Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Aș atrage atenția tuturor grupurilor parlamentare din Senat asupra acestui subiect, dincolo de dezbaterea pe propunerea legislativă concretă, pentru că este un subiect extrem de important, este un subiect extrem de delicat.

Este important în primul rând pentru cetățenii moldoveni, iar rezolvarea sa, de o manieră sau alta, de către statul român ar confirma linia constantă a României de a veni în sprijinul Republicii Moldova, în sprijinul cetățenilor moldoveni și, mai ales, în sensul asigurării libertății de mișcare pentru cetățenii moldoveni, ca obiectiv strategic, subliniez, pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Deci este un subiect important.

Pe de altă parte – și aici revin la ceea ce spunea domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului –, Comisia pentru politică externă a fost mandatată să exprime un aviz, iar avizul nostru a fost favorabil, cu două observații pe care aș vrea să vi le prezint pe scurt.

În primul rând, avizul favorabil este un aviz care are în vedere oportunitatea politică în prelungirea a ceea ce spuneam mai devreme.

Pe de altă parte, și asta am semnalat comisiilor mandatate pentru raportul de fond – aici sunt evaluări comune atât ale Consiliului Legislativ, atât provenind de la Ministerul Afacerilor Externe, cât și din partea membrilor Comisiei pentru politică externă –, nu putem modifica unilateral, printr-o normă internă, angajamente asumate de România prin Regulamentul Consiliului European și Parlamentului European.

Deschid o paranteză. Eu sunt siderat și regret să-l fi auzit pe reprezentantul Guvernului – ceea ce îmi confirmă încă o dată ceea ce am solicitat mai devreme, prezența miniștrilor la dezbateri – făcând o confuzie gravă între două organizații diferite.

Nu este vorba despre Regulamentul Consiliului Europei, care este cu totul și cu totul altceva, o organizație paneuropeană apărută în 1949, cu sediul la Strasbourg, este vorba despre Regulamentul Consiliului European și Parlamentului European, deci Uniunea Europeană, cu totul și cu totul altă mâncare. Și sunt siderat de această confuzie foarte serioasă.

Revin la subiect.

Deci nu putem modifica unilateral, printr-o normă internă propusă chiar cu intenție generoasă. Ceea ce putem să facem – și asta a fost evaluarea membrilor Comisiei pentru politică externă și solicitarea Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Republicii Moldova, pe care am găzduit-o timp de două zile aici, la București – este o renegociere politică pentru o derogare la Bruxelles.

Avem și formule concrete. Noi am identificat modalități, pentru că ceea ce este important este să-ți respecți angajamentul, dar modalitatea în care implementezi angajamentul asumat la Bruxelles presupune o marjă de mișcare pentru fiecare stat. Aici este frumusețea subiectului.