Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi am avut prilejul anterior, contextual, pe marginea altor documente europene și altor comunicări, să facem – o serie de colegi – câteva scurte comentarii pe această temă.

Tema este importantă, de actualitate și ceea ce spune doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene ne arată direcția spre care se îndreaptă lucrurile și eu cred că trebuie să susținem această direcție, pentru că, pe de o parte, de ani de zile vorbim, și la nivelul Uniunii Europene, dar, nu vă ascund, și la nivelul statelor membre NATO, de necesitatea de a accentua interoperabilitatea și interconectarea în sistemul de informații. Și, din păcate, în practică, și în ultimii ani au fost cazuri de sincope, fie din considerente de natură internă, de suveranitate și dorință de a proteja surse de informații sau alte canale, informațiile care puteau fi transmise de un stat partener sau aliat n-au plecat decât, eventual, parțial sau nu de fiecare dată atât de rapid, pentru a putea să ajute un alt stat partener sau aliat pentru a preveni anumite lucruri care s-au întâmplat pe teritoriul său. Și asta este o problemă recunoscută, admisă și în interiorul Uniunii Europene, și în interiorul Alianței.

Așa încât ceea ce prezintă această comunicare a Comisiei Europene... De fapt, prezintă un raport interimar de stadiu al unui grup de experți care a fost mandatat de Comisia Europeană, la nivel înalt, și de statele membre să lucreze și să formuleze propuneri. Sunt câteva propuneri, doamna președinte le-a menționat, și eu cred că merg în direcția cea bună.

Apropo de date de identități, Comisia menționează un caz celebru și deja știut, atacul terorist de la Berlin din decembrie 2016, în care cel care a comis atacul terorist a folosit nu mai puțin de 14 identități și a trecut bine-mersi prin toate frontierele spiritualizate ale Uniunii Europene, fără niciun fel de detecție. Ăsta este doar un singur caz. Așa încât, una dintre propuneri, care vizează, în engleză, „mandatory information sharing”, deci obligarea statelor membre ale Uniunii Europene să schimbe, deci obligarea să transmită, să schimbe informațiile măcar de o anumită natură, este un punct pe care noi trebuie să-l susținem.

De asemenea, Comisia mai propune un lucru în această comunicare, respectiv consolidarea sistemului de informații Schengen. Ei, ăsta este un motiv suplimentar pentru autoritățile române, discutând cu anumite state membre, să accelereze acum, apropo de obiectivul aderării la spațiul Schengen, pentru că suntem indispensabili, mai ales pe circuitul balcanic și zona asta, să fim complet, sută la sută, în sistemul de schimb de informații în spațiul Schengen. Și, aici, este o propunere care spune, pe scurt, deocamdată, obligarea statelor din spațiul Schengen de a emite alerte – deci obligarea de a emite alerte – pe chestiuni de natură teroristă, dacă apar informații.

Sunt și alte idei. Bref, „colegislatorii”, ca să citez documentul Comisiei Europene, trebuie să lucreze în interiorul Uniunii Europene. Asta înseamnă că și noi, parlamentele naționale, trebuie să transmitem un semnal politic către cei care produc piesele sau vor produce piesele de legislație europeană, pentru că se dorește o reglementare la nivelul Uniunii Europene, să transmitem și noi semnalul politic de sprijin pentru un grad mult mai serios de interoperabilitate. Avem tot interesul din acest punct de vedere, așa că susțin și eu propunerea Comisiei pentru afaceri europene.