Stenogramă plen

## Bună dimineața!

## Stimați colegi,

Sunt Mihai Goțiu și, asistat de domnul Ion Ganea, secretar de ședință, declar deschisă sesiunea de declarații politice de astăzi, 6 decembrie 2017.

În deschidere, o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că, înainte de a citi declarația politică de astăzi, merită să spunem un sincer „La mulți ani!” tuturor colegilor noștri care poartă acest sfânt nume de Nicolae.

## Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi... Am intitulat-o sugestiv „PSD este primul partid care ia măsuri concrete pentru respectarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați”.

## Stimați colegi,

Ultima decizie a Guvernului Tudose, de a completa Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, reprezintă un pas înainte în ceea ce privește eliminarea formelor de discriminare bazate pe criteriul de gen în toate sferele vieții publice din România.

PSD este primul partid care ia măsuri concrete pentru respectarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați. Prin obligarea instituțiilor de stat și private cu mai mult de 50 de angajați să desemneze și să pregătească un expert în egalitate de șanse și prin introducerea și definirea violenței de gen în acest act normativ, se va crește gradul de identificare, conștientizare și combatere a abuzurilor domestice, a hărțuirii sexuale și a discriminărilor care se manifestă în prezent la nivelul societății românești.

În ședința Guvernului de săptămâna trecută, Ministerul Muncii a prezentat și a înaintat Parlamentului un proiect de lege prin care înăsprește legislația în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați. În momentul în care legea va ajunge la Senat, vă propun să adoptăm inițiativa în regim de urgență, astfel încât, în cel mai scurt timp, companiile private, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale să se organizeze pentru a forma personal calificat, astfel încât să scadă în mod real numărul agresiunilor fizice și psihice la care sunt supuse în general femeile și să beneficieze de tratament egal, fără niciun fel de discriminare, atât în familie, cât și în timpul serviciului.

După ce legea va intra în vigoare, trebuie să înceapă și controalele pentru respectarea prevederilor noului cadru legal și să se aplice nivelul maxim al amenzilor contravenționale pentru încălcarea dispozițiilor legale.

Este important ca toată lumea să înțeleagă că femeile vor egalitate de șanse, nu tratament preferențial. Atunci când vorbim despre egalitate de șanse între femei și bărbați sau între tineri și seniori, întâlnim foarte frecvent confuzia între drepturi și privilegii. Deseori, atunci când femeile cer să li se respecte drepturile, mulți înțeleg că femeile vor anumite privilegii și un tratament preferențial. Ceea ce cer femeile este doar egalitate de șanse. Competiția e deschisă pentru toată lumea, dar vrem garanția că toți pleacă de la aceeași linie de start și toată lumea trebuie să fie cronometrată cu același cronometru.

Ca femeie în politică, nu cer privilegii, vreau doar să fiu tratată în același fel ca și colegii mei, după competențele și pregătirea mea. Nu cer să fiu susținută pentru că sunt femeie, ci pentru ideile și principiile pe care le promovez. Nu cer și nu mi-aș dori în niciun caz să ocup o anumită funcție sau demnitate doar pentru că sunt femeie.

Îmi doresc însă să am șanse egale cu orice bărbat de a ocupa o funcție politică, dacă am pregătirea și competențele necesare pentru a ocupa această funcție. Îmi doresc, așadar, ca niciun fel de stereotipuri să nu se manifeste în Parlamentul României. Votul meu este egal cu votul tuturor celorlalți colegi. Am aceleași răspunderi și aceleași obligații. Nu cer privilegii și nici tratament preferențial. Vreau doar să fiu tratată și respectată la fel ca orice alt parlamentar, bărbat sau femeie, tânăr sau mai în vârstă. Asta înțeleg eu prin egalitate de șanse.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația politică se intitulează „«Democratic» și «constituțional»”.

Stimați colegi,

Totdeauna i-am admirat pe concetățenii mei de etnie maghiară pentru modul tranșant în care rezolvă, printr-o solidaritate exemplară, situațiile și problemele cu care se confruntă ei sau cei din preajma lor.

Recent, la propunerea fracțiunii UDMR, deținătoare de majoritate covârșitoare în forul aleșilor locali din municipiul Sfântu Gheorghe, a fost adoptată, cu majoritatea voturilor asigurată de consilierii acesteia, propunerea de modificare

a regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local municipal, în sensul penalizării cu reținerea indemnizației de ședință cuvenite prin lege consilierilor care refuză, din diverse motive, să-și exercite votul în luna respectivă. Pe drept cuvânt, consilierii UDMR consideră că au fost aleși pentru a lua atitudine, considerând că neexercitarea dreptului de vot într-una din modalitățile prevăzute de lege, cu excepția conflictului de interese, este mai mult decât pasivitate, fiind refuz în exercitarea mandatului.

Nu vrem să analizăm acum dacă sancțiunea stabilită este o constrângere care lezează drepturile democratice. Merită, în schimb, să analizăm în ce măsură o modalitate de vot precum abținerea este o formă de pasivitate și trebuie sancționată. O altă formă de neexercitare a mandatului, părăsirea sălii de ședință în timpul votului, cred că ar fi același lucru.

Conform noului Dicționar universal al limbii românii, ediția 2006, „a se abține” înseamnă: „1) a se opri de la ceva, a se înfrâna; 2) a renunța la ceva sau a nu lua parte”. Ambele semnificații au conotația de neparticipare, iar neparticiparea semnifică, în opinia mea, neexercitarea mandatului, în cazul celor aleși pentru a reprezenta electoratul în foruri locale, județene, naționale sau internaționale, ceea ce, conform opiniei aleșilor UDMR din județul Covasna, impune sancționarea celor vinovați de pasivitate cu reținerea indemnizației cuvenite în luna în care nu și-au exercitat mandatul.

Ce părere au despre această opinie liderii UDMR din Parlamentul României, care au decis ca membrii acestui grup parlamentar să se abțină de la votarea recentei moțiuni de cenzură, depusă în mod democratic de opoziție?

Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Îl invit în continuare la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

## Mulțumesc.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, dați-mi voie să urez și eu „La mulți ani!” tuturor doamnelor și domnilor care poartă numele de Nicoleta, Niculina, Nicolae, Nicu.

La mulți ani și multă sănătate lor și familiilor!

Titlul declarației politice de astăzi: „Lumea reală a oamenilor de afaceri din județul Giurgiu”.

România a avut în anul 2016 cea mai mare creștere economică după anul 2008, fiind lider între statele europene la acest indicator, cu un procent de 4,9, iar PIB-ul a înregistrat 187 de miliarde de dolari.

Măsurile care au stimulat consumul și creșterea economică au fost generate de mai mulți factori pe partea fiscală pe care economia românească i-a primit în 2016 din partea Guvernului, respectiv reducerea de la 24 la 20% a cotei generale a TVA, de la 1 iulie 2016, dar și impozitul pe dividende și mai multe categorii de accize au fost micșorate începând cu 2016.

Recent, Camera de Comerț și Industrie a Județului Giurgiu a organizat cea de-a 24-a ediție a topului firmelor care au înregistrat cele mai bune rezultate în anul 2016, eveniment de tradiție în cadrul căruia s-a distribuit și catalogul celor 200 de firme din județ aflate în top în funcție de indicatorul „cifra de afaceri”.

Pe baza unei metodologii complexe și unitare la nivel național, prevăzută de lege și implementată de fiecare cameră de comerț la nivel județean, dar și prin procesarea datelor aferente bilanțurilor anului 2016, clasamentul ne-a permis să vedem care este evoluția firmelor și cum merge financiar județul Giurgiu. Eliminând firmele care au datorii la stat, din 5.405 bilanțuri procesate au fost admise în top 895 de firme, față de 799 de firme la procesarea din anul 2015, deci o creștere mai mare cu 96 de firme.

Îmbucurător pentru Giurgiu este faptul că cea mai puternică firmă a înregistrat o creștere față de ediția precedentă și a urcat în clasament două poziții, de la 208 milioane de lei cifra de afaceri, locul IV, la locul II în topul pe anul acesta, cu o cifră de afaceri de 236 de milioane de lei. Au fost premiate cu 98 de diplome de onoare firmele clasate în ultimii cinci ani consecutiv pe locurile I, II și III și s-au acordat 204 distincții de excelență pentru firmele clasate consecutiv pe primele locuri în ultimii trei ani.

Îi mulțumim domnului senator Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

O invit la microfon pe doamna senator Silvia Dinică, din partea Grupului parlamentar al USR.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aș dori astăzi să vă atrag atenția asupra propunerii Uniunii Salvați România de reglementare a situației privind acțiunile la purtător.

Acțiunile la purtător sunt acțiuni emise de societățile comerciale de capitaluri, fără ca pe ele să fie menționat numele titularului. Drepturile încorporate în asemenea acțiuni aparțin celui care le posedă, transmițându-se cu ușurință de la un posesor la altul, prin simpla tradițiune materială a titlului. Asta înseamnă că, dacă astfel de acțiuni sunt în buzunar, atunci sunt ale tale.

O companie care emite acțiuni la purtător nu are nicio listă de acționari sau un registru pentru aceste acțiuni. Identitatea acționarilor este imposibil de determinat. Dreptul de proprietate se poate schimba pur și simplu prin predarea certificatului către altcineva.

Proprietatea opacă a companiilor cu astfel de acțiuni la purtător este o problemă uriașă în timpul licitațiilor pentru contractele de achiziții publice. Acțiunile la purtător fac imposibil de aflat dacă funcționarii publici responsabili cu luarea deciziilor sunt acționari în firmele care participă la licitații pentru acordarea contractelor din bani publici. În cazul în care procurorii sau poliția suspectează o astfel de faptă, nu o pot dovedi.

Acțiunile la purtător nu sunt înregistrate de nicio autoritate centrală, agenție de reglementare sau birou fiscal. Deseori, compania în sine este în imposibilitatea de a urmări transferul de acțiuni la purtător între proprietari. În plus, există riscul ca sume importante din bugetele publice românești să devină surse de finanțare ale unor activități cu caracter terorist din țară sau din străinătate sau să fie implicate în spălarea banilor, pentru că dificultatea identificării proprietarilor acțiunilor la purtător și, implicit, a ultimului deținător al companiei care a emis instrumentele respective reprezintă o breșă intens exploatată în activitățile de ascundere sau deghizare a adevăratei proprietăți a entităților utilizate în cazul schemelor de spălare a banilor.

Pentru eliminarea și/sau minimizarea acestor riscuri, în ultimii cinci ani, nu mai puțin de 13 state au interzis complet emiterea de acțiuni la purtător, alte 29 au impus diverse restricții, în timp ce ultimele 6, printre care și România, nu au luat încă nicio măsură în acest sens. Un număr de 384 de societăți care au acțiuni la purtător funcționează în prezent în România, cele mai multe fiind conectate la bani publici.

Îi mulțumim doamnei senator Silvia Dinică, din partea Grupului parlamentar al USR.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Doru Adrian Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Obiectul declarației mele de astăzi: „Migrația tinerilor merituoși către Occident – cauze și acțiuni de întreprins”.

De ani de zile școala românească, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar, se confruntă cu o situație paradoxală: fenomenul migrației tinerilor merituoși. Chiar dacă am mai adus acest subiect în discuție cu ceva timp în urmă, revin acum cu unele completări.

Astfel, deși investește în tineri, accesul la studii fiind gratuit, statul român nu beneficiază de plusvaloarea pe care aceștia ar putea-o aduce în diverse domenii de activitate. Unii migrează încă din perioada studiilor, alții părăsesc România după absolvire, atrași de perspectivele de carieră și dezvoltare personală. Din acest punct de vedere, poate cel mai relevant exemplu este cel al medicilor, dar starea de lucruri nu este mult diferită nici în celelalte domenii.

În aceste condiții în care pierdem tineri de perspectivă, specialiști care pot dezvolta domeniile în care se pregătesc, statul român trebuie să găsească soluții adecvate pentru a-i convinge să rămână în țară. Este și motivul pentru care, încă de la începutul mandatului meu de senator, am încercat să identific cauzele care îi determină să plece, în ideea de a găsi soluții potrivite, concrete, dublate de măsuri legislative, așa încât această valoroasă resursă umană să se poată dezvolta în țară.

Astfel, la începutul lunii noiembrie, am organizat la Iași dezbaterea „Cariere acasă. Oportunități și așteptări”, la care am invitat șefi de promoție, elevi care au obținut nota 10 la bacalaureat și studenți cu rezultate deosebite. De asemenea, am pus față în față cu acești elevi și studenți care au perspectiva de a pleca din România câțiva tineri care au studiat sau au lucrat în Occident și s-au întors acasă. Scopul acestei întâlniri a fost, în primul rând, acela de a înțelege, ca senator al României, motivele pentru care tot mai mulți dintre tinerii români cu rezultatele cele mai bune hotărăsc să plece în străinătate și, de asemenea, de ce nu vor să se mai întoarcă.

Dintre concluziile respectivei întâlniri, supun atenției dumneavoastră câteva care ar putea sta la baza unor propuneri legislative, mai ales în perspectiva pregătirii în această perioadă a Legii educației:

2. Elevii au invocat ca motiv al plecării în Occident și necesitatea de a se desprinde de părinți, de a evolua independent de aceștia.

3. Toți tinerii au susținut necesitatea reintroducerii examenului de admitere la facultate, ca un test care poate face o selecție a celor care pot să se îndrepte spre o anumită profesie.

4. În România nu există specializări interdisciplinare – filozofie împreună cu economie și științe politice, spre exemplu –, pe când Occidentul oferă mai multă flexibilitate în alegerea traseului educațional.

5. Elevii care își doresc o carieră în medicină au vorbit despre greutățile pe care le întâmpină în România medicii la început de carieră, despre condițiile dificile în care rezidenții ajung să lucreze cu pacienții, precum și despre baza materială precară din unele spitale.

6. Tinerii vor ca finanțarea să fie adecvată diferitelor specializări. De exemplu, în chimie, unde partea experimentală este costisitoare, pentru a face o cercetare de calitate ar fi nevoie de mai mulți bani.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul senator Ion Ganea.

## **Domnul Ion Ganea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie ca de la această tribună să transmit, în nume personal, condoleanțe Familiei Regale și Dumnezeu să-l aibă în pace pe Majestatea Sa Regele Mihai! Dumnezeu să-l ierte!

Iar celor care astăzi poartă numele de Nicolae: la mulți ani buni!

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.

În ciuda diferențelor ideologice și doctrinare care ne despart, ca membri ai diferitelor partide parlamentare, avem totuși o foarte semnificativă trăsătură comună: suntem cu toții membri ai celei mai importante puteri în stat, puterea

legislativă. Avem cu toții onoarea și șansa istorică de a face parte din instituția fundamentală a democrației, Parlamentul României, și suntem cu toții, putere și opoziție, de acord că fără Parlament nu există democrație.

Pe acest fundament consensual, este timpul să ne întrebăm ce vor aceia care de dimineață până seara, pe toate meleagurile de unde..., pe toate căile de comunicare în masă, terfelesc, bălăcăresc, ridiculizează, satirizează la unison Parlamentul în întregul lui ca instituție, precum și parlamentarii de orice fel, bărbați și femei, tineri sau vârstnici, de o orientare politică sau alta, cu o voluptate greu de explicat. Ca și cum cineva ar fi descoperit un nou tip de societate democratică fără Parlament, fără senatori și deputați.

Dacă ar fi vorba numai de o critică constructivă, menită să atenționeze asupra unor aspecte negative referitoare strict la activitatea legislativă, demersurile jurnalistice respective s-ar situa în zona normalității și nimeni nu ar avea nimic de obiectat. Ba, dimpotrivă, sugestiile, fie ele și acide, cu accente pamfletare, oricât de usturătoare ar fi, ar avea o noimă, ar avea rațiunea lor și ar contribui cu siguranță la optimizarea activității Parlamentului în folosul întregii societăți.

Personal, aș fi dispus să nu iau în considerație toate atacurile la adresa noastră și a mea, dar în dialogurile cotidiene din circumscripție au existat și cetățeni care, cunoscându-mi experiențele și exigențele, mi-au atras atenția că acțiunea de discreditare continuă a Parlamentului și a parlamentarilor pare să nu fie chiar haotică și întâmplătoare. Se pare că cineva urmărește ceva. Detractorii Parlamentului cu orice ocazie și cu orice preț ar trebui să-și imagineze ce s-ar întâmpla dacă la toate reuniunile internaționale și din toate structurile asociative ale societăților democratice România ar absenta.

E timpul, ca oameni de bună-credință, să ne întrebăm: sunt normale atacurile la adresa Parlamentului pe teme care excedează atribuțiunilor sale constituționale de for legislativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării? Servesc aceste demersuri consolidării societății democratice? Sau poate exista democrație și fără parlament? Noi știm că numai asigurând creșterea rolului Parlamentului putem progresa, reducând decalajele care încă ne despart de țările dezvoltate ale comunității europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Îi mulțumim domnului senator Ion Ganea, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la microfon pe doamna senator Carmen Eleonora Hărău.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața tuturor!

Încep prin a-mi exprima regretul pentru pierderea Regelui nostru.

Condoleanțe familiei! Odihnește-te în pace, Maiestatea Ta! Și titlul declarației mele politice de astăzi este, prin coincidență, formulat ca o întrebare: „Cine este statul?”.

Pornesc de la a constata un lucru pe care dumneavoastră, parlamentarii din arcul puterii, l-ați constatat, sunt sigură: că liderii celor două partide de guvernare mimează, tot mai neconvingător, faptul că majoritatea PSD–ALDE mai funcționează în Parlament sau la guvernare fără cusur. În fapt, liderii celor două partide au pierdut într-un ritm alert încrederea tuturor românilor și, mai nou, chiar încrederea propriilor colegi parlamentari și a membrilor de partid, care cârtesc și au remarci acide, ce-i drept, deocamdată cam pe la colțuri.

Ce altă dovadă mai clară ne-ar trebui decât votul la moțiunea de cenzură depusă de PNL în această sesiune parlamentară, moțiune la care domnul Dragnea și domnul Tăriceanu n-au avut încredere în propriii colegi și nu i-au lăsat să voteze potrivit conștiinței politice, ci i-au gonit din plenul Parlamentului?

Este la fel de grăitoare și angajarea iresponsabilă a Parlamentului României de către președinții celor două Camere, pe persoană fizică, într-o declarație sfidătoare la adresa partenerului nostru strategic, un adevărat bocanc într-o relație vitală pentru securitatea României. Și nu știu, zău, câți dintre parlamentarii care susțin Guvernul ar fi votat o asemenea absurditate, un atac împotriva unei relații construite cu greu și consolidate în peste 20 de ani de diplomație, la care au contribuit din plin și reprezentanți ai Partidului Social Democrat.

O altă dovadă a faptului că majoritatea PSD–ALDE nu prea mai acționează atât de obedient la comenzile celor doi lideri este reprezentat de faptul că domnii Dragnea și Tăriceanu nu mai au încredere în capacitatea acesteia de a legifera și toate proiectele slabei guvernări sunt promovate prin intermediul unor ordonanțe de urgență. Probabil că Guvernul este încă sub un control destul de strict. Ele sunt în mare parte neconstituționale sau neaplicabile, fac rău economiei și societății românești. Numai în primele 11 luni ale anului, Guvernul a născocit peste 120 de ordonanțe simple sau de urgență, modificând, de multe ori pe furiș, sute de acte normative în vigoare, cu suspendări, cu prorogări de termene, cu modificări de ordinul esenței.

Îi mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Cristian Ghica.

Mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi,

Am sărbătorit recent 99 de ani de la Marea Unire. La mulți ani fericiți tuturor!

România și românii merită cu prisosință cele mai bune urări, un viitor mai bun, prosper, cu adevărat european. Pentru ca aceasta să se întâmple este nevoie ca toți cetățenii să aibă acces egal la educație, sănătate, să-și poată dezvolta pe deplin potențialul, în beneficiul propriu și al întregii comunități.

Tot recent însă am celebrat alte două evenimente importante: Ziua internațională a luptei împotriva HIV/SIDA, pe 1 decembrie, și Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, pe 3 decembrie. Au fost două ocazii pentru a analiza situația celor două categorii vulnerabile și a demara măsurile necesare pentru ca persoanele din aceste categorii să se poată bucura de toate drepturile, ca cetățeni români și europeni.

În România există aproape 15.000 de persoane diagnosticate deja ca infectate cu HIV, însă specialiștii estimează că numărul celor infectați este mult mai mare. 76% dintre cei infectați sunt bărbați, majoritatea cu vârste între 25 și 35 de ani. Sute de cazuri noi apar anual, în principal pentru că nu există programe de prevenție, ci doar de testare și tratament. De aceea, majoritatea celor cu HIV/SIDA sunt diagnosticați la mult timp după ce au fost infectați, iar acest fapt nu doar că le diminuează șansele de supraviețuire și calitatea vieții, ci crește implicit probabilitatea de răspândire a bolii în comunitatea respectivă, a numărului de persoane posibil infectate.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că epidemia HIV continuă să crească într-un ritm alarmant în Europa de Est, implicit și în România, fiind necesare măsuri imediate de prevenție și depistare timpurie. Printre acestea se numără serviciile de consiliere și testare a HIV, informarea și sensibilizarea populației, furnizarea de programe de seringi de schimb și profilaxia preexpunere pentru HIV. Pentru fiecare dintre acestea – foarte important! – România poate accesa fonduri europene.

Ca în cazul oricărei alte afecțiuni, este nu doar mai eficient, ci și mult mai ieftin să previi decât să tratezi. Pentru fiecare pacient tratat pentru HIV/SIDA, Ministerul Sănătății plătește anual, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, peste 26.000 de lei. Specialiștii în boli infecțioase recomandă chiar demararea unui program național de testare sau introducerea acestei investigații în lista celor uzuale la internare, ca măsură în plus pentru prevenirea transmiterii bolii. Și pentru aceste măsuri România poate accesa fonduri europene.

Mulțumesc domnului senator Cristian Ghica, din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Radu Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Regele și importanța continuității principiilor”.

România este astăzi în doliu. A pierdut ultimul rege și un exemplu de patriotism. Mihai I nu este un șef de stat oarecare al României. Este acel șef de stat care a asigurat continuitatea între două secole a unor idei și principii fundamentale pentru buna guvernare a țării. Mihai I nu a fost

un om al trecutului, ci un om al viitorului României. Mihai I a înțeles traiectoria europeană pe care trebuie să o ia România și a contribuit activ la aderarea țării la Uniunea Europeană și la NATO. Mihai I a înțeles și a semnalat riscurile în dezvoltarea democrației românești postdecembriste.

Sunt de o actualitate acută astăzi luările sale de poziție din trecut. Acum doi ani, regele spunea: „A avea legi bune este un lucru însemnat. A-i face pe oameni să le respecte este și mai valoros. Dar fundamental este ca oamenii să creadă în ele. România prezentului nu a ajuns încă acolo.”

Puterea din Parlamentul României de astăzi nu a ajuns să convingă oamenii să creadă în propunerile de legi care încearcă subordonarea justiției politicului. Este nevoie de reîntoarcerea la principii și respect.

Acum doi ani, regele spunea: „Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un mâine, țara își dobândește cu fiecare generație privilegiul de a continua să existe. Bunul mers al instituțiilor statului este condiția libertății și a statorniciei noastre. Instituțiile noastre nu pot funcționa fără respectul legii, fără competență și fără etică. Dar, după cum ați constatat recent voi înșivă, legislația cea mai avansată și atitudinea civică nu sunt, din păcate, suficiente pentru a obține și garanta o viață instituțională solidă. Sunt sigur că tânăra generație va ști să găsească în România ei justa măsură între atitudinea civică și instituțiile statului.”

Astăzi, societatea civilă, generația nouă, activă atenționează instituțiile statului prin atitudinea sa civică, puternică și clară. Noua generație vrea un stat de drept funcțional și o spune tare și răspicat.

Odihnească-se în pace!

Îi mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

În continuare, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator Iulia Scântei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Marți, 5 decembrie 2017, ora 13.00, s-a stins din viață Majestatea Sa Mihai I, ultimul rege al românilor, după o lungă și grea suferință. Născut la 25 octombrie 1921 la Sinaia, Mihai I a fost Regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Ca suveran al României, Majestatea Sa a apărat întotdeauna, alături de Familia Regală, interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre, indiferent unde istoria l-a identificat la un moment dat: în țară, alături de români, sau în exil, purtând cu sine grija și responsabilitatea unui popor greu încercat de dramele istoriei. Majestatea Sa Regele Mihai I al României, precum și Familia Regală a României au avut un rol determinant pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO, prin prezența lor publică și diplomația regală, promovând în cancelariile europene imaginea, rolul și contribuția României în sfera euroatlantică.

Atunci când noua clasă politică de după 1989 și întreaga națiune română și-au exprimat prin consens național alegerea strategică de a orienta România către Occident, atât politic, cât și militar, Regele Mihai I al României și-a asumat personal acest deziderat al tuturor românilor, definit ca interes național fundamental pentru reintegrarea țării în Europa și în axa transatlantică de care, istoric, aparținea.

În cei 96 de ani ai existenței sale, Majestatea Sa Regele Mihai I al României a găsit întotdeauna puterea, curajul și perseverența de a rezista loviturilor istoriei îndreptate asupra sa și asupra Familiei Regale, de a rezista propriului trecut pentru a salva viitorul României. Prestigiul personal al suveranului român, lecția sa de curaj și de libertate, dorința permanentă de a aduce țara înapoi în lumea occidentală, de unde fusese răpită prin forța armelor, a deschis ușile democrațiilor occidentale și a sensibilizat factorii de decizie la cel mai înalt nivel, în sensul aderării irevocabile a României la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică, care apără democrațiile secolului al XXI-lea.

Îi mulțumim doamnei senator Iulia Scântei, din partea Grupului parlamentar al PNL.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Dan Manoliu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a începe declarația mea politică, îmi exprim și eu regretul și suferința pentru faptul că România a pierdut un mare român, cel care a fost Regele Mihai.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Am fost, suntem și rămânem o națiune independentă!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

- Stimați colegi,

Departamentul de Stat al Statelor Unite a postat săptămâna trecută pe site-ul instituției o declarație oficială prin care îndeamnă România să renunțe la modificarea legilor justiției, care, mai atrag atenția oficialii americani, „ar putea afecta lupta anticorupție și independența juridică și ar slăbi statul de drept”.

Îmi exprim din start dezacordul față de modul în care i se spune României ce anume să facă. Nu pot accepta acest ton pe care îl folosește Departamentul de Stat al Statelor Unite atunci când se adresează direct țării noastre, România. Am văzut multe opinii în spațiul public care condamnau această luare de poziție în urma comunicatului Departamentului de Stat american, amestecul în treburile interne ale României, nerespectarea suveranității și faptul că se dictează Parlamentului României cum să legifereze.

După ce presa din România a mediatizat acest subiect, au apărut și alte reacții ale românilor, ba chiar semne de întrebare și, în final, reacția oficialilor americani. În urma unor discuții cu mai mulți oficiali de la Departamentul de Stat al Statelor Unite, nimeni nu a putut preciza punctual care ar fi acele propuneri din proiectele de modificare a legilor justiției care ar afecta independența justiției ori ar pune în pericol lupta anticorupție.

În Constituție scrie clar faptul că România este stat suveran, iar Parlamentul este ales pentru a face legi. Poate că ar trebui ca partenerii americani să ne mai spună clar care articol din legile justiției deranjează. Parlamentul României vrea să consolideze independența justiției și să elimine influența politică asupra acesteia. Acesta este mesajul pe care ar trebui să-l înțeleagă toată lumea. România are nevoie de stabilitate și de lideri care să pună interesul național înaintea interesului particular. Astăzi, mai mult ca niciodată, ne trebuie un strop de solidaritate, un pic de curaj, pentru a spune ce ne deranjează, și o minimă încredere în forța noastră colectivă. Românii se mândresc cu țara lor și spun lumii întregi că au fost, sunt și vor fi o națiune unită, demnă și puternică. Românii sunt oameni apreciați peste tot, pentru munca lor, pentru solidaritate și pentru faptul că au sentimente frumoase față de cei din jur.

Îi mulțumim domnului senator Dan Manoliu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

În continuare, voi da citire și declarației politice pe care am pregătit-o eu pentru această dimineață.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Pentru că ieri ne-a părăsit un mare senior al istoriei României, Regele Mihai, pentru că acest an și cei din urmă au fost marcați de mari proteste civice, pentru că în ultimele

săptămâni lucrările de aici, din Senat, precum și din Camera Deputaților au stat sub semnul blocării dezbaterilor reale ale unor probleme de importanță majoră pentru România și pentru cetățenii ei, pentru că la sfârșitul acestei săptămâni au fost anunțate manifestări de susținere pentru principalul partid de guvernare, vreau să vă reamintesc crezul unui mare democrat român, Ion Rațiu, mărturisit într-un alt an zbuciumat al istoriei noastre, 1990:

„Chintesența democrației se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine! Dacă ești în stare să faci treaba asta, atunci însemnează că am început să învățăm ce e democrația, iar rostul meu e să aduc democrația în țara asta cât mă ajută pe mine puterile mele. Toată viața mea o voi dedica-o acestui scop.”

Stimate colege și stimați colegi,

Pentru că astăzi este și ziua mea de naștere, prima pe care o sărbătoresc într-o funcție de reprezentare a cetățenilor României, permiteți-mi să adaug că, dacă, dincolo de orice proiect de lege propriu adoptat, dincolo de orice decizie politică luată, peste încă trei ani voi reuși ca citatul anterior să fie înțeles atât de către mulți dintre dumneavoastră, cât și dintre cetățenii României sau dacă măcar reușesc să vă determin să meditați la ceea ce a dorit să transmită Ion Rațiu înseamnă că mandatul meu nu a fost în zadar.

Cu onestitate, mărturisesc că acest mesaj nu se adresează doar reprezentanților partidelor puterii și susținătorilor lor, ci și propriilor colegi și celor care sunt de acord și mă susțin în demersurile și acțiunile mele.

Vă mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimați colegi, aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi, condusă împreună cu domnul secretar de ședință, Ion Ganea.

În încheiere, dau citire listei cu senatorii care au depus declarații politice, dar nu le-au citit în plen:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Liliana Sbîrnea, Florian Dorel Bodog, Lucian Trufin, Tit Liviu Brăiloiu, Florin Cârciumaru, Emilia Arcan, Miron Alexandru Smarandache, Nicolae Avram, Ioan Narcis Chisăliță, Niculae Bădălău și Cristina Mariana Stocheci;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Romulus Bulacu, George Cătălin Stângă, Mircea Vasile Cazan, Costel Șoptică, Ioan Cristina, Marius Petre Nicoară, Iancu Caracota, Eugen Pîrvulescu, Ion Marcel Vela, Cătălin Dumitru Toma și Cornel Popa;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Vlad Alexandrescu;

– din partea Grupului parlamentar al PMP: Dorin Valeriu Bădulescu.

Dați-mi voie să transmit și eu condoleanțe Casei Regale. Și, de asemenea, un gând bun pentru toți cei care poartă numele de Nicoleta, Nicolae, cu ocazia zilelor onomastice. La mulți ani!

Ne reauzim în scurte momente, cu sesiunea de plen legislativ.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală, pentru a putea începe ședința.

Domnul cu rucsac, sunteți cumva membru al Senatului? Domnul cu rucsac? Vă rog foarte mult...

## **Domnul Ștefan Radu Oprea**

**:**

Caracota. E domnul Caracota.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Stimați colegi, v-am rugat să luați loc în sală pentru a putea începe ședința.

Domnule secretar adjunct! Domnule secretar adjunct! Veniți până la mine.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 6 decembrie. Voi conduce ședința, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 90.

V-aș ruga ca, în debutul ședinței, să păstrăm un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai I.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă aveți observații la ordinea de zi? Din partea USR-ului, domnul lider... Domnul Ghica.

## Domnule președinte,

Grupul USR solicită sistarea dezbaterilor pe ziua de astăzi. Rațiunile sunt foarte simple, tocmai ce dumneavoastră ați cerut un moment de reculegere. Credem că, dacă intrăm în dezbaterile pe fond, se poate ajunge la discuții ale căror loc și moment nu este astăzi aici. Pe de altă parte, suntem de acord că primul punct de pe ordinea de zi ar trece tacit mâine, așa că, dacă sunteți de acord, aș vrea să propun să dezbatem doar primul punct de pe ordinea de zi astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dacă există alte propuneri?

Domnul senator Alexandrescu. Dacă e la ordinea de zi. Da. Vă rog, nu faceți dialog în sală!

La ordinea de zi dacă nu sunt alte comentarii,

Programul de lucru pentru această zi: după declarațiile politice avem lucrările în plen până la 13.00 și apoi lucrări în comisiile permanente.

Totodată sunt dator să vă informez că la ora 13.00, așa cum am discutat, de luni, este programată o ședință a Biroului permanent al Senatului, iar la ora 14.00 avem ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei, pentru a discuta și a aproba o ședință solemnă comună a Parlamentului pentru a-l comemora pe Regele Mihai, săptămâna viitoare, marți, la ora 11.00.

Programul propus de Biroul permanent, astfel cum a fost aprobat în ședința Comitetului liderilor, prevede:

– luni, ședința Biroului permanent de la ora 13.00, lucrări în grupurile parlamentare de la 14.00 la 16.00, lucrări în plen, 16.00–18.00. După pauză, de la 18.15 până la 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– pentru marți, așa cum v-am anunțat, avem lucrări în comisiile permanente de la 9.00 la 16.00, dar, sub rezerva aprobării de către Birourile permanente reunite, vom avea o ședință solemnă de la ora 11.00;

– miercuri, la ora 13.00, continuă programul... 9.00–10.30, declarații politice, 10.30–13.00, lucrări în plen, după aceea lucrări în comisiile permanente;

– joi, 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 15 și 16 decembrie, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Dacă nu sunt, atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem numirea președintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Stimați colegi, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 8/2016, Consiliul de monitorizare este condus de un președinte, numit de Senat, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului, la propunerea organizațiilor neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru prezentarea avizului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte si minorități, prin adresa nr. BP/2.036 din data de 4 decembrie 2017, a fost sesizată în vederea întocmirii unui aviz cu propunerile de candidatură pentru funcția de președinte al Consiliului de monitorizare. În acest sens s-au primit următoarele propuneri: Butnaru Florinel, Sandu Adrian Daniel, Giosan Florin, Cristache Iulian, Tomescu Mihai și Mihai Andreea. Doamna Mihai Andreea nu a depus documentele prevăzute la art. 5 din Legea nr. 8/2016, iar domnul Sandu Adrian Daniel a renunțat la candidatură.

În ședința din 4 decembrie 2017, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte si minorități au procedat la audierea candidaților, au analizat dosarele acestora și prevederile legale în materie. Candidații audiați pentru funcția de președinte au fost: Butnaru Florinel, Cristache Iulian, Giosan Florin, Tomescu Mihai.

În vederea numirii de către plenul Senatului pentru funcția de președinte al Consiliului național de monitorizare, potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pentru un mandat de 4 ani, exercițiul funcției începe la data intrării în vigoare a hotărârii privind numirea acestuia de către Senat.

La dezbatere au fost prezenți 9 senatori și reprezentanți ai societății civile. Președintele comisiei a supus votului candidații pentru funcția de președinte, rezultatul votului fiind:

a) domnul Butnaru Florinel – 6 voturi pentru, din 9 voturi exprimate;

b) domnul Cristache Iulian – niciun vot pentru, din 9 voturi exprimate;

c) domnul Giosan Florin – două voturi pentru, din 9 voturi exprimate;

d) domnul Tomescu Mihai – un vot pentru, din 9 voturi exprimate.

Membrii comisiei, luând în considerare că organizațiile societății civile legal constituite au desemnat candidați pentru funcția de președinte în cadrul acestui consiliu, îl recomandă plenului Senatului pe domnul Butnaru Florinel pentru funcția de președinte, în vederea numirii acestuia, ca urmare a aprecierii activității desfășurate de acesta.

Ați terminat?

Da. Am citit raportul, urmează votul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Stimați colegi, întrucât prin Legea nr. 8/2016 nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, conform prevederilor art. 134 din Regulamentul Senatului, procedura de vot se va hotărî de Senat la propunerea președintelui sau a oricărui senator.

V-aș propune, dacă sunteți de acord, ca procedură de vot, votul secret electronic, individual, cu privire la fiecare candidat pentru funcția de președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

- Dacă nu sunt alte propuneri referitoare la procedura de

- vot,

- Așadar în momentele care urmează am să

Urmează votul pentru numirea domnului Mihai Tomescu în funcția de președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Prin urmare, în urma votului dumneavoastră, domnul Florinel Butnaru, care a obținut 63 de voturi pentru, este numit președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Urmează dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1 până la 40 din secțiunea a doua... secțiunea II a ordinii de zi și dezbaterea se va face conform..., și votul conform procedurilor prezentate la fiecare punct.

Îl rog pe domnul Bădălău să vină să preia conducerea ședinței.

## Bună ziua!

La punctul I al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României (L181/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

După cum am afirmat în cadrul comisiilor din Senat, Strategia de dezvoltare teritorială a României stabilește cadrul strategic de dezvoltare a teritoriului României pentru orizontul de timp 2035, necesar pentru sprijinirea și direcționarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.

Precizăm faptul că susținem promovarea proiectului de lege în formă actuală, cu amendamentele formulate și adoptate în cadrul comisiilor din Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru administrație. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul a mai multor ședințe, membrii celor două comisii au analizat și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse. Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1 a raportului comun, amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 a raportului comun.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, cât și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog. Microfonul 2. Microfonul central. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Strategia de dezvoltare teritorială a României este o lege importantă, un proiect important cu care, practic, Parlamentul României se întâlnește o dată cam la 15-20 de ani, o lege care are caracter obligatoriu, ale cărei obiective generale, speciale și linii directoare sunt obligatorii pentru toate strategiile, documentele operaționale și documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism care vor exista la orice nivel în această țară de acum încolo.

Din 311 pagini din anexa acestui proiect legislativ, în care, practic, în anexă e strategia, 290 de pagini sunt diferite studii, analize, hărți, diagnostice, descrieri, statistici, care, din punctul nostru de vedere, n-au ce căuta în această anexă. Ele pot să fundamenteze, pot să fie în expunerea de motive a unui proiect legislativ, dar nu pot face parte din textul legislativ, din actul normativ, știind faptul că anexa este parte integrantă a legii.

UDMR a depus 70 de amendamente în comisiile care au întocmit acest raport de admitere. Unele dintre ele au fost aprobate, marea majoritate nu. Totuși s-au reușit anumite lucruri, și anume ca viziunea de dezvoltare a teritoriului național să definească România pentru anul 2035 ca o țară care are un rol important în dezvoltarea zonei centrale și de sud-est a Europei. Și aici modificarea este pe zona centrală.

Noi credem că atât fluxul economic, dacă vreți, cât și fluxul politic și administrativ, interesul strategic al României este acela de a ne raporta către Occident. Sigur, partea de Sud-Est a Europei este importantă, dar viziunea trebuie să fie totuși spre Occident. Acest lucru s-a acceptat.

De asemenea, s-a eliminat... s-a definit limitarea extinderii intravilanelor localităților ca fiind o extindere echilibrată și sustenabilă a intravilanelor localităților (în loc de limitare totală a acestei extinderi). S-a eliminat interzicerea construirii de imobile care utilizează în exploatare exclusiv combustibili fosili, ar fi creat o problemă. În România nu suntem pregătiți pentru așa ceva, mai ales în mediul rural. Nu contestăm faptul că trebuie să pornim în această direcție, dar a interzice construirea de imobile cu combustibili fosili ar fi o greșeală. Și, de asemenea, s-a eliminat acel tabel mult dezbătut în comisii, referitor la criteriile de selecție la evaluarea proiectelor de investiții care acordau, din start, un punctaj superior orașelor mai mari, dezvoltate.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Deneș. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că pe această Strategie de dezvoltare teritorială a României s-a discutat aproximativ 4 săptămâni în cadrul comisiei în ședințe speciale, în care am discutat absolut toate capitolele ce țin de anexa, să spunem, care a stat la baza elaborării proiectului de lege și ieri am avut o ședință în care am discutat cele aproximativ 97 de amendamente.

Vreau să spun că este pentru prima dată când se propune un proiect de lege în spatele căruia stă o analiză serioasă a situației reale a României până în anul 2013, pentru că acest material a fost elaborat de către minister împreună cu o echipă de specialiști până în anul 2013.

Orice analiză este perfectibilă, dar este un început. Sigur, în cadrul discuției de ieri s-au acceptat o serie de amendamente propuse de către colegii noștri, dar, pe explicațiile avute din partea specialiștilor de la minister, erau cele două variante care se supuneau discuției și votului în plen astăzi: principiul dezvoltării policentrice a României sau principiul dezvoltării zonelor mai subdezvoltate, să spunem așa, din România.

Concluzia care s-a desprins în cadrul acestor discuții a fost că, pe fondurile pe care le avem și pe care sperăm să le avem în continuare, cea mai bună soluție pentru România este această dezvoltare policentrică, cu poli de influență zonali, urbani și rurali, care ulterior să răsfrângă, dacă doriți, sau să dezvolte bunăstare în jurul acestor poli.

Au fost nenumărate discuții despre care este varianta cea mai bună, iar la final, după ce s-au făcut toate analizele, s-a considerat de către majoritatea membrilor celor două comisii că cea mai bună soluție este această dezvoltare policentrică, care, repet, este una perfectibilă, nu-i una perfectă, dar este prima strategie pusă în spatele unui proiect de lege de dezvoltare a României.

Drept urmare, membrii celor două comisii, în majoritatea lor, au dat un raport de admitere pe principiul propus de către specialiștii și reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc, domnule senator.

## Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

Așa cum vă informam, avem amendamente respinse. Dacă ele sunt susținute în plen? Domnul Cseke. Microfonul 2. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să susțin șapte din aceste amendamente respinse. Și vă indic exact și numărul de criteriu, așa cum este în tabel, ca să poată fi urmărit.

Deci la nr. crt. 1 propunem înlocuirea principiului concentrării, așa cum ne este propus în proiectul legislativ, cu un principiu al reducerii decalajelor, problema principală a României în dezvoltare în ultimii 27 de ani, și care principiu..., se acordă atenție deosebită „zonelor și localităților subdezvoltate sau a căror dezvoltare economică a fost și este îngreunată de lipsa infrastructurii administrative, logistice, economice și de transporturi capabile să contribuie la creșterea economică”.

Acest principiu, această viziune, dacă vreți, ar fi aceea care, într-adevăr, ar începe să rezolve dintre problemele dezvoltării teritoriale în România.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Vă rog, al doilea amendament.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La nr. crt. 2 este prevăzut în proiect, la lit. e) a art. 6 alin. (1), principiul securității.

Am înțeles din dezbaterea din cele două comisii că acest principiu a fost propus de Ministerul Apărării Naționale.

Totuși o definiție de genul „integrarea planurilor pentru creșterea rezilienței la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride” într-o lege de dezvoltare teritorială a României, după părerea noastră, nu are de ce să se regăsească. Acest principiu al securității, sigur, trebuie să se regăsească în alte tipuri de legi (cu caracter militar și așa mai departe) care privesc securitatea națională, dar aici vorbim strict de o chestie profesională pe dezvoltarea teritorială a României și propunem eliminarea acestui principiu.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă supun la vot al doilea amendament al domnului senator Cseke.

## Mulțumesc.

La nr. crt. 5, pagina 3 din „amendamente respinse”, capitolul II – „Analiza teritoriului României”.

Practic, în acest capitol, în peste 100 de pagini, sunt acele studii, hărți, descrieri, statistici, tot ceea ce nu are de ce să se regăsească într-un text legislativ. Încă o dată aș menționa, conform legislației, normelor legislative, anexa face parte integrantă din textul legii. Deci aceste analize, studii, practic, vor deveni text de lege și aceste descrieri referitoare la fondul funciar al României, la litoralul românesc, la Carpați, cu tot felul de suprafețe prevăzute aici, la sistemul național de transport, de gaze naturale, la autostrăzi și așa mai departe, deci descrieri, practic, nu au de ce să se regăsească aici. Propunem eliminarea acestui capitol.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Vă rog, al patrulea amendament.

La nr. crt. 38, pagina 54 din „Amendamente respinse”, avem subcapitolul 3.4 – „Fluxuri investiționale publice recomandate pentru orizontul de timp 2013”.

Propunem eliminarea acestui subcapitol, având în vedere că aici scrie negru pe alb că se vor concentra resurse financiare pe zonele și orașele, astăzi, mai dezvoltate decât alte zone ale României. Și, doi, nu se specifică de unde vor veni acele resurse financiare de care v-am mai amintit, de miliarde de euro din bugetele locale și județene, de unde vor putea unitățile administrativ-teritoriale să susțină acest efort financiar.

Propunem eliminarea acestui subcapitol.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

Este vorba despre nr. crt. 40, pagina 55, unde începe descrierea celor 10 linii directoare de planificare.

Și propunem reformularea primei linii directoare după următorul text, și anume: „Formularea unor programe de investiții naționale, județene și locale care să urmărească reducerea decalajelor economice dintre regiunile de dezvoltare, dintre zonele urbane puternic dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate și dezvoltarea mediului rural.”

Deci necesitatea impunerii acestui principiu și în programe de finanțare, la toate nivelurile.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Al șaselea amendament, vă rog, domnule senator.

La nr. crt. 55, pagina 62, avem subcapitolul 4.2 – „Măsuri teritoriale la nivel național”.

Propunem eliminarea acestui subcapitol, având în vedere că aici este prevăzută o salată de măsuri, unele nici nu sunt obligatorii. Și vă citesc doar o propoziție: „În plus, ar putea fi luată în considerare și posibilitatea îmbunătățirii conexiunii pe coridorul Brașov–Ploiești–București, de exemplu, printr-o linie ferată de viteză sporită, dat fiind că aceasta este ruta feroviară cu cel mai mare număr de pasageri din țară.”

În texte legislative nu se scriu posibilități; ori se reglementează cu caracter normativ, ori nu se reglementează. Deci propunem eliminarea acestui subcapitol.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Vă supun al cincilea amendament al domnului senator la

vot.

Al șaselea.

Cu 32 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și nicio abținere, și al șaselea amendament al domnului senator a fost respins.

Al șaptelea, vă rog, și ultimul, nu?

Da.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nr. crt. 60, pagina 68, la Anexe metodologice, avem punctul A – „Informații metodologice privind delimitarea categoriilor de zone analizate în cadrul capitolului de analiză diagnostic a SDTR”.

Aici, practic, se introduce pentru prima dată, deși în dezbaterea publică a mai avut loc această chestiune cu noua delimitare și clasificare a unităților administrativ-teritoriale.

Recunosc că în dezbaterile din cele două comisii s-a ajuns la o modificare importantă, și anume creșterea... sau scăderea numărului de locuitori la orașele mici de la 20.000 la 10.000 și la orașele, municipiile mari de la 250.000 la 200.000, dar în continuare credem că această delimitare trebuie să aibă loc în Planul de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV – „Rețeaua de localități”, care trebuie să fie un proiect de lege separat.

Înțeleg că este în lucru și nu aici își are locul. Deci propunem eliminarea acestui punct. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Dacă mai sunt amendamente respinse la comisie pe care doriți să le susțineți în plen?

Dacă nu mai sunt, vă mulțumesc și vă

Mulțumim domnului secretar de stat și doamnei director Tenea.

Trecem la punctul 2.

Poftim? Un anunț? Vă rog, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Un scurt anunț. Eu cred că e un lucru de mândrie.

Cu foarte puțin timp în urmă, la reuniunea comitetului îndrituit al UNESCO din Coreea s-a aprobat includerea în Patrimoniul imaterial cultural al UNESCO a mărțișorului – obicei tradițional din aceste zone, precreștin, anterior marilor migrații, specific populației autohtone, dar care se întinde astăzi pe teritoriul mai multor țări din zona balcanică, din Republica Moldova până în zona Macedoniei.

Eu cred că este un lucru important, alături de doină, în Patrimoniul cultural al UNESCO să fie și mărțișorul, tradiționala sărbătoare a românilor.

Vă mulțumesc pentru atenție! ( _Aplauze._ )

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului Șerban pentru această veste extrem de importantă.

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale” (L269/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau....

Avem inițiator?

Procedură?

Vă rog, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să vă rog să fiți de acord cu retrimiterea pentru o săptămână la comisie. Inițiatorul ar dori să facă mici modificări.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Conform regulamentului, sunt obligat să vă supun la vot propunerea domnului senator, de retrimitere la comisie pentru o săptămână. Nu?

Da.

dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români (L414/6.11.2017).

Declar dezbaterile generale deschise și dau cuvântul domnului Bogdan Samoilă, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

Vă rog.

## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În esență, proiectul de act normativ supus dezbaterii vizează asigurarea premiselor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line pentru a beneficia de diverse servicii electronice: bancare, fiscale, sociale, financiare, educație etcetera, cu efecte majore privind simplificarea vieții cetățeanului în relațiile cu autoritățile publice, prin creșterea calității și accesibilității serviciilor publice.

De asemenea, își propune:

– Instituirea unei excepții de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani. Astfel, opțional, numai la solicitarea părinților sau reprezentanților legali, se poate elibera o carte de identitate simplă sau carte de identitate... indiferent de vârsta copilului.

– Realizarea unor economii determinate de faptul că funcționalitatea de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de Ministerul Afacerilor Interne, înscris într-un singur cip, care va permite autentificarea în platforma informatică din asigurările de sănătate.

– Crearea posibilității de a opta pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate sau a unei cărți de identitate simple. Cartea de identitate simplă nu va mai conține niciun cip, mediu de stocare, ori date electronice în acest caz.

– Stabilirea unor termene de valabilitate a actului de identitate în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii fizionomiei acestuia.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru administrație. Microfonul 7. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din data de 21 noiembrie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

##

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

La punctul 4 al ordinii de zi avem înscrisă Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916–1918) și Centenarul Marii Uniri (L285/7.06.2016).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Paul Cotîrleț, din partea Ministerului Culturii.

Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Paul Claudiu Cotîrleț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ _**:**_

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă urez un sincer „La mulți ani”!

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține proiectul legislativ, cu amendamentele Comisiei pentru cultură și media.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare și să adopte raport de admitere la legea trimisă la promulgare, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere la legea trimisă la promulgare, cu amendamente admise.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Deneș.

Vă rog, domnule senator Deneș. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În forma trimisă la promulgare a apărut o eroare materială la art. 2 alin. (3), iar pentru o mai bună claritate a textului propun următoarea formulă care trebuie să fie votată de plenul Senatului:

„Art. 2 alin. (3) – În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului vor înainta plenului reunit

al Camerei Deputaților și Senatului propunerile de acordare a Medaliei parlamentare «România Centenară».”

Înainte era..., în fața..., Birourile..., era „Birourile vor înainta”, iar „Birourile” era cuvântul „Birourilor”, ceea ce introducea o neclaritate a textului. Mulțumesc.

Domnule senator, eroare materială sau amendament?

Am specificat: o eroare materială.

Mulțumesc, mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, doamna senator Scântei. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că termenul de cinci luni nu mai este viabil și, dacă doriți, v-aș propune un amendament pe care să-l supunem spre adoptare plenului. Pentru că se termină anul de Centenar, stimați colegi. Dacă în cinci luni de la intrarea în vigoare a acestei legi vor propune Birourile permanente reunite, când vom duce la îndeplinire această lege?

Prin urmare, v-aș propune ca într-un termen de 45, maximum 45 de zile, ceea ce va însemna probabil exact sfârșitul vacanței parlamentare din ianuarie, în februarie, Birourile permanente reunite să prezinte celor două Camere propunerile sus-menționate de colegul nostru de la PSD.

Prin urmare, voi susține un amendament în care se modifică, de fapt, termenul de cinci luni în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă

Vă

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că ne aflăm în faza reexaminării legii, la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

de doamna senator Scântei și inclusiv repararea erorii materiale supuse de domnul senator Deneș, a fost adoptat.

Vă

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2017 privind înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare (L409/30.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ _**:**_

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență nr. 77/2017 s-a înființat, în cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice, Centrul Național pentru Informații Financiare, structură fără personalitate juridică, organizată la nivel de direcție generală, prin reorganizarea Direcției generale de tehnologie a informației.

Vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea raportului de admitere al Comisiei pentru buget. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru buget. Vă rog, domnule senator Teodorovici. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, așa cum a spus și domnul președinte Teodorovici, am avut mai multe discuții în Comisia pentru buget, finanțe și modul în care acest proiect este prezentat nu pare serios, având în vedere că la întrebările pe care le-am pus, referitoare la ce se întâmplă cu informatizarea ANAF, cu acest proiect finanțat de Banca Mondială, răspunsurile au fost foarte evazive.

În același timp, în programul de guvernare..., în decembrie 2018 ar trebui să avem toate instituțiile statului informatizate. Este o țintă pe care o asumați în programul de guvernare. Nici acolo nu am primit un răspuns.

Ideea este următoarea: nu sunt resurse pentru a termina proiectul cu finanțare, care deja este început, cu finanțare de la Banca Mondială, nu sunt resurse pentru a face informatizarea întregului sistem, dar vom găsi resurse pentru a face acest centru de informatizare al finanțelor, care pare doar un proiect așa..., scos pentru cineva, pare făcut doar pentru a crea câteva funcții în aparat, și nu de a rezolva o problemă.

Dacă cu adevărat se încearcă informatizarea sistemului, atunci haideți să terminăm întâi proiectul cu ANAF, pentru că avem o problemă de colectare (și informatizarea rezolvă această problemă de colectare) și apoi haideți să terminăm și să facem toate instituțiile, să informatizăm toate instituțiile.

Acest proiect, această propunere nu rezolvă această problemă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe s-au ridicat mai multe întrebări, printre care a fost aceea legată de motivul pentru care, până în prezent, sub forma actuală a Ministerului de Finanțe, nu se pot elabora astfel de elemente. E adevărat, sunt foarte utile, dar nu cred că neapărat forma de organizare ar fi, neapărat, elementul lipsă.

De asemenea, o altă chestiune a fost aceea legată de... sau, în fine, întrebarea: de ce nu... toate instituțiile centrale nu aplică un astfel de mecanism, dacă, într-adevăr, este unul care să fie util!

De asemenea, în Comisia pentru buget, finanțe, membrii comisiei au decis să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În acest sens, supunem Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În continuarea ideii expuse de colegul nostru din PNL, în momentul de față vrem să discutăm sau discutăm, de fapt, o lege care are menirea de a ajuta informatizarea unui sistem al Ministerului de Finanțe.

Problema este mult mai amplă și mult mai generală, nu avem un sistem informatic interconectat la nivel național, cu diverse module, pe diverse teme. Lipsește acest sistem național. Încercăm să peticim pe ici, pe colo, la un minister, la o autoritate publică locală, la o autoritate a statului, la ANAF, la Ministerul Muncii, creăm sisteme care nu funcționează și nu sunt legate, nu sunt interconectate și nici nu vor fi dacă la nivel național nu găsim o instituție responsabilă de acest lucru, o concepție foarte clară, în care, chiar dacă nu ne convine, fiecare persoană fizică, fiecare persoană juridică să fie identificată și legate de acest punct fix toate informațiile (începând de la cartea de muncă până la cazierul fiscal, până la datoriile persoanei respective la autoritatea publică locală, la punctele de la poliție și așa mai departe). Nu funcționează sistemul.

Putem să votăm această lege, pentru că nu ne doare mâna să apăsăm pe 1–4, dar nu rezolvăm nicio problemă, atâta timp cât nu găsim o instituție care să..., general, la nivel național, să administreze această problemă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile... A, vă rog! Microfonul 2. Îmi cer scuze!

## Stimați colegi,

Este important să avem un sistem financiar din ce în ce mai eficient și instituțiile au nevoie de a putea schimba datele eficient. Problema care se pune, în plus de ce a menționat colegul de la UDMR, este că totuși avem un grup de organizații, din care una este foarte, foarte mare, ANAF-ul, care are și mecanismul cel mai greu în a gestiona informația, și trebuie să vedem în practică cum s-ar grefa această nouă instituție pe o structură care are deja..., un ANAF care a început să lucreze pe o informatizare de nivel mare.

Din nou se pune problema continuității, introducem modificări, schimbări, adăugăm straturi, în condițiile în care mașina merge și noi schimbăm roțile.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

La punctul 6 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L439/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator? Sunteți inițiator? Microfonul 6.

Domnul senator Teodorovici. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Concret, propunerea este aceea de a majora plafonul cumulat de deductibilitate pentru primele de asigurări voluntare de sănătate facultative la 400 de euro anual, atât pentru polițe individuale, cât și de grup, și de a fi deductibile integral de la impozitul pe venit, așa cum, preponderent, în majoritatea statelor europene cu piețe care au aceste asigurări voluntare de sănătate, mature sau în dezvoltare, beneficiază de un regim fiscal favorabil și sunt deductibile integral de la impozitul pe venit.

Efectele pozitive ale asigurărilor voluntare de sănătate vor fi multiple. Pe de o parte, vor degreva sistemul de asigurări sociale de sănătate de cheltuielile cu serviciile medicale respective și, pe de altă parte, vor amplifica veniturile furnizorilor de servicii, contribuind la retenția personalului medical și la calitatea prestațiilor acordate pacienților.

În aceste condiții, rolul asigurărilor voluntare de sănătate în asigurarea sustenabilității sistemului de sănătate va crește,

iar protecția socială nu va mai fi doar apanajul sectorului public, iar responsabilitatea va fi împărțită cu sistemul privat.

Vă mulțumesc și vă solicit un vot..., rog pentru un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, reprezentantul, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Attila György, secretar de stat, Ministerul Finanțelor.

Microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea art. 25 alin. (4) lit. i), în sensul scăderii din impozitul pe profit și a cheltuielilor cu primele pentru asigurările voluntare de sănătate, conform Legii nr. 95/2006, cu modificări și completări, a sumelor acordate salariaților, în limita echivalentului în lei al sumei de 400 de euro/an/angajat.

Ministerul de Finanțe a analizat propunerea legislativă și am identificat câteva aspecte care considerăm că ar trebui rezolvate în cursul procesului legislativ. V-aș da câteva exemple: nu se stabilește modalitatea de aplicare a măsurii pentru contribuabilii care stabilesc impozitul pe venit din salarii, cum ar fi contribuabilii care au obținut venituri din străinătate sau de la misiuni diplomatice, sunt câteva trimiteri eronate, nu se stabilește data de intrare în vigoare, dispoziții tranzitorii.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dacă sunt...?

Dau cuvântul președintelui comisiei, domnul Teodorovici. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Constat cu stupoare că cei de la Guvern vin și ne spun nouă care sunt scăpările noastre. Bine ar fi fost, dacă tot consideră Ministerul de Finanțe sau cel al Sănătății că este o inițiativă bună, să o fi preluat deja în legislație printr-o ordonanță de urgență, tocmai pentru ca ai noștri cetățeni să beneficieze de servicii de calitate de sănătate.

Dar, dincolo de aceste scăpări, să spunem, mici scăpări, din partea Ministerului de Finanțe sau a Guvernului, pot să vă spun că cei de la..., colegii de la Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate publică au transmis avize favorabile.

Având aceste avize în analiză și dezbatere, Comisia pentru buget, finanțe a decis să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În acest sens, supunem plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La mulți ani și din partea grupului parlamentar din Senat..., cu aniversarea dumneavoastră!

Vreau să-mi exprim și eu, așa, o nedumerire. Domn’e, avem de la începutul anului nici mai mult, nici mai puțin de 261 de modificări la Codul fiscal prin ordonanțe de urgență, călcându-se în picioare prevederile Codului fiscal, care ar trebui să fie Biblia noastră. Am ajuns aici, în Parlament, un breloc al Executivului, mă rog, al Comitetului ăsta executiv al PSD.

Apare o inițiativă legislativă a unor colegi parlamentari și vine aici Guvernul și o desființează cu niște lucruri care, cum să vă spun, nouă, liberalilor, Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, ni se par nesemnificative. Considerăm proiectul bun, considerăm, evident, în condițiile în care se evidențiază niște..., perfectabil..., perfectibil (și îl putem corecta în Camera Deputaților), dar noi, Grupul parlamentar liberal, vom susține inițiativa colegilor de la PSD. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc mult, doamna senator.

Observ că, din ce în ce..., susțineți Grupul PSD și asta e foarte bine, că conlucrăm bine...

Poftim?

Facem schimb.

Da?

Microfonul 2. Vă rog.

Sigur că și mecenatul este o altă problemă destul de importantă, dar noi discutăm, deocamdată, despre această problemă a deductibilității celor 400 de euro pe an. Este foarte benefică.

Eu am o experiență foarte veche în acest domeniu al sănătății și nu ministrul sănătății este vinovat – care este schimbat la fiecare nouă luni – pentru defectele care se găsesc în sistemul de sănătate. Ministrul sănătății nu vine odată la conducere și cu sacul cu bani, el este limitat de bugetul pe care îl are la dispoziție, adică de 4,9 procente din PIB. Și acesta este, la fel, ultimul din Europa, suntem cel mai prost plătiți din acest punct de vedere. Iar din PIB-ul acesta, de fapt, numai 2,7% este plătit de către stat (din PIB), restul este luat din banii de pe asigurările de sănătate. Deci afectarea sistemului sanitar este o problemă care trebuie remediată cât mai urgent posibil și prin aceste posibilități care se practică și în alte țări (și în Ungaria), abonamentele și aceste asigurări voluntare de sănătate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule profesor. Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară (L445/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Avem inițiator? Inițiator? Domnule senator Trufin, vă rog. Microfonul 6. Vă rog.

Eu zic să nu forțați nota și norocul, mai ales că astăzi v-am felicitat de ziua dumneavoastră!

Am reținut. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule profesor. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Știm cu toții că sistemul de sănătate de la noi se află pe ultimul loc din Europa. Din această cauză trebuie luate niște măsuri foarte urgente pentru îmbunătățirea acestuia. Sigur că recurgerea la această metodă de asigurări voluntare de sănătate este o situație benefică pentru ameliorarea acestui sistem de sănătate. Ea se practică și în alte țări și sub formă de abonament și sunt de acord că aceste abonamente, care nu trebuie să depășească 400 de euro pe an, sunt foarte benefice pentru indivizii care își fac astfel de asigurări și astfel de abonamente.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol, având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii, însă se confruntă cu un randament încă scăzut al producției agricole, din cauza multor factori.

Unul dintre factorii importanți îl constituie criza forței de muncă din agricultură, aceasta fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în prezent fermierii. Crearea locurilor de muncă, sprijinirea integrării și participării grupurilor dezavantajate pe piața muncii și dezvoltarea unei societăți incluzive reprezintă priorități ale dezvoltării durabile rurale din România, asumate și prin programul de guvernare.

Cauzele principale pentru care România se confruntă la ora actuală cu o criză în sectorul forței de muncă în spațiul rural și mai ales cu îmbătrânirea populației ocupate în agricultură sunt de natură diferită, însă ambele țin de politica statului privind promovarea de măsuri active pentru întoarcerea tinerilor la sat, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în domeniul agricol, evitarea migrației și consolidarea durabilă a exploatațiilor agricole, inclusiv a domeniilor acvacultură și industrie alimentară.

Prin prezentul proiect se stabilește ca angajatorul să beneficieze de un sprijin financiar în condițiile angajării a minimum trei tineri cu o vârstă de până la 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin un an, sprijin acordat și în funcție de pregătirea profesională a tinerilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mareș, secretar de stat. Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul reglementării este aprobarea Programului pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară, derulat în perioada 2017–2020, scopul acestui program fiind crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe evitarea migrației.

Programul vizează acordarea de facilități fiscale atât angajaților, cât și angajatorilor din agricultură și acvacultură, industrie alimentară. Beneficiarii acestui program sunt angajatorii, respectiv fermierii persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, cooperativele constituite conform Legii nr. 566/2004, persoanele juridice constituite conform Legii nr. 31/1990. De asemenea, beneficiari sunt tinerii în vârstă de sub 40 de ani care se angajează pentru o perioadă de cel puțin un an la unul din angajații menționați.

Față de cele prezentate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă și adoptarea raportului, cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată pentru întocmirea raportului asupra Propunerii legislative pentru aprobarea Programului pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară.

După cum a fost prezentat și de inițiator, și de Guvern, reprezentantul Guvernului, această propunere, practic, duce la stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară, program care, inițial, era programat pentru 2017–2020. La comisie s-a modificat data, pentru că, practic, 2017 se încheie, deci perioada 2018–2020, prin acordarea de facilități angajatorului și angajatului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru muncă – aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a depus aviz favorabil, cu amendamente, iar în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură au fost adoptate câteva amendamente, care sunt prezentate în anexa nr. 1, și au fost respinse o parte din amendamente, care sunt prezentate în anexa nr. 2 la raport.

În urma dezbaterilor, a fost întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Considerăm că această inițiativă legislativă este bine-venită și Grupul USR o va susține. Este totuși de făcut o observație: timpul pentru a avea beneficiari pentru această lege. Vor fi necesare normele de aplicare, iar timpul prevăzut este de 60 de zile. La momentul respectiv am fost surprins de perioada scurtă; sperăm totuși ca în această perioadă prevăzută să apară normele de aplicare.

Mulțumim.

## Mulțumesc.

Domnul senator Barna. Microfonul 2. Domnule Tánczos! Domnule senator!

## **Domnul Tánczos Barna:**

Îmi cer scuze, domnule președinte. Vedeți ce se întâmplă când vin deputații și ne deranjează activitatea noastră curentă...

Este o inițiativă bine-venită, salut inițiativa colegilor noștri din PSD și îi mulțumim și domnului Daea, pentru că inițiativa pleacă de la Ministerul Agriculturii.

A venit într-un moment în care, ulterior formulării inițiativei legislative, s-a schimbat modul de calcul al contribuțiilor. De aceea, amendamentele schimbă un pic sau poate schimbă radical filozofia proiectului de lege, dar simplifică mult și este bine că acest program sectorial va fi administrat de Ministerul Agriculturii și de direcțiile județene. Există programe similare și la Ministerul Muncii. Sunt extrem de complicate, sunt extrem de anevoioase, sunt birocratizate. Sper ca acest program să meargă mult mai bine, simplu și să vină într-adevăr în sprijinul celor care fac angajări în agricultură.

Sunt convins de faptul că va scoate la lumină foarte multe raporturi de muncă, care, în momentul de față, sunt în zona neagră sau gri, persoane care lucrează în aceste ferme, persoane care sunt zi de zi la locul de muncă, dar nu au contract de muncă sau nu au contract pe perioadă completă, pe opt ore, sau mai trece angajatorul, câteodată, numele persoanei respective în registrul zilierilor.

E o inițiativă bună, pe care o susținem. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Doamna senator Silistru. Microfonul central.

## **Doamna Doina Silistru:**

Aș vrea să spun câteva cuvinte și în calitate de inițiator..., coinițiator al acestei propuneri legislative și să vin și eu să mulțumesc Ministerului Agriculturii pentru că avem o colaborare foarte bună pentru a face ceva pentru acest sector.

Și aș vrea să spun că am primit câteva amendamente de la Comisia pentru buget, finanțe și să spun că nu au putut fi acceptate, pentru că nu puteam să dăm acest sprijin pentru cei care deja sunt angajați. Nicio lege nu retroactivează. Atunci, practic, cei care au venit cu această propunere eu cred că au înțeles că nu puteau fi acceptate aceste amendamente și se merge cu angajații care vor fi după ce va intra în vigoare această propunere legislativă, care noi dorim din tot sufletul să devină lege.

Mulțumesc și

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul e prima Cameră sesizată.

Dacă din amendamentele respinse la comisie doriți să le susțineți în plen?

Dacă nu doriți, eu vă mulțumesc și, întrucât e lege organică, luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 8 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic (L440/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Doamna Pană nu este, nu?

Nu este.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului Istrate, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 9.

Vă rog.

## **Domnul Istrate Stetco** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin acest proiect de act normativ se dorește îndreptarea erorilor materiale apărute pe parcursul procesului legislativ și, în consecință, Guvernul susține adoptarea acestui proiect de act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamna președinte. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au fost sesizate cu întocmirea raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, propunerea legislativă a fost supusă votului și, în unanimitate..., cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, s-a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, raport comun, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Vă rog, microfonul 2, domnule senator.

Stimați colegi,

Eu nu aș considera-o ca pe o eroare materială, fiindcă aici schimbăm, de fapt, esența acelui articol, de sub 30 de hectare sau peste 30 de hectare. Ce înseamnă peste 30 de hectare pază gratuită, cu bani de la bugetul de stat? Înseamnă 1.000 de hectare? Nu știm.

De asemenea, în timpul dezbaterilor am cerut și un impact bugetar, ce suprafețe. Nu ni s-a dat absolut niciun răspuns, drept care noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, vom vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumim.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Este o întrebare pentru domnul secretar de stat?

## **Domnul Ioan Cristian Chirteș**

**:**

Da. Dacă poate să dea răspuns la dezbateri.

Domnule secretar de stat, aveți un răspuns? Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Paza a peste 30 de hectare nu se decontează de la bugetul de stat. S-a omis..., s-a înlocuit expresia „până la” cu „peste”, de aceea a apărut această eroare materială.

Plata pentru peste 30 de hectare o face proprietarul pe baza unui deviz, dacă nu dorește să se asigure paza. Nu se plătește de la bugetul de stat.

Dacă dorește sau e obligatorie, domnule...

Indiferent de situație, și dacă dorește, și dacă nu dorește, nu se decontează de la bugetul de stat paza, doar până la 30 de hectare.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Tánczos. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

A aduce sub o pălărie mare toate terenurile forestiere sau întregul fond forestier și a avea măcar un control minim asupra acestor suprafețe este o inițiativă foarte bună, chiar dacă la aceste terenuri de peste 30 de hectare serviciile se asigură doar în cazul în care ele sunt plătite.

Dar, în momentul în care asigurăm serviciile minimale, cel de pază și evidență, să spun așa, apare problema situațiilor neprevăzute: doborâturi de vânt, căderi de crengi și de vârfuri și de alte..., alte situații care trebuie administrate. Dacă ministerul nu se gândește și la aceste probleme, ne putem trezi, chiar în 3-4 luni de zile, în primăvara următoare, ca marile doborâturi de vânt să fie și pe terenuri unde există fond forestier desemnat... să existe un ocol silvic desemnat, dar să primească doar pentru serviciile stricte de pază 35 de lei și să nu efectueze alte servicii. Deci această problemă trebuie tratată, pentru că iarna trece cum trece, n-o să fie probleme foarte mari din punctul de vedere al sănătății fondului forestier, dar primăvara încep problemele și ocoalele silvice desemnate trebuie capacitate, trebuie convinse, cu bani și cu contravaloarea serviciilor de marcare, pentru a efectua și alte servicii în afară de pază. Asta ar fi o problemă.

A doua problemă este valoarea pazei pe care o plătește statul, de 35 de lei, care este clar un preț de dumping, este un preț... un cost care nu poate fi susținut, mai ales în momentul în care vedem că s-a schimbat, salariu minim a fost crescut și ocoalele silvice sunt în imposibilitatea de a asigura paza pe un hectar din 35 de lei. Este sub valoarea de piață, este sub valoarea costurilor pe hectar și acest aspect trebuie, de asemenea, tratat și problema trebuie rezolvată de minister.

Încă o dată, este o soluție bună a desemna un ocol silvic, a aduce sub un control toate suprafețele din fondul forestier și a ține măcar o evidență a suprafețelor care n-au încă proprietarul desemnat sau sunt în litigii sau sunt în situații neclare din punct de vedere juridic.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am urmărit cu atenție dezbaterile și înțeleg că, până în 30 de hectare, cu certitudine, se întâmplă paza, pentru că se decontează.

În aceste condiții, v-aș propune să mărim limita de la 30 la 100 de hectare, pentru că atunci vom fi siguri că, într-adevăr, această pază se întâmplă și vă supun, dacă sunteți de acord, să introducem un amendament în plen.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog. Vă rog. Vă rog.

Domnilor, nu știu dacă noi am întrebat administratorii de păduri dacă sunt de acord. Noi din nou forțăm, prin prevederile legii, ca ocoalele silvice, administratorii să păzească, până la urmă – părerea mea –, gratuit, după care să întocmească un deviz, să caute proprietarul, să intre în judecată cu el și să obțină contravaloarea acestei păduri. Dacă ridicăm din nou paza gratuită până la 100 de hectare, cred că impactul bugetar va trebui foarte serios calculat – și aici profit de prezența domnului ministru –, nu știm câți: zeci de mii, sute de mii de proprietari sunt cei cu până la 100 de hectare. Avem probleme cu suprafețele în litigii, iată, sunt... Până la urmă, trebuie foarte clar stabilit până unde mergem cu această suportabilitate a statului. Să nu uităm că sunt și ocoale silvice private, care au consiliu de administrație. Probabil nu sunt de acord, iar noi impunem din nou aceste, să spunem, obligații, până la urmă, fiindcă, să nu uităm, nu înseamnă paza doar a păzi această pădure, ci înseamnă și o răspundere materială a pădurarului, inclusiv în momentul în care sunt păzite acele zone expuse, că sunt la nivel național zone foarte expuse riscului de furturi. Cred că... să rămânem până la 30 de hectare, fiindcă aceasta este o soluție acceptată, să spunem, de către toți actorii din domeniu. Să ridicăm mai mult cred că este o greșeală.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

## Dacă îmi permiteți.

Mulțumesc.

Vreau să am o mică intervenție și consider că-i normal să vin la microfonul ăsta și să știți că surprinderea mea este că partea liberală, în momentul ăsta, încalcă un drept de proprietate. Și am să vă explic și de ce.

Așa cum spuneați dumneavoastră, sunt ocoale silvice de stat – să le spunem – și private. La cele de stat vreau să vă spun că distrugerile și furturile sunt extrem de mici. Distrugerile și tăierile „ilegale” sunt la cele private. Dar statul vine și-mi asigură o pază gratuită până la 30 de hectare; peste 30 de hectare, mă obligă să fac pază tot cu pădurarii aceia. Și spuneți-mi: cel care-i proprietar... care-i dreptul lui? Ca să poată să taie un singur copac de acolo, trebuie să meargă tot la acel ocol silvic de stat și să facă un amenajament plătit etc. Vorbim de dreptul de proprietate, vorbim că pădurile trebuie să le avem, plămânul țării etc. Dar, ca să aibă lucrul ăsta, statul trebuie să plătească. Trebuie să plătească proprietarului. Și consider că dacă... Eu aș fi propus toată paza gratuită, dacă statul vrea să aibă acest plămân. Nu putem impune proprietarilor de păduri să plătească. Și sunt oameni care, în momentul ăsta, pierd pădurile, pentru că statul vine împotriva lor și e o naționalizare mascată. Statul vine împotriva lor, că n-au plătit paza, și în instanță le pierd... contravaloarea... pierd acea bucată de teren... la 31 de hectare de pădure. De aceea, consider că trebuie analizat foarte bine și trebuie gândit foarte bine subiectul ăsta. Dorim să avem un plămân și să nu mai existe tăieri ilegale, statul trebuie să plătească.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Amendamentul, așa cum s-a propus, are impact bugetar și ar trebui să analizăm care sunt costurile și care este impactul bugetar pentru autoritățile publice, atâta vreme cât e vorba de asigurarea unei paze gratuite, făcute de stat, prin fondurile sale. În lipsa unui asemenea calcul, propunerea riscă să fie considerată neconstituțională, pentru că ne obligă Constituția ca, atunci când facem propuneri cu impact bugetar, să indicăm sursa de finanțare sau să solicităm o informare de la Guvern cu privire la aceste sume.

De asemenea, apare riscul unei contradicții cu Codul silvic.

Amendamentul, așa cum s-a propus, este unul rațional. Din păcate, există în continuare, în ciuda măsurilor luate, a sancțiunilor prevăzute de lege, există în continuare tăieri ilegale masive, în special în zona pădurilor proprietate privată. Sub pretextul că dacă e proprietatea mea fac ce vreau pe ea, se defrișează masiv, se comercializează ilegal, chiar dacă noi interzicem acest lucru sau sancționăm încălcarea legii.

Propunerea este una judicioasă față de situația existentă în România, dar impactul bugetar nu a fost analizat și există riscul să avem o dispoziție pe care autoritățile publice să n-o poată pune în aplicare. De aceea, aș vrea să îi rog pe cei care au inițiat acest amendament să verifice data de adoptare tacită, să vedem dacă nu este cazul să retrimitem la comisie în vederea analizării impactului bugetar și, dacă nu e cazul, să solicităm o informare de la Guvern în legătură cu sumele necesare unei modificări prin care paza gratuită să fie asigurată nu doar pentru suprafețele de pădure de până la 30 de hectare, ci pentru suprafețele de până la 100 de hectare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

O singură remarcă, fără să mai cobor. Cred că e proprietatea mea, într-adevăr, fac ce vreau cu ea. Numai în vechiul regim cu proprietatea mea făcea statul ce voia.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule Cîțu. Microfonul 2.

Cu proprietatea, domnule Bădălău, e cam greu asta. Am copacii căzuți pe teren de vreo doi ani de zile și nu pot să-i ridic. E proprietatea mea, nu prea pot să fac ceva cu ea. Așa că, îmi pare rău...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

E corect? Ca liberal, e corect? Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

.

Vă rog, microfonul 2. Domnul Tánczos,

Da, mă scuzați, domnule senator, imediat.

O să-l rog pe domnul secretar de stat să mă corecteze dacă greșesc.

Această... acest sistem de pază și de evidență a terenurilor s-a inventat pentru acele terenuri care n-au proprietar, unde nu există nimeni pus în posesie și nu există titlu emis... Pentru cei care au punerea în posesie făcută și au titlul... sau... sau au titlul de proprietate emis și cei care au și succesiunea făcută sau au cel puțin un certificat de calitate de succesor – pentru că asta am discutat astăzi și cu colegul senator, că sunt și situații de genul acesta –, cel care este proprietar trebuie să încheie contract de pază. La acele terenuri, la acele păduri nu se referă paza gratuită. Deci vorbim...

Așa este, domnule secretar de stat? Paza gratuită o plătiți și celui care are proprietatea clară și nu a făcut contractul?

Numai o secundă.

Vă rog să răspundeți. Microfonul 9.

Se referă la toate categoriile de proprietari: și cei care au document de proprietate, și cei care n-au succesiunea dezbătută, și cei care nu se cunosc. Pentru toată lumea se decontează de la bugetul de stat până la 30 de hectare.

Încă o dată. Cei care... Pentru acele terenuri forestiere unde situația proprietății nu este clară.

Nu, nu, nu. Pentru toată lumea este obligatorie.

Și acolo unde proprietatea este stabilită de ce plătește statul?

Că n-au de unde.

Nu mai susțin nicio asemenea inițiativă. Pentru cel care este proprietar de ce să vină statul să plătească în locul lui?

Întrebare.

Răspundeți, domnule... Microfonul 9.

Legea prevede, din anul 2008, asigurarea pazei gratuite de la bugetul de stat până la 30 de hectare.

Și pe ceilalți cu peste 30 îi obligă să plătească, să facă contract.

Exact.

Dacă nu, le execută bunul. Vă rog, domnule senator. Microfonul central. Despre asta-i vorba.

Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie... În calitate de președinte de comisie coraportoare, simt nevoia să intervin.

Avem nevoie de paza suprafețelor de pădure. Într-adevăr, tot ce s-a discutat până acum ridică niște probleme la nivel bugetar. Prin urmare, mi se pare oportună, mai ales în contextul propunerii unui amendament, mie mi se pare oportună retrimiterea la comisie, pentru o fundamentare mai bună și pentru o dezbatere, inclusiv pe propunerile ridicate în plen, cu un termen de două săptămâni. Și rog viceliderul de grup al USR să... să-i dați cuvântul, pentru a formaliza această propunere sau, dacă există alt lider care dorește să..., s-o preia.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

S-a făcut propunerea de retrimitere sau o reformulați? Vă rog.

Pentru formalitatea ședinței.

Propun retrimiterea acestei propuneri la comisia de specialitate, cu termen de două săptămâni, pentru a analiza impactul bugetar și pentru a face corecțiile necesare din punctul de vedere al aplicabilității unei asemenea măsuri.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă supun la vot propunerea liderului PSD de retrimitere la comisie.

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (L490/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Avem inițiator?

Vă rog, doamna senator. Microfonul 6.

Risipa alimentară este o problemă extrem de importantă, ajungând la 20% în Uniunea Europeană, în România depășind 10%. Pentru a fi aplicabilă această lege, sunt necesare mai multe modificări, pe care noi, inițiatorii, le supunem atenției dumneavoastră, astfel: este necesar ca legea să ofere claritate și precizie, întrucât textul actual face referire la toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, fără a face deosebire la aspectele ce conduc la niveluri diferite ale risipei, pornind de la producție, procesare, depozitare, distribuire și comercializare.

Nu sunt prevăzute autoritățile însărcinate cu efectuarea verificărilor, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor. Este necesară gestionarea eficientă a noului flux de comercializare, din punct de vedere fiscal, dar și sanitarveterinar, pentru a nu pune în pericol sănătatea persoanelor care vor cumpăra aceste produse. Sunt obligatorii măsuri pentru direcționarea produselor devenite improprii consumului uman și animal. Prin această inițiativă legislativă corectăm neclaritățile, astfel încât legea să fie aplicabilă în totalitate, în vederea realizării scopului pentru care a fost creată, și anume diminuarea risipei alimentare.

Prin urmare, vă rog să sprijiniți, prin votul dumneavoastră, această inițiativă legislativă, ținând cont că legea este așteptată și necesară pentru cetățenii din această țară. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului, domnul Mareș, secretar de stat, ministerul... 10.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă reglementează modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Față de cele prezentate de inițiator, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține acest proiect de lege privind propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președintă a comisiei, microfonul 7, vă rog.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mie îmi dați microfonul, domnului îi dați ministerul, nu?

A! Scuzați-mă, vă rog!

Nu, nu, nu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul de inițiatori a tratat cu maximă responsabilitate această propunere de modificare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, lege necesară și așteptată de toată lumea.

Îmi cer scuze!

Ați făcut greșeala de... ați dat microfonul... În loc de „microfon”, ați spus „ministerul 10” _. (Râsete.)_ Da.

Doamne-ajută! Nu?

Da.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Această propunere legislativă a fost dezbătută în comisie și, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă, plenului Senatului.

Lege ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul 2, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și de această dată suntem de acord cu inițiatorii că legea este foarte importantă, dar vă aduc aminte că, în data de 26.09, în plenul Senatului s-a votat suspendarea acestei legi, o suspendare extinsă până la jumătatea anului 2018. Motivele pentru care s-a solicitat această suspendare au fost complexitatea legii și dificultatea de a realiza normele de implementare.

În principiu, noi am fi de acord cu forma propusă, dar, cu această ocazie, se propune prelungirea termenului de realizare a normelor cu încă șase luni. Deci ajungem la data de 1 ianuarie 2019, vorbind despre o lege foarte importantă. Deci ajungem la 500 de zile acordate pentru a realiza norme de implementare, de aplicare, iar pentru o lege anterioară timpul acordat a fost de două luni, 60 de zile. Mi se pare că este... că nu este corect și, în forma actuală, USR nu susține această prelungire a termenului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Doamna senator Silistru. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, legea este suspendată până la 30 iunie 2018, dar noi am considerat că..., când am scris în această propunere legislativă termenul în care să apară normele de aplicare, până la acea dată – în ianuarie, cel târziu februarie –, această propunere legislativă să devină lege și, atunci, practic, să se poată încadra cu normele de aplicare până la acea dată când am propus-o. Practic, se suprapun niște date și cred că până la 30 iunie vor fi scoase și normele de aplicare, dacă se merge în acest... în ritm accelerat pentru a scoate această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor (L415/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Diana Severin, secretar de stat. Microfonul 9.

Vă rog.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege transpune parțial Directiva nr. 29/2012 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru nr. 220/2001 a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L315 din 14 noiembrie 2012, cu termen de transpunere 16 noiembrie 2015.

Principalele intervenții asupra Legii nr. 211/2004 sunt următoarele: completarea art. 4 alin. (1) din lege. Astfel, printre informațiile pe care, conform acestui alineat, primul organ judiciar la care victima se prezintă are obligația de a le aduce la cunoștința acesteia se vor include și informații privind dreptul de a apela la mediator, precum și informații privind autoritatea judiciară la care victima se va putea adresa pe viitor cu privire la cauza sa. Este prevăzut dreptul victimei de a fi însoțită cu ocazia primului contact cu autoritățile de către o persoană aleasă de ea în vederea facilitării comunicării cu acestea.

Tot art. 4 se completează și cu prevederea expresă a dreptului victimei de a primi, la depunerea plângerii, conform art. 289 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, o confirmare scrisă a acesteia. Este introdusă obligația ca sediile nou-construite ale instanțelor de judecată să fie dotate cu săli de așteptare separate pentru victimele infracțiunilor, pentru ca acestea să nu intre în contact cu făptuitorii. De asemenea, prin abrogarea alin. (2) al art. 10 al legii, este eliminată condiția ca victima să fi sesizat organele de urmărire penală pentru a putea beneficia de consiliere psihologică gratuită, potrivit acestei legi. Intervenția asupra Legii nr. 192/2006 are în vedere introducerea unei noi condiții pentru a putea recurge la mediere în ceea ce privește latura penală a procesului.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Vă mulțumim mult.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice. Microfonul 5.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 15 noiembrie, membrii Comisiei juridice au dezbătut proiectul de lege prezentat puțin mai devreme și, cu unanimitatea senatorilor prezenți, vă propun un raport de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul central? Central. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să vă spun „La mulți ani!” celor care purtați numele de Nicolae, Nicoleta. Și lui Nicușor Dan, bineînțeles, pentru cei de la USR.

În al doilea rând, vreau să solicit, din partea Grupului PMP, retrimiterea la comisie. Termen – o săptămână. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții sau...?

Dacă nu, vă supun propunerea liderului de retrimitere la comisie.

Continuăm.

Vă rog, dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, nu pot decât să vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul, prima Cameră sesizată.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 11 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L429/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiatori... inițiator.

Microfonul 5, domnule senator Robert Cazanciuc, vă rog.

Mulțumesc.

O simplă completare a art. 165. Practic, se instituie o obligație pentru centrele de detenție de a transmite agențiilor pentru ocuparea forței de muncă rapoarte personalizate despre cei care urmează să părăsească centrele de detenție, pentru a facilita integrarea lor ulterioară. Aceasta este propunerea.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte... inițiatorului. Vă rog.

Reprezentantul Guvernului, domnul... doamna Diana Severin, secretar de stat.

Vă rog, microfonul 9.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 165 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (6), în sensul instituirii obligației centrelor de detenție de a realiza un raport social personalizat către ANOFM pentru persoanele care mai au de executat trei luni din pedeapsa privativă de libertate.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu observații și propuneri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Președintele Comisiei juridice, microfonul 5, domnul Cazanciuc.

Vă rog.

Mulțumesc.

Cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, Comisia juridică vă propune un raport de admitere. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea legislativă...

Lege organică, Senatul, prima Cameră.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 12 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune (L430/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem...?

Avem inițiator, domnul senator Cazanciuc. Microfonul 5, vă rog.

## Mulțumesc.

Este în același spirit ca propunerea anterioară, numai că, de data aceasta, este o completare la Legea privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, în sensul în care această direcție să poată sprijini integrarea persoanelor aflate în evidența serviciilor de probațiune, în sensul că va putea întocmi, la solicitarea persoanei supravegheate, rapoarte care să conțină recomandări în vederea angajării acesteia. Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc.

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii unei noi atribuții a Direcției Naționale de Probațiune, referitoare la elaborarea și sprijinirea desfășurării de programe de reintegrare socială pe piața muncii a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate.

Totodată, se are în vedere reglementarea atribuției consilierului de probațiune de a întocmi un raport care va conține o recomandare în vederea angajării persoanei care a executat o pedeapsă privativă de libertate.

Ministerul Justiției susține adoptarea propunerii legislative, cu observații.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule președinte, microfonul 5.

Comisia juridică vă propune un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

abținere, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Vă

Stimați colegi,

Vă informez că la ora 14.00 este Biroul reunit al Camerei

și Senatului. După acesta va fi Biroul permanent al Senatului.

La 14.00 avem Biroul reunit. După Biroul reunit va avea loc Biroul permanent al Senatului.

- S-a schimbat?

Vă urez o zi plăcută!

La mulți ani pentru toți cei care se bucură azi de asta! Declar închisă ședința de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084341]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 179/14.XII.2017 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei