută în această propunere legislativă este deja veche de 12 ani. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Ion Rotaru, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

În regulă, vă mulțumesc. Doamna senator Hărău, microfonul 2.

Fiind vorba de o propunere liberală, propunere a doi colegi liberali, vreau să vă expun motivația Domniilor Lor.

Pe măsură ce administrațiile locale încep să rămână fără bani, modalitatea arcului guvernamental fiind aceea de a face cheltuieli centralizate, ar fi bine ca și din sarcinile autorităților locale să fie transferate spre centru. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

Votul: la ora 17.00, conform programului aprobat.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii adopției nr. 273/2004 (L310/22.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, microfonul 5, domnule deputat. Vă rog să vă și prezentați.

## **Domnul Iulian Bulai** _– deputat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Iulian Bulai, sunt deputat USR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, pe argumentele prezentate de Guvern.

Și cu majoritate de voturi, așa cum am spus, raport de respingere.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect? Înțeleg că nu. Declar... Da, doamna senator Presadă. Microfonul 2, vă rog.

Stimate doamne senatoare și stimați domni senatori PSD–ALDE,

Vigilența cu care sunteți oricând dispuși să păziți națiunea și familia de pericole închipuite...

Da, îmi permiteți să continui intervenția mea...

Să votați referendumuri care ne dezbină, în anul în care ar trebui să fim uniți, și să vă apărați propriile interese...

Domnule deputat...

...este admirabilă, este remarcabilă...

Domnule deputat...

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Uniunea Salvați România nu este de acord cu propunerea făcută. Credem că autoritățile publice locale trebuie să fie un exemplu pentru tot ceea ce înseamnă angajare și încadrare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități. Ar trebui ca aceste autorități, fiind mai aproape de cetățean, să fie cu atât mai mult un exemplu în ceea ce înseamnă integrarea persoanelor cu dizabilități.

Prin urmare, vom vota împotriva propunerii legislative. Mulțumim.

...este superbă.

Vă rog să-mi permiteți să termin.

Domnule deputat,

Vă tai microfonul, dacă nu înțelegeți că sunteți aici, în Senatul României, unde există ceva mai multă disciplină.

Rugămintea e să vă referiți la subiectul pentru care ați fost invitat la cuvânt.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Nu mă puteți cenzura, domnule președinte.

Este dreptul meu constituțional!

Nu mă cenzurați! Aveți obligația să-mi permiteți să vorbesc!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Despre inițiativa legislativă, vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Poftiți? Asemenea cuvinte adresați dumneavoastră în Senatul României?!

Domnule deputat...

modificarea și completarea Legii adopției, aflat în prezent în circuitul de avizare interministerială. Mulțumesc.

Domnul senator Dircă, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Haideți să verificăm cu toții art. 101 și 103 din Regulamentul Senatului și, înainte de a lua cuvântul și de a expune motivele pentru care s-a ajuns la această propunere legislativă, au loc o introducere și o prezentare.

Bun. Suntem în situația în care avem 55.000 de copii în orfelinate, ca urmare a unei proaste administrări de-a lungul timpului. Ceea ce a făcut...

Asemenea cuvinte adresați dumneavoastră în Senatul României?!

Domnule deputat Bulai... Domnule deputat, am rugămintea să reveniți la inițiativa legislativă.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Ce păcat că dedicația și unitatea în spirit de care dumneavoastră dați dovadă nu au existat și atunci când era vorba despre familii reale și copii reali. Nici nu vă pasă că peste 55.000 de copii suferă în continuare, rămași în orfelinate și plasamente familiale!

De fapt, sunteți uniți în a refuza inițiativa USR de modificare a Legii adopției, pentru că nu vreți să dați o șansă copiilor să crească într-o familie. La fel cum PSD, sub toate numele sub care ați guvernat această țară în ultimii 30 de ani și ați avut control în Parlament, a păstrat și a susținut o legislație imposibilă...

Domnule deputat...

...bizantină, în contra copiilor abandonați...

Domnule deputat, am rugămintea să vă opriți.

...și a celor care voiau să-i adopte.

Vă rog să întrerupeți microfonul 5.

Rugămintea la dumneavoastră, când veniți în Senatul României, e să aveți respect față de senatori. Aici este inacceptabil tipul ăsta de comportament.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președinte – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul comun de respingere al Comisiei pentru muncă și al Comisiei juridice, cu mențiunea că Ministerul Muncii a inițiat un proiect de lege privind

Care este problema de procedură, domnule senator?

## Dați-mi voie.

Ceea ce a făcut colegul meu acum: și-a prezentat motivele pentru care a ajuns a promova acest proiect de lege. Pe de altă parte, dumneavoastră, în calitate de președinte al ședinței, aveați obligația să asigurați liniștea în sală, politica ședinței.

Pe de altă parte, nu i-ați cenzurat pe colegii noștri care îi îngrădeau dreptul la exprimare și acopereau ceea ce el spunea. În schimb, ați preferat să-i tăiați microfonul colegului nostru. Chiar dacă nu ne convin anumite situații și ceea ce unul dintre colegii noștri ne prezintă, sunt niște date reale în România. Nu putem să ignorăm lucrurile astea.

Pentru aceste considerente, vă rog respectuos să revenim, să reluăm procedura, să-l lăsăm pe colegul nostru, fără să-l agresăm verbal, să-și prezinte opinia și motivul pentru care a înțeles să inițieze această propunere de lege, iar, ulterior, sigur că da, în cadrul dezbaterilor putem combate afirmațiile pe care colegul nostru le susține.

Dar ați cerut respect din partea dumnealui față de senatorii României și, la fel, cer și eu respect față de orice alt demnitar. Că suntem senatori sau deputați, Constituția nu face diferență între noi. Cu toții suntem demnitari ai României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

101 și 103, revin, din regulament.

## Domnule senator,

Cu tot respectul pentru dumneavoastră, două lucruri vreau să vă spun.

Prima chestiune: m-am uitat pe expunerea de motive a actului normativ, nu făcea nicio referire la declarația politică cu care a început colegul dumneavoastră. Nu are nicio legătură expunerea de motive cu ce spunea dânsul.

Al doilea lucru: există art. 131, vă rog să mă verificați, din regulament, care spune că „senatorii și celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligați să se refere exclusiv” – spune textul – „la chestiunea în dezbatere pentru care s-au înscris la cuvânt și să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, președintele le atrage atenția” – ceea ce am făcut – „și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. Nu se admite” – spune alin. (2) al aceluiași text – „dialogul dintre persoana înscrisă la cuvânt și ceilalți senatori”. Ca urmare, ceea ce am dispus este absolut corect, pe regulament.

Vă rog, dacă vreți să aveți o replică. Microfonul 2. Vă rog, foarte scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru dreptul la replică.

Și doresc să vă învederez dispozițiile art. 101 din Regulamentul Senatului, și anume: „Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către inițiator sau, după caz, de către reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii.” În expunerea...

Absolut de acord, numai că colegul dumneavoastră nu a făcut asta.

Acelea erau motivele. A prezentat motivele.

Bun.

Suntem juriști. În al doilea rând...

Vă mulțumesc mult.

În al doilea rând, vă rog să-mi permiteți...

Vă mulțumesc mult.

Ăsta este motivul. Eu înțeleg aplicarea lui 131, aveți perfectă dreptate, însă trebuie să-l lăsăm să-și respecte motivele. Iar în expunerea de motive a inițiativei legislative colegul nostru nu avea de unde să cunoască că va primi un raport de respingere. Deci astfel nu avea cum să aducă aceste critici în expunerea de motive.

Ca urmare a raportului de respingere adoptat în cadrul comisiei, sigur că, dacă vine aici cu elemente suplimentare, să ne atragă atenția asupra unei situații de fapt, poate pe unii dintre noi să ne trezească la realitate cu privire la situația minorilor aflați în această situație și...

Am înțeles, vă mulțumesc mult.

## Și eu vă mulțumesc.

Haideți, vă rog, o dată pentru totdeauna, să reluăm, să-i oferim colegului nostru posibilitatea de a-și exprima un punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitrescu. Ați dorit să interveniți? Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte de ședință,

Fac această intervenție ca să intrăm în cadrul regulamentar. O să fie o intervenție de procedură.

În acest context, vreau să spun două lucruri. Aș fi vrut să încep mai ferm, așa, că eu, personal, m-am săturat de atâtea lucruri spuse neprincipial, nelegal, incorect, numai pentru că se poate crea o tribună politică din susținerea unui proiect de lege. Și avem aici o domnișoară pe care eu am încurajat-o, că îmi place cum vorbește, și care procedează în acest fel. Dar putem noi... Eu, ca parlamentar care sunt în acest Parlament de 27 de ani... Să vină stimatul nostru coleg – pentru că e stimat domnul coleg, pentru că e deputat domnul coleg și pentru că a fost ales – și să spună că nu s-a întâmplat nimic în legătură cu această problemă atât de gravă?!

Și vreau să vă spun, doamnelor și domnilor colegi, senatori și dumneavoastră, tânăr reprezentant al noului val de politicieni, că România a avut o situație dezastruoasă în acest domeniu, că Legislativul din România și guvernele succesive... Și, _nota bene_ , nu PSD-ul a condus, în această perioadă, de fiecare dată. A fost ceea ce, iarăși, este un bun câștigat al democrației – alternanța la guvernare, care, iar, a fost o realizare democratică remarcabilă, de care poate nu ați auzit, da?

Această problematică a copiilor a făcut obiectul unei monitorizări atât din partea Uniunii Europene, cât și a Consiliului Europei și, cu mari eforturi financiare și de înțelegere și, dacă vreți dumneavoastră, de comprehensiune la nivelul întregii clase politice, am reușit să nu mai avem un subiect din acesta. Pentru că atunci când s-a terminat acest subiect, cu amărâții de copii din România, am trecut la corupție, că așa-i în partea asta a Europei.

Nu pot să accept...

Domnule coleg, nu vorbiți cu colegii, pentru că eu unul nu v-am întrerupt.

Degeaba, nu pot să-l ajut cu nimic. Și aveam atâta bunăvoință să încerc să-l ajut, să plece cu ceva de aici.

Domnule, îmi întrerup cuvântul pentru probleme de procedură și mă adresez direct dumneavoastră. Nu știu cum vă cheamă și vă rog să mă scuzați. Ați venit degeaba în Parlament și mi-e teamă că plecați la fel.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Cazanciuc, microfonul 6, pentru prezentarea acestui raport.

## Stimați colegi,

Nu știu dacă cineva a observat că suntem în pragul adoptării tacite a acestui proiect de act normativ, tocmai pentru că am încercat la nivelul comisiei, prin nenumărate întâlniri, să putem trece două-trei propuneri din acest act normativ, care, din păcate, nu are coerența necesară pentru a modifica Legea adopțiilor. Lege care în urmă cu doi ani de zile a fost modificată în mod substanțial, în urma unor dezbateri foarte extinse, cu ONG-uri, cu toți cei implicați, și astăzi, din păcate, nu avem un act normativ care să poată primi un vot favorabil. Deși, cum am spus, am făcut cred că cinci-șase întâlniri la nivelul comisiilor pentru a putea să găsim formule pentru câteva dintre propuneri. Și nu aș spune decât două dintre ele.

Ce încearcă inițiatorii să ne propună astăzi? Să extindă sfera persoanelor care pot adopta internațional și să restrângă, pe de altă parte, drepturile părinților firești, lucruri care vin în contradicție cu angajamente internaționale ale României și cu procedurile în vigoare.

Pe de altă parte, este, în momentul de față, tot ca urmare a unor dezbateri cu foarte multe organizații implicate, o propunere de act normativ venită de la Guvern, care găsește soluții la cele două-trei probleme semnalate în ultimii doi ani de aplicare, după ultima modificare, făcută în mod substanțial.

De aceea cele două comisii vă propun un raport de respingere.

Mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Domnul senator Alexandrescu, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Mă bucur că ajunge la plen această lege, care a fost inițiată de domnul deputat Iulian Bulai, de la USR, care a fost semnată de mai mulți deputați și senatori USR, printre care mă număr și eu, dar care a fost semnată și de foarte mulți deputați de la PSD – și senatori –, de la PNL, de la PMP. Sunt convins că acești semnatari vor susține în continuare acest proiect de lege.

În momentul de față, în România există aproximativ 57.000 de copii sub măsura protecției speciale. 18.000 dintre ei trăiesc în centrele de plasament și rezidențiale, după ce au fost abandonați de familie sau au suferit abuzuri în sânul acesteia. Dintre aceștia, aproximativ 3.200 de copii sunt declarați adoptabili, adică doar 5,7%.

Lipsirea copiilor de un mediu familiar adecvat limitează dezvoltarea personală și profesională a unui copil și, în același timp, menține un cost ridicat al serviciilor sociale în domeniul protecției copilului.

Legea pe care am propus-o își dorește să îmbunătățească actuala Lege a adopției, pentru a crește rata adoptabilității acestor copii.

Din nefericire, Guvernul a emis un punct de vedere negativ.

Noi am analizat punctul de vedere al Guvernului, l-am citit cu mare atenție și aș vrea să vă supun discuției următoarele aspecte:

În primul rând, Guvernul susține că nu este oportună o nouă modificare a Legii adopției, deoarece ea a fost recent schimbată, în 2015, în 2016. Nu înțelegem acest motiv că nu e necesară o modificare a Legii adopției, câtă vreme Guvernul propune, pe de altă parte, spre dezbatere publică o lege de modificare și completare a Legii adopției. Ori e nevoie de o modificare a Legii adopției, ori nu e nevoie de o modificare a Legii adopției.

Mai departe. Legea pe care am propus-o modifică anumite etape ale procedurii adopției interne, și anume ca aceste etape să fie derulate prin organisme private autorizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, cu scopul de a accelera această procedură. Cu cât un copil e mai repede adoptat și integrat într-o familie, cu atât pentru el este mai bine. Guvernul ne transmite însă cu privire la acest aspect că acum, când vorbim, instituțiile

Vă rog să conchideți, domnule senator.

Vrem ca fiecare copil abandonat să crească într-o familie. De aceea astăzi vă invit să votați pentru dreptul copiilor abandonați de a crește în familie. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne, domni senatori, Domnule deputat,

Tema adopției..., a legislației în materia adopției și, mai ales, a flexibilizării legislației procedurilor, pentru a accelera adopția internă, subliniez, este o temă reală, pertinentă, necesară. Și eu, personal, am susținut în repetate ocazii necesitatea ca guvernele – și anterioare, și cel actual – să propună o legislație în acest sens și aștept cu mare interes și cu mare nerăbdare această minune.

Dar, revenind la subiectul în speță, eu eram tentat, pentru că sunt un tip esențialmente de bună-credință, până mă lămuresc despre ce este vorba, să cred în baza expunerii de motive, că este dorința pozitivă, generoasă, de a flexibiliza procedurile, în vederea accelerării adopțiilor. Nu doar intervenția total neinspirată și lipsită de respect față de instituția Senatului, ci și anumite elemente din..., până la urmă, din conținutul proiectului de lege pe care le-am descoperit prea târziu, recunosc, pentru că am avut o discuție anterioară cu domnul deputat, de fapt, îmi demonstrează o cu totul altă situație.

Și aici vreau să aduc aminte un lucru pe... Sau să spun un lucru pe care dumneavoastră nu-l cunoașteți. Și întrebarea pe care o pun – și retoric, pentru că n-aștept un răspuns: este oare cu adevărat bună-credință când spui că demonstrezi și vrei să faci lucruri din interesul..., pentru interesul copiilor care au nevoie de ajutor sau când spui adevărul și când minți, atunci când intervii în cazul familiei Botnariu și intervii în dezbaterile publice din Norvegia, în acel moment dramatic când cinci copii au fost luați, unul literalmente de la sânul mamei, și când dai interviuri în presa norvegiană, și când intri în emisiuni în mass-media românească, pe telefon, chiar cu sora tatălui, care era rupt în bucăți – sora care sună de la Chicago –, și vii și pledezi pentru faptul că este absolut justificat să iei copiii de la părinți, că este absolut justificat ca statul secularizat norvegian, prin acea instituție odioasă numită Bernevernet, să intre în viața familiilor, să intre în viața părinților cu copii și să ia acești copii pentru faptul că acea fetiță a cântat un cântec creștin la școală?

Pentru că... Pentru că statul secularizat, iată, produce astfel de minți. Dar până una-alta mai avem, din fericire, atâta raționalitate în această sală a Senatului României.

Și vreau să spun foarte clar: da, procedură de adopție națională flexibilizată; da, s-o facem odată, pentru că sunt copii care au nevoie să fie preluați de părinți români; și „nu” pentru partea a doua a proiectului de lege pe care l-ați propus, pentru că vorbiți de deschiderea conductei de adopții internaționale. Și, de fapt, eu cred că despre asta vorbim în această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Doamna senator Hărău Carmen, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Fără a încerca să fac un proces de intenție cuiva dintre antevorbitori, politizarea problemei acesteia mi se pare descalificantă, indiferent cine, cum și sub ce formă o face.

Și vreau să vă atrag atenția, cu respect, asupra unei realități.

Avem de a face cu un proiect legislativ semnat pe tot arcul politic, dat de la stânga la dreapta, de numeroși colegi. Nu fac parte dintre inițiatori, dar constat a nu știu câta oară că avem în față Guvernul, reprezentantul Guvernului, care clatină din cap și zice: „Nu. Guvernul știe mai bine.” Și atât de bine tot știe Guvernul, și acesta, și cele dinaintea lui – ca să fim obiectivi, raționali și să discutăm în termeni de fairplay –, încât copiii, mulți copii nu reușesc să-și găsească un pat care-i așteaptă și pe cineva care să le spună o poveste. Și atunci vin eu și întreb, ca unul care într-adevăr este preocupat, ca un parlamentar care este preocupat să nu vină aici degeaba și să ajungă să plece degeaba, așa cum bine spunea un antevorbitor: nu vi se pare, stimați colegi, că începem să fim aici degeaba și că facem figurație, câtă vreme rolul nostru a început să se reducă la a aproba, cu majoritate parlamentară, evident, ordonanțe de urgență, la a aproba, cu aceeași majoritate parlamentară, proiecte legislative și suntem de multe ori în situația să aflăm din Monitorul Oficial ce se mai întâmplă cu legislația României?

Așadar, haideți să ne mobilizăm totuși, să nu venim în Parlamentul României degeaba, ca să avem de unde pleca, degeaba, evident.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare UDMR sau ALDE mai sunt luări de cuvânt?

Domnule Băsescu, vă rog, microfonul 2.

Se pare că v-ați învățat la microfonul central. Vă rog.

Ce să fac, domnule președinte de ședință, asta e soarta mea, să fiu la microfonul central.

Încă o vreme.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Vă rog.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Problema în discuție este o problemă extrem de delicată și cred că prin acest proiect de lege aproape că avem o abordare brutală față de sensibilitatea problemei adopțiilor în România.

Poate mulți colegi mai tineri nu știu exact drama adopțiilor în România până la introducerea unei legislații corespunzătoare. Nu pot să nu remarc totuși că acest proiect de lege are și câteva elemente pozitive. Și aș menționa unul în care se arată grija chiar pentru copilul adoptat, și anume acea indemnizație de 85% din salariu care s-ar plăti mamei care adoptă copilul sau tatălui, celui care îl are zilnic în îngrijire.

Mai mult decât atât, este un lucru pe care trebuie să-l recunoaștem: dacă sunt absolut de acord cu o profundă și extrem de atentă selectare a eventualelor adopții internaționale, trebuie să recunoaștem că pentru adopțiile naționale birocrația este mult prea ridicată și acestea trebuie stimulate.

De aceea, aș avea o propunere, pentru că parcă, noi, toți, știind cât de dificile sunt adopțiile naționale, parcă o respingere a acestui proiect de lege ar fi un semnal care nu-i tocmai pozitiv. Și aș face următoarea propunere: având în vedere că la Guvern este în pregătire o lege care să simplifice adopția națională, v-aș propune să trimitem înapoi la comisii această lege, pentru că are și câteva elemente pozitive. În așteptarea legii Guvernului, să fie preluate din cele două proiecte soluțiile cele mai bune, repet, pentru adopțiile naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Două precizări. Termenul de adoptare tacită este astăzi.

2. Solicitarea nu poate fi făcută decât de liderul unui grup parlamentar.

Domnul Vlad Alexandrescu.

Nu mai aveți grup.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Asta-i viața!

Asta-i viața!

Fac propunerea, în numele Grupului USR, de retrimitere a legii la comisie. Termen – o săptămână.

Și, dacă depășim timpul, totodată, de suplimentare a timpului; nu știu exact care e termenul de adoptare.

În regulă.

Deci, dacă putem suplimenta, pentru complexitatea legii, pentru că, într-adevăr, este o lege complexă, cu două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

8 abțineri. Solicitarea a fost respinsă. Stimați colegi, În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comun este unul de respingere a propunerii legislative.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Supun votului raportul de respingere. Vă rog să votați. Cine este pentru raportul de respingere? 89 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă. Abțineri? 18 voturi la abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă a fost respinsă.

Am să vă rog să-mi îngăduiți să revin la punctul 2, dezbătut anterior.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 78...

Îmi pare rău, am mers mai departe.

...din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L315/22.05.2018).

Este vorba de o lege organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere.

79 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Punctul următor pe ordinea de zi, punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 22 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L313/22.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Bădulescu.

Vă rog la microfonul 5. Sau vreți 3? 5-ul e acolo unde stau inițiatorii.

Bună ziua!

Proiectul de lege dorea modificarea art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 în sensul eliminării unui articol care abilita Guvernul să emită un act normativ în vederea menționării categoriilor de persoane cu handicap care ar fi beneficiat de acest spor de 15%.

Rațiunea pentru care a fost propus acest proiect de lege este faptul că timp de mai bine de un an de zile nu se emisese niciun act normativ în acest sens. Înțeleg că săptămâna trecută Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pe această temă, dar în continuare susțin proiectul de lege și o să comentez și în zona când se vor da..., în zona în care se va da cuvântul la dezbateri generale pe proiectul de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președinte – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Măsurile prevăzute în propunerea legislativă deja au fost adoptate prin hotărâre a Guvernului, săptămâna trecută, așa cum a spus și domnul senator Bădulescu.

În concluzie, Guvernul nu susține inițiativa legislativă pentru această modificare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Ion Rotaru, microfonul 7.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere, pe argumentele care au fost prezentate atât în cadrul comisiei, cât și aici, în sala de plen, de reprezentantul Ministerului Muncii.

Există reglementare în acest sens.

Pe cale de consecință,

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect? Doamna senator Hărău Carmen, microfonul 2.

Grupul Partidului Național Liberal din Senat consideră că nu există o suprapunere a prevederilor acestui proiect de lege cu ceea ce este deja reglementat, că proiectul de lege ar aduce un plus de clarificare și de reglementare pozitivă, deci va susține proiectul de lege.

Votăm împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Domnule senator Bădulescu, vă rog. Microfonul 5.

Într-adevăr, există anumite diferențe între proiectul de lege și ordonanța Guvernului promovată săptămâna trecută, însă esența problemei este cu totul alta. Atâta timp cât Legislativul a hotărât ca 15% să fie acordat persoanelor cu handicap, durata în timp a măsurii a fost cea care a determinat efectiv promovarea acestui proiect de lege. Să ne gândim că Legea salarizării unitare a fost votată anul trecut, în anul 2017, în vara anului 2017, în iunie. Venim acum, după un an și trei luni, venim cu ordonanță de urgență. Proiectul de lege tocmai asta a vrut să facă, să grăbească implementarea legii și să elimine Guvernul din această ecuație.

Pe de altă parte, prevederile din ordonanța Guvernului se limitează doar la persoanele cu handicap grav sau accentuat. Dacă proiectul de lege viza toate categoriile de persoane cu handicap angajate în sistemul bugetar...

Asta este diferența între ceea ce propunea proiectul de lege și care a fost și spiritul în momentul în care s-a adoptat acel amendament; că, știți foarte bine dumneavoastră, în Senat am discutat foarte mult la Comisia pentru muncă pe marginea acestui articol 22.

În fine, lucrurile par să se îndrepte pe făgașul normal, dar, repet, există diferențe între proiectul de lege și ordonanța Guvernului.

Pe de altă parte, această situație naște și o altă problemă. Dacă nu cumva – și ridic aici, în plen, o întrebare –, dacă nu cumva este necesar să adoptăm o lege prin care, în momentul în care Legislativul dispune să se emită un act normativ de către Guvern, fără să precizeze termenul, să ajungem în situația în care să existe un termen-limită până la care Guvernul să adopte acea măsură. Mi se pare inadmisibil ca un an și trei luni să dureze textul unei ordonanțe care are patru rânduri. Nu știu dacă au fost foarte multe studii în spatele acestei ordonanțe, dar este greu de crezut că a fost foarte mare chin pentru a emite o ordonanță de urgență...

Vă mulțumesc, domnule senator.

...în acest sens. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Vă rog, doamna senator, microfonul 2. Doamna senator Presadă.

Am rugămintea respectuoasă la toți să avem intervenții mai scurte, că avem patru acte normative extrem de importante și numai 40 de minute pentru dezbatere. Vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Am fost parte din Comisia pentru muncă atunci când s-a adoptat acest articol la Legea salarizării unitare, care spunea că persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia de acest spor de 15%. Apoi, printr-o lege trecută chiar în cursul acestui an, acest articol a fost modificat. În orice caz, în oricare dintre situații, categoriile de persoane cu handicap care ar fi urmat să beneficieze de acest spor urmau să fie definite printr-o hotărâre a Guvernului. Hotărârea Guvernului a venit în ședința Guvernului de săptămâna trecută abia.

Așadar, domnul Bădulescu este îndreptățit și era îndreptățit să-și susțină proiectul propus.

Aș vrea să întreb Guvernul ce număr are această hotărâre a Guvernului, în primul rând, și numărul, datele Monitorului Oficial când a fost hotărârea publicată. Pentru că, până în acest moment, eu nu am văzut decât niște declarații de presă făcute de către purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Deci ne poate spune reprezentantul Guvernului despre ce hotărâre a Guvernului vorbim? Pentru că până nu vedem...

Am înțeles.

...acea hotărâre a Guvernului...

Am înțeles, doamna senator.

...până nu o vedem, noi nu putem să știm dacă este oportună sau nu adoptarea propunerii făcute de către domnul Bădulescu.

Mulțumesc.

Am înțeles.

Domnule președinte, vă rog, microfonul 8, răspundeți la asta.

Putem răspunde în scris, domnule președinte, nu am numărul la mine, să vă spun ce număr are hotărârea.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Este în regulă. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Abțineri?

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul următor pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L390/25.06.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Cine este de la Guvern pentru această lege? Vă rog, domnule președinte, microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc.

Având în vedere că, din motive obiective, domnul președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor este..., nu poate să fie prezent, în calitate de reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, vă rog...

Guvernul susține varianta inițială, aprobată pentru ordonanță a Guvernului, pentru că acest proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea sistemului național de prevenire și combatere a terorismului prin transpunerea directivei Uniunii Europene.

Fiind vorba de o transpunere a Uniunii Europene, Guvernul nu susține amendamentele admise din raportul celor două comisii. Adresăm rugămintea de a fi aprobată varianta inițială transmisă de către Guvern. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, domnul senator Robert Cazanciuc, pentru prezentarea raportului comun întocmit cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Microfonul 6.

## Stimați colegi,

Am avut multe dezbateri în cadrul celor două comisii pe marginea acestui proiect de act normativ, care transpune o directivă privind combaterea spălării banilor.

Am încercat să ținem un echilibru între spiritul acestei directive și a evita un _copy-paste,_ care nu face altceva decât..., la un moment dat, să pună în dezbatere mai mult decât este cazul modul în care statul își protejează anumite valori fundamentale. Au fost în jur de 20 de amendamente admise de la toate grupurile parlamentare. Credem că la finalul acestor dezbateri avem un act normativ închegat, în spiritul Directivei privind combaterea spălării banilor și prevenirea terorismului.

Proiectul inițial încerca să aducă în procedurile acestui oficiu chestiuni care n-au legătură cu spiritul directivei, extinzând, din păcate, sfera de aplicare și la alte categorii de presupuse fapte care nu au legătură cu ceea ce ne cere

directiva. De aceea au fost în jur de 20 de amendamente admise și cam tot atâtea amendamente respinse.

Cele două comisii vă propun un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect?

Domnul senator Dircă. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ridicat mâna și în chestiuni prealabile legate de procedură, însă nu am fost observat.

Sper că asta nu este din cauza faptului că astăzi ședința este condusă de doi secretari din partea puterii; cum, de regulă, nu se face. Dar ce să mai...

Iertați-mă, dar sunt doi secretari de la opoziție care lipsesc. Unul este colegul dumneavoastră.

Este plecat în delegație, nu lipsește.

Ca urmare, singura soluție asta este.

Este plecat în delegație, nu lipsește.

Vă rog, pe subiectul aflat pe ordinea de zi.

În primul rând, într-adevăr, am purtat ample discuții în cadrul comisiei, însă, în cele din urmă, această lege, care a plecat foarte bine din Guvernul României, a ajuns să fie mutilată, astfel că în acest moment noi transpunem parțial această directivă, motiv pentru care, având în vedere prevederile Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, art. 288, și prevederile art. 148 din Constituția României, suntem obligați să respectăm directivele Uniunii Europene. De ce? Pentru că ele trasează politici publice europene, iar noi trebuie să le aducem la implementare. Fie că vorbim printr-o lege, fie că vorbim prin alte modalități, noi trebuie să atingem aceste obiective impuse de directivă.

În acest moment, vă dau un singur exemplu. Deși această directivă – a patra din cele cinci directive europene privind combaterea spălării banilor – vine cu un element de noutate și ne obligă să cunoaștem cine sunt beneficiarii reali ai acțiunilor la purtător, o situație care în România persistă, deși în toate celelalte state europene au fost eliminate aceste tipuri de acțiuni și au fost transformate în acțiuni nominative, noi am refuzat să implementăm această solicitare a comisiei. De altfel, USR a avut patru proiecte de lege în acest sens; toate au fost respinse. Noi am venit și cu amendamente aici. Voi susține și aceste amendamente, în speranța că vom reuși să adoptăm, tocmai pentru a nu ajunge ca România să fie reclamată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, unde vom urma să plătim amenzi, pentru că, pe de o parte, nu am implementat la timp această directivă, iar, pe de altă parte, o implementăm incomplet. Rugămintea mea este, având în vedere această situație, în calitate de vicelider, să retrimitem această lege, să o restituim la comisie, să o completăm în cadrul comisiei, unde și dumneavoastră sunteți membru, să completăm, să introducem și aceste prevederi, astfel încât să nu ne mai aflăm în această situație de a plăti amenzi.

Cu acordul colegilor, să supuneți la vot și, în continuare, urmează să susțin și aceste amendamente respinse, dacă apreciați că vom continua discuțiile pe directivă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă uitam peste fișa proiectului de lege, care este un proiect cât se poate de amplu și foarte important, cu consecințe viitoare majore pentru România, din păcate, și cu foarte multe consecințe urâte.

Sunt trei aspecte care merită punctate, referitor la acest proiect de lege.

Primul este termenul-limită pentru transpunerea directivei. Pentru că, știți cum e, vorba lungă..., dar termenul de 26 iunie 2017 ar fi fost reper sau ar fi trebuit să fie un reper obligatoriu pentru Guvernul României. Și nu doar că nu aud justificări astăzi, ci aud, așa, niște vorbe înșiruite care n-au niciun fel de rezultat, niciun fel de logică și, mai ales, nu reprezintă niciun fel de scuză.

În al doilea rând, aspectul important pe care trebuie să-l menționăm cu toții este faptul că, de curând, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de transpunere a directivei, o decizie despre care nimeni nu vorbește, care ar putea să aducă sancțiuni pentru România de nici mai mult, nici mai puțin de 1,8 milioane de euro. Da? Vorbesc de cuantumul minim al sancțiunii, la care se adaugă, bineînțeles, penalitățile cominatorii pe care le știm cu toții, de vreo 21.000 de euro pe zi. N-am auzit de la Guvern o vorbuliță despre toate aceste sume pe care România ar putea să le plătească.

Iar cel de-al treilea aspect se referă la faptul că actualul Guvern am simțit că vrea să facă din Parlament un țap ispășitor. Mai devreme sau mai târziu, dacă lucrurile vor merge în ritmul acesta, să știți că responsabilii trebuie identificați și trebuie să știm cu toții de ce România va plăti asemenea penalități, fără să aibă Parlamentul vreo vină.

Evident că unul dintre aspecte este cel ridicat de colegul nostru de la USR, și anume că amânarea nedorită a acestui proiect a constat în faptul că una dintre prevederile proiectului de lege în forma inițială propusă de Oficiul

pentru Combaterea Spălării Banilor a fost cea referitoare la eliminarea posibilității societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și de a acorda un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative.

Și eu vă mulțumesc.

Cu precizarea, doamnă senator, că Guvernul Cioloș era primul, cel care trebuia să facă această transpunere în 2016. Și știți foarte bine ce discuții am avut în Comisia juridică.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare...? Ați vorbit, domnule Dircă. Îmi pare rău! Numai puțin, vă rog.

- Dacă mai sunt la dezbateri generale înscrieri la cuvânt? Nu.

Stimați colegi,

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Legea este organică.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute

în plen?

Cu respectuoasa rugăminte să indicați amendamentul, comentariul să fie cât mai scurt, că avem de discutat și Legea offshore și încă două acte normative care au termen de adoptare tacită pe 27 și noi nu mai avem plen pe legi organice și, atunci, va trebui să prelungim programul de lucru.

Domnule senator Dircă, microfonul 2. Rugămintea să indicați numărul curent. Microfonul central. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, așa cum am discutat anterior în plenul Senatului, suntem în acest moment...

Vă rog, la obiect, domnule...

...într-o situație foarte delicată.

Vă rog, la obiect, pe amendamente.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Vreau să vă dau două exemple, ca să înțelegeți de ce am promovat aceste amendamente.

Pe de o parte, probabil cunoașteți cu toții scandalul „Panama Papers”, în care au fost dezvăluite documente din cazul Mossack Fonseca. Atunci am realizat pericolul major și am descoperit faptul că sunt zeci de miliarde de euro – se află în lume – și noi nu..., țările din Comunitatea Europeană nu cunosc cu adevărat beneficiarul real al acestor sume.

Vă dau un singur exemplu: Germania.

Vă rog, amendamentul, domnule senator.

Pe amendamente.

Pe amendamente, la motivare.

Am înțeles. Vă rog frumos, amendamentul. Am explicat ceva mai devreme. La ce număr curent susțineți amendamentul?

## **Domnul George Edward Dircă:**

O singură... Un singur exemplu vreau să vă dau. Germania a reușit să-și repatrieze sume de bani de peste 800 de milioane...

Domnule Dircă, mă obligați să vă întrerup microfonul.

...ca urmare a implementării acestei directive. Gata, domnule președinte.

Vă rog.

Revin la amendamente.

La ce număr?

1 marginal, la art. 13.

Vă rog. Dar nu aveți dumneavoastră amendamente.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Nu... Imediat.

Le găsim, le identific.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog, dacă la numărul 1 se susține? Nr. 2. Dacă se susține? Nr. 3. Dacă se susține?

O să vă rog, domnule senator Dircă, să vă hotărâți unde susțineți amendamente.

Numai puțin.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nr. 4. Dacă se susține? Nr. 5?

Nr. 6?

Nr. 7?

Nr. 8?

Nr. 9?

Nr. 10? Nu.

Nr. 11?

Nr. 12?

Deci practic n-au fost susținute amendamentele care au fost respinse.

Abțineri? 12 voturi la abțineri. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Supun la vot proiectul de lege.

79 de voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abțineri? 13 voturi la abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mergem la următorul punct pe ordinea de zi, Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (L408/30.10.2017).

Este reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Microfonul 9. ## **Domnul Doru Vișan** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri în vederea implementării operațiunilor petroliere de exploatare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol, precum și a lucrărilor la sonde aferente operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere...

Domnule secretar de stat, e reexaminare. Pe scurt.

...încheiate între titulari și Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

Ministerul Energiei propune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

E în regulă. Vă mulțumesc.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Marin Gheorghe, microfonul 7, pentru prezentarea acestui raport.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Raport comun asupra Legii privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisii, în prezența majorității senatorilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, asupra legii în forma transmisă la promulgare și, în consecință, să admită parțial cererea de reexaminare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică au respins cererea de reexaminare și, în consecință, au avizat favorabil legea în forma transmisă la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, amendamentele și legea în forma transmisă la promulgare.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Da. De la Grupul PNL vă rog să vă hotărâți care dintre dumneavoastră. Domnule senator Cîțu.

Microfonul 2.

Vă hotărâți, domnule senator?

Da, da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aveam cam aceeași opinie, deci nu este niciun fel de problemă.

Am văzut.

Astăzi suntem aici pentru a discuta despre propunerea de reexaminare venită de la Președintele României și sunt două subiecte mari și late pe care președintele le-a..., asupra cărora președintele ne-a atras atenția.

În primul rând, președintele cerea să ne uităm dacă legea trecută prin Parlament ținea cont de..., din perspectiva securității și a predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil; și al doilea principiu era de neafectare a veniturilor la buget; două întrebări foarte simple, două lucruri foarte simple pe care le cerea președintele.

Acum, eu știu că de fiecare dată... Și se pare că deja este o cutumă în România să ne întoarcem cuvântul. Eu vreau să vă aduc aminte că, pentru cei care nu știți, sunt sigur că o parte dintre dumneavoastră știți, London Stock Exchange funcționează pe un principiu foarte simplu de la 1500, _my word is my bond_ , adică: dacă mi-am dat cuvântul, așa rămâne.

În mediul privat, și e și în România, să știți, foarte multe afaceri se fac după o strângere de mână, nu e nevoie de contract. Se pare că, după ce am văzut această lege cum a trecut prin Parlamentul României și după ce văd și aceste schimbări astăzi, atunci când e vorba de relația cu Parlamentul..., cu statul român, ai nevoie de contacte peste contacte și armate de avocați, pentru că statul român una spune odată și apoi se răzgândește.

Raportul care a venit astăzi și care vine astăzi în fața dumneavoastră nu ține cont de cele două cerințe ale președintelui.

În primul rând, președintele spune să ne uităm, să ținem cont de predictibilitate. Păi introducerea unei impozitări noi, un sistem nou de impozitare chiar a veniturilor suplimentare, un nou preț de referință față de ce era înainte, aceste lucruri, chiar și faptul că vreți să deduceți, să le permiteți companiilor, după discuțiile cu companiile americane și după ce Liviu Dragnea a fost admonestat de partenerii strategici, a permis ca aceste investiții să fie deduse, arată că intervenim asupra predictibilității. Deci acest punct al președintelui nu a fost luat în considerare.

Al doilea punct pe care președintele l-a cerut a fost să nu afectăm veniturile la buget. În proiectul de lege rămâne ca și acum: banii luați din venituri suplimentare sau din redevențe se duc către un fond special. Acesta afectează veniturile la buget.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Marussi George Nicolae. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi repeta ceea ce s-a spus deja despre această lege. Este o lege foarte importantă. Vorbim despre administrarea resurselor naționale și, în aceste condiții, trebuie să fim foarte atenți la modul în care punem în practică ideile și strategia națională de administrare.

USR a susținut întotdeauna inițiativa privată. Suntem pentru un cadru legislativ stabil și predictibil, dar, dacă ne uităm la modificările propuse de PSD la această lege, plecând de la forma adoptată în Camera Deputaților și ceea ce ni se propune astăzi, vedem că prin modificarea art. 19, pur și simplu, se triplează suma care se deduce... Deci se triplează deducerea fiscală ce se acordă operatorilor. Această triplare reprezintă, estimăm, o valoare de 11 miliarde de dolari. Acum noi nu știm dacă suma este necesară, dacă este obligatorie, nu avem niciun studiu care să ne spună că acești operatori au nevoie de acest cadou de 11 miliarde. Poate este necesar, poate nu. Noi nu avem aceste informații.

Referitor la art. 20, prin amendamentul propus noi fixăm condițiile contractuale pe termen nelimitat. Deci pe toată perioada desfășurării contractului și pe perioada contractelor subsecvente nu se vor putea modifica regimul accizelor și regimul fiscal. A te limita, ca stat, a-ți limita posibilitatea să renegociezi termenii contractuali după un termen de 10-20 de ani și a lăsa acești termeni înghețați pe un termen nelimitat este iresponsabil, spunem noi.

Ținând cont de aceste două amendamente, care, revin, modifică forma adoptată în Camera Deputaților, oferind avantaje net superioare operatorilor, noi nu susținem această lege.

De asemenea, USR a propus trei amendamente care vor fi susținute la momentul respectiv.

Vă mulțumesc.

E în regulă. Vă mulțumesc.

Dacă de la Grupul ALDE există intervenție? Nu.

De la Grupul UDMR dacă există intervenție? Nu.

De la Grupul PSD, domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Aș fi vrut să nu intervin, pentru că lucrurile au fost dezbătute odată în Parlament, în ambele Camere și la comisiile de specialitate, și am crezut că s-au lămurit toți cei care aveau nelămuriri. Dar am auzit aici câteva lucruri legate de predictibilitatea normei și de planurile de afaceri pe care și le fac niște operatori pe o exploatare care, de regulă, durează peste 20 de ani, în cazul acestui tip de resurse pe care le oferă România. Și atunci, nu-mi dau seama cum ar putea susține cineva că vine un investitor sau mai mulți, fac investiții de ordinul miliardelor de dolari, dar peste câțiva ani – nu știm câți, că nu am făcut niciun fel de propunere concretă, doar presupunem din vârful buzelor – renegociem tarife, impozite, accize, taxe și așa mai departe. Ce plan de afaceri ar putea fi conceput în această noimă n-aș putea să-mi dau seama.

Faptul că Președintele României ne spune în cererea de reexaminare că nu există un studiu de impact m-ar fi făcut să cred că are Domnia Sa sau că a comandat așa ceva, ca președinte al CSAT, preocupat de siguranța economică a României și de măsurile privind bogăția naturală.

Dar, câtă vreme știm că i-a trebuit să citească vreo câteva zeci de pagini mai bine de o lună, nu m-aș fi așteptat să-și dea seama ce înseamnă „predictibilitate” sau „studiu de impact” într-o operațiune economică așa cum nu s-a mai făcut în România. Exploatare prin foraj marin de gaze naturale nu există în România. De aceea România nu deține o companie în acest domeniu, nu este și nu s-a dezvoltat tehnologie de acest tip pe teritoriul României.

În aceste condiții, ceea ce am făcut noi este să vedem în ce măsură doar din venitul suplimentar, nu și din extracție, din venitul suplimentar, adică din ceea ce se obține prin diferența de preț dintre prețul regulat, rezultat din normă, și prețul de comercializare efectiv, să se deducă o parte din investiții.

Așa cum rezultă din datele publice, publicate de ANRM, la momentul actual sunt cel puțin 1,5 miliarde de dolari deja investite prin facturi acceptate de ANRM. Cu alte cuvinte, operatorii care au făcut studii de explorare, de delimitare de perimetru, de cartografiere a fundului mării au făcut deja aceste investiții.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Traian Băsescu, microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș vrea să lungesc excesiv intervenția mea, de aceea voi face câteva remarci și sunt convins că legea va face obiectul sesizării Curții Constituționale, cel puțin de către opoziție. Vreau să știți că legea, cum este ea acum, încalcă principiile Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, prin încălcarea Directivei 94/22 a Parlamentului European și a Consiliului și prin încălcarea Directivei nr. 30/2013 a Uniunii Europene. Și cu asta suntem cu încălcarea Constituției aici.

Dar aș vrea să ridic o altă problemă, ca motivație pentru care eu, cel puțin, nu pot susține legea în forma actuală. Auzim în lege că jumătate din cantitatea extrasă va rămâne în România, să o tranzacționăm noi.

Oameni buni! Este una dintre cele mai stupide abordări pe care o poate avea o țară.

Și flota?

Este evident că legea este făcută în baza negocierilor personale ale domnului Dragnea, și nu ține cont de un lucru esențial. România nu trebuie să vândă la București sau, pe conducte, direct la export gazele din Marea Neagră. România trebuie să-și pună problema – și aici este talentul Parlamentului de a fixa redevențele –, România trebuie să-și pună problema: „Ce redevențe trebuie să fixez pentru a relansa economia românească?” Pentru că, în momentul de față, România nu poate consuma gazele din Marea Neagră. Consumul nostru este de numai 11,8 miliarde de metri cubi, din care România produce 10,6. Ce veți face cu jumătate care rămân în țară? Nu veți face nimic, le veți revinde

în continuare către Vest, iar eu vă propun să gândiți, înainte de a vota, o soluție pentru ca redevențele să ne permită relansarea petrochimiei, dublarea numărului de locuințe aprovizionate cu gaze, ca să nu mai avem problema lemnelor, care a fost atât de dezbătută în Senat.

În momentul de față, România are doar 32% din locuințe aprovizionate cu gaze, cel mai mic nivel de gazeificare la populație al vreunei țări din Uniunea Europeană, iar noi ne punem problema: „Ce redevențe iau?!” Dacă vreți să le facem utile, România ar trebui să nu fie doar o țeavă pentru export, pentru că asta vom fi dacă nu declanșăm un program de dublare a numărului de locuințe aprovizionate cu gaze, de relansare a petrochimiei, de înlocuire a păcurei din termocentrale cu gaze. Deci asta cred că ar fi trebuit să fie abordarea, și nu să aflăm câți bani luăm noi.

Și aș mai face o remarcă, apropo de cele de mai înainte. Se spune că investitorii trebuie să-și recupereze investiția și eu sunt de acord cu asta, dar nu oricum. Și vă dau un exemplu, ca să înțelegeți: dacă îmi cumpăr o casă, prima casă, cu bani luați de la bancă, casa va fi a băncii până când eu rambursez creditul. Păi, dacă eu rambursez investiția făcută în Marea Neagră, de ce nu-s gazele ale mele?

Cred că nu aveți un răspuns; și răspunsul aici trebuie să-l găsim în înțelegerile președintelui Dragnea cu liderii celor două companii.

Vă mulțumesc.

Flota?! Unde-i flota?!

Bun.

Stimați colegi,

Toate grupurile parlamentare s-au exprimat pe acest proiect, ca urmare declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării la solicitarea președintelui.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise și amendamente respinse, în sensul admiterii parțiale a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Avem șase amendamente respinse. Dacă se susțin, vă rog.

Vă rog să... Cine le... Ați ridicat mai mulți de la grup. Domnule Alexandrescu, vă rog. Microfonul central.

Îmi spuneți care-i numărul curent.

1.

Nr. crt. 1. Vă rog.

În esență, e vorba de faptul că proiectul de lege prevede, în cazul descoperirii vestigiilor arheologice, pentru că știm că platoul continental este în întregime declarat de interes arheologic, prevede doar diagnostic arheologic și, după aia, se trece imediat la exploatare.

Amendamentul prevede, conform legislației în vigoare, legislației românești, să se obțină și..., să se facă și cercetarea arheologică. Există diagnosticul arheologic și există cercetarea arheologică. Nu vă mai citesc tot amendamentul, îl aveți în lista...; e destul de lung, dar prevede și această etapă pe care legile României o prevăd: atunci când o exploatare pică peste o așezare arheologică (și sunt asemenea așezări arheologice submarine, vestigii rămase...)

Vă mulțumesc, domnule senator.

(...ale cetăților) să se poată realiza și cercetarea arheologică submarină, prin procedeele care există. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am rugămintea respectuoasă la toți, mai avem cinci minute din programul de lucru și încă două acte normative pe care trebuie să le parcurgem astăzi, în afară de această lege, voi solicita să prelungim programul de lucru, dar să fim mai la obiect puțin pe amendamente.

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul nr. crt. 2 modifică art. 18 alin. (1): „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflați sub incidența prezentei legi beneficiază de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și de reglementările fiscale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru o perioadă de minimum 10 ani. La expirarea perioadei de 10 ani, între ANRM și titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pot fi încheiate acte adiționale de modificare a nivelului de redevență, a cotelor procentuale de redevență petrolieră, a pragurilor de producție brută aferente acestor cote și a reglementărilor fiscale.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Cîțu.

Nu sunteți dumneavoastră, doamna senator, la punctul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă aduc aminte că suntem astăzi aici pentru că legea a fost schimbată la Camera Deputaților. Senatorii au votat, în unanimitate, legea care venise inițial și care avea și deduceri.

Acum la amendament.

Art. 19 alin. (7), pentru că tot se cer soluții concrete, se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 19 alin. (7) – Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozite asupra veniturilor suplimentare se vor utiliza pentru a finanța trei axe prioritare de finanțare prin bugetul Ministerului de Finanțe, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat.”

1. „Va finanța investițiile privind înființarea și extinderea de rețele de distribuție a gazelor naturale în UAT-uri, precum și pentru racordarea acestora la sistemul național de transport de gaze.”

2. „Va finanța investiții pentru companii care utilizează gazul natural pentru realizarea de produse cu valoare adăugată (de exemplu, dar nu limitativ, industria chimică, energetică etc.).”

3. „Va finanța investiții în construcția/modernizarea CET-urilor, astfel încât utilizarea gazului natural ca combustibil să fie în cogenerare de înaltă eficiență.”

Propuneri concrete, banii nu se vor mai duce pe pensii și salarii, se duc direct în proiecte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Înainte de a supune votului acest amendament,

Numai puțin, să

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut doar să fac precizarea că eu am solicitat amendamente sau propuneri care să mărească beneficiul statului român. Ce să facem cu aceeași bani, asta se poate discuta oricând, unde sunt folosiți banii, nu am niciun fel de problemă să discutăm, mai ales cu ocazia fiecărei legi a bugetului de stat. Dar, din punctul meu de vedere, eu propuneam sau solicitam amendamente care să ne aducă mai mulți bani decât cei pe care am reușit să-i gândim noi prin proiectul nostru.

Este în regulă, domnule senator.

De aia suntem împotriva acestui amendament.

Procedural, eu trebuie să supun aprobării. Deci amendamentul domnului senator Cîțu. Cine este pentru? 33 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 79 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu avem abțineri. Amendamentul a fost respins. Amendamentul 4 dacă se susține? Înțeleg că nu. Amendamentul 5? Doamna senator Silvia Dinică. Microfonul 2.

Art. 19 alin. (7) se modifică în sensul că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere vor fi direcționate anual astfel: 50% din sume se fac venit la bugetul de stat, de unde vor fi folosiți pentru proiecte de infrastructură în domeniile educației, serviciilor sociale și sănătății, iar 50% din sume se fac venit la fondul de pensii administrat privat, așa cum este definit în Legea nr. 411/2004.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Foarte pe scurt, la art. 24 alin. (1) propunem mărirea amenzilor pentru contravențiile listate acolo.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

## Abțineri?

13 voturi la abțineri. Vă rog să mai numărați o dată, că se contestă abținerile. 15 voturi la abțineri. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Supun la vot legea.

## Bună seara!

Da, este vorba despre explicarea votului și, mai exact, de ce USR a votat împotriva acestei forme a legii. Ne bucură faptul că ea a fost retrimisă la reexaminare într-un moment în care, față de prima dezbatere din Senat, există și o atenție publică, și a presei asupra acestui proiect de lege. Și, în primul rând, un motiv principal e însăși modul în care a fost concepută această lege, filozofia de la care a pornit, care pornește de la un sistem învechit, chiar colonialist, conform criticii economice, al sistemului de redevență.

Întreba un antevorbitor dacă nu sunt alte motive. Da, există alte moduri de împărțire a profitului sau a producției, ele au fost exprimate încă de acum cinci ani de Academia Română, au fost exprimate și de Academia de Studii Economice, există și studii ale unui laureat Nobel pentru economie, fost vicepreședinte al Băncii Mondiale și economist-șef al Băncii Mondiale, Joseph Stiglitz. Așadar, dacă am fi dorit într-adevăr să adoptăm o lege care să aducă mai multe profituri și beneficii pentru cetățenii români, am fi avut de unde să alegem asemenea modele, inclusiv din legislația europeană în domeniu, dar chiar și din legislația africană, atenție!

De asemenea, USR a votat împotrivă din cauza faptului că sunt în continuare prevăzute derogări de la normele privind protecția mediului, derogări de la normele privind protecția patrimoniului cultural și derogări de la normele privind protecția drepturilor de proprietate – a procedurii de contencios administrativ, a regulilor de urbanism și așa mai departe.

Acestea sunt toate motivele pentru care USR a votat împotriva acestei forme a legii...

Vă mulțumesc mult...

...nu împotriva exploatării gazelor din Marea Neagră.

Domnul senator Cîțu, pentru explicarea votului. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. Nu s-a ținut cont de cererea de reexaminare a domnului președinte Klaus Iohannis, niciuna dintre aceste cereri nu a fost întrunită. Iar, în ceea ce privește veniturile mai mari la buget, există o relație pe care nimeni nu o poate..., nu poate spune că... sau nu o poate refuta: este relația dintre impozite și venituri. Atunci când introducem venituri..., impozite mai mari, veniturile sunt mai mici la buget și veți vedea aceasta în viitor. Această lege introduce venituri... La Camera Deputaților au fost introduse impozite și veți vedea că veniturile vor fi mai mici la buget. Dacă rămânea în varianta originală, votată de toți senatorii, în unanimitate, am fi avut mai multe venituri la buget.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la dezbaterea următoarelor două proiecte legislative, am să-l rog pe domnul senator Eugen Pîrvulescu, viceliderul Grupului PNL, să facă anunțurile privind componența comisiilor. Nu?

Da, da.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Că, în acest caz, trebuie să

Vă rog frumos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Este în regulă.

Pentru locurile lăsate libere: în Comisia pentru cultură Grupul USR îl propune pe domnul senator Dan Lungu și pentru Comisia pentru învățământ pe senatorul Vlad Alexandrescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL propune pentru funcțiile din biroul de conducere al comisiilor permanente următoarele:

– la Comisia pentru ape și păduri: senatorul Șoptică Costel – președinte;

- Comisia pentru comunicații: senatorul Cazan Mircea –

- președinte;

- Comisia pentru abuzuri: senatorul Caracota Iancu –

- președinte;

- Comisia pentru mediu: senatorul Stângă George –

- președinte;

- Comisia juridică: Fenechiu Daniel – vicepreședinte;

- Comisia pentru administrație publică: Toma Cătălin

- Dumitru – vicepreședinte;

- Comisia pentru muncă: Hărău Carmen Eleonora –

- vicepreședinte;

- Comisia pentru apărare: Pauliuc Nicoleta –

- vicepreședinte;

- Comisia pentru afaceri europene: Toma Cătălin Dumitru –

- secretar;

- Comisia pentru comunitățile din afara țării: Badea Viorel –

- secretar;

– Comisia pentru buget: Bulacu Romulus – secretar.

Pentru eficiență și să mergem mai repede la următoarele puncte de pe ordinea de zi, lista senatorilor PNL membri în comisiile permanente o depunem în scris la Secretariatul general, cu mențiunea că la Comisia pentru învățământ am cedat un loc USR-ului și la Comisia pentru cultură, de asemenea, un loc USR-ului.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, sunt și membri noi în aceste comisii unii dintre colegi?

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Da.

Sunt membri în comisii acum?

## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** _– secretar_

_de stat în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României susține proiectul de lege și raportul de admitere, cu amendamentele admise și respinse întocmite de Comisia pentru mediu.

Mulțumesc.

E în regulă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului, domnul senator Savin. Microfonul 7.

Foarte scurt, domnule senator.

Vă rog, grupul de senatori din jurul domnului senator Nicolae, să mai aveți răbdare puțin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Șerban Nicolae, mai aveți răbdare puțin, cu grupul!

## Comisia...

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru mediu, prin adresa nr. L319, în data de 11.06.2018 a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și a elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, inițiat de Guvernul României.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, Comisia pentru afaceri europene au transmis câte un aviz favorabil.

În ședințele din 26.06, 3.07, 12.09 și 18.09.2018, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse, prezentate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la raport.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Mergem la...

În cadrul dezbaterilor generale, dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare. Domnul senator Goțiu. Microfonul central.

Stimați colegi, am rugămintea să mai luați loc puțin, mai avem două acte normative de dezbătut.

Vă rog, domnule Goțiu.

Da, și eu aș dori să nu o facem foarte, foarte repede, pentru că și problemele de mediu sunt probleme foarte importante.

Și, înainte de a trece la dezbaterea pe fond, în temeiul art. 102 alin. (1) din Regulamentul Senatului, aș dori să adresez o întrebare inițiatorului acestei legi, mai exact Guvernului României, ținând cont că vorbim despre o transpunere a Directivei europene 2014/52 – mă rog, trebuia transpusă până în 16 mai 2017, e o altă poveste –, iar unul dintre scopurile acestei directive, enunțat chiar în preambul, este asigurarea de către autoritățile competente a fondurilor necesare pentru a asigura expertiza de mediu pentru diferite proiecte.

În condițiile în care, după cum găsiți și în raport, la amendamente respinse, Ministerul Mediului spune foarte clar că „autoritățile competente de mediu nu dispun de fonduri pentru a angaja expertiză externă” – și, când vorbim de expertiză externă, nu ne referim la expertiză internațională, ci la expertiză externă de autoritățile competente –, în condițiile în care, prin transpunerea acestei directive, s-a renunțat la o taxă pentru Fondul de mediu, aș dori ca inițiatorul și reprezentantul Guvernului în această ședință să ne explice cum vom evita un infringement pentru neîndeplinirea scopurilor acestei directive, în condițiile în care, încă o dată spun, chiar din motivarea ministerului se recunoaște că nu se dispune de aceste fonduri.

Domnule secretar de stat, microfonul 8. Rugămintea, un răspuns scurt, ca să... Și detaliat prin răspuns în scris.

Vom răspunde în scris, domnule președinte de ședință. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă, vă mulțumesc. Dacă sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Domnul Goțiu. Vă rog. Microfonul 2. Domnule Goțiu, am spus 2!

**Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Eram mai aproape...

Erați mai aproape. Am înțeles, bine, microfonul central.

La dezbateri generale pe fond.

Această directivă este una, într-adevăr, foarte importantă pentru domeniul mediului. Așa cum am spus, ea vine în dezbatere cu întârziere, cu o întârziere de transpunere de mai bine de un an.

Este un mic pas înainte în rezolvarea problemelor de mediu și, în special, a modului în care se evaluează aceste proiecte, iar publicul interesat participă la această dezbatere publică și la luarea deciziei, dar în continuare rămân multe probleme deschise și pe care modul în care transpunem această directivă nu le îndeplinește.

La aspecte pozitive remarc totuși faptul că, încă din faza consultării publice, ministerul a acceptat un prim amendament din categoria „fără penali în funcții publice”, mai exact, experții de mediu care au condamnări penale definitive în legătură cu activitatea lor de expertiză nu vor mai putea fi acceptați să facă o asemenea expertiză și nici firmele care au dobândit calitatea de expert pe baza dosarelor unor astfel de experți, cu condamnări penale definitive.

De asemenea, au mai trecut unele amendamente, nu le enumăr aici, însă consider în continuare – și o să vă cer votul la susținerea amendamentelor respinse – că avem nevoie de o taxă impusă celor care dezvoltă proiecte de mediu, o taxă pe care o vom direcționa către Fondul de mediu pentru a asigura expertiza necesară atât autorității centrale competente în probleme de mediu, cât și autorităților competente la nivel teritorial și local, pentru a asigura această expertiză în evaluarea proiectelor de mediu.

Vă mulțumesc, domnule senator.

USR va vota această propunere legislativă, dar, în același timp, va susține și amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Domnul Goțiu, microfonul central, cu rugămintea să indicați numărul amendamentului și să-l prezentați foarte pe scurt.

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Este vorba de numărul criteriu marginal 1, capitolul II – Procedura de reglementare, secțiunea I – Atribuții și responsabilități; la art. 6, alin. (4) prevede, în special, cuprinderea în comisia de analiză tehnică și a reprezentanților și administratorilor ori custozilor ariilor naturale protejate peste care se suprapune proiectul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

6 voturi pentru. Voturi împotrivă?

La marginal 2, art. 10, lit. b) a alin. (2) de la art. 10 se formulează astfel: „consultă celelalte autorități publice implicate, prevăzute la art. 6 alin. (1), și include propunerile justificate ale publicului interesat;”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Numărul criteriu 3; este unul dintre acele amendamente despre care spuneam că l-am..., avem nevoie de expertiză, iar ministerul spune că nu avem fonduri pentru așa ceva. Alin. (11) al art. 12 se modifică și va avea următorul conținut: „În cazul proiectelor a căror complexitate este deosebit de mare și/sau în cazul proiectelor care vizează tehnologii noi și nefolosite anterior în România, autoritatea competentă pentru protecția mediului este obligată să utilizeze expertiză externă pentru examinarea raportului privind impactul

asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată, a raportului de securitate și a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă.”

Încă o dată menționez, este un amendament pe care dacă nu-l trecem riscăm să intrăm în infringement pentru netranspunerea în totalitate a directivei.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Voturi pentru?

Punctul criteriu 4, este vorba de o corectură la alin. (4) al art. 14, în sensul în care ultimul cuvânt... În loc de „a acestora”, este „a acestuia”, motivația este pe raport.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

După alin. (3) al art. 15 se adaugă un nou alineat, alin. (4), care va avea următorul cuprins: „Autoritatea care derulează procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor pentru proiectele care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, aduce la cunoștința publicului, de la începutul procedurii și, cel mai târziu, de îndată ce informația poate fi furnizată în mod rezonabil, prin afișarea pe pagina de internet, următoarele aspecte (...).”

Sunt aspectele menționate și la alte moduri de evaluare.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

La punctul criteriu marginal 6 este vorba de prevederi care să permită într-adevăr transpunerea directivei, astfel încât și alte persoane interesate să participe la dezbaterea publică să o poată face. Forma și formularea le găsiți pe site-ul Senatului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

La punctul marginal 7, se modifică alin. (12) al art. 18 și va avea următorul conținut: „Acordul de mediu/decizia etapei de încadrare este valabil(ă) pe toată perioada de realizare a proiectului, iar, în situația în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, este modificată legislația relevantă, este schimbat regimul de protecție sau se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora, inclusiv aspectele relevante ale stării mediului, se aplică prevederile art. 41 din anexa nr. 5.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

La punctul marginal 8, este vorba de: „Anularea definitivă de către instanța de judecată a deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu sau a aprobării de dezvoltare, pe motive care au legătură cu acordul de mediu, este echivalentă cu situația de nu a obține aceste acte.”

Este o modificare a alin. (1) al art. 23, mai exact, o adăugare a unui alin., (1[1] ).

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

La punctul marginal 9 este acel articol despre care vă spuneam, despre taxa care este necesară pentru asigurarea expertizei.

După art. 28 se introduce un articol nou, art. 28[1] , care va avea următorul conținut:

„(1) – Autoritățile publice pentru protecția mediului percep, la emiterea acordului de mediu, taxe în procent de 0,5 din valoarea investiției.

(2) – Sumele menționate la alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului de mediu și se folosesc pentru angajarea expertizei externe necesare analizării raportului privind impactul asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată, precum și a raportului de securitate, după caz, atunci când complexitatea proiectului este deosebită, conform prevederilor art. 12 alin. (8)...”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

„...din prezenta lege. (3) – Sumele neutilizate se raportează pentru anul următor și se folosesc în același scop.”

Încă o dată menționez, este un articol esențial pentru transpunerea în totalitate a directivei menționate.

Voturi pentru? 7 voturi pentru. Voturi împotrivă? 79 împotrivă. Abțineri? Nu sunt. A fost respins. Următorul, vă rog.

Punctul marginal 10, este vorba de o modificare a anexei nr. 1, cu lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.

Modificările le găsiți pe site.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

La punctul marginal 11, o modificare în anexa nr. 5. După alin. (10) al art. 2 se adaugă un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „În condițiile în care există solicitări motivate, la ședințele CAT participă și reprezentanți ai publicului interesat.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În fine, articolul..., la marginal 12 este vorba de o modificare a alin. (3) al art. 41. Prevede obligații pentru autoritățile competente de a se asigura că sunt respectate normele de protecție a mediului.

Sunt niște situații pe care le-am întâlnit și în cazul anchetei de la Certej. Și recomandările, și propunerile sunt făcute tocmai pentru a rezolva aceste probleme.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În unanimitate, proiectul de lege a fost... Raportul, cu amendamente, a fost votat.

Da, e foarte scurtă, dar sper să fie cu bătaie lungă. Aș dori ca mai ales pe probleme de mediu, pe proiecte de lege esențiale pentru mediu, să acordați mai multă atenție, și nu doar voturi pe fugă, înainte de cină.

Vă mulțumesc.

Vă rog frumos să rămâneți în sală, mai avem un proiect care mâine are termen de adoptare tacită: Proiectul de lege privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale (L244/23.04.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat – microfonul 9 – Mihai Valeriu, da? Vă rog. Scurt.

**Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma propusă de Comisia juridică și Comisia pentru apărare. Mulțumesc.

În regulă. Avem un raport comun al celor două comisii, juridică și Comisia pentru apărare, îl prezintă domnul senator Brăiloiu Tit Liviu.

Microfonul 6.

Domnule senator, foarte scurt.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Regulamentul Senatului, Proiectul de lege privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunii de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale, inițiat de Guvernul României, în vederea întocmirii... unui raport suplimentar comun de către Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

În ședința comună din data de 18 septembrie 2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport suplimentar comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele admise și cele respinse se regăsesc în anexa nr. 1, respectiv în anexa nr. 2, ce fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Dacă amendamentul respins de comisie se susține în plen?

Nu.

În aceste condiții,

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Pîrvulescu Eugen, pentru a prezenta situația membrilor în comisii.

S-a votat! Numai pentru a fi reținut corect în stenograma ședinței.

## Mulțumesc frumos.

Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări: Fenechiu Cătălin Daniel și Scântei Laura Iuliana.

Comisia pentru constituționalitate: Oprea Mario Ovidiu și Cadariu Constantin Daniel.

Comisia economică, industrii și servicii: Bulacu Romulus și Hărău Carmen.

Comisia pentru buget: Bulacu Romulus și Cîțu Florin Vasile.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală: Pereș Alexandru și Șoptică Costel.

Comisia pentru politică externă: Gorghiu Alina Ștefania și Badea Viorel Riceard.

Comisia pentru administrație publică: Toma Cătălin și Filipescu Răducu George.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională: Pauliuc Nicoleta și Scântei Iuliana.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială: Hărău Carmen și Pîrvulescu Eugen.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport: ne păstrăm un singur loc – Mario Ovidiu Oprea, al doilea loc în comisie îl cedăm Grupului USR.

Comisia pentru sănătate publică: Dănăilă Leon și Dumitrescu Iulian.

Comisia pentru cultură și media: Dănăilă Leon, un loc îl cedăm Grupului USR.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități: Țapu-Nazare Eugen și Cristina Ioan.

Comisia pentru ape și păduri: Șoptică Costel și Vela Ion Marcel.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației: Cazan Mircea și Cadariu Daniel.

Comisia pentru petiții, cercetarea abuzurilor, combaterea corupției: Caracota Iancu, Pauliuc Nicoleta și Fenechiu Daniel.

Comisia pentru regulament: Oprea Mario Ovidiu.

Comisia pentru afaceri europene: Toma Cătălin Dumitru și Cîțu Florin.

Comisia comunităților de români din afara țării: Badea Viorel Riceard și Gorghiu Alina Ștefania.

Comisia pentru transporturi și infrastructură: Popa Cornel și Stângă George.

Comisia pentru mediu: Stângă George și Pîrvulescu Eugen.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale: Popa Cornel și Filipescu Răducu. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc tuturor pentru participare. Continuăm cu întrebări, interpelări.

Preia conducerea ședinței doamna senator Alina Gorghiu.

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

## Bună seara!

Dat fiind faptul că programul este întârziat, o să-i rog pe colegii care nu participă la această sesiune de întrebări și interpelări să ne permită să deschidem ședința..., sesiunea aceasta.

Conform programului, începem, conducerea fiind asigurată de mine, în calitate de vicepreședinte, asistată de domnul Ion Ganea, pe care îl invit lângă mine, și de domnul secretar Mario Ovidiu Oprea.

Începem lista cu întrebări și interpelări prezentate de domnii senatori, conform timpilor, așa cum v-am obișnuit, ce revin fiecărui grup parlamentar.

Din partea Grupului PSD, o rog pe doamna senator Arcan Emilia să vină la microfon, pentru a-și susține...

Atunci, o să-l rog pe domnul senator Lupu Victorel să vină să-și spună punctul de vedere. Se pregătește, dat fiind faptul că timpul este foarte scurt, domnul senator Iancu Caracota, din partea Grupului PNL, urmând să vedem ce colegi se mai înscriu la cuvânt.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Achiziția de noi ambulanțe pentru serviciile județene și SMURD”.

Stimată doamnă ministru,

Unul dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare se referă la dezvoltarea capacității de răspuns pentru serviciile de ambulanță și SMURD, prin Programul național de dotare cu ambulanțe.

Astfel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgențe a fost desemnat drept entitate de achiziție centralizată și, din informațiile existente, deja a organizat mai multe proceduri de licitație. În aceste condiții, doamnă ministru, vă rog să ne precizați care este stadiul procesului de achiziție a ambulanțelor. Care este numărul lor și când ar putea fi livrate? Ulterior vor mai fi și alte etape de înnoire a parcurilor serviciilor de ambulanță și SMURD?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului senator.

Vă rog frumos.

Doresc să adresez o întrebare domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Stadiul implementării programului de sprijin pentru tomate”.

Stimate domnule ministru,

Este bine-cunoscută preocuparea dumneavoastră și a colegilor din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru derularea de diferite programe care să vină în sprijinul fermierilor români. Unul dintre aceste proiecte s-a concretizat în schema de „Ajutor _de minimis_ pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”.

În măsura în care există, fie și parțial, concluzii ale acestui program aferent anului 2018, vă rog să ne comunicați principalele repere: câți beneficiari ai proiectului au fost anul acesta; care a fost suma plătită acestora; există un trend crescător față de anul 2017?

Mulțumesc.

Senator de Iași, Victorel Lupu.

Mulțumesc frumos, domnule senator.

Domnul senator Iancu Caracota, din partea Grupului PNL. Îl rog pe senatorul Goțiu, din partea USR, să se pregătească.

Vă rog să faceți lectura și a interpelării, și a întrebării, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Această întrebare este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Doamnă ministru,

Medicii din județul Dâmbovița semnalizează faptul că nu au pe stoc, încă din luna mai, vaccinul DTPa (diftero-tetanopertussis acelular).

Având în vedere că acesta este ultimul vaccin care se face copiilor, în concordanță cu schema națională de vaccinare, la vârsta de 14 ani, vă solicit respectuos să remediați această problemă și, totodată, să-mi comunicați care sunt motivele pentru care vaccinul nu a fost livrat Direcției de Sănătate Publică Dâmbovița.

Vă mulțumesc.

Senator Iancu Caracota, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița.

Doamnă președinte de ședință, o să-mi permiteți să citesc și interpelarea.

Interpelare adresată domnului ministru Tudorel Toader, ministrul justiției.

Domnule ministru,

Lucrătorii din Penitenciarul Găești s-au alăturat, pe 14 septembrie, ambelor proteste organizate în țară de către Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Principalele revendicări ale angajaților din Penitenciarul Găești au vizat promisiuni neonorate de instituția pe care o coordonați, spre exemplu:

– crearea unor condiții mai sigure și mai bune de muncă pentru agenții din penitenciare;

– respectarea programului multianual de investiții și creșterea bugetului pentru acestea;

– plata orelor suplimentare restante;

– reluarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de management superior și începerea delegărilor de atribuții preferențiale și lipsite de transparență;

– aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a Ordinului nr. 820/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale funcționarilor publici cu statut special și personalului civil din sistemul administrației penitenciare.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi comunica în scris ce măsuri ați întreprins

Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule Goțiu, luați cuvântul.

Urmează, din partea Grupului UDMR, domnul senator Fejér László Ődőn.

Îl rog să vină la microfon.

Bună seara!

Interpelarea este adresată Ministerului Apelor și Pădurilor, domnului ministru Ioan Deneș, și are ca obiect: „Situația de la Romsilva”.

Stimate domnule ministru,

Din copia unui document făcut public de către ONG-ul Agent Green am aflat că intenționați să semnați revocarea din funcție a membrilor Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Ținând cont de faptul că monitorizez activitatea Romsilva de mai mulți ani, în special cea legată de administrarea pădurilor din ariile naturale protejate, a pădurilor virgine și cvasivirgine, aș putea aduce numeroase argumente în favoarea unei asemenea decizii, dar, cu siguranță, mi-aș dori ca, în primul rând, să fie respectată legea.

Ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, am toate motivele să fiu reținut – și mă refer aici la schimbările pe bandă rulantă de la Agenția Națională pentru Arii Naționale Protejate, ANANP, unde în această primăvară au fost înlocuiți, pe rând, în doar câteva luni, doi șefi, pentru a-i face loc doamnei Adi Croitoru, a cărei temă de casă pare a fi doar executarea ordinelor venite pe linie de partid.

## Din aceste motive:

1. Mi-aș dori să știu exact care sunt motivele care stau la baza intenției de revocare a membrilor Consiliului de administrație al Romsilva; în acest sens, vă solicit să-mi puneți la dispoziție o copie a evaluării activității acestora, care stă la baza intenției de revocare.

2. Vă rog să-mi transmiteți o copie a contractelor de mandat ale membrilor Consiliului de administrație al Romsilva, iar, în cazul în care acestea au și părți confidențiale, să-mi puneți la dispoziție măcar acele părți în care sunt prevăzute obligațiile pe care și le asumă aceștia, modul în care este evaluată îndeplinirea acestor obligații și condițiile în care se poate dispune revocarea lor.

3. Vă solicit să-mi dați asigurări că la baza intenției de revocare a membrilor Consiliului de administrație al Romsilva nu se află intenția de a-l înlocui din funcție pe actualul director al Romsilva cu o persoană dispusă să acopere într-o și mai mare măsură distrugerile și jafurile din pădurile României și, în mod special, pe cele aflate în parcuri naționale sau în alte arii naturale protejate.

Vă rog.

Una dintre întrebări este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, și are legătură cu Agenția Națională de Arii Protejate.

Stimată doamnă ministru,

Prezenta întrebare reprezintă o revenire legată de un răspuns primit la o întrebare anterioară, legată de înființarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naționale Protejate – ANANP –, precum și de o decizie luată în această vară de Guvern în legătură cu ANANP.

Astfel, ANANP a fost înființată prin lege în decembrie 2016, prin Hotărârea nr. 997, iar detalierea atribuțiilor și responsabilităților compartimentelor din cadrul instituției ar trebui să fie stabilită printr-un regulament de organizare și funcționare.

Cu toate acestea, într-un răspuns primit de la Ministerul Apelor și Pădurilor, care mi-a fost transmis în iunie 2018, se arată: „Agenția Națională pentru Arii Naționale Protejate este în plin proces de organizare, nu are completată toată schema de personal și nu au fost încă înființate toate structurile teritoriale, acest lucru limitând desfășurarea activităților de monitorizare și control al custozilor/administratorilor.”

Având în vedere aceste întârzieri privind organizarea funcționării ANANP, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. A existat un termen în care ANANP era obligată să-și definitiveze înființarea de structuri teritoriale?

2. Dacă aceste termene au existat, au fost respectate?

3. Dacă nu există asemenea termene sau dacă acestea există, dar încă nu s-au împlinit, vă solicit să-mi furnizați calendarul privind înființarea structurilor.

4. Dacă înființarea de structuri nu este încă definitivată, așa cum reiese din răspunsul Ministerului Apelor și Pădurilor, care a fost urgența pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor, prin care atribuțiile custozilor ariilor naționale protejate sunt preluate de către structurile teritoriale ale ANANP?

Aștept răspunsurile la întrebările și solicitările de mai sus în scris.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Fejér László Ődőn.

Se pregătește doamna senator PSD Arcan Emilia.

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebare adresată domnului ministru al justiției Tudorel Toader.

Obiectul întrebării: „Nemotivarea hotărârilor judecătorești de către instanțele de judecată”.

Stimate domnule ministru,

În calitate de senator de Covasna, mi-a fost semnalat cazul condamnaților Beke István Attila și Szőcs Zoltán, număr dosar 3.542/2/2016, împotriva cărora Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, pe data de 4.07.2018, hotărâre definitivă de condamnare la pedeapsa închisorii.

Potrivit art. 406 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.” Cu toate că deja a expirat termenul legal, motivarea hotărârii încă nu a fost redactată și comunicată părților, ceea ce îi împiedică pe aceștia să utilizeze căile

de atac rămase la dispoziția lor, precum și formularea unei plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Motivarea este un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Motivarea hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. (3) din Constituția României: „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”, și a art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale: „Dreptul la un proces echitabil:

1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public și în termen rezonabil de către o instanță independentă și imparțială, instituită în lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații penale îndreptate împotriva sa (...).”

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă adresez întrebarea: cum este posibil ca, într-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, să nu fie respectat dreptul cetățeanului la un proces echitabil, respectiv prevederile Codului de procedură penală privind redactarea hotărârilor judecătorești?

Vă mulțumesc, domnule senator. O rog pe doamna Arcan Emilia să ia cuvântul. Se pregătește doamna Hărău Carmen.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Distinse domnule ministru,

Informația conform căreia domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a fost niciodată evaluat a fost de natură a surprinde opinia publică, procedura fiind mai mult decât necesară, mai ales pentru persoanele aflate la conducerea celor mai importante instituții ale statului. Aceasta explică, cel puțin din..., partea comportamentului său arbitrar, contrar deontologiei magistraților și obedient tacit unei părți a puterii și autorității instituționale.

Cele de mai sus constituie o dovadă privind oportunitatea și urgența demersului dumneavoastră, pe care îl apreciez ca fiind profesionist și pertinent, de a proceda la evaluarea acestui înalt magistrat, o persoană care a avut poziții care nu au fost pe frecvența legii în vigoare.

În același timp, consider că demersul dumneavoastră de interes public este perfect justificat, ca și în cazul doamnei Laura Codruța Kövesi, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în ciuda tuturor contestatarilor de atunci.

În acest context, doresc o informare succintă din partea ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți privitoare la finalizarea procedurilor de evaluare a procurorului general, domnul Augustin Lazăr. Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, doamna președinte, dacă-mi permiteți și o întrebare.

Vă rog, doamna senator.

## Vă mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului Bogdan Cojocaru, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

Obiectul întrebării: „Proiecte regionale de conectivitate în domeniul digital”.

Domnule ministru,

La mijlocul acestei luni, România a găzduit cea de a treia ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări, care reprezintă o oportunitate excelentă de a promova, creativ și inteligent, profilul regional și internațional al României, prin demersuri care să ducă la o convergență crescută cu restul Europei.

Printre obiectivele aflate în dezbaterea lucrărilor acestei reuniuni regionale și cu prelungiri internaționale se numără acela al conectivității dintre statele și economiile participanților din regiune, și nu numai. Domeniile precizate (în care se vor realiza proiecte de conectivitate) sunt extrem de importante: cel digital, energie și transporturi.

Întrebările sunt:

1. Ce a obținut, concret, România la acest summit?

2. Care au fost proiectele propuse și dacă au fost

acceptate toate propunerile venite din partea României.

Întrucât opinia publică a aflat puține informații despre conectivitatea în domeniul digital, vă solicit o scurtă prezentare a proiectelor și a obiectivelor concrete care au avut loc și care sunt luate în vedere în acest domeniu.

Cu mult respect, aștept răspuns în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator de Neamț.

Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Carmen Hărău, din partea Grupului PNL. Se pregătește să închidă această ședință...

Nu, mai este domnul Ganea și doamna... Doi senatori vor avea, după doamna Hărău, de susținut interpelări și întrebări: doamna Covaciu Rodica, din partea neafiliaților, și onorabilul secretar de ședință, domnul Ion Ganea, din partea PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea se adresează prim-ministrului Guvernului României, doamnei Vasilica Viorica Dăncilă.

Stimată doamnă prim-ministru,

Formulez această interpelare pentru a vă supune atenției situația interpelărilor și întrebărilor pe care le-am trimis Guvernului României și la care nu am primit răspuns, deși termenul legal este depășit de foarte mult timp. Mai ales patru dintre ele mă interesează în mod special, deși nu știu de ce ar întârzia nici celelalte, și anume:

– „Situația Complexului Energetic Hunedoara” – am vrut să cunosc, să știu despre ea încă din ședința Senatului din 13.02.2017;

– „Transparența în nominalizarea membrilor consiliului de administrație în companiile de stat” – ședința Senatului din 10.10.2017;

– „Proiect-pilot pe fonduri europene pentru regiunile care au pierdut sau riscă să-și piardă producția de cărbune” – ședința Senatului din 12.02.2018;

– „Atribuțiile și realizările celor patru viceprim-miniștri” – în ședința Senatului din 11.06.2018.

Menționez că în legătură cu primele interpelări am mai avut intervenții și văd că și ele s-au soldat fără niciun rezultat, deci nu am niciun răspuns.

Având în vedere aspectele semnalate, vă rog să dispuneți întocmirea urgentă a răspunsurilor la întrebările menționate, cu actualizările de rigoare.

Cu permisiunea dumneavoastră, doamna președinte, o întrebare.

Vă rog.

Întrebarea se adresează președintelui Curții de Conturi a României, domnul Mihai Busuioc, și se referă la „Aplicarea Legii nr. 219/2018 privind unele măsuri referitoare la sumele acordate reprezentând ajutoare de urgență”.

Mai precis, mă interesează ca domnul președinte să-mi spună dacă Legea nr. 219/2018 exonerează de la plată și persoanele ce au hotărâri judecătorești nefavorabile lor, ținând cont că în cuprinsul legii nu se face referire la aceasta.

În ceea ce privește a treia întrebare, care are ca obiect Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este adresată domnului ministru al justiției.

O depun, ca și pe celelalte două documente, la secretariat și am rugămintea să fie menționate, înregistrate și transmise ca atare.

Vă mulțumesc.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

Mulțumesc, doamna senator.

O rog, o invit la microfon pe doamna senator Covaciu Severica să ia cuvântul.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii, și se referă la „Măsuri de prevenție a pestei la ovine și caprine”.

Stimate domnule ministru,

În vara acestui an, în Europa au fost confirmate mai multe cazuri de pestă la micile rumegătoare. Pentru a nu ne regăsi în situația dată de pesta porcină, față de care am fost avertizați de reprezentanții Uniunii Europene, trebuie luate măsuri de prevenție extrem de precise.

Vă rog să-mi precizați ce ați întreprins, la modul concret, pentru a opri izbucnirea unei epidemii de pestă la ovine și caprine?

De asemenea, vă rog să menționați dacă ați făcut o evaluare a gradului de risc pentru apariția unor focare de pestă la ovine și caprine în România.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu. Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Domnul secretar de ședință, domnul senator PSD Ion Ganea.

## **Domnul Ion Ganea:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Întrebarea mea se adresează doamnei ministru al sănătății, Sorina Pintea.

Obiectul întrebării: „Întărirea programelor de prevenție prin introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar”.

Stimată doamnă ministru,

În Programul de guvernare al PSD 2018–2020, capitolul „Medicamente” prevede întărirea programelor de prevenție, prin introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente, dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite.

Vă rog să-mi precizați care este stadiul implementării acestui program și dacă aplicarea sa atrage după sine și modificarea legislației în domeniu.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Ion Ganea, senator PSD.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Acestea fiind zise, dați-mi voie să vă expun numele celor care au depus în scris întrebări și interpelări, după cum urmează:

– interpelări depuse în scris din partea domnilor senatori: Pîrvulescu Eugen, Cristina Ioan, Popa Cornel, Țapu-Nazare Eugen, Gorghiu Alina Ștefania, Dinu Nicoleta Ramona, Presadă Florina Raluca, Alexandrescu Vlad Tudor, Nicoară Marius Petre, Bădulescu Dorin Valeriu, Lungu Vasile Cristian și Baciu Gheorghe;

– iar lista de întrebări depuse în scris a fost completată de următorii: Stocheci Cristina Mariana, Avram Nicolae, Smarandache Miron Alexandru, Toma Cătălin Dumitru, Gorghiu Alina Ștefania, Popa Cornel, Bulacu Romulus, Pîrvulescu Eugen, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinu Ramona Nicoleta, Mihail Radu Mihai, doamna Presadă Florina Raluca, Bădulescu Dorin Valeriu și Lungu Vasile Cristian.

Acestea au fost întrebările și interpelările prezentate astăzi oral și cele scrise, depuse în scris.

Declar, cu această ocazie, închisă sesiunea de întrebări și interpelări, precum și de răspunsuri.

După cum vedeți, nu ne onorează, ca de obicei, nimeni din partea Guvernului.

Vă urez o seară plăcută!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100423]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/3.X.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei