Stenogramă plen

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Din primele evaluări, au semnat 85 de colegi senatori, iar 72 de senatori au răspuns la apelul nominal făcut de către domnul secretar Gheorghe David, căruia doresc să-i mulțumesc și de această dată pentru sprijinul constant pe care îl acordă bunei desfășurări a lucrărilor Senatului.

Dacă nu îndrăznesc prea mult, mi-aș permite să îl rog pe domnul senator Onofrei care, astăzi, împreună cu domnul senator Cornel Popa și cu sprijinul meu, conduce lucrările plenului Senatului...

Declar deschisă ședința Senatului din data de 10 februarie.

Primul punct se referă la aprobarea ordinii de zi. Vreau să fac o singură precizare.

O să vă cer îngăduința ca punctul 3 din ordinea de zi, unde este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, să fie luat în dezbatere în momentul în care va fi prezent și reprezentantul Guvernului, care este la Camera Deputaților pentru a prezenta un alt proiect legislativ.

Vă propun să aprobăm ordinea de zi cu înțelegerea ca punctul 3 din ordinea de zi să îl luăm în dezbatere în momentul în care mi se confirmă prezența reprezentantului Guvernului pentru a susține această propunere legislativă.

În consecință, dacă nu sunt observații sau propuneri privind ordinea de zi, vă supun la vot proiectul ordinii de zi care v-a fost distribuit.

Rog colegii să fie prezenți în sală și să se exprime prin vot.

Trecem la aprobarea programului de lucru al Senatului. Propunerea mea este să lucrăm astăzi până la ora 13.00 – activitate legislativă.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt prevăzute probleme organizatorice.

În primul rând, vreau să vă supun atenției programul de lucru al Senatului pentru perioada 15–20 februarie 2010 și să vă atrag atenția că Biroul permanent al Senatului vă propune pentru săptămâna viitoare ca lucrările în plen să fie concentrate în zilele de luni și marți, miercuri și joi să fie dedicate activităților în comisii, iar vineri și sâmbătă activităților în circumscripțiile electorale.

Această modificare a programului se datorează dificultăților de transport cu care am fost confruntați în ultima perioadă. După ce se va ajunge la o situație normală, sigur, vom putea rediscuta. Deocamdată vă propunem să mergem pe acest tip de organizare săptămânală. Luni și marți, ședințe în plenul Senatului, miercuri și joi, lucrări în comisii, vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Tot la probleme organizatorice, vreau să vă consult dacă sunt comunicări de făcut sau alte probleme organizatorice.

Domnule senator Fekete-Szabó András Levente, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să anunț două modificări în componența comisiilor permanente ale Senatului.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, locul domnului senator Cseke Attila Zoltán va fi preluat de domnul senator Gyerkó László, iar în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, locul domnului senator Gyerkó László va fi preluat de domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să fie consemnat în procesul-verbal al ședinței. Dau cuvântul domnului senator Igaș, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mai mult pentru stenogramă și pentru cei de la juridic sau pentru Direcția generală legislativă. Vreau să vă aduc la cunoștință prin prezenta că, din data de 26.10.2009 – pentru că nu s-a consemnat acest lucru până acum –, domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan este membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în locul domnului senator Gheorghe David, preia și funcția de vicepreședinte al comisiei și îl înlocuiește pe domnul senator Bădescu Iulian.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Igaș, domnul senator Prodan este membru al Grupului parlamentar al PD-L? Dacă nu este, ar trebui ca Grupul parlamentar al senatorilor independenți să anunțe schimbarea.

Este la dumneavoastră?

Este în regulă. Voiam doar confirmarea.

## Mulțumesc.

Da, este membru afiliat Grupului parlamentar al PD-L.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog să fie prinsă în stenogramă și această comunicare a domnului senator Igaș.

Vă consult dacă la probleme organizatorice mai sunt alte anunțuri de făcut.

Mi se atrage atenția că propunerea Grupului parlamentar al UDMR de modificare a componenței unor comisii permanente ale Senatului trebuie supusă votului plenului Senatului. Ambele propuneri de schimb între domnul senator Cseke Attila Zoltán și domnul senator Gyerkó László trebuie supuse votului.

Cu titlu personal, vreau să vă spun că îmi pare rău de plecarea domnului senator Gyerkó László din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a fost o prezență extrem de importantă, dar acest amar este îndulcit, într-un fel, de venirea domnului senator Cseke Attila Zoltán în cadrul acestei comisii. Lăsând gluma la o parte,

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Va fi o comisie sănătoasă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Va fi o comisie sănătoasă însă cu o taxă pe mâncarea nesănătoasă.

Vreau să vă precizez că nu supun la vot anunțul făcut de domnul senator Igaș, referitor la domnul senator Prodan, întrucât votul s-a dat o dată, numai că nu a fost menționat în stenogramă, iar astăzi domnul senator Igaș a făcut această corectură, pentru stenogramă.

## Vă mulțumesc.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Din partea Guvernului dorește cineva să susțină proiectul de lege?

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Szakal András** _– președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În Monitorul Oficial al României nr. 28 din 14 ianuarie 2010 au fost publicate Decizia Curții Constituționale a României nr. 1.629 din 3.12. 2009, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 punctele 1–5 și 26, art. 3, art. 4, art. 5, art. 8, și anexa nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local. Prin intrarea în vigoare a acestei decizii a Curții Constituționale, se instituie obligația ca în termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, dispozițiile declarate neconstituționale să fie puse în acord cu prevederile Constituției.

În vederea îndeplinirii acestei obligații, a fost elaborat de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, fiind foarte necesară reglementarea de urgență a unor soluții legislative care să fie în concordanță cu prevederile Constituției. Pe de o parte, în situația în care nu ar fi introduse, ar conduce la un vid legislativ, iar pe de altă parte ar putea înlătura caracterul de omogenitate al legii organice supuse modificării, cu atât mai mult cu cât celelalte dispoziții din actul normativ, parțial invalidat de Curtea Constituțională, sunt indisociabile de prevederile constatate ca neconstituționale.

Mulțumesc și eu domnului András Szakal, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care a susținut dezbaterea în procedură de urgență a acestei inițiative legislative.

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină, voi supune votului dumneavoastră procedura de urgență.

Vă rog, domnule senator Șova, vă cer scuze!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să subliniez un lucru. Suntem în fața dezbaterii acestei solicitări de procedură de urgență din cauza apetenței extraordinare a Guvernului de a emite acte normative neconstituționale. Astăzi ni se cere să ne grăbim în a judeca Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, nu pentru că s-ar crea un vid legislativ, pentru că s-ar crea însă un vid legislativ în numirea pe criterii politice a domnilor de la PD-L. Dacă mă întrebați pe mine – îmi exprim această opinie în plenul Senatului și sper să fie de acord cu mine cât mai mulți colegi –, nu există niciun motiv să ne grăbim, avem suficiente reglementări. Altfel, o să modifice dânșii legea din nou în procedură de urgență, în așa fel încât nu știu cum va ieși.

Eu vă mărturisesc, ca jurist, că m-am oripilat atunci când, anul trecut, domnul premier Emil Boc i-a pus pe angajații Cancelariei Primului-Ministru să semneze jurăminte feudale de iubire, de bună-credință, nu știu exact ce semnau. I-a dat afară, acum i-a reîncadrat și am ajuns în situația în care avem o instituție desființată bugetar care în anul 2010 dă salarii.

Deci nu știu de ce ar trebui să ne grăbim, ci mai bine să ne așezăm să judecăm liniștiți, în așa fel încât poate reușim să ne pronunțăm în domeniul numirilor în deconcentrate și în instituțiile publice, în general, ale unor oameni într-un mod care să respecte și Constituția țării.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu.**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Dan Șova, pentru intervenția prezentată.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Așa cum am convenit, sărim peste punctul 3 din ordinea de zi până în momentul în care voi fi anunțat că a sosit reprezentantul Guvernului.

Vă propun să trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare, publicată în Monitorul Oficial nr. 94/31.01.2004, aprobată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Partea vizată este Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Înțeleg că participă domnul Marian Zlotea, președinte.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Urban.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit raportul.

Din partea inițiatorilor, vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fiecare an, în special în preajma sărbătorilor, se reflectă în presă faptul că ANSVSA – și, parcă, fenomenul are o creștere din ce în ce mai accelerată – anunță confiscarea unor cantități tot mai mari de carne și produse din carne alterate din marile lanțuri de retail din România, iar ultimele cifre sunt de-a dreptul îngrijorătoare și ne demonstrează faptul că, la acest moment, unica grijă a acestor comercianți, din păcate, este aceea de a pune în galantare orice fel de marfă, în orice fel de condiții. Acest fenomen nu este neapărat îngrijorător, ci se constituie într-o realitate sfidătoare la adresa noastră, a tuturor acelora care avem calitatea de consumatori.

Analizând motivele pentru care s-a ajuns în această situație – mai avem puțin și se apropie Sfintele Sărbători de Paști –, am constatat faptul că, pe de o parte, profiturile înregistrate de aceste lanțuri de retail sunt atât de mari raportat la valoarea actuală a cuantumurilor amenzilor care pot fi aplicate de inspectorii ANSVSA, încât, pur și simplu, își permit – este vorba despre un calcul matematic – să încalce legea.

În al doilea rând, s-a constatat faptul că, de cele mai multe ori, mai ales la nivelul lanțurilor de retail, nu „acarul Păun”, cel care duce această marfă în galantare, decide, se decide la nivelul administrației magazinului respectiv, în mod deliberat, ca aceste cantități de carne și produse din carne să ne fie oferite spre vânzare, ceea ce duce toată această situație în zona ilicitului penal.

De aceea, consider că, pe de o parte, pentru a stopa acest fenomen, trebuie să creștem nivelul amenzilor care sunt aplicate, ca ele să se apropie de cuantumul amenzilor așa cum sunt ele înscrise în țările de origine ale acestor mari lanțuri de retail din țara noastră.

Pe de altă parte, să sancționăm drastic, în materie penală, fapta acelor administratori și directori de magazine care iau asemenea decizii ce pun în pericol sănătatea și viața consumatorilor români.

De aceea am venit în fața dumneavoastră cu această inițiativă legislativă și vă mulțumesc pentru susținerea ei.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Marian Zlotea.

Vă rog, microfonul 8.

Punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Marian Zlotea** – _președintele_

## _Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor face următoarele precizări:

Sunt de acord cu cele spuse de domnul senator Urban, dar trebuie să ținem cont că, acum câteva luni, am modificat Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, prin care amenzile s-au majorat de aproape 5 ori pentru produsele expirate. În clipa de față sunt între 45 și 50.000 de lei. Acum un an erau până în 10.000 de lei. În același timp, trebuie să știm că avem în Codul penal art. 313 alin. (1) un articol care prevede clar că expunerea sau vânzarea unor alimente alterate, vătămătoare sănătății, cunoscând că sunt alterate se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Ceea ce dorim este să corelăm cele două acte normative și să nu venim cu o propunere care să prevadă, în momentul de față, o pedeapsă mai mică sau posibilitatea amenzii, ținând cont de ceea ce este prevăzut în Codul penal.

Dacă în Codul penal avem un articol care prevede clar că constituie infracțiune și pedeapsa este de la 3 la 10 ani, am dori – și am găsit o variantă împreună cu domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – să corelăm și să venim cu o propunere clară despre cum ar trebui să sune acest amendament ca să putem veni în sprijinul domnului senator pentru a corela cele două acte normative.

Propunerea noastră era în felul următor: „Comercializarea produselor din carne – era propunerea, dar nu ne putem referi doar la ele, ci la toate produsele alimentare, că nu numai carnea ne poate pune în pericol sănătatea – cu termenul de valabilitate depășit, dacă această acțiune este în măsură să pună în pericol viața sau sănătatea persoanei,

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Daea să ne prezinte raportul comisiei de specialitate.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În plen, comisia aduce spre dezbatere și analiză un raport favorabil, rezultat în urma dezbaterilor din comisie, raport adoptat cu majoritate de voturi, care are în anexă două amendamente. Sigur, m-a pus într-o oarecare dificultate procedurală reprezentantul Guvernului, președintele autorității. M-a pus într-o dificultate procedurală, de aceea aș solicita votul plenului, dacă aprobați, punerea de acord prin amendamentul propus de către comisie cu prevederea Codului penal, ca măsură sancționatorie, și limita acesteia, care nu poate fi alta decât cea din Codul penal.

Luați-o ca pe un mod de lucru, dar care poate fi aprobat doar prin votul Senatului, pentru că, în cadrul comisiei, am venit cu amendamentul de eliminare, apoi cu amendamentul de corectură de la poziția nr. 2, care nu prevedea această precizare făcută de președintele autorității.

Domnule președinte, ca să nu mai trimitem propunerea legislativă la comisie pentru a pune de acord o prevedere sancționatorie din textul propus de domnul coleg, care este și jurist – și aici a fost și dificultatea mea de înțelegere –, vă rog să folosim procedura privind depunerea amendamentelor în plen sau dacă Senatul decide să se facă altfel, este suveran.

Eu am fost de acord să informez exact Senatul față de această intervenție a președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ca reprezentant al Guvernului.

Domnule senator Daea, vă mulțumesc pentru raportul prezentat și pentru considerațiile pe care le-ați făcut. Vă invit la dezbateri generale.

Și-au manifestat dorința domnii senatori Ilie Sârbu, Toni Greblă, Vasile Nedelcu și, dacă mai sunt și alți colegi, vă rog să-mi semnalați dorința de a interveni.

Domnul senator Sârbu, microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Constat, și nu pentru prima oară, că ne înscriem perfect în gândirea lui Dante Alighieri, suntem plini de intenții bune... Spunea președintele Autorității Nationale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor că există prevederi, Cod penal, sancțiuni... Știu bine aceste teme și subiecte discutate referitoare la Planul „Digisanco” și câte presiuni și câte deplasări s-au făcut în România ca să se constate dacă, într-adevăr, siguranța alimentară este aproape de cea din Uniunea Europeană, că în rest – ce să mai vorbim? –, distanța este de kilometri. Dar, dincolo de acest aspect, poate îmi îngăduiți să îi pun o întrebare domnului președinte: câte cazuri în care s-au dat condamnări cunoaște, după ce dânșii au făcut acest demers și au ajuns în instanță? Măcar de o lună... de două... de trei..., ca să se simtă cumva în sistem că cineva se ocupă de sănătatea românilor.

Dacă nu s-au întâmplat aceste lucruri, putem să mai adăugăm la acei 10 ani sau câți spunea dânsul încă 7, că semnalul va fi aproape invers.

Întrebarea noastră este firească: cum rezolvăm problemele, nu cum le legiferăm? Că de legiferat știm să o facem. Și dacă nu am face-o noi, ne obligă Uniunea Europeană. Tot ceea ce avem noi acum ca legislație în domeniul siguranței alimentare nu este altceva decât transpunerea legislației europene, cu greutățile pe care le cunoașteți. Nu s-au putut face peste noapte progrese extraordinare, capacitățile de procesare nu s-au putut moderniza..., dar să vinzi o marfă expirată, care poate duce la îmbolnăviri în masă, decese, eu consider că este o crimă, și în România anului 2010 să nu auzim nici măcar de o condamnare, iar noi, aici, să ne pierdem timpul în comisii, din comisii înapoi în plen... să mai adăugăm pedepse chiar mai mici...

Nu aș vrea să caracterizez această discuție, că fac parte din Parlament, dar cei care ne văd ne-ar putea pune o etichetă care, cred eu, i-ar deranja pe mulți dintre noi.

Vă mulțumesc, domnule senator Sârbu. Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Toni Greblă, se pregătește domnul senator Nedelcu.

Și eu apreciez, domnule președinte, stimați colegi, preocuparea colegilor noștri inițiatori ai acestei propuneri legislative pentru a feri populația de posibile îmbolnăviri, ca urmare a consumării unor alimente alterate.

Noi, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am analizat cu maximă atenție această propunere legislativă și am considerat că mai trebuie lucrat la ea, pe de o parte pentru a o pune în acord cu prevederile legale în vigoare, iar pe de altă parte pentru a nu restrânge nejustificat gama produselor agroalimentare care formează obiectul acestei reglementări.

În legătură cu amendamentul propus de președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, consider că poate fi luat în considerare, eventual, prin dezbaterea acestuia în comisiile de specialitate. A da un vot pe un amendament ale cărui consecințe, după ce va fi introdus în textul legii, nu le putem stăpâni înseamnă a reglementa în pripă.

Drept urmare, fie dezbatem și adoptăm raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu avizele date de celelalte comisii, fie plenul poate să hotărască restituirea propunerii legislative la comisiile avizatoare pentru a fi avut în vedere și acest amendament.

Altfel, consider că nu putem reglementa, pentru că, pe de o parte, avem o reglementare foarte bună și suficientă, după părerea mea, în legislația în vigoare. Eventual, ar trebui ca experții de specialitate din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, inclusiv

în teritoriu, să-și facă mai bine datoria și atunci pericolul unor alimente care amenință viața și sănătatea oamenilor ar fi mult mai mic.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Greblă.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Nedelcu, se pregătește domnul senator Onofrei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, cele expuse atât de inițiator, cât și de domnul președinte al Autorității și de cei doi antevorbitori au scos în evidență faptul că această propunere legislativă nu îndeplinește condițiile pentru a fi trecută prin Parlament, având în vedere că există multe inadvertențe.

De asemenea, formularea este incorectă la foarte mulți termeni, și am să mă explic din acest punct de vedere.

Ea este bine-venită, având în vedere că mulți agenți economici încalcă normele sanitar-veterinare, însă nu trebuie să-i constrângem prin legi sau prin sancțiuni mai dure, ci trebuie să le aplicăm pe cele pe care le avem până în prezent.

M-aș referi, în primul rând, la faptul că nu numai produsele din carne, așa cum spunea și domnul președinte, ci carnea, ca atare, și celelalte produse de origine animală constituie factori de risc pentru sănătatea omului.

De asemenea, sintagma de „organe de conducere” este un termen generic. Poate să fie la Satu Mare organul de conducere și vânzarea are loc la București. Vânzarea se face de către vânzător și din această cauză nu putem folosi sintagma „organele de conducere”.

O altă problemă este cea a necorelării cu Codul penal. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este îndreptățită, conform Ordonanței Guvernului nr. 42/2004, respectiv Legii nr. 215/2004, să aplice sancțiuni. Sancțiunea are rol coercitiv și, bineînțeles, în același timp, stimulativ sau de îndreptare a unor măsuri sau a unor norme care ar putea să constituie factori de risc pentru sănătatea omului.

Din această cauză, să lăsăm în sarcina organelor penale să administreze infracțiunea sau să aplice sancțiunea atunci când este cazul, când se folosesc alimente vătămătoare, care pun în pericol sănătatea omului.

Din această cauză, eu cred că această propunere legislativă trebuie respinsă, nu trebuie să mai ajungă nici la comisie. Ea trebuie reformulată în întregime.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Onofrei, microfonul central, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi pare rău că trebuie să intervin, dar, din păcate, chiar dacă suntem de aceeași specialitate, văd că avem păreri diferite. Din acest punct de vedere, nu știu dacă lucrurile sunt chiar în regulă.

S-a spus aici, și domnul Toni Greblă are dreptate, că specialiștii care țin de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ar trebui să-și facă treaba. Or, această lege vine tocmai în sprijinul lor, să-și facă treaba mai bine.

Știm foarte bine că una dintre modificările care se fac în această lege se referă la cuantumul amenzilor. Vorbim despre marile lanțuri de magazine pentru care amenzile, chiar așa, mărite, cum spunea domnul președinte, nu înseamnă mare lucru la cifra de afaceri pe care o au și nu se compară cu amenzile pe care le poate primi un magazin mai mic sau un butic.

De aceea, eu cred că este bine-venită orice inițiativă care ajută autoritățile în drept să-și facă treaba mai bine și să aibă pârghiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile. De aceea, cred că este corect.

În ceea ce privește faptul că se propune în plen un amendament, noi ne aflăm în interiorul regulamentului. Regulamentul Senatului, la art. 100 alin. (2), spune că, cu acordul plenului, în situații deosebite, se pot aproba amendamente în plen.

Or, acest amendament care se propune nu cred că are nevoie de o dezbatere așa de complicată și amplă, pentru că este doar de corelare a unui text cu Codul penal. Așa că nu cred că este nevoie ca, eu știu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări sau comisiile de specialitate să piardă foarte mult timp, să gândească dacă acest amendament este în regulă sau nu. Se propune corelarea cu Codul penal.

Și apoi se propune în locul sintagmei „produse din carne”, sintagma „produse alimentare”. Deci lucrurile sunt extrem de simple.

Deci eu cred că, pe de o parte, putem – și suntem în interiorul regulamentului – să aprobăm amendamentul în plen, cu acordul plenului, bineînțeles, și apoi inițiativa poate fi salutată.

Aș avea o singură întrebare: cum stabilim noi dacă punerea în vânzare a alimentului cu termenul de valabilitate depășit este intenție sau este greșeală, neglijență, eu știu, neatenție și așa mai departe?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc domnului senator Onofrei.

Mai dorește să intervină cineva la dezbateri generale? Dacă nu, o să-l invit pe domnul președinte Zlotea.

Vreți să interveniți înaintea domnului președinte Zlotea? Atunci, o să vă rog să luați cuvântul din partea inițiatorilor, domnule Urban.

Scuzați-mă, domnule Zlotea, răspundeți dumneavoastră în final.

Microfonul 6, vă rog.

O să încerc să răspund punctual, succint.

În primul rând, ne aducem aminte cu toții, anul trecut, de Paști, când la toate televiziunile era prezent domnul Zlotea, în scandalul cărnii infestate care ajunsese în România, și

vedeam la televizor cum a fost vândută: 100 de tone de carne în lanțul de retail X, 200 de tone de carne în lanțul de retail Y. Țineți minte că toți ne întrebam când vom simți simptomele acestui produs din carne pe care l-am consumat.

Vedeți dumneavoastră, aceste inițiative legislative pe care noi le promovăm, în mod normal și firesc, ar trebui să fie promovate de către Guvern, de către autorități, însă, dacă eu am și calitatea de consumator și văd că amenzile nu se majorează, văd că nu apar niște sancțiuni drastice, atunci, de aceea sunt parlamentar. Așa cred eu, asta cred eu că este misiunea mea.

Revenind la ceea ce s-a spus, că ar fi vorba despre o suprareglementare în domeniul infracțiunii, fără să supăr pe nimeni – și îmi cer scuze dinainte –, vă atrag atenția asupra faptului că în Codul penal avem incriminată o infracțiune care îl sancționează pe vânzător, pe cel care ia carnea de pe raft și mi-o dă mie, și acolo se discută dacă este intenție, dacă a știut sau nu a știut că este alterată.

Eu, prin noua infracțiune pe care am introdus-o, vin să sancționez organul de conducere, acela care știe în mod deliberat că are în depozit zece tone de carne infestată sau alterată și care le spune angajaților: „O puneți mâine pe rafturi, o tocați, și în formă de carne tocată le-o dați celor care ne calcă pragul, care își lasă banii aici.” Face asta știind și luând o decizie la care, deja, vânzătorul nu se mai poate opune.

Este foarte adevărat ceea ce a spus domnul ministru. Nu am auzit până acum în România ca măcar o singură persoană să se fi ales cu dosar penal. Ce să mai vorbim despre condamnări?

Eu vă spun: trebuie să dăm un exemplu. Trebuie să dăm un exemplu, pentru că în momentul în care vedem listele pe care le publică Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și vedem nu știu câte tone de carne la magazinul X, Y... Sunt magazine mari, fac zeci de milioane de euro profituri în România, în fiecare an. Dacă acolo am vedea un singur dosar penal, vă spun că data următoare s-ar gândi de zece ori înainte să mai pună în practică o asemenea măsură.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc, domnule senator Urban. Domnul senator Daea.

În calitate de senator sau de președinte?

Dacă vorbiți în calitate de președinte, vă dau cuvântul acolo, dacă nu, la microfonul central. Aceasta era singura problemă.

De unde doriți să luați cuvântul? Vă rog, microfonul 7.

Atunci microfonul central, vă rog.

## **Domnul Petre Daea:**

Vă respect atât de mult, încât nu aș putea să nu iau cuvântul dacă mă invitați. Eu nu mi-am manifestat o asemenea dorință, de aceea, dați-mi voie să mă duc la loc.

Mulțumesc domnului senator Daea pentru intervenție, dar mai ales pentru exemplul extraordinar în legătură cu ceea ce este o intervenție sintetică, pe fondul problemelor.

Mulțumim mult, domnule Daea. Stimați colegi,

Avem o propunere din partea reprezentantului Guvernului privind adoptarea unui amendament în plen.

Potrivit art. 100 alin. (2) – „În cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente și în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative.” Întrucât acest alineat precizează „prin votul majorității”, o să vă consult întâi în legătură cu...

Domnul senator Șova, pe procedură. Domnul senator Ilie Sârbu, pe procedură. Vă rog, microfonul 3.

Pe procedură, domnule președinte. Care este cazul deosebit?

Aș vrea să ne precizeze acest lucru reprezentantul Guvernului.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu.

Nu am primit un răspuns de la domnul președinte, și anume dacă cunoaște vreun caz. Noi nu am auzit în presă, în viața noastră de fiecare zi. Poate dânsul are totuși o statistică, știm câte condamnări, ce cuantum de amenzi, câte tone de carne s-au confiscat de la lanțurile mari de magazine, pentru că nu ne referim aici la buticurile de la colțul străzii. Pentru informarea noastră.

## Am înțeles.

O să-l invit atunci la microfon pe domnul președinte Zlotea și o să-l rog să se refere și la întrebarea pusă de domnul senator Sârbu, și la argumentele pe care domnul senator

Șova ar dori să le afle, argumente care justifică situația deosebită pentru amendarea în plen.

Vă rog, domnule Zlotea, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i răspund domnului senator Sârbu, ținând cont că la propunerea din luna august, care a fost adoptată – Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, care a stabilit, practic, mărirea de zece ori a amenzilor pentru produsele expirate ..., și aș vrea să-i mulțumesc oricum în plen pentru că atunci chiar Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Domnia Sa ne-au dat o mână de ajutor în Guvern când am adoptat această hotărâre care, repet, a majorat de zece ori amenzile, mergând până la 50.000 de lei.

Referitor la întrebarea a doua, privind cazurile concrete, am înaintat...

Scuzați-mă, numai un moment, domnule Zlotea.

Eu cred că domnul senator Sârbu nu v-a întrebat despre mărirea cuantumului amenzilor, ci despre aplicarea lor sau a altor sancțiuni, dacă puteți să ne dați un exemplu. Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Referitor la aplicarea lor, am transmis raportul de activitate al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pe 2009, în totalitate, comisiei.

Referitor la cazuistică, câte condamnări au fost, îi promit domnului senator că voi solicita personal Ministerului Administrației și Internelor și Parchetului o cazuistică clară a tuturor datelor, o vom corela și o vom înainta atât președintelui Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, cât și domnului senator – cu toate sesizările făcute de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la nivel național și răspunsul organelor de cercetare care au efectuat aceste cercetări – și i-o vom pune la dispoziție.

Referitor la întrebarea domnului senator Șova cu privire la amendamentul nostru, practic, nu este o propunere clară. Am fost doar de acord să corelăm propunerea comisiei și a grupului de inițiatori cu propunerea legală existentă în Codul penal.

Ținând cont că acest amendament are termen de adoptare tacită 10 februarie, am venit în sprijinul colegilor...

Am înțeles că în luna februarie trebuia închis.

Am venit doar în sprijinul colegilor, pentru a corela cu acordul nostru această propunere. Am vorbit cu președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, ne-am consultat. Practic, Domniile Lor sunt cei care hotărăsc dacă putem vota sau nu.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Înțeleg că domnul senator Sârbu are un comentariu și, după aceea, domnul senator Șova. Microfonul 3, vă rog.

Comentarii nu aș avea, dar am o constatare, care s-a mai făcut aici: reprezentanții Guvernului vin total nepregătiți.

Dincolo de asta, întrebarea a fost clară, și anume dacă este vreun caz cunoscut.

Am dedus nu că e sau că nu e un caz necunoscut, că nu știm dacă organele și-au făcut datoria. Și atunci înțelegem cu toții de ce și aceste lanțuri de magazine, când vin în România, nu mai seamănă cu cele din Occident, fiindcă își dau seama după o lună, după un an că e posibil orice.

Dacă întocmim documente și le transmitem organelor de cercetare penală – și eu cred că domnul președinte știe acest lucru – avem obligația să vedem și care este faza în care ajung și cum se finalizează, fiindcă Autoritatea are un rol extraordinar de important și va avea în viitor un rol tot mai important vizavi de sănătatea noastră.

Deci eu cred că de acum, când vă prezentați în fața noastră, trebuie să aveți toate informațiile, pentru că dumneavoastră sunteți președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, nu e, așa, o jucărie.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Șova, microfonul 3.

Două observații, domnule președinte.

Faptul că reprezentanții Guvernului nu-și fac datoria la comisii nu reprezintă un caz deosebit, cel puțin, conform cutumei Senatului. Tot ceea ce spune domnul Zlotea se putea face la comisie în timpul dezbaterii.

În al doilea rând, Domnia Sa îi propunea domnului senator Sârbu să ia o cazuistică de la procurori, adică Domnia Sa își propune să facă o culegere de jurisprudență, ulterior ședinței Senatului și, pentru buna sa informare, asta o poate cere eventual de la magistrați. Procurorii doar acuză, nu au nicio cazuistică.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Țuțuianu, microfonul 3.

Eu vreau să atrag atenția asupra unui aspect care nu se întâmplă pentru prima dată în Senatului României, respectiv vine Guvernul și ne spune, prin reprezentanții săi, că a făcut această propunere pentru ca, într-un fel, să ne dea acordul nouă, Legislativului, să legiferăm într-un anume fel.

Și eu i-aș propune domnului Boc să inițieze și să facă niște cursuri cu cei care vin aici, în plenul Senatului, și să înceapă să-i învețe care sunt puterile în stat: legislativă, executivă, judecătorească. Să înțeleagă că noi aici legiferăm, iar dânșii au ca principală obligație să pună în aplicare legea. Și când ne-om lămuri cu această chestiune și vom înțelege foarte clar raporturile dintre puterile în stat, poate că vom avea și răspunsuri mai bune din partea reprezentanților Guvernului. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Am ascultat cu foarte mare interes – vă rog să luați loc, domnule senator Nedelcu – toate intervențiile care s-au

prezentat aici. Suntem în fața, de fapt, a trei modalități de acțiune.

Prima: decidem că putem aduce amendamente în plen și mergem pe calea discutării amendamentului propus în plen de către domnul Zlotea.

Cea de-a doua: retrimiterea la comisie pentru o nouă evaluare și un nou raport.

Cea de-a treia, radicală, propusă de domnul senator Nedelcu, este respingerea inițiativei legislative și adresarea unui îndemn către toți colegii care au elaborat această inițiativă să o revadă și să vină cu un nou proiect.

Înainte de a tranșa prin vot, îi invit pe domnul senator Nedelcu la microfon și pe domnul senator Toni Greblă. Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca să nu mai fie retrimisă la comisie sau să fie reformulată, vă propun în plen două amendamente, care întrunesc condițiile legale. Poate vreți să le ascultați.

Nu, nu. Deocamdată, până nu hotărâm că putem merge pe această procedură, nu are rost să o prelungim. Scuzați-mă.

Vă rog, domnule senator Toni Greblă, microfonul 4.

Intervenția mea se pare că, mă rog, e mai puțin importantă acum, după intervenția colegului. Era vorba despre faptul dacă amendamentul sau formularea propusă de către reprezentantul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor este însușită de vreun coleg senator. Altfel, dumnealui nu poate să propună amendament nici în plen, nici în altă parte.

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la vot, îl invit pe domnul senator Iulian Urban, din partea inițiatorilor, dacă poate, să ne exprime o preferință a inițiatorilor, ca să-i putem sprijini.

Microfonul 6, vă rog.

## Domnule președinte,

Așa cum am arătat și mai devreme, din punctul meu de vedere, ca jurist, vă spun că nu este o suprapunere între dispozițiile din Codul penal și această infracțiune nouă care este introdusă și care vizează cu totul și cu totul alți subiecți pasivi ai infracțiunii.

Nu vreau să fiu înțeles greșit, dar nu am înțeles cu exactitate amendamentul pe care îl propune șeful ANSVSA, iar pe de altă parte mă uit și văd că avem termen de adoptare tacită data de 22 martie anul curent.

Eu cred că decizia – și este un sfat pertinent – trebuie să vină și din partea președintelui Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, dacă doriți să vă exprimați opinia, vă rog, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Dumneavoastră sunteți un om atent și suficient de analitic, cu puterea de a înțelege și a interpreta prevederile regulamentare.

În prezentarea raportului, în calitatea de președinte, nu puteam să aduc în fața plenului decât acel raport care a rezultat în urma dezbaterilor, pe baza voturilor luate în cadrul comisiei.

Am spus însă că procedură de lucru este și aceasta de a avea posibilitatea să facem un amendament în plen, care nu este un amendament de fond, care să schimbe conținutul, este doar un amendament de punere în pagina juridică, cu o corelare atentă cu Codul penal, în așa fel încât funcționalitatea legii să apară în momentul în care ea intră în acțiune.

Dumneavoastră ați generat o discuție, pe bună dreptate, aici, în plen, senatorii și-au spus punctul de vedere pe care l-au considerat și vă rog să-mi îngăduiți ca în calitatea pe care o am să vă sugerez să retrimitem la comisie pentru a stăpâni bine fenomenul și pentru a avea și din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări un punct de vedere în scris și adus în plenul Senatului.

Altminteri, putem lua și cealaltă prevedere, dar fără consistența necesară pentru întocmirea unui act juridic puternic și funcțional, având în vedere interesul pe care îl manifestăm cu toții.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Corlățean. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimate colege,

Stimați colegi,

Cred că ne-am apropiat ușor-ușor de o concluzie. Din punctul meu de vedere, câtă vreme, în primul rând, pentru senatorii juriști lucrurile nu sunt clare, atunci când avem o normă care va produce consecințe juridice importante, este, cred, nefiresc să tranșăm această chestiune în plen.

De aceea, propunerea formulată, să retrimitem la comisie sau la comisiile competente, este o propunere judicioasă.

Aș mai adăuga un lucru, pentru că la un moment dat dezbaterea risca să devieze spre ridicol. Câtă vreme reprezentantul Guvernului face o propunere pe care tot Domnia Sa, în a doua intervenție, o califică spunând că „nu este o propunere foarte clară”, eu vreau să salut angajamentul domnului Boc, și este pentru a doua oară, cu privire la necesitatea de a reprezenta Guvernul prin miniștri, în primul rând, pentru a avea totuși o calitate a dezbaterii și un profesionalism care să ne permită și nouă să luăm decizii.

Vă mulțumesc.

Deocamdată nu am văzut treaba asta.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să fac o scurtă sinteză. În mod evident, este o inițiativă pe care toată lumea a apreciat-o ca fiind importantă, pe o temă de interes.

În al doilea rând, din dezbateri a rezultat că există numeroase elemente care necesită încă o clarificare și o corelare chiar cu Codul penal.

Eu am înțeles, de altfel, asta dacă l-am înțeles pe domnul senator Urban, că este chiar mai mult decât atât. E vorba despre o nouă infracțiune, care se referă nu la vânzător, așa cum este în Codul penal, ci să se aplice celor care comercializează.

Având în vedere toate aceste lucruri, având în vedere și faptul că termenul de adoptare tacită este 22 martie, deci avem suficient timp, eu îmi permit să-mi folosesc prerogativele pentru a supune la vot propunerea, din partea mea, de retrimitere la comisie a acestei inițiative, așa cum a fost formulată de domnul președinte Petre Daea.

Nefiind proteste vehemente, vă rog să tranșăm prin vot propunerea de retrimitere la comisie.

s-a aprobat propunerea de retrimitere la comisie.

Mulțumesc domnului senator Urban, care, în numele inițiatorilor, a susținut propunerea.

Dacă dorește să adauge...

Aveți și o altă inițiativă.

Mulțumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 05.06.2008.

Din partea inițiatorilor, îl rog pe domnul senator Urban să ne prezinte inițiativa în numele celor care au semnat-o.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Martinescu.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Vă rog, domnule senator Urban, să prezentați inițiativa. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă pe care, împreună cu mai mulți colegi, am formulat-o dorim să dăm o mână de ajutor cetățenilor Republicii Moldova, astfel încât aceștia să fie exceptați de la prezentarea documentelor prin care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare pentru întreținere pe perioada șederii pe teritoriul României, cu atât mai mult în contextul actual în care am adoptat Acordul cu Republica Moldova privind micul trafic de frontieră. Avem în plus o obligație, în acest sens, față de locuitorii și cetățenii Republicii Moldova, care ar fi menită să întărească legăturile dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, iar în acest context eu cred că, relativ, anumite dispoziții care ar viza Spațiul Schengen și anumite interdicții care ar fi înscrise acolo... Cred că ar trebui să ne uităm cu mare atenție la exemplul Ciprului, la rândul ei o țară specială, împărțită între două comunități, două naționalități.

Eu cred că această propunere legislativă nu poate decât să întărească, repet, și să dea o mână de ajutor cetățenilor Republicii Moldova care doresc să vină în România în scop de afaceri, în scop turistic sau, pur și simplu, pentru studii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Marius Tiberiu Martinescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Marius Tiberiu Martinescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, inițiativa este extrem de lăudabilă. Din păcate, vizavi de prevederile Regulamentului Comitetului Executiv al Consiliului din 15 martie 2001, este într-o oarecare contradicție.

Am să recapitulez la ce se referă propunerea legislativă, în sensul că ar dori ca cetățenii Republicii Moldova să fie exceptați...

Domnule secretar de stat, scuzați-mă, am citit, avem și noi propunerea.

Vă rog să treceți la punctul de vedere al Guvernului: dacă sprijiniți sau nu și argumentele pentru care aveți o anumită poziție.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, conform căreia, într-o eventuală modificare a Regulamentului Consiliului Europei, ar însemna ca cetățenii Republicii Moldova să fie scutiți în sensul discriminării pozitive.

Or, acest lucru, dumneavoastră știți foarte bine, nu este permis vizavi de tratamentul comun de care trebuie să se bucure toți cetățenii Europei.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, îl rog pe domnul președinte Petru Filip să ne prezinte raportul, care este un raport comun, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cele două comisii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, au adoptat cu majoritate de voturi un raport de respingere, luând în considerare, sigur,

toate aspectele legate de obligațiile noastre morale, sentimentale față de cetățenii Republicii Moldova, dar, în același timp, având în vedere și ceea ce Regulamentul Parlamentului European prevede legat de cetățenii Uniunii Europene și, respectiv, de cetățenii țărilor terțe care intră în spațiul european printr-una dintre țările care dau viză de ședere temporară celor care o fac și care vin din exteriorul țărilor Uniunii Europene.

Sigur, plecând de la aceste aspecte, am considerat cu toată înțelegerea necesară – și mai ales că discutăm în acest moment despre intrarea României în Spațiul Schengen și, evident, despre toată problematica legată de circulația cetățenilor extracomunitari în spațiul european – că nu putem, cu toată părerea de rău, să adoptăm un raport de admitere.

În concluzie, raportul este unul de respingere.

Sigur, poate că pe acest subiect Comisia pentru politică externă era, evident, mai avizată să fie și ea comisie de raport, dar, mă rog, așa a fost să fie, ca această comisie de raport să fie Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar Comisia pentru politică externă să fie comisie de aviz.

Din raport o să vedeți că s-au primit avize favorabile din partea Comisiei pentru politică externă și din partea Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale. Domnule senator Titus Corlățean, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Aș atrage atenția tuturor grupurilor parlamentare din Senat asupra acestui subiect, dincolo de dezbaterea pe propunerea legislativă concretă, pentru că este un subiect extrem de important, este un subiect extrem de delicat.

Este important în primul rând pentru cetățenii moldoveni, iar rezolvarea sa, de o manieră sau alta, de către statul român ar confirma linia constantă a României de a veni în sprijinul Republicii Moldova, în sprijinul cetățenilor moldoveni și, mai ales, în sensul asigurării libertății de mișcare pentru cetățenii moldoveni, ca obiectiv strategic, subliniez, pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Deci este un subiect important.

Pe de altă parte – și aici revin la ceea ce spunea domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului –, Comisia pentru politică externă a fost mandatată să exprime un aviz, iar avizul nostru a fost favorabil, cu două observații pe care aș vrea să vi le prezint pe scurt.

În primul rând, avizul favorabil este un aviz care are în vedere oportunitatea politică în prelungirea a ceea ce spuneam mai devreme.

Pe de altă parte, și asta am semnalat comisiilor mandatate pentru raportul de fond – aici sunt evaluări comune atât ale Consiliului Legislativ, atât provenind de la Ministerul Afacerilor Externe, cât și din partea membrilor Comisiei pentru politică externă –, nu putem modifica unilateral, printr-o normă internă, angajamente asumate de România prin Regulamentul Consiliului European și Parlamentului European.

Deschid o paranteză. Eu sunt siderat și regret să-l fi auzit pe reprezentantul Guvernului – ceea ce îmi confirmă încă o dată ceea ce am solicitat mai devreme, prezența miniștrilor la dezbateri – făcând o confuzie gravă între două organizații diferite.

Nu este vorba despre Regulamentul Consiliului Europei, care este cu totul și cu totul altceva, o organizație paneuropeană apărută în 1949, cu sediul la Strasbourg, este vorba despre Regulamentul Consiliului European și Parlamentului European, deci Uniunea Europeană, cu totul și cu totul altă mâncare. Și sunt siderat de această confuzie foarte serioasă.

Vă mulțumesc și eu. Domnule senator Sârbu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Am văzut că erați puțin mirat că vreau să intervin. Sigur, este o problemă care vă aparține, este lumea afacerilor externe, dar și noi, țăranii, câteodată ne mai dăm, așa, cu părerea.

Dincolo de acest lucru, nu vreau să aveți impresia că sunt la fel de siderat ca și colegul meu Titus Corlățean vizavi de ceea ce fac reprezentanții Guvernului. Ne-am obișnuit.

Important este să audă și domnul Boc – poate de la televiziuni, care sunt foarte active acum. Probabil că nu doarme niciun coleg și nu citește ziarul sau nu are pe ecranul laptopului poze cu manechine, pentru că, altfel, toate camerele erau prezente. Când sunt probleme de genul acesta sunt mai puțin prezente, așa că domnul Boc poate să audă sau poate să citească stenograma.

La fiecare proiect de lege constatăm că reprezentanții Guvernului sunt pe lângă subiect, pe lângă temă. Dar nu pentru aceasta am venit, să mai fac un reproș celor care, în loc să-și pregătească bine tema când vin în fața noastră, se preocupă de alte lucruri. Am avut impresia, citind legea și uitându-mă la cei care au venit cu inițiativa, că este un fel de recompensă pe care cei din Moldova o așteaptă după alegerile care au avut loc în luna decembrie 2009. Aș fi trecut și peste acest moment, pentru că, oricum, este consumat. Ce să mai facem? A ales poporul, ca de fiecare dată, dar aș fi vrut totuși să am un răspuns de la domnul secretar de stat, dincolo de ceea ce prestează Domnia Sa astăzi, aici. Cunosc și alte prestații pe care le-a avut, îl cunosc bine.

De ce în intervenția Domniei Sale, știind că de fapt sunt atâtea constrângeri europene, directive etc., a spus că totuși propunerea legislativă i se pare extraordinară?

Să ne explice de ce este extraordinară. Eu nu o văd așa de extraordinară, dar, mă rog, poate Domnia Sa are un motiv.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Urban, doriți să luați cuvântul la dezbateri generale?

Vă rog, microfonul 6.

Într-adevăr, unul dintre punctele pe care am dorit să le subliniem – și vreau să vă asigur că această inițiativă legislativă a fost promovată undeva prin preajma alegerilor europarlamentare, nu m-am gândit că o să ajungă atât de greu în plenul Senatului – sau cred că cel mai important aspect care se desprinde din această inițiativă legislativă este cel legat de faptul că sunt alte țări ale Uniunii Europene care au aceste facilități de care pot beneficia cetățenii Republicii Moldova și noi nu le avem.

Este, într-adevăr, un lucru ieșit din comun și care, dacă această inițiativă legislativă nu va trece, cred că trebuie reglementat, pentru că nu este posibil ca pentru noi, pentru România, ca țară membră a Uniunii Europene, să funcționeze niște restricții care, în raport cu alte țări membre ale Uniunii Europene, au putut fi evitate prin negocieri politice și prin derogări. Este inadmisibil ca cetățenii Republicii Moldova să nu aibă aceste constrângeri când merg în Cipru și ele să existe când vor să vină pe teritoriul României. Atât am avut de spus.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

Colegul meu Urban a făcut o mențiune și poate că mi-a detensionat starea în care mă aflam, dar voiam doar să-mi cer scuze față de frații moldoveni pentru faptul că diletantismul încă operează în țara aceasta și, oricât am avea noi cele mai bune intenții, dacă și cadrul juridic european și național nu sunt luate în calcul, doar dragul față de frații de dincolo nu este de ajuns. Îmi cer scuze față de ei pentru faptul că asistă la astfel de scene destul de neplăcute.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog să îmi permiteți să iau cuvântul în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PNL.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al PNL nu va putea să sprijine la vot adoptarea acestei inițiative legislative, ceea ce nu înseamnă, în niciun fel, faptul că nu suntem conștienți de importanța temei și de necesitatea adoptării unor măsuri. Singurul argument care a determinat poziția noastră a fost acela că, din punct de vedere juridic, România și Parlamentul României nu pot să adopte o asemenea decizie, care este în contradicție cu o decizie a Parlamentului European.

Și să știți că dacă s-ar face audieri și la un nivel mai jos de miniștri poate că unii ar cădea, așa cum a căzut un candidat desemnat pentru Ministerul Integrării Europene când a făcut aceeași confuzie între Consiliul Europei și Consiliul European. Am închis paranteza, așa că vă rog să nu fiți șocați.

Acestea fiind spuse, suntem conștienți că este nevoie de o acțiune politică foarte fermă, pentru ca deschiderea pe care am realizat-o prin ratificarea aici, în Senatul României, cu câteva zile în urmă, a Acordului cu Republica Moldova privind micul trafic de frontieră, ceea ce permite cetățenilor din România și din Moldova, de pe cele două maluri ale Prutului, până la o distanță de maximum 50 de km aproape, să se deplaseze cu formalități simplificate, să nu fie continuată.

De aceea, cu tot respectul, Grupul parlamentar al PNL vă propune următoarea formulă de acțiune, care ia în seamă, evident, și observațiile domnului președinte Titus Corlățean:

1. Să respingem la vot această propunere legislativă, recunoscând însă importanța temei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege, în principal pentru faptul că a fost încălcată prevederea Legii nr. 351/2001 și populația nu a fost consultată prin referendum vizavi de planurile cadastrale de delimitare teritorială a comunelor aflate în discuție.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Filip.

Vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea unui raport de admitere în ședința din 6 noiembrie 2009.

Aș vrea să fac un comentariu general pentru că urmează, într-adevăr, cinci propuneri legislative similare.

Pot să vă spun că o perioadă suficient de lungă de timp, indiferent de justificările inițiatorilor privind acest subiect al înființării unor noi comune, comisia hotărâse ca avizele privind aceste proiecte de lege să fie negative, plecând de la un considerent normal, logic, la nivel național, existând în acest moment în jur de 2.800, 2.850 de comune. Este adevărat că multe dintre ele au o situație financiară diferită, precară, cu fel de fel de probleme. Unele dintre proiectele de lege erau chiar foarte vechi la comisie. Veți vedea unul dintre ele, legat de comuna Praid, care era din 2005. După aceea am făcut deplasări în comunele ce aveau aceste propuneri, deplasări realizate de către colegii senatori ai comisiei, pentru a vedea la fața locului, într-adevăr, dacă deciziile pe care urma să le luăm sunt reale sau corecte.

În urma acestor deplasări, am constatat că în majoritatea cazurilor motivațiile erau legate de realități organizatorice administrative care proveneau din anul 1968, la noua organizare teritorială a României, alte motivații erau legate de realități teritoriale, veți vedea sau probabil că ați văzut un caz, comuna care urmează să se rupă nu avea nicio legătură teritorială cu comuna din care făcea parte sau cu restul comunei și, în unele situații, cu multe sate componente în care primarii nu aveau grijă sau nu au grijă decât de un singur sat, iar celelalte sate nu mai sunt în răspunderea sau nu mai au capacitatea de a face ceva legat de dezvoltarea lor.

Aceasta este cazuistica generală și, atunci, am plecat să analizăm fiecare comună în parte și am hotărât că nu putem să nu ținem cont, până la urmă, de hotărârea prin referendum a fiecărei unități administrative, pentru că este vorba despre un referendum în care cetățeanul și-a spus un punct de vedere și trebuie să ținem cont de el, acesta fiind un aspect.

Cel de-al doilea aspect prezentat de domnul secretar de stat, legat de delimitarea cadastrală, am considerat că acest lucru se poate face totuși ulterior, pentru că sunt multe situații în România în care există litigii cadastrale la nivelul județelor, nu mai vorbesc la nivelul a două comune care urmează să se despartă.

Acesta este cadrul general.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi, că mi-ați permis să vă fac această prezentare generală, ca să nu o mai fac la fiecare comună în parte, ce va fi astăzi subiectul unui proiect de lege.

Ca urmare, revenind la Propunerea legislativă legată de comuna Potlogi, comuna care urmează să apară, are toate

condițiile de organizare a unei comune, școală, clădire pentru primărie, dispensar și așa mai departe. A fost unul dintre criteriile care au stat la baza raportului de admitere și, în plus, situația economică pozitivă, ținând cont de o activitate economică importantă care se desfășoară pe raza acestei comune, astăzi formată din cinci sate și având o populație de peste 6.000 de locuitori.

Mulțumesc foarte mult domnului președinte Filip.

La dezbateri generale îl invit pe domnul senator Orest Onofrei, care dorește să exprime un punct de vedere.

Mai sunt și alți colegi care doresc să intervină? Domnul senator Țuțuianu, vă rog să vă pregătiți.

Dau cuvântul domnului senator Orest Onofrei, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca să-l parafrazez pe domnul Sârbu, „și noi, țăranii, vorbim”, cu amendamentul că așteptăm vremea când țăranii vor avea standardul nostru.

Nu aș fi vrut să intervin, mai ales după ce domnul președinte al comisiei a făcut acele considerații generale. Noi ne aflăm într-un fel sau altul ca la dezbaterea proiectului anterior, anume o temă generoasă care este greu de adoptat.

Așa cum s-a spus, ideea de a înființa foarte multe comune se justifică în unele cazuri și au la bază povești care țin de reorganizarea teritorială din 1968, când s-au comasat forțat niște localități și apoi se face trimitere la faptul că acele localități au funcționat ca localitate distinctă mult timp.

Pe de altă parte, de multe ori dorința de a înființa noi localități are la bază și orgolii locale, patriotism local, interese electorale locale, care sunt justificate până la un anumit punct. Cert este că, din practică, din 1990 până acum, în România s-au înființat, nu am o evidență acum, foarte multe comune noi. În Suceava, de unde provin eu, s-au înființat 16 comune noi, principalul beneficiu al acestor localități este că nu au bani și că sunt principalele beneficiare în a aștepta bani de la Guvern să funcționeze. Foarte rare sunt excepțiile, cum s-a prezentat și aici, probabil că este adevărat în cazul pe care îl discutăm acum, unele sau foarte puține îndeplinesc aceste condiții.

Aș vrea să aduc în acest context și problematica, nu doar a înființării de comune la care Parlamentul a participat din 1990 încoace. În aceeași situație se află și legiferarea să avem orașe care nu sunt orașe. Dau exemplu din Suceava, unde opt comune, din 16 câte au fost propuse, au devenit peste noapte orașe, dar ele nu sunt orașe, sunt tot la stadiu de comune, singura diferență față de o comună normală este că plătesc taxe ca pentru oraș. Acestea au rămas la standardul de comune și nu există niciun program special ca așa-zisele orașe să devină orașe.

Din punctul meu de vedere este foarte greu să decidem că în afară de problemele locale, care sunt de înțeles... Pe de altă parte eu cred că nu facem altceva decât să condamnăm asemenea localități sau majoritatea dintre ele să nu poată funcționa ca unitate administrativă distinctă.

Mulțumesc, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti. Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Dincolo de argumentele cât se poate de pertinente ale domnului senator Orest Onofrei, eu vreau să vă mai spun că această manie, pentru că a devenit o manie, de înființare de noi comune, de transformare a orașelor în municipii, a comunelor în orașe și așa mai departe datează de mult și tare îmi este teamă că mulți dintre noi au avut și poate încă mai au impresia că vor câștiga cine știe ce voturi dacă transformă un sat într-o comună.

Repet, argumentele aduse de domnul senator Orest Onofrei sunt cât se poate de corecte și eu achiesez la ele însă, din păcate, de prea multe ori, în acești 20 de ani, în România, multe lucruri au fost aruncate într-un derizoriu pe care noi, acum, trebuie să-l reparăm. Din această gamă de chestiuni aruncate în derizoriu este și această chestiune, astfel încât, eu vă spun, cunosc municipii în care este o problemă să circuli cu autoturismul pentru că ai șanse să calci niște orătănii pe stradă.

Avem orașe în care majoritatea populației nu are apă curentă, și este oraș de mult. Încă o dată spun că avem municipii cu 10.000, 20.000, 30.000 de locuitori care au cartiere în care te miri că mai trăiesc oameni, cu administrații alese, sigur că da, a căror competență este discutabilă.

Nu sunt de acord cu ceea ce spunea domnul senator Orest Onofrei referitor la referendum. Eu cred că noi, aici în Senat, suntem mai responsabili decât cine știe ce primar sau cine știe ce inițiator care vine la noi, la parlamentari, și solicită astfel de chestiuni. Facem și am făcut un mare rău. De acest lucru și-a dat seama și l-a cerut aici în Senat domnul ministru Blaga, care s-a confruntat și el, și alți miniștri, în repetate rânduri, cu această chestiune, de aceea Grupul parlamentar al PNL a luat decizia ca, în principiu – subliniez, în principiu –, să voteze împotriva tuturor inițiativelor de acest fel, adică să nu mai apară noi sate, să nu mai transformăm comunele în orașe și orașele în municipii, pentru că, glumind acum, putem spune că vom avea mai puține municipii decât comune, mai puține municipii decât orașe și așa mai departe.

Repet, noi, în principiu, inclusiv la această propunere legislativă, am hotărât, mai demult, să votăm împotriva unor astfel de propuneri care nu fac deloc bine, așa cum a arătat și domnul senator Orest Onofrei.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Günthner din partea Grupului parlamentar al UDMR. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că domnul senator Orest Onofrei a pus pe tapet o problemă care nu este la ordinea zilei, schimbarea statutului localităților din comună în oraș sau din oraș în municipiu, care este altă problemă decât ceea ce discutăm acum când vorbim despre localități care la ora actuală nu au administrație și se pune problema înființării unor administrații proprii. Aceste localități vor apărea ca niște localități care au o foame de bani, nu au bani, pentru că până acum au fost ținute în tăcere, nu aveau nicio posibilitate de a-și expune problemele de dezvoltare pe care le au. Este vorba despre localități neglijate, pentru că, de regulă, în cadrul comunelor mari, localitățile mai mici, mai îndepărtate nu primeau fonduri pentru alimentări cu apă, case de cultură sau alte investiții, decât reședințele de comună. În momentul în care ele primesc o administrație proprie pornesc la o viață nouă.

Vreau să vă spun că discuțiile care au avut loc în comisie au pornit de la poziția Guvernului care avea alt motiv decât cel expus acum, și anume că aceste localități necesită bani. În realitate este vorba despre cu totul altceva. Este vorba despre redistribuirea banilor de care dispunem cu mai multă atenție către anumite comunități neglijate, deci nu se pune problema că am arunca banii undeva în afara hotarelor și s-ar pierde niște sume. Nu. Este vorba să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra unor comunități.

Experiența colegilor, când am discutat în comisie, a fost – sigur că prima poziție a fost că nu sunt bani și nu facem, gândit așa, general, stă în picioare, dar fiecare a început să se gândească la colegiul propriu, ce s-a întâmplat cu localitățile nou-înființate – că toți au primit o viață nouă, într-adevăr, au un management nou în localitățile respective, au început să-și facă alimentări cu apă proprii, canalizări, școli, grădinițe. Într-adevăr, au renăscut.

Pornind de la această idee, în final am ajuns la concluzia că este absolut bine-venit acest lucru, lăsând la o parte problemele care se fac din diferite orgolii sau ambiții, vorbim despre localitățile care, într-adevăr, au fost neglijate și care capătă un nou management, o nouă viață prin aceste decizii. Sigur, de multe ori se argumentează că multe țări din Occident, de exemplu Danemarca, și-au comasat autoritățile în 2006. Să nu uităm că, până în anul respectiv, aceste localități aveau o administrație proprie care a făcut drumuri, alimentări cu apă, școli, piscine, dar, la ora actuală, într-adevăr, nu mai au nevoie de administrație proprie. Este posibilă această comasare și sunt într-o altă etapă de dezvoltare a localităților.

Vă mulțumesc, domnule senator Günthner.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu – microfonul 3 –, se pregătește domnul senator Oprea.

## Stimați colegi,

Am ascultat argumentele pro și contra și sunt obligat să intervin pentru că trei dintre aceste propuneri, din cele șase-șapte care sunt pe ordinea de zi a Senatului, privesc reînființarea unor unități administrativ-teritoriale noi în județul Dâmbovița.

A doua chestiune.

V-aș ruga să observați că două dintre propunerile din Dâmbovița sunt făcute de un coleg din PD-L și îl invit și pe colegul meu, domnul senator Calcan, să mă sprijine în demersul pe care îl fac astăzi, fiindcă două sunt în colegiul Domniei Sale.

Al treilea lucru pe care vreau să-l spun.

În 1968 s-a adoptat o lege de reorganizare administrativ-teritorială care, cu anumite ajustări făcute în timp, nu foarte importante, este în vigoare și astăzi. Sub anumite aspecte de organizare administrativ-teritorială a fost de succes, în sensul că acele localități s-au dezvoltat, au căpătat și o anumită omogenitate, dar sunt și situații în care reorganizarea din 1968 s-a făcut – și spun fără teama de a greși – într-un mod abuziv și fără a se ține cont de interesele cetățenilor din acele localități. Mă refer la chestiuni de principiu valabile pentru toate cele trei proiecte, ca să nu mai revin de fiecare dată la microfon.

Nu este în regulă ca, de exemplu, la reînființarea comunei Scheiu, de la primărie până la cel mai apropiat sat al acestei localități, pe care propunem să o reînființăm, să fie 5 kilometri. Până la cel mai îndepărtat sat sunt 22 kilometri! Or, noi trebuie să gândim la apropierea administrației de cetățean și la rezolvarea nevoilor și acestor cetățeni care locuiesc la 20–22 kilometri de centrul localității.

V-aș ruga să observați că, în toate cazurile, populația s-a pronunțat prin referendum. Ca un om care a urmărit ce s-a întâmplat la aceste referendumuri locale, vreau să vă spun că au participat peste 90% din cetățenii din satele aparținătoare comunelor ce se propun a fi reînființate. S-au exprimat în sensul reînființării localității peste 97% din cetățeni. Putem, oare, ignora voința a 97% din cetățenii respectivelor localități? Este altă chestiune asupra căreia trebuie să medităm. Văd colegii din PD-L că susțin foarte tare referendumul atunci când privește referendumul promovat de președinte, nu mai au însă aceeași opinie despre referendumul promovat la nivel local.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

Se pregătesc domnii senatori Constantinescu, Urban, Prodan.

Microfonul 2.

Nu aș vrea să fie un dialog la nivel de persoană, ci un punct de vedere al unui senator în Parlamentul României.

Dacă vom continua, vom asista în curând la un proces de cătunizare a României, fiecare cătun încercând să devină o entitate cu primarul lui, consiliul lui și toate cele, într-o perioadă în care noi, aici, am votat proiecte de lege sau inițiative sau Guvernul a venit cu formule de reorganizare, astfel încât pe întregul an 2010, este posibil și în 2011, posturi din instituțiile publice să fie blocate, iar noi, prin votul de astăzi, creăm sute de posturi în loc să desființăm mii de posturi, pentru că trebuie să ne uităm și la acest efect.

Nu știu cine are principiul _divide et impera,_ pentru că, altfel, vom atomiza o comună, vom crea din nou comune, vom închide toate școlile, pentru că s-a votat și pe legea actuală – și nu știu ce va fi în Legea educației naționale! –, vom crea școli cu un număr de copii, care nu pot fi funcționale. Dacă la centru este o investiție puternică în infrastructură și asta este una, cea educațională, este chiar de admirat politica acelei comune, iar noi, astăzi, votăm pentru desființarea școlilor. Noi, astăzi, vom vota pentru blocarea unor viitoare asocieri care se vor împotmoli la limitele de noi comune, pentru că sper ca într-o bună zi agricultura adevărată a României să se facă în forme de asociere pe suprafețe mult mai mari decât actualele suprafețe pe care noi le-am creat așa după 1990.

În același timp, să ne gândim și să vă duceți în comunele devenite orașe să vedeți cum își deplâng soarta, fiindcă acum, trecând la statutul de oraș, nu mai pot beneficia de fondurile europene pentru agricultură. Deci este o bună intenție a noastră printr-un referendum local, dar ei nu au nicio vină că votează fără să li se spună și efectele. Noi, în Parlament, trebuie să avem grijă să le spunem ce efecte nefaste ar putea produce o astfel de decizie.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Constantinescu, se pregătește domnul senator Tiberiu Prodan.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Problema reîmpărțirii teritoriale este o problemă urbanistică. Deci atât timp cât nu avem raport urbanistic privind viitorul unei entități teritoriale nou-create, facem o greșeală, pentru că, așa cum spunea cineva aici, drumul spre iad este de multe ori presărat cu intenții bune.

S-a spus că există un referendum. La acest referendum, într-o zonă, nu voi spune unde, acum vreo 6 ani de zile s-a adăugat o alternativă în care s-a spus: „Doriți ca voi, cei 3.000 de locuitori, să aveți o comună a voastră, cu primarul vostru, cu tot ce înseamnă administrația voastră, sau, în 4 ani de zile, să aveți drumul de 3 kilometri care leagă actuala comună din care faceți parte, modernizat?” Răspunsul a fost: „Vrem varianta a doua.”.

Deci trebuie ca atunci când îi întrebăm pe oameni să le spunem ce-i așteaptă, pentru că, altfel, ce facem? Înființăm comune, așa cum spunea domnul senator Oprea, atomizăm teritoriul României.

Vom avea administrații multiple și nu sunt de acord cu ceea ce spunea domnul senator Țuțuianu că trebuie să ducem primăria pe fiecare uliță. Primăria este cea, prin salariații săi, care trebuie să se ducă la cetățean, nu cetățeanul la primărie.

Referitor la fondurile SAPARD este vorba despre 2 milioane de euro și acestea se acordă pe un principiu, de asemenea, urbanistic, al adresabilității. Deci trebuie să fac infrastructură acolo unde este nevoie de ea. Dacă mâine înființez o comună, este posibil ca adevărul să fie la mijloc, _sancta mediocritas_ , este posibil ca acea localitate, Românești, cu 6.000 de locuitori să fie, într-adevăr, o necesitate, dar asta trebuie să rezulte dintr-un studiu urbanistic. Pentru că, altfel, facem o comună cu 2.000 de locuitori, facem o școală, constatăm că acolo vin trei elevi și mâine o desființăm.

De aceea, cred că trebuie ca fantasma domnului Cozmâncă să dispară din acest Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Prodan – microfonul 2 –, se pregătește domnul senator Urban.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În mod deosebit, luările de cuvânt ale celor doi distinși colegi de-ai noștri, domnul senator Orest Onofrei și domnul senator Adrian Țuțuianu, m-au determinat să vă cer să-mi acordați și mie cuvântul.

În mandatul trecut, am avut onoarea să fiu coleg cu dumneavoastră, cu cel mai mare lider al Grupului parlamentar al PNL, cu domnul senator Oprea, cu alți colegi din Grupul parlamentar al PSD, în Senatul României. Știți și cred că vă reamintiți cât de greu și cât de mult durau analizele privind înființarea sau reînființarea unor comune. Am avut onoarea să fac parte din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar în anul 2005 am fost raportor pentru cele trei comune – și cu asta mă adresez domnului senator Țuțuianu – din Dâmbovița. Le-am susținut și mă bucur să aud astăzi, în Senat, că în acele trei comune cetățenii sunt mulțumiți.

Pe această cale, răspund și referindu-mă la referendum. Da, cu toții vrem să ținem cont de ceea ce decide populația, nu numai când s-a făcut referendumul pentru Parlament unicameral, ci și pentru ceea ce înseamnă reorganizarea comunelor.

Eu, personal, în județul Suceava, am luat atitudine atunci când domnul Cozmâncă a dorit să transforme comunele în orașe. Domnul senator Onofrei știe, pentru că dumnealui era prefect în județul nostru. Tot personal am făcut din Solca oraș și am avut o inițiativă să se desprindă o comună – Poieni Solca. Vă rog să mă credeți că este un lucru pentru care mă felicit. Este unul dintre cele mai frumoase momente ale vieții mele și, de câte ori intru în această comună, mă simt, poate, mai bine ca acasă. De aceea, din toată inima, am să susțin, cum a spus și domnul președinte Filip, toate aceste reorganizări de comune. Toate datele tehnice privind înființarea posturilor de poliție, privind delimitarea cadastrală, privind serviciile publice se vor reglementa dacă cetățenii au dorit acest lucru. Mâine o să discutăm din nou despre o nouă lege a reorganizării teritoriului României privind, în primul rând, organizarea pe regiuni. Legat de componența acestor regiuni mai avem, așa că este bine să dăm un vot favorabil și să reînființăm aceste comune.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Urban, se pregătește domnul senator Belacurencu. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vreau să vă aduc la cunoștință, stimați colegi, și o altă dimensiune a ceea ce înseamnă referendumul pentru înființarea unor noi entități administrativ-teritoriale.

În județul Ilfov, pe care sper că îl reprezint cu cinste în Parlamentul României, avem un număr ridicat de cetățeni de etnie romă. La nivelul uneia dintre comunele din județul Ilfov s-a făcut un referendum. Din cinci sate, două sate sunt populate preponderent cu cetățeni de etnie romă. Cetățenii „români” au făcut un referendum și au decis să izoleze cele două sate, spunând în felul următor: prin acest referendum, dorim ca, de mâine, comuna noastră să rămână doar cu cele trei sate, în care noi, populația albă, domiciliem, iar celelalte două sate, locuite preponderent de cetățeni de etnie romă, să se administreze cum or ști ei, cum or vrea ei.

Au venit la mine, au spus „Domnule, ești senator, dacă vrei să mai fii ales – deși cred că nu acesta este scopul nostru în viață, al celor trimiși aici – trebuie să promovezi în Parlament o asemenea lege. Mi-am asumat riscul, n-am făcut acest lucru, însă iată unde poate să ducă referendumul. Este posibil ca mâine să convocăm un referendum național, să vedem dacă nu cumva ar trebui să facem niște locuri în care să izolăm acei cetățeni care considerăm că, la un moment dat, nu au ce să caute la masa noastră.

Deci eu vreau să spun că, din punct de vedere al unui referendum, al consecințelor acestui referendum, este foarte bine să existe acest filtru al Parlamentului, pentru că, altfel, se poate ajunge la aberații. Și cea mai mare aberație este legată de faptul că – vă vine să credeți sau nu – la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cei 1.400 de cetățeni din cele trei sate în care locuiește populația majoritară s-au ales toți cu plângeri și urmează să i se deschidă fiecăruia dintre ei dosar pentru că au discriminat populația de etnie romă din celelalte două sate.

Eu atât am avut de spus. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Belacurencu, se pregătește domnul senator Dobra, urmat de domnul senator Günthner.

Am o rugăminte: să încercăm să ne concentrăm la această propunere legislativă. Considerentele de ordin general eu zic că le-am auzit și le mai putem auzi. Haideți să încercăm să ne concentrăm pe propunerea legislativă.

Vă rog, domnule senator Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte. Așa voi face.

## Stimați colegi,

Experiența pe care am trăit-o în perioada cât am fost președintele Consiliului Județean Tulcea, dar și ulterior, mă face să susțin această inițiativă și celelalte care sunt pe ordinea de zi. Aș vrea să ne rupem un pic de partea teoretică a problemei și să dăm importanța cuvenită practicii.

Comunitățile nou-înființate au renăscut, practic. Nu agreez ceea ce se spune, că, pe de o parte, reducem posturile, pe de altă parte, le înființăm. Dacă înființăm câteva posturi în interesul direct al cetățeanului și apropiem autoritatea de cetățean, este bine, iar acolo unde, într-adevăr, posturile nu au randament, trebuie desființate.

Să nu prelungesc, susțin toate inițiativele privind înființarea de noi comune. Să nu alunecăm spre partea de orașe și municipii. Acolo, problema este mult mai complicată decât în cazul unei comune.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc domnului senator Belacurencu. Îl invit la microfon pe domnul senator Dobra și îmi exprim speranța că exemplul domnului senator Belacurencu va fi urmat și de domnul senator Dobra, și de domnul senator Günthner, care sunt înscriși la cuvânt.

Mulțumesc. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să vă spun că trebuie să încheiem cu fărâmițarea, în general, ca principiu. Am fărâmițat agricultura, fărâmițăm teritoriul și probabil că această problemă trebuie încheiată și trebuie început procesul de coagulare. Deci trebuie să coagulăm terenurile, ca să facem arii agricole mari, ca să le putem lucra, va trebui să avem comune mari, care să aibă resurse, să poată să trăiască.

Eu vreau să vă spun că din 66 de comune și 565 de sate din județul Alba, nu toate satele au în spate un președinte de consiliu județean, un senator sau un deputat. Numai acelea s-au desprins, celelalte au rămas. Și eu cred că ar trebui să mergem pe ideea coagulării acestora.

Sigur nu voi susține această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Günthner, se pregătește domnul senator Toni Greblă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am luat cuvântul în special ca să susțin poziția distinsului nostru coleg, domnul senator Urban. Sunt perfect de acord că sunt referendumuri care, mai ales în campanii electorale, nasc monștri. Am avut exemplu și anul trecut.

Așa este, domnule senator.

Deci este un lucru care trebuie avut în vedere, dar, pe de altă parte, într-adevăr, localități care chiar în perioadă de criză sunt absolut neglijate, nu au cum să se descurce, în momentul în care le dăm o șansă, o conducere care să încerce să facă ceva pentru comunitate... Nu sunt posturi înființate degeaba. Important este, într-adevăr, să găsim în administrațiile centrale și locale, să desființăm acele posturi care au fost înființate pur și simplu pentru a ridica niște salarii și nu se justifică, nu pentru posturi care ar putea face ceva pentru comunitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului Günthner, care și-a reafirmat poziția, de altfel, susținută tot în această dezbatere, cu câțiva vorbitori înainte.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toni Greblă, urmează domnul senator Petru Filip.

Vă rog, domnule senator Greblă. Microfonul 4.

Și eu aș vrea, domnule președinte, stimați colegi, să salut opinia majoritară a colegilor senatori, care, mai ales în chestiuni tehnice, în chestiuni foarte delicate, pun la îndoială valoarea unui referendum, mai ales atunci când referendumul este la limita plebiscitului. Și din acest punct de vedere trebuie să adoptăm, cred, cu toții sau cât mai mult posibil, această poziție de analiză lucidă, chiar dacă rezultatul este stabilit printr-un referendum.

Revenind însă la chestiunea concretă, pusă în discuție, eu aș zice, fără să fiu adeptul fărâmițării excesive a localităților noastre, că nu există un optim pentru localități, astfel încât să existe o justă măsură atunci când decidem sau cetățenii decid reorganizarea administrativă în, eventual, două localități dintr-una.

Cum aceste calcule, bănuiesc și sunt convins, au fost făcute de autoritățile locale de acolo, de autoritățile județene, de deputații și senatorii din județul respectiv, care cunosc cel mai bine situația concretă, eu aș sugera să le acordăm încredere acestora și să hotărâm în funcție de opțiunea pe care o au colegii din județul respectiv, care pot, în cunoștință de cauză, să aprecieze dacă localitățile astfel formate sunt viabile sau nu. Noi, din alte județe, cunoaștem mai puțin situația specifică a comunei puse în discuție.

Mulțumesc.

Domnul senator Orest Onofrei are rugămintea pentru o intervenție pe procedură, așa că mă scuz față de domnul senator Filip. Urmați la cuvânt după aceea.

Vă rog, domnule senator.

Aș vrea să fiu foarte scurt.

Două observații.

Domnul senator Țuțuianu trebuie să știe că eu am fost pentru a se ține cont de referendum.

În al doilea rând, trebuie să remarcăm faptul – și nu este de neglijat – că aproape toate inițiativele pentru înființarea acestor localități au trecut prin Camera Deputaților fără să fie dezbătute, fiind adoptate prin aprobare tacită, deci trebuie să ținem cont că asemenea inițiative trebuie să aibă dezbatere.

Mulțumesc domnului senator Onofrei. Îl invit la microfon pe domnul președinte Filip. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, mulțumesc colegilor senatori pentru punctele de vedere legate de această problematică deloc simplă. Multitudinea ideilor, părerilor legate de noua structură administrativă care ar rezulta dintr-o astfel de abordare pro sau contra denotă faptul că structura administrativă în România este, evident, diferită de la o regiune la alta, iar aceste propuneri legislative trebuie tratate punctual.

S-au discutat multe idei, multe exprimări legate de fărâmițarea administrativă, dacă este bună sau nu este bună, exemplele europene sunt pro sau contra, fiecare și le

tratează și le rezolvă în mod diferit. Noi am copiat sistemul francez, unde fiecare așezare umană este o comună. Sunt 36.000 de comune, dar, într-adevăr, sunt primari care lucrează fără salariu, pentru că nu au posibilitatea să se întrețină și au adoptat sistemul asociativ ca să-și rezolve problemele serviciilor comune. Evident că acolo merge, pentru că oamenii înțeleg că, asociindu-se ca structuri administrative, își pot rezolva mai bine problemele, dar eu îmi pun problema: în România, dacă din două comune, fiecare având, astăzi, șase sate, fac o singură comună cu 12 sate, va fi mai bine sau mai rău organizată? Pentru că discutăm despre principii europene, subsidiaritate, aducerea deciziei și a banilor mai aproape de cetățean, de contribuabil și așa mai departe, lucruri pe care, într-adevăr, trebuie să le luăm în considerare și probabil că în multe situații, astfel de decizii, legate de divizarea unei comune în două, sunt benefice situației de acolo. Deci nu cred că ar trebui să le discutăm la modul general, decât, evident, ca problematică, și este foarte bine că am discutat relativ mult despre această cazuistică.

Sigur că mai avem pe rol, nu foarte multe propuneri – mă refer la comisie – pentru că, într-un an de zile, ca să discutăm despre multitudinea acestor posibile cereri... sunt aceste cinci proiecte de lege care, astăzi, sunt pe masa Parlamentului și mai există în așteptare un proiect de lege.

Deci, aproape într-un an și două luni, au existat, să spunem, două mai vechi și patru mai noi, deci, patru propuneri legislative într-un an și două luni.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt și alți colegi care doresc să intervină la dezbateri?

Este vorba despre un proiect de lege organică, iar votul se va da în ședința de plen a Senatului luni, 15 februarie anul curent.

## Stimați colegi,

Având în vedere că am avut posibilitatea să ne exprimăm foarte larg și de o manieră relativ generală asupra viziunii noastre privind propunerea de creare a unor comune, v-aș propune să trecem foarte rapid peste următoarele, cu înțelegerea că toate observațiile pe care le-ați făcut rămân valabile, așa încât, printr-o procedură mai simplificată, invit, pur și simplu, reprezentantul Guvernului să ne spună punctul său de vedere și, foarte pe scurt, domnul președinte Petru Filip să ne prezinte raportul.

Votul pentru toate aceste proiecte de lege se va da luni, 15 februarie anul curent, fiind vorba despre legi organice, iar toate intervențiile noastre, extrem de pertinente, care au mers până la lucruri fundamentale, cum este unicameralismul, deci lucruri de fond, sunt valabile pentru toate propunerile pe care urmează să le discutăm. La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești, județul Dâmbovița, la care s-a referit domnul senator Țuțuianu, de altfel. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Martinescu.

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, raportul comisiei, tot așa, pe scurt.

Da, este un raport favorabil. Ceea ce vă pot spune este că această comună are șase sate, că au avut referendum local în data de 5 octombrie 2008, că a existat o delegație a comisiei, formată din domnul senator Trifon Belacurencu și domnul senator Tiberiu Prodan, care s-a deplasat în comuna Scheiu la data de 23 iunie 2009, deci aproape un an.

Raportul este de admitere, cu șase amendamente, amendamente de formă și mai puțin de fond.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, v-ați referit la el.

Dacă vreți să reiterați punctul de vedere, bineînțeles, vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să luați act, în primul rând, că sunt inițiator la acest proiect, alături de domnul deputat Ion Stan și de domnul deputat Ana Gheorghe.

În al doilea rând, vreau să mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care s-au deplasat în teritoriu și care pot confirma ceea ce eu am spus. Sunt 25 de kilometri de la satul cel mai îndepărtat până la centrul unității administrativ-teritoriale și, respectiv, 5 kilometri de satul cel mai apropiat.

Legat de datele de la referendum, 2.079 de participanți la referendum, 1.986 au fost pentru reînființarea acestei localități și eu cred că trebuie să dăm o șansă reorganizării prin înființarea acestei noi localități Scheiu, și m-aș bucura să mă susțineți cu toții în acest demers.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Subliniez, pentru stenogramă, că intervenția a fost și în calitate de inițiator al acestui proiect.

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul, în ședința de luni, 15 februarie anul curent, vom da votul pe raport, cu amendamente, și pe proiectul de lege.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Serdanu, prin reorganizarea comunei Lungulețu, județul Dâmbovița.

Inițiator este domnul deputat Cantaragiu, dar nu este prezent.

Solicit punctul de vedere al Guvernului și al comisiei. Vă rog, domnule secretar de stat Martinescu. Microfonul 9.

Vă mulțumesc. Guvernul nu susține nici adoptarea acestei inițiative legislative, din aceleași considerente.

Vă mulțumesc. Comisia, vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi, cu 8 amendamente admise, cuprinse în raport.

Este vorba despre o comună cu 6.000 de locuitori, cu trei sate, și despre un referendum local, din 29 martie 2009.

De asemenea, pentru a analiza la fața locului realitatea, în această comună s-au deplasat domnii senatori Trifon Belacurencu și Tiberiu Prodan.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dorește să intervină cineva? Nu este cazul.

Vot pe raportul cu amendament și proiectul de lege, în ședința de luni, 15 februarie anul curent.

La punctul 9 din ordinea de zi este Proiectul de lege pentru reînființarea comunei Cintei, județul Arad, prin reorganizarea comunei Zărand.

Este vorba despre un proiect de lege foarte important și îl voi ruga pe domnul senator Igaș, fiind vorba despre județul Arad și despre Zărand, să ne prezinte inițiativa legislativă. Vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont că la această inițiativă legislativă sunt și eu coautor, împreună cu colegi senatori și deputați din județul Arad, vreau să fac doar câteva precizări, fără să intru foarte mult în dezbatere, așa cum am asistat până la această oră.

Viitoarea comună Cintei este atestată documentar din 1396.

Din punct de vedere financiar nu există niciun fel de problemă. Vreau să vă spun că această localitate deține un spațiu pentru primărie unde, de fapt, primăria și-a desfășurat activitatea în perioada în care Cinteiul era comună. Avem școală primară în această localitate, avem dispensar uman, post de poliție, grădiniță și, practic, un lucru foarte important, nu există o problemă în ceea ce privește delimitarea cadastrală pentru că această localitate nu a avut niciodată limită teritorială comună cu localitatea Zărand. Cred că, atunci când s-a stabilit ca cele două localități să compună aceeași comună, a fost o mare greșeală.

Vreau să mai spun încă un lucru: din 1.114 locuitori, care au participat la referendum, 920 s-au pronunțat pentru înființarea comunei Cintei.

Sper ca și dumneavoastră, ceilalți colegi, și domnul senator Avram Crăciun, care este senator în acest colegiu, să dați un vot pentru înființarea comunei Cintei. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sper că nu sunt prea îndrăzneț dacă aș sugera ca și senatorii care nu sunt din acest colegiu, dar s-au născut sau au crescut pe acolo, să voteze în sprijinul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Oricum, comuna Cintei face parte din colegiul de nord al Aradului, Valea Crișului, unde, în acest frumos defileu, și dumneavoastră ați petrecut copilăria.

De aceea eu cred că merită toată atenția noastră această propunere.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu cred că suntem porniți foarte bine la vot. Sunt argumente sentimentale, politice și de altă natură.

Având în vedere însă că e vorba despre un proiect legislativ care face parte din categoria legilor organice, dacă nu mai sunt alte intervenții – mă scuzați, domnule senator Corlățean –, după care o să vă propun tot așa votul pentru luni, 15 februarie anul curent, pentru raport și inițiativă.

Vă rog, domnule senator Corlățean. Microfonul 3.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, din aceleași considerente.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

În primul rând, vreau să vă spun că, măcar pentru faptul că sunt vicepreședinte în aceeași comisie cu domnul senator Igaș, voi susține proiectul Domniei Sale.

Sper că și dânsul va lămuri consecvența grupului din care face parte că, pe de o parte, pe unele le susțin, pe altele nu, și va susține cele trei proiecte pe care le-am propus eu. Pentru că, altfel, în loc de politică, facem politicianism și nu cred că acesta este scopul nostru aici.

De aceea eu sper ca, luni, domnul senator Igaș să-și convingă colegii și să trecem toate aceste localități. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sigur, eu v-am înțeles apelul. Colegii și-i poate convinge, dar e vorba despre avizul negativ al Guvernului, ceea ce are deja altă greutate. Îmi pare rău.

Mai dorește cineva la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Crăciun, care, sper că, în calitate de fost prefect, și tinde Senatul să devină o Cameră a prefecților..., ați fost prefect, dar sper că sprijiniți și dumneavoastră.

Vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susțin și rog colegii senatori, nu numai ai Partidului Social Democrat, dar și ai Partidului Național Liberal, care s-au pronunțat aici că nu susțin, această prezentare făcută de distinsul senator Igaș este foarte pertinentă și nu trebuie să mai adaug eu nimic.

Foarte scurt, domnule președinte.

Nu-mi propun să aflu dacă, cu adevărat, președintele de ședință și-a petrecut copilăria în defileu, așa cum am înțeles mai devreme, dar îmi propun să avem o linie de conduită coerentă și corectă între grupurile parlamentare.

Având în vedere că motivațiile sunt pertinente și sunt pe aceeași linie, ori vom merge cu toții în aceeași direcție pentru toate proiectele, ori le respingem pe toate.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vreau să vă asigur că mi-am petrecut copilăria și poate că nici n-am terminat-o încă nici în perioada care urmează.

V-aș cere îngăduința ca liderii grupurilor parlamentare, înainte de votul de luni, 15 februarie anul curent, să aibă o consultare pe această temă pentru a putea să avem o poziție coerentă.

Domnule senator Igaș, mai doriți să luați cuvântul? Nu.

Domnule președinte Filip? Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cel puțin în logica desfășurării ședinței, dați-mi voie să citesc raportul dacă tot...

Vă cer scuze, domnule președinte Filip, și vă rog să prezentați raportul comisiei de specialitate.

Cred că și eu mă voi naște pe Valea Mureșului, așa încât raportul este unul favorabil, un raport aprobat în unanimitate, cu 8 amendamente care, repet, definesc, pentru toate comunele care au fost astăzi în discuție, modul de finanțare.

Există aviz din partea Consiliului Legislativ și aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Am luat notă de prezentarea inițiatorilor, punctul de vedere al Guvernului și punctul de vedere al comisiei.

Rămâne la vot pentru ziua de luni, 15 februarie anul curent, fiind lege organică.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind schimbarea denumirii comunei Brazii, județul Ialomița, în Rădulești.

De data aceasta, este vorba, pur și simplu, despre un proiect de lege privind schimbarea denumirii unei comune din județul Ialomița.

Aș ruga, în primul rând, din partea inițiatorilor, domnul deputat PD-L, Gheorghe Tinel, care nu este prezent.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Martinescu, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Domnul senator Petre Daea poate să ne spună care este rațiunea...

Dacă îmi permiteți să vorbesc în numele Ministerului Administrației și Internelor, ceea ce este o îndrăzneală foarte mare, nu există niciun fel, aș spune, de impedimente de ordin financiar, este vorba despre o schimbare de denumire.

Se așteaptă ca unul dintre senatorii din județ să dea numele său în viitor acestei comune și atunci e numai o etapă intermediară, domnule senator Hașotti.

Dacă doriți, domnule secretar de stat Martinescu, să elaborați un pic motivația avizului pozitiv. Vă rog, microfonul 9.

Din punct de vedere al funcționării unității administrativ-teritoriale nu se creează nicio problemă deosebită. Din punct de vedere al costurilor financiare nu sunt, de asemenea, probleme deosebite. Ca atare, considerăm că nu sunt impedimente în schimbarea denumirii.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Cine era Rădulescu?

Era un mogul local, de aceea și vor să schimbe denumirea în „Rădulești”.

O să-l rog pe domnul președinte Filip, din partea comisiei, să ne prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi. A fost prezent inițiatorul la ședința comisiei din

15 decembrie 2009. Argumentele au fost pertinente, vizavi de schimbarea denumirii comunei în „Rădulești”, care a fost vechea denumire a comunei, până în 1956, au fost lucruri legate de istoria și tradiția familiei Rădulescu în această comună, astfel că n-am avut niciun fel de problemă în a da un raport de admitere.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat aviz favorabil. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului președinte Filip.

Având în vedere că e vorba despre tradiția familiei Rădulescu – și îl avem pe președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială coleg cu noi – cred că va trebui să examinăm cu atenție această propunere.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.

Din punctul de vedere al administrației centrale și locale nu sunt costuri, dar din punctul de vedere al cetățenilor sunt costuri multiple, pornind de la toate actele de identificare a persoanelor, inclusiv ale proprietăților. Sunt niște costuri și la primărie, chiar.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, votul final se va da luni, fiind vorba despre un proiect de lege organică.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind înființarea comunei Ocna de Jos, județul Harghita, prin reorganizarea comunei Praid. Acum îmi explic energia cu care domnul senator Günthner Tiberiu a susținut toate propunerile.

Imediat, imediat!

Pe procedură, domnule senator Țuțuianu? Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog pe toți să ne aducem aminte că am amânat punctul 3 din ordinea de zi în așteptarea reprezentantului Guvernului. Astăzi are termenul de adoptare tacită și poate facem această discuție după ce, eventual, discutăm proiectul pe care deja l-ați anunțat.

Nu a venit nimeni de la Guvern și tare mi-e teamă că se încearcă trecerea acestui proiect...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Este foarte posibil.

Este vorba despre domnul secretar de stat Tánczos Barna. Nu l-am văzut, dar o să vă rog să anunțați serviciul de specialitate, pentru că oricum o să-l discutăm înainte de închiderea lucrărilor ședinței. Deci într-un sfert de oră, 20 de minute, îl rugăm respectuos pe domnul secretar de stat să vină să-și apere... Dacă nu, o să

Mulțumesc.

Guvernul nu susține nici adoptarea acestei inițiative legislative, cu aceleași argumente ca și în cazurile anterioare.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Filip, președintele comisiei, să ne prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu un amendament. Este ceea ce am găsit la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cea mai veche inițiativă în legătură cu înființarea unei comune noi. Este vorba despre un referendum organizat în 11 decembrie 2005 și, după cum observați, decizia Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului nu a ținut cont de orientările politice ale celor care au făcut aceste inițiative.

Dacă ar fi fost și din partea Partidului Național Liberal le tratam absolut cu aceeași deschidere, dacă, într-adevăr, aceste propuneri se încadrează.

De aceea și această propunere o considerăm îndreptățită din punct de vedere administrativ, economic și de gestionare a problemelor noii comune Ocna de Jos din județul Harghita și, ca urmare, raportul este de admitere, cu un amendament.

Și aici există aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

## Dumneavoastră m-ați provocat, la acest material.

Eu sper ca și această inițiativă legislativă să beneficieze de același tratament, după cum s-a pronunțat domnul senator Corlățean, nediscriminatoriu, ca și celelalte, de o susținere pe care o dăm și noi situațiilor asemănătoare.

Întrucât m-ați provocat într-un interes, cum să vă spun, oarecum particular din colegiul meu – colegiul meu este poate la cea mai mare distanță de zona respectivă, a secuimii – este o realitate că și în colegiul meu există o situație asemănătoare. Este o localitate, un oraș nou, unde

problemele sunt arzătoare. La ora actuală este în dezbatere la Camera Deputaților și sper să am sprijinul colegilor la acest material.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, este vorba despre o inițiativă legislativă care face parte din categoria legilor organice, dăm votul luni, 15 februarie 2010.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea limitelor teritoriale ale orașelor Bragadiru și Măgurele, județul Ilfov.

Este inițiativa unui coleg deputat, despre care nu știu dacă mai este deputat și oricum nu este prezent aici.

Solicit punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Martinescu, vă rog. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, unul dintre motive fiind faptul că cetățenii nu au fost consultați prin referendum.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Filip, am văzut că nici dumneavoastră n-ați...

Nu. Este un raport de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi. Sunt foarte multe lucruri care, din punct de vedere legal, nu au fost îndeplinite. Nu există nici punctele de vedere ale consiliilor locale implicate în tot acest proces de stabilire a limitelor teritoriale ale celor trei comune, respectiv Bragadiru, Măgurele și Cornetu. Evident, până când aceste consilii, structuri administrative se vor pronunța, documentația neexistând la dosarul propunerii legislative, raportul nu poate fi decât de respingere.

Avize negative s-au primit și de la cele două comisii sesizate în acest sens, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Consiliul Legislativ, într-adevăr, a dat aviz favorabil. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Urban. Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc frumos.

Știți că la pescuit există o expresie celebră „Hop șalăul!” N-am reținut ca, la absolut toate inițiativele legislative care au vizat apariția unor noi comune, să se fi făcut precizarea că peste tot s-a organizat referendum. Guvernul spune că nu susține întrucât nu s-a organizat acest referendum, dar am impresia că a susținut o inițiativă legislativă la care nu știu dacă au fost consultați cetățenii, prin referendum, dacă sunt de acord să i se schimbe denumirea sau nu.

Nu asta este problema.

Problema este legată de faptul că în ceea ce privește situația celor două orașe, Măgurele și Bragadiru, și a comunei Cornetu – sunt în județul Ilfov, exact în colegiul meu și cunosc exact ce s-a întâmplat acolo –, în avântul de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate, în acea zonă, un întreg sat a fost mutat pentru a se construi un baraj. Acest sat, satul Buda, în acest moment, este în raza administrativ-teritorială a comunei Cornetu, însă, pe lângă faptul că această comună Cornetu nu are resursele financiare necesare pentru a reuși să le ofere cetățenilor din satul Buda condițiile de care aceștia ar trebui să beneficieze, mai există o problemă. Absolut toate utilitățile sunt la marginea comunei Buda și la marginea orașului Bragadiru, la câteva sute de metri, în schimb, ele sunt oprite la câțiva kilometri de comuna Cornetu, care e despărțită de o suprafață mare, de o distanță foarte mare de satul Buda, astfel încât aceasta a fost rațiunea pentru care s-a decis, de comun acord, de către orașele Măgurele și Bragadiru și de către comuna Cornetu ca acest sat Buda să treacă în administrarea orașului Bragadiru. A fost vorba, pur și simplu, de oamenii care trăiesc acolo și care, din punctul meu de vedere, atât timp cât vor rămâne să depindă administrativ de comuna Cornetu, vor rămâne să trăiască în aceleași condiții de ev mediu foarte îndepărtat.

Eu atât am vrut să vă spun. Sper ca aceste puncte de vedere de la Guvern să nu fie date după principiul de la 6 din 49, ci să se uite cei care ar trebui să facă acest lucru cu mare atenție, mai ales că inițiativa legislativă este din anul 2007. Sigur, și pentru mine este o premieră. De aceea în politică se spune că niciodată nu trebuie să spui „nu”. Iată, am ajuns să susțin o inițiativă legislativă a domnului deputat Oprea, cu care, în campania electorală, am avut dispute serioase, însă atunci când este vorba despre o realitate și trebuie să fim corecți, să ne referim la ceea ce-i interesează pe oamenii care sunt reprezentați într-o formă sau alta în Parlament, trebuie să încercăm să luăm cele mai bune soluții. Da, nu ezit niciodată să recunosc când un membru al unui alt partid politic sau dintr-o altă zonă de interes politic vine cu o inițiativă bună.

Mulțumesc domnului senator Urban. Mai dorește să intervină cineva la dezbateri generale? Domnule senator Filip, vă rog.

Îmi cer scuze colegilor senatori, eu nu am prezentat în amănunțime toată motivația respingerii. Există corespondență din partea comisiei cu structurile locale, consiliile locale ale celor două orașe, al comunei și Consiliul județean Ilfov. Vi le pun la dispoziție.

Problema este că, juridic, nu puteam să dăm un raport de admitere pentru că nu există corespondență și intenție din partea celor trei structuri administrative să-și rezolve problema. Vreau să se înțeleagă bine acest lucru.

Corespondența există în dosarul de raport, o să vedeți că, din 2007–2008, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a făcut această corespondență și cu Consiliul Județean Ilfov, și cu Consiliul Local Bragadiru.

Într-adevăr, este o problemă, așa cum a spus domnul senator Urban, delicată pentru cei care locuiesc acolo, dar, până la urmă, sper să-și rezolve problemele în interiorul structurilor administrative din județul Ilfov și din cele trei unități administrative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai sunt alți colegi care doresc să intervină?

Dacă nu, fiind vorba despre un proiect care face parte din categoria legilor organice, votul pe raport și votul final se vor da luni, 15 februarie 2010.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Cine va prezenta punctul de vedere al Guvernului? Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege despre care discutăm a fost adoptat de Guvern în ședința din 22 iulie 2009. În cuprinsul acestui proiect de lege, după cum știți, s-a reglementat reducerea cu 20% a numărului angajaților de la cabinetul demnitarului din administrația publică centrală, de la cancelaria prefectului și de la cabinetul aleșilor locali.

În data de 1 septembrie 2009, proiectul de lege a fost înaintat Camerei Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, iar în data de 29 septembrie 2009 această Cameră a adoptat proiectul de lege în discuție, cu unele modificări, în sensul reducerii numărului de angajați de la cabinetul alesului local.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat, în ședința din 20 octombrie 2009, a adoptat un raport de respingere, pe motiv că sunt în vigoare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/6 octombrie 2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, act normativ care reglementează și unele măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală, cancelaria prefectului, cabinetul primarilor și președinților de consilii județene.

Cu toate că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 referitoare la unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și la situația directorilor coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, prin Decizia nr. 1.629/3 decembrie 2009 a Curții Constituționale, au fost declarate neconstituționale, raportul de respingere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este justificat, deoarece considerăm că articolele referitoare la organizarea și funcționarea cabinetului demnitarului au rămas în vigoare.

Față de cele expuse și având în vedere faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 nu a ajuns încă în dezbaterea Camerei decizionale a Parlamentului, conform procedurilor legale, propunem fie să se adopte proiectul de lege despre care discutăm acum, pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului, fie să se adopte o lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 cuprinzând articolele care nu au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.

Și eu vă mulțumesc.

Nu înțeleg foarte bine cum o să funcționeze toată treaba, dar îl invit pe domnul președinte Filip să ne prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Confirm ceea ce a spus domnul secretar de stat legat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Într-adevăr, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, pe motiv că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 a fost declarată neconstituțională și orice fel de prevederi legate de această ordonanță de urgență a Guvernului intră sub incidența neconstituționalității actului legislativ despre care se face vorbire în proiectul de lege.

Ca urmare, ne păstrăm, într-adevăr, punctul de vedere pe care domnul secretar de stat l-a reprodus. Mulțumesc.

Vă înțeleg foarte bine. Sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Günthner, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Poate mulți dintre dumneavoastră, și amintesc că noi am fost printre principalii critici, adversari ai numeroaselor inițiative legislative neconstituționale ale Guvernului, între

care și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, care s-a adeverit a fi neconstituțională, parțial, sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, cred că această inițiativă legislativă a Guvernului constituie un test important pentru Parlamentul României pentru că, legat de ceea ce a spus la începutul ședinței domnul senator Șova – la un moment dat s-a referit și domnul senator Corlățean –, până la urmă țara aceasta trebuie să fie guvernată. Trebuie să fie guvernată cu legi. Suntem absolut împotriva ordonanțelor de urgență ale Guvernului, dar experiența de un an dovedește că această țară nu se poate guverna cu inițiative legislative. Deci se ajunge într-o situație imposibilă. Dacă o lege de această natură, o lege de bun-simț, zic eu, de reducere a posturilor de la cabinetul demnitarilor, la toate nivelurile, nu poate să treacă prin Parlamentul României, ar fi o dovadă că în această țară nu se poate guverna cu legi, cu inițiative legislative.

De aceea, vă rog, având în vedere conținutul relativ simplu și de bun-simț al acestei inițiative legislative, să adoptați acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai dorește nimeni să intervină la dezbateri generale. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vom da vot luni.

Ca urmare a solicitării exprese a domnului senator Țuțuianu, îl invit pe domnul secretar de stat Tánczos Barna, care a ajuns între timp la ședința noastră de plen, să poftească la masa Guvernului.

Vă rog, domnule senator Fekete-Szabó András Levente, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Pe procedură, domnule președinte.

Vă rog să constatați că în acest moment nu mai avem cvorum. După numărătoarea mea, suntem circa 40–42 de senatori în sală. În condițiile acestea, dumneavoastră decideți să suspendați, cu 20 de minute înainte, ședința sau procedăm la citirea catalogului.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Recunosc faptul că a fost bine lucrat.

Felicitări, domnule senator András Levente! Așa pare să

fie.

O să-i rog pe cei doi secretari de ședință să facă o verificare prin numărare și, după aceea, să decidem în legătură cu continuarea ședinței.

Aș menționa respectuos faptul că la absența acestui cvorum Grupul parlamentar al UDMR își aduce o contribuție substanțială, nelăsând în sală decât doi distinși senatori, într-adevăr, cei mai buni senatori pe care-i are, dar numai doi totuși.

Vă rog să verificați dacă mai sunt colegi în afara sălii de ședință și să-i chemați în sală. Suntem la limită. S-a solicitat verificarea cvorumului.

Vă rog să aveți amabilitatea, domnule senator András Levente, să-i invitați pe toți colegii în sala de ședință. Știu că doriți mult să continuăm această dezbatere.

Îi ofer cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, care dorește să ne facă anumite notificări în legătură cu schimbarea componenței unor comisii. Cred că trebuie să

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu art. 47 din Regulamentul Senatului, vă comunicăm modificările operate în componența comisiilor permanente, pentru locurile care revin Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC:

– la Comisia pentru sănătate publică este numit domnul senator Avram Crăciun în locul domnului senator Corneliu Grosu. În locul domnului senator Sorin Serioja Chivu este numit domnul senator Vasile Cosmin Nicula;

– la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului este numit domnul senator Gheorghe Marcu în locul domnului senator Laurențiu Chirvăsuță și domnul senator Florin Constantinescu în locul domnului senator Vasile Cosmin Nicula;

– la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții este numit domnul senator Alexandru Cordoș în locul domnului senator Corneliu Grosu.

Aș vrea să fac o mențiune: domnul senator Valer Marian, membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții va ocupa și funcția de vicepreședinte al comisiei.

La Comisia economică, industrii și servicii este numit domnul senator Vasile Cosmin Nicula în locul domnului senator Sorin Serioja Chivu.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Câmpanu. Vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În condițiile în care unul dintre parlamentari, care a ajuns într-o comisie susținut de un partid politic, părăsește acea formațiune politică este normal ca acel partid să-l înlocuiască în comisie, însă partidul respectiv nu are niciun drept să hotărască asupra plecării din comisia respectivă a senatorului respectiv.

Propunerile făcute astăzi necesită discuții cu privire la suplimentarea numărului de locuri în comisii, motiv pentru care eu vă propun ca această problemă privind suplimentarea numărului de locuri în comisii să fie discutată în Biroul permanent al Senatului, fiind o problemă de

competența acestuia, cu atât mai mult cu cât suplimentarea numărului de locuri într-o comisie... Chiar dacă comisia respectivă ajunge la un număr par, știm foarte bine că în cutuma Senatului este prevăzut foarte clar că votul președintelui poate fi determinant atunci când există paritate de voturi.

Acest lucru voiam să vă rog să-l aveți în vedere. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hașotti, apoi vă propun să ne oprim... Oricum, nu putem lua o decizie privind modificările în cadrul comisiilor, întrucât nu mai suntem în cvorum. Vom vedea cum facem.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

## Vă mulțumesc.

A fost extrem de interesantă intervenția domnului senator Câmpanu. Sigur că prezența unui grup de senatori independenți este benefică pentru buna desfășurare a lucrărilor Senatului, ei vin cu un aport cu totul remarcabil asupra calității dezbaterilor noastre, mai ales asupra consecvenței de care trebuie să dăm dovadă, numai că trebuie să modificăm Regulamentul Senatului. Lucrul acesta nu putem să-l hotărâm noi aici, în plen. Acest lucru cred că ar fi trebuit să fie știut până acum.

## Mulțumesc foarte mult.

## Stimați colegi,

Întrucât nu mai suntem în cvorum și cu toate eforturile noastre nu am ajuns să fim în cvorum, vă propun să încheiem aici lucrările și, la viitoarea ședință a Biroului permanent, vom informa despre lucrurile ridicate de domnul senator și vom adopta, de asemenea, o decizie privind comunicarea făcută astăzi, potrivit stenogramei, de domnul senator Arcaș.

Dau cuvântul domnului senator Corlățean.

## Am de făcut o scurtă declarație.

Vă rog să luați notă de dezamăgirea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC în legătură cu faptul că, printr-o manevră, aș numi-o, și prin niște tertipuri care nu fac cinste unor oameni cu funcții publice, nu am avut posibilitatea să dezbatem un proiect de lege extrem de serios, care vizează dezvoltarea regională.

Este un proiect propus de colegii din Grupul parlamentar al UDMR, înțeleg că este o repoziționare a Grupului parlamentar al PD-L. Din acest punct de vedere, ar fi trebuit să avem o dezbatere serioasă în plenul Senatului.

Prin modalități obscure, acest proiect trece astăzi prin adoptare tacită de Senat. Nu este o chestiune care să facă cinste și, în consecință, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC s-ar putea să aibă o anumită atitudine la dezbaterile de la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu _._ Declar închise lucrările...

Dau cuvântul domnului senator Igaș pentru un drept la replică.

Vă rog, microfonul 2

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea să intru în polemică cu domnul senator, dar vreau să spun câteva lucruri. Nici noi, Grupul parlamentar al PD-L, nu suntem de acord cu adoptarea anumitor inițiative legislative într-un mod tacit, dar vreau să constatați, domnule președinte și dragi colegi, Grupul parlamentar al PD-L se află în sală în număr mult mai mare decât Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Așadar, nu ar trebui să aruncăm niciodată pisica în curtea altor colegi.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu are și dumnealui o pisică în curte.

Vă rog, aveți cuvântul domnule senator Günthner.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu, de fapt, am venit pregătit să susțin acest material și cred că dezinteresul nu este din partea Grupului parlamentar al UDMR, din păcate dezinteresul este din partea celorlalte grupuri parlamentare.

Deși timpul ne strânge, ar fi trebuit să primim amendamente, să existe un material și un raport pus la punct. Nu există acest lucru, nu din cauza noastră.

Probabil că am greșit și noi, trebuiau date materialele întâi la grupuri pentru ca fiecare coleg să-și spună părerea, dar materialul există de un an și, din păcate, grupurile parlamentare nu și-au clarificat poziția.

Mulțumesc.

Domnule senator Günthner, „să o lăsăm jos, că măcăne!” Eu vă propun să încheiem aici lucrările ședinței noastre de astăzi.

Ne revedem luni.

Vă mulțumesc tuturor pentru răbdare.

## Vă mulțumesc.

Sunteți cam la egalitate. Nu are rost să vă supărați.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438422]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 15/19.II.2010 conține 28 de pagini.**

Prețul: 5,60 lei