Doru Adrian Pănescu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Modificarea planului-cadru pentru învățământul liceal, câștiguri și provocări”.

Modificarea planului-cadru pentru învățământul liceal, filiera teoretică, propune o deschidere a școlii, a învățământului, în general, către curriculumul la decizia școlii. Mi se pare ambițios. M-aș bucura să văd în anii următori că în școlile din România se predau artă și tehnologie, producție audio, fotografie digitală, șah, educație media sau teatru educațional, ca să enumăr câteva dintre sugestiile ministerului pentru discipline la clasele a IX-a și a X-a.

Este vorba despre genul de activități care să-i atragă și să-i provoace pe elevi să iasă din șabloane, să fie îndemnați să gândească liber, să creeze, să nu se teamă de școală și să fie deschiși către tot ce este inovativ în lume. Cu ceva timp în urmă, am avut o dezbatere cu câțiva „tineri de 10”, elevi și studenți din Iași, iar aceștia chiar așa ceva au vrut: un învățământ care să pună un accent mai mare pe valorificarea potențialului de a gândi, de a crea al tinerilor, și nu doar pe reproducerea unor cunoștințe.

După mai bine de 20 de ani de reforme ale sistemului de învățământ, care au creat și dezamăgiri, cu o birocrație

care pare mai degrabă să ne tragă în urmă decât să ne aducă la nivel european, ceea ce propune acum ministerul poate fi parte a soluției. Trebuie să reformăm sistemul, să păstrăm un trunchi comun coerent, bine fundamentat și apoi să-i îndemnăm pe copiii noștri să progreseze, dezvoltându-și inteligența, creativitatea.

Vă dau două exemple relevante, pe care le-am observat în anul anterior în învățământul universitar. Frank Chang, rectorul Universității din Taiwan, care a vizitat Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, ne-a explicat că toți studenții universității taiwaneze, chiar și cei care studiază pe filiere umaniste, chiar și cei care îl studiază doar pe Shakespeare, trebuie obligatoriu să învețe un limbaj de programare dacă vor să primească diploma la finele studiilor. Nam-Pyo Suh, fost rector al Korea Advanced Institute of Science and Technology, din Coreea, a revoluționat sistemul de predare în universitatea pe care a condus-o. A eliminat prelegerile, acele cursuri ținute de profesori care aveau o interacțiune redusă, și a impus un sistem nou: toți studenții primesc cursul din timp, îl citesc, se pregătesc, iar când se întâlnesc la universitate rezolvă probleme și caută soluții folosind cunoștințele din cursul pe care l-au studiat în avans.

Desigur, nu putem prelua șabloane din alte țări și din învățământul superior pentru a le aplica _ad litteram_ în învățământul preuniversitar românesc, dar putem folosi unele elemente principiale.

Referitor la cele trei variante de modificare a planului-cadru, aș remarca un dublu scop. Pe de o parte, conturarea unei oferte educaționale adecvate unui anumit profil, unei specializări. Altfel spus, o mai profundă specializare. Pe de altă parte, o mai mare flexibilitate în alegerea traseului educațional. Acest al doilea scop, dacă este îndeplinit, poate contribui la reducerea decalajului față de Occident, acolo unde tinerii au mai multă libertate în proiectarea unui traseu educațional, și asta ar fi în întâmpinarea cerinței tinerilor noștri, care își doresc această flexibilitate. Din acest punct de vedere, a treia variantă care se propune pare să fie cea mai utilă, în sensul că alocă un procent mai mare pentru curriculumul diferențiat.