Doru Adrian Pănescu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Obiectul declarației mele de astăzi: „Migrația tinerilor merituoși către Occident – cauze și acțiuni de întreprins”.

De ani de zile școala românească, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar, se confruntă cu o situație paradoxală: fenomenul migrației tinerilor merituoși. Chiar dacă am mai adus acest subiect în discuție cu ceva timp în urmă, revin acum cu unele completări.

Astfel, deși investește în tineri, accesul la studii fiind gratuit, statul român nu beneficiază de plusvaloarea pe care aceștia ar putea-o aduce în diverse domenii de activitate. Unii migrează încă din perioada studiilor, alții părăsesc România după absolvire, atrași de perspectivele de carieră și dezvoltare personală. Din acest punct de vedere, poate cel mai relevant exemplu este cel al medicilor, dar starea de lucruri nu este mult diferită nici în celelalte domenii.

În aceste condiții în care pierdem tineri de perspectivă, specialiști care pot dezvolta domeniile în care se pregătesc, statul român trebuie să găsească soluții adecvate pentru a-i convinge să rămână în țară. Este și motivul pentru care, încă de la începutul mandatului meu de senator, am încercat să identific cauzele care îi determină să plece, în ideea de a găsi soluții potrivite, concrete, dublate de măsuri legislative, așa încât această valoroasă resursă umană să se poată dezvolta în țară.

Astfel, la începutul lunii noiembrie, am organizat la Iași dezbaterea „Cariere acasă. Oportunități și așteptări”, la care am invitat șefi de promoție, elevi care au obținut nota 10 la bacalaureat și studenți cu rezultate deosebite. De asemenea, am pus față în față cu acești elevi și studenți care au perspectiva de a pleca din România câțiva tineri care au studiat sau au lucrat în Occident și s-au întors acasă. Scopul acestei întâlniri a fost, în primul rând, acela de a înțelege, ca senator al României, motivele pentru care tot mai mulți dintre tinerii români cu rezultatele cele mai bune hotărăsc să plece în străinătate și, de asemenea, de ce nu vor să se mai întoarcă.

Dintre concluziile respectivei întâlniri, supun atenției dumneavoastră câteva care ar putea sta la baza unor propuneri legislative, mai ales în perspectiva pregătirii în această perioadă a Legii educației:

1. Tinerii, atât elevii, cât și studenții, consideră că este nevoie de un proces de învățământ care să pună un accent mai mare pe valorificarea potențialului de a gândi, de a crea, și nu doar pe reproducerea de cunoștințe. Ei își doresc ca școala să-i învețe să gândească logic, să știe cum să ajungă la o opinie și să o poată exprima. Din acest punct de vedere, una dintre vulnerabilitățile învățământului românesc, mai cu seamă a celui superior, este lipsa lucrului individual, pe bază de proiecte.