Stenogramă plen

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 februarie 2016... 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, și de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Îl rog pe domnul Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon și îi mulțumesc doamnei Federovici pentru înțelegere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Modificarea planului-cadru pentru învățământul liceal, câștiguri și provocări”.

Modificarea planului-cadru pentru învățământul liceal, filiera teoretică, propune o deschidere a școlii, a învățământului, în general, către curriculumul la decizia școlii. Mi se pare ambițios. M-aș bucura să văd în anii următori că în școlile din România se predau artă și tehnologie, producție audio, fotografie digitală, șah, educație media sau teatru educațional, ca să enumăr câteva dintre sugestiile ministerului pentru discipline la clasele a IX-a și a X-a.

Este vorba despre genul de activități care să-i atragă și să-i provoace pe elevi să iasă din șabloane, să fie îndemnați să gândească liber, să creeze, să nu se teamă de școală și să fie deschiși către tot ce este inovativ în lume. Cu ceva timp în urmă, am avut o dezbatere cu câțiva „tineri de 10”, elevi și studenți din Iași, iar aceștia chiar așa ceva au vrut: un învățământ care să pună un accent mai mare pe valorificarea potențialului de a gândi, de a crea al tinerilor, și nu doar pe reproducerea unor cunoștințe.

După mai bine de 20 de ani de reforme ale sistemului de învățământ, care au creat și dezamăgiri, cu o birocrație

care pare mai degrabă să ne tragă în urmă decât să ne aducă la nivel european, ceea ce propune acum ministerul poate fi parte a soluției. Trebuie să reformăm sistemul, să păstrăm un trunchi comun coerent, bine fundamentat și apoi să-i îndemnăm pe copiii noștri să progreseze, dezvoltându-și inteligența, creativitatea.

Vă dau două exemple relevante, pe care le-am observat în anul anterior în învățământul universitar. Frank Chang, rectorul Universității din Taiwan, care a vizitat Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, ne-a explicat că toți studenții universității taiwaneze, chiar și cei care studiază pe filiere umaniste, chiar și cei care îl studiază doar pe Shakespeare, trebuie obligatoriu să învețe un limbaj de programare dacă vor să primească diploma la finele studiilor. Nam-Pyo Suh, fost rector al Korea Advanced Institute of Science and Technology, din Coreea, a revoluționat sistemul de predare în universitatea pe care a condus-o. A eliminat prelegerile, acele cursuri ținute de profesori care aveau o interacțiune redusă, și a impus un sistem nou: toți studenții primesc cursul din timp, îl citesc, se pregătesc, iar când se întâlnesc la universitate rezolvă probleme și caută soluții folosind cunoștințele din cursul pe care l-au studiat în avans.

Desigur, nu putem prelua șabloane din alte țări și din învățământul superior pentru a le aplica _ad litteram_ în învățământul preuniversitar românesc, dar putem folosi unele elemente principiale.

Referitor la cele trei variante de modificare a planului-cadru, aș remarca un dublu scop. Pe de o parte, conturarea unei oferte educaționale adecvate unui anumit profil, unei specializări. Altfel spus, o mai profundă specializare. Pe de altă parte, o mai mare flexibilitate în alegerea traseului educațional. Acest al doilea scop, dacă este îndeplinit, poate contribui la reducerea decalajului față de Occident, acolo unde tinerii au mai multă libertate în proiectarea unui traseu educațional, și asta ar fi în întâmpinarea cerinței tinerilor noștri, care își doresc această flexibilitate. Din acest punct de vedere, a treia variantă care se propune pare să fie cea mai utilă, în sensul că alocă un procent mai mare pentru curriculumul diferențiat.

Ca o sugestie, ținând seama de gradul mare de internaționalizare pentru toate tipurile de activități, nu pot să nu militez pentru studierea a două limbi străine la toate filierele, până în clasa a XII-a. Elevii, studenții care cunosc două limbi străine vor avea, întotdeauna, la terminarea studiilor un avantaj privind angajabilitatea. În legătură cu acest aspect al angajabilității, modificările preconizate trebuie să ofere tinerilor posibilități cât mai mari, fie de inserție directă în piața muncii, fie de propulsie către învățământul superior. În privința ultimei variante, care ar putea fi cea preponderentă pentru filiera teoretică, lansez ideea necesității unei consultări mai strânse între mediul academic și cel preuniversitar.

Referindu-mă mai specific la învățământul universitar tehnic, situația de astăzi nu este cea mai fericită. Este vorba despre felul în care, într-o mare măsură, profesorii care predau matematica, fizica, chimia într-o asemenea universitate sunt în situația de a relua noțiuni de la disciplinele menționate care, cu ceva ani în urmă, erau bine însușite de elevii de liceu.

În concluzie, mă bucură deschiderea către includerea unui stil nonformal de predare și învățare în educația românească. Sper, și asta ține de profesorii buni pe care îi are în acest moment România, ca la orele respective să participe cei într-adevăr specializați în acele discipline, astfel încât elevii să fie provocați, să existe componente aplicative, practice, și să nu fie trecute la capitolul „diverse”, cum s-a mai întâmplat mulți ani cu opționalele.

De asemenea, veți fi de acord că sistemul educațional trebuie privit în ansamblul său. Menționez și o serie de provocări care sunt de luat în considerare în viitor. Care sunt modificările încă necesare pentru învățământul primar și secundar pentru a avea elevi pregătiți în clasa a IX-a care într-adevăr să beneficieze de o astfel de reformare a curriculei precum cea propusă de minister? Cum putem găsi și încuraja profesorii care ar fi dispuși să susțină astfel de opționale precum cele enumerate la început? Cum i-am putea încuraja și sprijini să nu fie îngropați în hârtii, ci să aibă deschiderea de a inova și a învăța alături de elevi?

Vă mulțumesc.

Sunt senator Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași, nr. 24, Grup PSD.

Și noi vă mulțumim.

O rog pe doamna senator Federovici Doina Elena să poftească la microfon.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Promovarea femeilor în funcții de conducere ale statului român”.

## Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi este prilejuită de desemnarea de către Președintele României și validarea de către Parlament a doamnei Viorica Dăncilă în funcția de prim-ministru al României. Este pentru prima oară când România, după 1989, are o femeie în funcția de prim-ministru, iar acest eveniment are loc la puțină vreme după ce capitala țării este condusă pentru prima dată de o femeie, în calitate de primar general, respectiv de doamna Gabriela Firea.

Trebuie să constat cu satisfacție că ambele momente la care m-am referit au fost prilejuite de nominalizările făcute de Partidul Social Democrat, care a dovedit, în cel mai concret mod cu putință, că este principalul partid din România

care promovează egalitatea de șanse, nu doar în politică, ci și în funcțiile de conducere din stat.

Nu am susținut niciodată și nu susțin nici acum că a fi femeie este o condiție suficientă pentru a ocupa o anumită funcție de conducere. Nu acesta trebuie să fie criteriul de promovare în funcții, ci competența și calitățile personale ale fiecăruia.

În același timp însă, am susținut tot timpul – și susțin și acum – că a fi femeie nu trebuie să fie o piedică pentru a accede în astfel de funcții. PSD a demonstrat, prin nominalizările celor două doamne la care m-am referit, că în acest partid femeile se pot manifesta cu încredere în politică și se pot bucura de susținerea propriilor colegi și simpatizanți pentru a exercita anumite funcții în administrația statului.

Cred în același timp că ne aflăm în fața unui moment marcant pentru societatea românească, un moment în care putem afirma că s-au depășit anumite prejudecăți și stereotipuri de gen, care pentru prea multă vreme au afectat prezența femeilor în funcțiile publice. Am mare încredere că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă și doamna primar general Gabriela Firea vor demonstra, prin modul în care își vor exercita atribuțiile în aceste funcții, că femeile pot face o treabă cel puțin la fel de bună ca bărbații, atunci când au posibilitatea de a o arăta.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să poftească la microfon.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distins Senat,

În declarația politică a mea de astăzi este vorba despre „Doamna Lia Olguța Vasilescu, ministrul reducerilor salariale și al neasigurărilor sociale”.

## Stimați colegi senatori,

Programul de guvernare în baza căruia PSD a luat votul românilor prevedea creșteri salariale de 25% pentru bugetari de la 1 ianuarie 2018. Lia Olguța Vasilescu asigura că nu vor exista tăieri de salarii, ca acum să ne confruntăm cu faptul că salariile unor bugetari vor scădea cu 10 până la 40%. Același ministru, duplicitar, își întărea ideea în 28 iulie 2017, când afirma că „salariile nu scad, ba, dimpotrivă”.

## Doamna Vasilescu,

Ne-am convins că acest program este un instrument de manipulare, că a fost doar o simulare de mai bine, sub pătura unui rău economic creat conștient. Vă cer în mod explicit demisia din fruntea Ministerului Muncii. Este clar că forma continuată de a păcăli oamenii este iscălitura dumneavoastră oficială. Vă cer să eliberați un minister-motor, pe care îl ruinați.

Un ministru care a susținut că de la 1 ianuarie 2018 va lua aceiași bani în mână ca în luna decembrie... exact ca în luna decembrie și în realitate a primit o indemnizație cu 1.000 de lei mai mare, un ministru care a făgăduit că nu se va atinge de salarii, însă le „tunde”, nu mai este îndreptățit să dețină portofoliul Muncii. Remunerarea corectă, veniturile majorate sunt, așa cum am avertizat, trucuri marca Vasilescu, pentru care respectarea cuvântului dat rămâne o anomalie de partid.

30 iulie 2017 – Olguța Vasilescu: „Nu numai că nu se pierde, se câștigă la salarii. Eu pot să garantez că niciun salariu din România nu va scădea în momentul în care vom schimba sistemul de contribuție.” Pentru aceste false garanții, PNL a luat decizia de a iniția o moțiune simplă împotriva ministrului muncii.

De mâine, singurul job stabil la care se poate limita doamna Vasilescu este acela de a fi iconul trișorilor. De fapt, ne așteptam la asta de când ați jurat cu mâna „pe lângă Biblie”, doamna Olguța Vasilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și noi vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Hadârcă Ion să poftească la microfon.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați membri ai prezidiului,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Deschiderea anului parlamentar 2018”.

Stimați domni și stimate doamne,

Vă felicit, în primul rând, cu prilejul începutului noului an parlamentar, dorindu-ne tuturor să fie unul activ, fructuos și cu folos pentru țară!

Nici nu poate fi altfel, precizând că am intrat deja în anul Centenarului Marii Uniri. Am observat că instituțiile statului român, și nu doar, tratează anul Centenarului mai ales din punct de vedere al încărcăturii lui simbolice. Nu este rău, ba chiar este foarte necesar să transformăm acest eveniment într-un reper de maximă importanță istorică pentru contemporani, dar și pentru urmași.

Noi, generația actuală de politicieni, trebuie să dăm semnalul că am însușit bine lecția de demnitate, consacrare, clarviziune și determinare politică a predecesorilor noștri de acum o sută de ani. Nu doar că am însușit-o, ci și că suntem capabili să acționăm în consecință.

Aș vrea, în acest context, să evidențiez faptul că, pe lângă simbolistica implicită pe care o are Centenarul, acesta trebuie să aibă și un impact practic deosebit de relevant. Anul centenar trebuie fructificat prin acte și acțiuni concrete, care să devină trepte materiale sigure ale desăvârșirii ideii de unire.

Vorbind despre aspectul practic, e cazul să luăm în considerare faptul că Unirea de la 1918 a fost trunchiată drastic de agresiunea sovietică din 1940 și, drept consecință, avem părți ale poporului român care mai suferă și astăzi de pe urma Pactului criminal Ribbentrop-Molotov.

Pentru românii din Republica Moldova, Basarabia istorică și Bucovina de Nord, statul român trebuie să aibă o abordare aparte. Centenarul pentru românii din aceste regiuni este eminamente o așteptare și un sâmbure de speranță că vor putea reveni la vatra străbună într-un viitor, dacă, bineînțeles, patria nu-i va lăsa să-și piardă identitatea.

Știm, revenirea, în special pentru românii din Basarabia istorică și Bucovina de Nord, ține de domeniul minunilor. Dar ce altceva dacă nu o minune a făcut să se împlinească

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog să poftească la microfon pe domnul Baciu Gheorghe și pe domnul senator Salan Viorel să se pregătească.

Bună dimineața, dragi colegi! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Uzul și abuzul”. Stimați colegi,

Luăm act cu îngrijorare de abuzul de modificare a legilor prin ordonanțe de urgență emise de Guvern, și când este, și când nu este abilitat de Parlament să o facă, și când este sau nu este vorba de o urgență.

O astfel de lege organică adoptată în Parlamentul României devine ordinară când este modificată și completată printr-o inițiativă legislativă izvorâtă, de cele mai multe ori, nu din necesitate, ci din interes. În funcție de acesta, majoritatea parlamentară din Parlament modifică caracterul legii din organic în ordinar, pentru ca noile prevederi să poată fi votate mai ușor.

Deseori, modificările și completările aduse legislației prin astfel de intervenții sunt neconstituționale, întrucât nu respectă cerințele art. 115 alin. (4) din Constituția României, nefiind întrunite cumulativ cele trei condiții: existența situației extraordinare, reglementarea să nu poată fi amânată și urgența să fie bine motivată în cuprinsul ordonanței.

Este cazul inițiativelor legislative „cu dedicație”, prin care se urmărește satisfacerea unor datorii politice și electorale restante la diferite sectoare de activitate.

Și în vacanța parlamentară recent încheiată s-a abuzat din nou de abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență. De data aceasta, una dintre aceste ordonanțe de urgență a fost așteptată cu sufletul la gură de miile de contribuabili cărora li s-a cerut să plătească în avans impozitele, pe baza unui venit estimat, incert, iar acum se cere anularea acestui act anticetățenesc și abuziv. Este vorba de declarația 600, bineînțeles.

Aștept și eu soluționarea acestei cerințe pe care tot mai multă lume o ridică, ca această ordonanță să fie amânată sau înlocuită cu ceva care să poată face ca cetățenii să nu fie nedreptățiți.

Singura mea speranță ca această stare de incoerență, generatoare de bulibășeală administrativă, să înceteze nu stă în rotația cadrelor din rezervă, tot mai precare, ale partidelor care guvernează astăzi țara, ci în rotația la guvernare pe care o va impune mâine electoratul. Dacă s-a lansat un slogan de către putere că actualii guvernanți „o fac pentru că pot”, și noi ne gândim că populația nemulțumită poate să o facă!

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul senator Bulacu Romulus să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Programul de guvernare are soluții și pentru Hunedoara”.

România are, de săptămâna trecută, un nou guvern. Baza programatică a noii echipe și esența structurală a continuității de acțiune politică rămâne însă programul pe care Partidul Social Democrat l-a prezentat în fața alegătorilor în noiembrie 2016. Desigur, era inevitabil să existe și câteva diferențe de la un guvern la altul, dar ele sunt menite, de fapt, să ajusteze o proiecție teoretică la realitatea concretă constatată de-a lungul anului trecut.

Reprezint în Parlamentul României județul Hunedoara și cunosc bine dificultățile de natură economică și administrativă ale hunedorenilor. Unele rezolvări țin de autoritățile locale, altele impun modificări legislative. Sunt însă câteva situații complicate, generatoare de tensiuni sociale, a căror soluție este în mâna Guvernului. De aceea, m-am bucurat să le regăsesc abordate în Programul de guvernare 2018–2020 al noii echipe guvernamentale.

Aș dori să evidențiez aici atenția acordată politicilor energetice și imperativului de a redefini viziunea României în domeniul energetic printr-o nouă abordare. Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental și să se bazeze pe utilizarea optimă a resurselor. Pentru aceasta, este nevoie în primul rând ca în noua strategie energetică a României să se acorde un spațiu special industriei extractive a cărbunelui. Și am găsit premisele acestei abordări chiar în actualul program de guvernare.

Acesta stabilește că producerea, distribuția și utilizarea energiei trebuie adaptate unui mixt energetic global, care acordă prioritate energiei din surse regenerabile – cărbune, gaze naturale și energie nucleară. Pentru aceasta, pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută, ca să poată asigura funcționarea unui nou grup energetic la Termocentrala Mintia și a unui grup la Termocentrala de la Paroșeni, pentru producerea de energie electrică și energie termică în sistemele centralizate de termoficare din Deva și din Valea Jiului. Este un răspuns concret și aplicat pentru multe probleme sociale existente în zonă, pe care oamenii mi le aduc la cunoștință sistematic în dialogul direct pe care îl port constat cu ei.

Și noi vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Bulacu Romulus să poftească la microfon și pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Titlul declarației politice: „Statistica guvernării PSD anunță un an dezastruos”.

Un an și o lună de guvernare. Două guverne date jos de propriile partide. Trei premieri, trei programe de guvernare diferite, colaps economic, ordonanțe retrase, haos în justiție, cetățeni în stradă. Din 724 de măsuri asumate în programul de guvernare, PSD a reușit contraperformanța de a realiza doar 33 de măsuri, adică 5%, de a îndeplini parțial doar 96 de măsuri, adică 13%, iar restul de 595, 82%, sunt neîndeplinite.

Din păcate pentru țara noastră, într-un sigur an, guvernarea PSD–ALDE a bătut record după record, reușind să distrugă toate perspectivele pozitive, să transforme administrarea țării, dintr-un automobil al cărui motor pornea la prima cheie, într-un trabant fără viteze de dezvoltare, condus fără direcție, haotic, când din laboratoarele situate în Kiseleff, când de la Palatul Victoria.

Atât în plan extern, cât și în interiorul țării, încrederea că România se îndreaptă într-o direcție corectă este la cote minime. Conform celor mai recente sondaje, aproape 80% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Rata sărăciei continuă să fie ridicată. Una din patru persoane, adică peste 5 milioane de români, este sub pragul sărăciei. Statisticile mai arată că unul din nouă români părăsește țara.

Coaliția PSD–ALDE a câștigat alegerile din 2016 cu un program de guvernare care promitea românilor un nivel de trai mai bun, prin majorarea salariilor și a pensiilor și, în același timp, o reducere semnificativă a taxelor și a impozitelor.

După un an de guvernare PSD–ALDE, cei care au îndrăznit să creadă în promisiunile lor electorale au constatat că cele mai multe dintre acestea s-au dovedit a fi minciuni. Ba, mai mult, chiar au fost adoptate măsuri contrare programului de guvernare anunțat. Prețul alimentelor este în continuă creștere, cursul valutar urcă vertiginos, la fel ca prețul utilităților, combustibilului, al creditelor și inflația. Programul inițial al PSD a devenit o fraudă, poate cea mai mare fraudă electorală din istoria postdecembristă.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator, domnul coleg Marciu Ovidiu Cristian Dan, să poftească la microfon și pe domnul Wiener Adrian să se pregătească.

## Mulțumesc.

## Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice este „O provocare la începutul mileniului și în județul Giurgiu: găsirea soluțiilor tehnice pentru constituirea de asociații ale utilizatorilor de apă!”.

Irigațiile sunt necesare pentru asigurarea unei producții agricole mari, de calitate și stabile. În 1989, suprafața irigată a României era cu mult peste cea necesară pentru asigurarea securității alimentare la nivel național, cuprindea 3,2 milioane de hectare și existau 375 de sisteme mari de irigații, dar a scăzut uluitor, la circa un milion de hectare în prezent.

În ceea ce privește județul Giurgiu, în anul 1989 erau 153.000 de hectare de teren irigate. În anul 2001 nu mai erau nici 3.000 de hectare. Acum se pot iriga circa 15.000 de hectare, sistemele de irigații degradându-se treptat. Din perioada 2001–2004, nu s-a mai făcut nimic în județul Giurgiu. Guvernarea PSD a alocat atunci județului 153 de miliarde de lei, bani care au permis Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare să repare stațiile de pompare, iar IRE să refacă traseele de distribuție electrică, inclusiv stâlpii. În județ mai funcționează doar trei sisteme de irigații:

– la Găujani, prin preocuparea inginerului Cosma Măroiu;

- la Frătești, prin preocuparea inginerului Cireap;

– și la Adunații-Copăceni, prin preocupările inginerului Tevanov.

Li se adaugă acestora stațiile de desecare Greaca, Băneasa și Prundu.

Pornind de la această situație, a devenit limpede faptul că, dacă se dorește ca irigațiile să devină activități viabile, trebuie să fie însoțite de o reformă instituțională, concretizată în transferul managementului acestor activități către utilizatori.

Astfel că, sub egida Prefecturii Județului Giurgiu, s-au organizat mai multe întâlniri cu scopul de a găsi soluții pentru constituirea de asociații ale utilizatorilor de apă, care se pot adapta ușor reformei și noilor mecanisme de subvenționare, întrucât tendința viitoare este ca procesul de comasare să implice tot mai multe terenuri și/sau societățile comerciale să intre în cadrul sectorului agriculturii irigate, mai ales că aceste asocieri permit:

## Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Wiener Adrian să poftească la microfon și pe doamna colegă Arcan Emilia să se pregătească.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Legile justiției, mandat popular și transparență”. Dragi colegi,

Societatea democratică a secolului XXI ar trebui să fie una participativă și deschisă. România este încă departe de aceste deziderate, iar clasa politică este responsabilă pentru crearea premiselor tuturor acestor atribute care substanțiază democrația reprezentativă.

Transparența ar trebui să fie inerentă reprezentării politice. Nu este o concesie, ci un mod de a fi în momentul asumării demnității publice. Iar mandatul popular este esențial pentru decizii profunde care reconfigurează instituțional o țară.

Retrospectiv, la cald încă, demersul... întregul demers de modificare a legilor justiției a fost un exemplu de opacitate și discreționar în exercitarea reprezentării democratice. În esență, democrația reprezintă un transfer legitim de suveranitate în exercitarea autorității dinspre popor spre reprezentanții săi. Transferul nu reprezintă un cec în alb, ci se face în baza unui mandat popular. Astfel, campania electorală ar trebui să fie propunerea unui contract cu electoratul, contract care să stipuleze, măcar în linii mari, limitele reprezentării. Câștigarea alegerilor și asumarea guvernării reprezintă, în fapt, punerea în operă a clauzelor din acest contract virtual cu electoratul.

Nu a existat un rând în programul de guvernare al PSD referitor la mutațiile majore în funcționarea puterii judecătorești. Nu a existat nicio referire la reajustarea componentelor justiției.

Mai mult, un astfel de demers ar fi trebuit să fie unul consensual, să fie făcut în urma unor consultări ample și a unui dialog instituțional real, ținând cont de opinia asociațiilor profesionale, cu evaluarea în detaliu a impactului.

În schimb, tot acest proces este unul opac, unilateral, brutal și, aș spune, chiar retributiv față de un sistem care a demonstrat că este funcțional. Fondul sonor al acestui întreg proces au fost licențele permanente care au înfierat și decredibilizat sistemul de justiție în ansamblul său. De la catalogarea lui ca „sistem represiv” la sintagme de tipul „stat paralel”, la generalizări inacceptabile, esențializări expresive imunde, am asistat la un concert disonant de radicalizare a unei componente a societății românești împotriva statului de drept.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și pe domnul senator Cristian Chirteș să se pregătească.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Doamnelor și domnilor senatori,

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Echilibru și claritate la guvernare”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi este o zi de excepție pentru mine, pentru că am prilejul de a vorbi despre femeia de succes din politica românească, despre femeia premier aleasă în fruntea Guvernului, o luptătoare pentru social-democrație, despre noul prim-ministru al României, doamna Viorica Dăncilă.

După câteva încercări, mai mult sau mai puțin reușite, apreciez că Partidul Social Democrat și-a găsit echipa guvernamentală cea mai potrivită pentru a-și duce la îndeplinire programul de guvernare propus românilor. Garanția cea mai sigură a atingerii acestui obiectiv este personalitatea prim-ministrului, doamna Viorica Dăncilă, prima femeie care deține înalta funcție de premier al României.

Cunoscând calitățile umane și profesionale ale Domniei Sale, nu mă îndoiesc de faptul că echilibrul, dialogul național și european, precum și claritatea deciziilor vor caracteriza activitatea întregii echipe PSD–ALDE de la Palatul Victoria și sunt convinsă că va analiza cu deosebită atenție toate hotărârile pe care le va adopta în fruntea Guvernului României.

Fiind o persoană care nu agreează încercările, care știe ce riscuri își poate asuma și ce nu, avem speranța că ne vom bucura de mai multă coerență, de echilibru și claritate în actul de guvernare. Meticuloasă cum o știu, sunt sigură că va asigura o argumentație și justificare riguroase tuturor inițiativelor și deciziilor guvernamentale.

Ca președintă a femeilor social-democrate, doamna premier a dovedit că știe să dialogheze cu oamenii din toate categoriile sociale și profesionale, că știe să asculte puncte de vedere, chiar dacă sunt diferite și incomode uneori, dar, cu profesionalism, are răspunsurile pentru fiecare și, de bună seamă, această experiență politică va putea fi valorificată în activitatea guvernamentală.

Mai mult, ca europarlamentar cu vizibilitate apreciată în forurile Uniunii Europene, doamna premier Dăncilă va fi în măsură să îmbogățească și să îmbunătățească dialogul și cooperarea dintre România și celelalte state europene, cu organismele Uniunii și cu cele internaționale.

Și noi vă mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chirteș Cristian și pe domnul Cazan Mircea Vasile să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Vreau astăzi să aduc în atenția dumneavoastră un lucru care se va întâmpla astăzi. Este vorba de un nou troc politic PSD–UDMR în ceea ce privește Proiectul de lege privind înființarea Liceului Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc” din Târgu-Mureș.

Stimați colegi, vă informez că ieri o instanță din România a emis o hotărâre definitivă prin care înființarea Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureș este ilegală. Secția de contencios administrativ a Curții de Apel TârguMureș a respins recursurile formulate împotriva hotărârii Tribunalului Mureș, care a anulat decizia emisă de Inspectoratul Școlar Județean prin care s-a înființat Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș. Decizia emisă de Inspectoratul Școlar Județean Mureș și anulată de două instanțe românești prevedea înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș. Hotărârea Curții de Apel Târgu-Mureș este definitivă.

Pe de altă parte, modificarea Legii educației naționale prin care se prevedea posibilitatea înființării de unități școlare ale minorităților, printre care se regăsea și cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureș, a fost retrimisă de Președinție spre reexaminare în Parlament, procedură care încă nu a avut loc.

Prin ceea ce ne propune majoritatea PSD–ALDE–UDMR în amendamentele de astăzi, forțează de două ori legea.

În primul rând, ignoră faptul că Președintele României a transmis o lege la reexaminare.

În al doilea rând, propune o derogare ilegală de la art. 61 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, care spune: „Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare.” Or, prin sentința definitivă de ieri a Curții de Apel Târgu-Mureș s-a hotărât în mod clar că decizia Inspectoratului Școlar Mureș de înființare a acestui liceu este nulă. Cu alte cuvinte, anulați și dumneavoastră, cu bună știință, prerogativele inspectoratului școlar de a aviza conform rețeaua școlară din Târgu-Mureș, pentru că aveți certitudinea că nimeni nu va aviza o unitate de învățământ prin încălcarea legii.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Cazan Mircea Vasile să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Declarație politică: „Anul 2017 – un an pierdut pentru România”.

Programul electoral datorită căruia alianța PSD–ALDE a câștigat alegerile parlamentare din anul 2016 reprezintă cea mai mare vânzare de iluzii din istoria recentă a României.

Dincolo de cifre, politicile publice și măsurile aplicate de către PSD arată că România se îndreaptă într-o direcție greșită: democratic, politic, economic și, mai ales, social. Din totalul de 724 de măsuri asumate, neîndeplinite sunt 595, adică 82%, parțial realizate – 96, adică 13%, iar măsurile realizate sunt doar 33 – 5%.

Un an de guvernare PSD–ALDE a fost un an pierdut pentru România. Analiza activității Guvernului PSD–ALDE din 2017 realizată de Partidul Național Liberal demonstrează eșecul coaliției de guvernare în ceea ce privește atât îndeplinirea principalelor promisiuni electorale pe termen scurt, cât și implementarea unor politici publice. Iată de ce rezultatele guvernării arată o înrăutățire rapidă a perspectivelor de dezvoltare ale României și, concomitent, o degradare a imaginii noastre externe.

Alianța PSD–ALDE a preluat guvernarea în 2017 într-o țară cu un nivel de trai îmbunătățit în ultimii ani pentru majoritatea românilor, cu o economie în creștere, în ritmul celorlalte țări din regiune, cu cadru fiscal stabil din punctul de vedere al taxelor și impozitelor, cu progrese semnificative în parcursul european și, mai ales, cu un nivel al încrederii foarte ridicat din partea partenerilor noștri din Uniunea Europeană și NATO.

Din păcate pentru țara noastră, într-un singur an, guvernarea PSD–ALDE a atins contraperformanța să distrugă toate perspectivele pozitive și să transforme administrarea țării într-un vehicul care are doar două viteze de dezvoltare, încet și foarte încet, condus haotic, când de la partid, când de la Guvern.

S-au promis salarii mai mari în învățământ. Cu o creștere reală de 4,2% și o inflație estimată pentru începutul anului 2018 de 3,9%, salariile profesorilor vor stagna încă o dată. S-a promis depolitizarea sistemului de învățământ. Dimpotrivă, s-a reușit suprapolitizarea acestuia și, deopotrivă, deprofesionalizarea, prin numirea unor directori de școli sau prin înlocuirea inspectorilor școlari, deși aceștia câștigaseră concurs pe posturile respective, nou-veniții fiind dintre cei pierzători ai evaluărilor de profil. De multe ori, PSD-ul i-a schimbat cu alți pesediști, de câte ori s-a schimbat guvernarea.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon. De data asta, cu un buget de timp cât îl doriți.

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Declarația politică de astăzi este dedicată împlinirii, ieri, a 1.887 de ani de la atestarea documentară a localității Roșia Montană.

„România nu va mai fi aceeași după Roșia Montană. Deocamdată, Roșia Montană are nevoie de România pentru a fi salvată, iar, când acest lucru se va întâmpla, la rândul ei, Roșia Montană va salva România. Și nu e vorba de ieșirea din criza economică, ci de un lucru mult mai important: ieșirea dintr-o prea lungă criză morală.” Am făcut afirmațiile de mai sus în toamna anului 2011.

Aseară, la Muzeul Țăranului Român, cu ocazia Zilei Roșiei Montane, m-am întâlnit cu câteva zeci de prieteni care, într-un fel sau altul, s-au implicat în cauza salvării comunităților, râurilor, pădurilor, pajiștilor și a munților din Apuseni.

Mai mult ca niciodată, ceea ce am spus în urmă cu aproape șapte ani a rămas în actualitate. Roșia Montană nu este pe deplin salvată. Roșia Montană are în continuare nevoie de noi, pentru a oferi un model de dezvoltare durabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural, pe turism și agricultură, o dezvoltare de care să beneficieze în primul rând comunitățile din zonă.

La rândul ei, România are în continuare nevoie de Roșia Montană, pentru că rezistența din acest caz, care azi-mâine va împlini două decenii, oferă modelul necesar de luptă câștigată prin perseverență, prin implicare, prin creativitate, în condițiile unei disproporții uriașe de resurse și forță.

Eram doar o mână de oameni care credeau la începutul anilor 2000 că salvarea Roșiei Montane e posibilă. Acum suntem zeci de mii, chiar sute de mii de cetățeni care credem că România poate fi salvată. Am convingerea că, la fel ca în cazul Roșiei Montane, România poate fi schimbată în bine, chiar dacă mai avem încă de luptă un deceniu sau chiar două.

Pentru toți cei interesați de modul în care lupta pentru Roșia Montană a devenit un simbol al rezistenței și al implicării civice, voi dona un exemplar din „Afacerea Roșia Montană”, carte la a cărei documentare am lucrat mai bine de 11 ani, bibliotecii Senatului.

Mulțumesc și eu.

Pentru stenogramă, menționez că au mai depus la secretariatul de ședință următorii senatori declarații politice: Bodog Florian Dorel, Trufin Lucian, Avram Nicolae, Brăiloiu Tit Liviu, Sbîrnea Liliana, Vulpescu Ioan, Smarandache Miron Alexandru, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Hărău Eleonora Carmen, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Dircă George Edward, Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica, Bădulescu Dorin Valeriu și Covaciu Severica Rodica.

Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

În fiecare an pe 4 ianuarie marcăm Ziua mondială a prevenirii cancerului.

În România, din păcate, lupta împotriva acestui flagel, precum și prevenția lui sunt deficitare. Deținem recorduri negative în Uniunea Europeană. Suntem pe primul loc la mortalitatea din cauza cancerului și pe unul din primele locuri din Europa de Est la rata de îmbolnăvire cu cancer. 78.000 de români se îmbolnăvesc anual de cancer, iar mai mult de jumătate, aproximativ 43.000, pierd lupta cu boala.

După bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză a morții la nivel național. 5% dintre români sunt diagnosticați cu un tip de cancer. 20% dintre români au o rudă de gradul I care suferă de o formă a acestei maladii. În fiecare zi, peste 130 de români mor de cancer. Asta deși o mare parte din decesele de cancer ar putea fi evitate. Prin programe de screening, prin dezvoltarea unei infrastructuri medicale mai bune și prin campanii de informare, românii ar putea învinge cancerul în bună măsură, raportat la cifrele de care vorbeam un pic mai sus.

Cele mai concrete exemple sunt cancerul de col uterin și cel de sân.

România este pe primul loc în UE la cancerul de col uterin, cu o rată de îmbolnăvire de patru ori mai mare decât media europeană. 4.000 de românce sunt diagnosticate anual cu această formă de cancer și aproape 2.000 mor.

Cancerul de sân este și el vindecabil descoperit în faze incipiente. Anual, în România, 9.000 de femei sunt diagnosticate, majoritatea prea târziu, astfel încât la fiecare trei ore o româncă moare din cauza acestei boli.

Scuzele se înșiră de peste 28 de ani: lipsă de fonduri, lipsă de personal, lipsă de educație etc. etc. Realitatea, pe care sunt sigur că o cunoaștem cu toții, este că în România cancerul omoară de cele mai multe ori pentru că nu este depistat la timp și tratat corect. Împreună am putea reduce semnificativ rata de mortalitate a cancerului la nivel național.

Vă mulțumesc. Lipsurile bugetare, deși sunt peste 7 miliarde de euro alocați sistemului sanitar, pot fi contracarate cu fonduri europene, care pot susține construirea de noi spitale, programe naționale de screening, tratamente și aparatură de ultimă generație.

Mulțumim.

parte, problemele și situațiile pe care a trebuit să le rezolv din mers au reprezentat prioritățile mele zilnice.

În calitate de ministru al sănătății, am încercat să fac tot ceea ce este omenește posibil pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor românilor și a îmbunătăți în mod semnificativ calitatea serviciilor oferite de sistemul medical românesc. Pot să vă spun că am reușit să respectăm în totalitate calendarul de angajamente, toate măsurile planificate în domeniul sănătății pentru această perioadă fiind adoptate și se află în implementare.

Intervalul de timp în care am ocupat funcția de ministru al sănătății reprezintă pentru mine cea mai importantă realizare din cariera mea politică, având ocazia să lucrez efectiv la îmbunătățirea funcționării întregului sistem medical din țară, în beneficiul pacienților. Principala mea preocupare a fost aceea de a aduce serviciile de sănătate cât mai aproape de cetățenii țării și de a crea un sistem medical orientat spre pacient. La o evaluare obiectivă și fără patimă politică, se pot observa câteva progrese notabile în aceste direcții.

Agenda noastră trebuie să rămână cea dictată de nevoile oamenilor și de obligația supremă de a le menține sau de a le readuce sănătatea. Oamenii trebuie să simtă că accentul se pune pe ei, pe sănătatea lor, iar cadrele medicale trebuie să vadă că au condiții mai bune de muncă și că pot să-și dezvolte o carieră aici, în România. Voi sprijini cu toată energia activitatea Guvernului pentru a îndeplini aceste deziderate și obiective stabilite în programul de guvernare și voi rămâne dedicat țelului nostru comun.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Florian Bodog, senator de Bihor.

Și noi vă mulțumim, domnule senator.

DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian Dorel să poftească la microfon.

Bună dimineața! Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În primul rând, permiteți-mi să vă adresez un călduros salut cu ocazia debutului noii sesiuni parlamentare. Mă bucur să fiu din nou alături de dumneavoastră aici, în Senatul României, și să-mi continui activitatea parlamentară în interesul celor care ne-au votat și ne-au acordat încrederea lor.

Sunt deosebit de onorat de faptul că în cursul anului 2017 am avut ocazia să fac parte din Guvernul României și doresc să vă mulțumesc pe această cale tuturor pentru sprijinul acordat pe toată durata mandatului meu de ministru.

Cea mai mare provocare a mandatului meu a fost păstrarea echilibrului între gestionarea problemelor de zi cu zi ale ministerului și implementarea unei viziuni strategice de dezvoltare și de modernizare a sistemului medical. Pe de o parte, punerea în aplicare a programului de guvernare, axat pe interesul și nevoile pacienților, pe păstrarea medicilor în țară și pe dezvoltarea infrastructurii medicale, pe de altă

## **Domnul Cornel Popa:**

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de azi, 7 februarie 2018. Vă mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Invit secretarii de ședință la prezidiu, pentru a începe ședința plenului.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 7 februarie 2018, ședință condusă de subsemnatul, asistat de doamna secretar Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 74 de colegi. Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Cseke Attila, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere că avem și ședință comună cu Camera Deputaților, v-aș propune ca, după aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, să dezbatem primele trei puncte de inițiative legislative, urmând ca, după dezbaterea acestora, să revenim asupra... să urmeze raportul asupra petițiilor și apoi proiectele de hotărâre pe controlul de subsidiaritate.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră programul de lucru în varianta propusă de domnul...

Programul de lucru pentru astăzi, așa cum a fost propus de Biroul permanent: între orele 10.30 și 12.00, lucrări în plenul Senatului; ora 12.00, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Vă fac propunerea ca programul de lucru pentru astăzi să fie de la ora 10.30 la ora 11.45, pentru a avea timp să ne deplasăm la ședința plenului comun.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12–17 februarie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, declarații politice de la 9.00 la 10.30; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi, lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru de săptămâna viitoare? Nu sunt.

Atunci,

Vă rog, domnule senator Eugen Pîrvulescu. O intervenție la microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorilor PNL din Senat are următoarea modificare: domnul senator Iancu Caracota îl înlocuiește pe domnul senator Romulus Bulacu în cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Începem cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

La punctul 1 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere (L473/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, microfonul 8, domnule secretar de stat Robert Tudorache.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Energiei propune plenului Senatului respingerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013, motivat de faptul că aspectele privitoare la limitarea dreptului de delegare a obligației de constituire și menținere a stocurilor de urgență al operatorilor economici sunt reglementate de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2017, următorul proiect de lege pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Comisia economică și Comisia pentru transporturi au realizat un raport comun.

Îl invit la microfon pe domnul... Butunoi?... pe domnul senator Butunoi, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere asupra Ordonanței nr. 80. Ca atare, vă propunem un raport comun de respingere pentru votul Senatului de azi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc frumos. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Respingerea! Proiect de lege privind respingerea.

Cu 53 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege privind respingerea ordonanței a fost adoptat.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8... ( _Discuții la prezidiu.)_

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere (L511/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, domnule secretar de stat Robert Tudorache, microfonul 8, de la Ministerul Economiei. Aveți cuvântul.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere, în sensul precizării operatorilor economici cărora le pot fi delegate atribuțiile de stocare.

Restrângerea dreptului de delegare prin limitarea mulțimii operatorilor care ar putea accepta delegarea doar la acei operatori economici definiți în Legea nr. 360/2013 creează dificultăți în realizarea de facto a delegărilor, periclitând astfel îndeplinirea obligației României în privința menținerii unor stocuri minime de țiței și de produse petroliere pentru anul 2018.

Prevederile Ordonanței de urgență nr. 86 vor avea o aplicare limitată în timp, producând efecte doar până la intrarea în vigoare a Legii privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară și care va rezolva toate neconformitățile semnalate de Comisia Europeană.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru transporturi au elaborat raport comun.

Îl invit pe domnul senator Butunoi, microfonul 6, președintele Comisiei pentru transporturi, să prezinte raportul comisiilor.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța nr. 86 completează Ordonanța nr. 80, votată anterior..., respinsă anterior prin raportul de respingere propus de către cele două comisii... De această dată, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului acest raport comun de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Tánczos Barna, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Lunile trecute a fost o dezbatere aprinsă în Comisia specială cu privire la rezervele de produse petroliere și am vrea să știm: în ce măsură această ordonanță de urgență și legea care va aproba actul normativ influențează acele stocuri de iarnă care sunt necesare și obligatorii pentru a asigura buna desfășurare a activităților economice în România?

Am văzut că fluctuațiile de temperatură și iernile grele pot crea crize adevărate în industria petrolieră și în industria de producere a energiei electrice, pentru că ele sunt interconectate. Trebuie să știm în ce măsură aceste obligații care se transferă operatorilor economici sunt respectate și în ce măsură ele pot estompa efecte negative venite de afară, pentru că piața este comună în Uniunea Europeană, sistemele sunt interconectate și oricând o criză într-o țară membră, o țară vecină României poate să creeze crize sau deficiențe și în România. Poate nu acum, domnule secretar de stat, nu aici, în plen, dar aș dori un răspuns în scris, dacă se poate, la această întrebare: în ce măsură această ordonanță și legea care aprobă ajută România să creeze acele stocuri de iarnă care asigură buna desfășurare a activității economice în țară?

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Îi rog pe domnul secretar de stat și ministerul să rețină aceste întrebări, solicitări, să trimită un răspuns în scris atât domnului senator, cât și tuturor liderilor de grup din Senatul României.

Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II „Rákóczi Ferenc” (L26/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul inițiatorului, dacă dorește să susțină. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului...

În numele inițiatorului?

Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Microfonul 5.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul legislativ cu care... pe care-l dezbatem acum la acest punct are la bază reglementări constituționale, deci prevăzute în Constituția României, reglementări, prevederi legale din Legea nr. 1/2011 a educației naționale și Legea nr. 489/2009 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor..., toate acestea care prevăd dreptul membrilor unei minorități naționale, al unei comunități de minorități naționale la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea lor etnică, culturallingvistică și religioasă.

Județul Mureș este un județ în care și alte confesiuni istorice au deja unități de învățământ. Cei care aparțin de comunitatea romano-catolică reprezintă circa 30% din comunitatea maghiară, un procent de aproape 9% din populația județului. Acestea sunt motivele care stau la baza solicitării comunității locale, a elevilor și părinților de a decide asupra înființării acestui liceu, care a existat în perioada interbelică în România. El a fost desființat de regimul comunist odată cu desființarea unităților de învățământ care au aparținut cultelor, împreună cu toate celelalte.

Astăzi există o soluție temporară, care rezolvă în mod temporar, cum vă spuneam, această situație a elevilor, până la începutul anului școlar din septembrie, deci pe anul școlar 2018–2019 trebuie găsită o soluție.

Proiectul legislativ vine să găsească o soluție în acest sens și prevede înființarea acestui liceu romano-catolic, prin divizarea parțială a Liceului „Bolyai Farkas”. Circa 280 de elevi – și părinții lor – așteaptă ca această solicitare de a se educa la acest liceu să fie concretizată.

Mulțumesc.

Mulțumim, în numele inițiatorilor, Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru amendamentele care au întărit din punct de vedere profesional acest proiect legislativ și au prevăzut tot ceea ce Ministerul Educației și Guvernul, în punctele lor de vedere, au solicitat legat de acest proiect legislativ.

Vă rog să susțineți propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat din Ministerul Educației Naționale, domnul Petru Andea.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Andea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul înțelege că inițiativa legislativă răspunde nevoilor de educație și pregătire profesională ale unui număr mare de tineri din Târgu-Mureș și din arealul înconjurător. Adoptarea proiectului de lege însă necesită derogări de la Legea educației naționale, derogări care au fost formulate în punctul de vedere al Guvernului către comisiile de specialitate. Întrucât comisiile de specialitate și-au însușit punctul de vedere al Guvernului, introducând în textul legii derogările respective, Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, domnul președinte, domnul senator Pop, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 6 februarie 2018, analizând propunerea legislativă, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din comuna Tușnad, județul Harghita – da? –, la invitația domnului senator Tánczos Barna, cărora le spunem: „Bine ați venit în Senatul României!”

_Isten hozott_ !

Continuăm dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Chirteș. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă informez că ieri o instanță din România a emis o hotărâre definitivă prin care înființarea Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureș este ilegală.

Secția de contencios administrativ a Curții de Apel Târgu-Mureș a respins recursurile formulate împotriva hotărârii Tribunalului Mureș, care a anulat decizia emisă de inspectoratul școlar județean prin care s-a înființat Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș. Decizia emisă de Inspectoratul Școlar Județean Mureș și anulată de două instanțe românești prevedea înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș.

Hotărârea Curții de Apel Târgu-Mureș este definitivă.

Pe de altă parte, modificarea Legii educației naționale, prin care se prevedea posibilitatea înființării de unități școlare ale minorităților, între care se regăsea și cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureș, a fost retrimisă de președinte spre reexaminare în Parlament, procedură care încă nu a avut loc.

Stimați colegi din opoziție, prin ceea ce ne propuneți în amendamentele de astăzi forțați de două ori legea: în primul rând, ignorați faptul că Președintele României a retrimis o lege la reexaminare, în al doilea rând, propuneți o derogare ilegală de la art. 61 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Ce spune acest articol?

„Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare.”

Or, prin sentința definitivă de ieri a Curții de Apel Târgu-Mureș, s-a hotărât în mod clar că decizia Inspectoratului Școlar Mureș de înființare a acestui liceu este nulă.

Or, cu alte cuvinte, anulați și dumneavoastră cu bună știință prerogativele inspectoratului școlar de a aviza conform rețeaua școlară din Târgu-Mureș, pentru că aveți certitudinea că nimeni nu va aviza o unitate de învățământ prin încălcarea legii. Vă mai informez că Târgu-Mureș este singurul municipiu din țară care, de mai mulți ani, nu reușește să întocmească rețeaua școlară în calendarul legal.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu, din partea Grupului PMP.

Vă rog, aveți cuvântul, Microfonul 2.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

Stimați colegi, un astfel de proiect de lege nu ar fi trebuit să apară în Parlamentul României. Cu tot respectul pentru minorități, etnice, religioase sau de altă natură, astfel de proiecte de legi nu fac decât rău societății românești în ansamblul ei.

Partidul Mișcarea Populară consideră că nu poate să susțină un astfel de proiect de lege, atâta timp cât prin adoptarea lui se încalcă în mod flagrant o hotărâre judecătorească, are loc o ingerință într-o anchetă penală și, mai mult decât atât, se determină o modificare și un precedent nefericit, să spunem așa, pentru comunitatea din județul Mureș.

Aș dori să precizez că nicăieri în programul de guvernare nu am văzut înființarea unui liceu de asemenea natură la Târgu-Mureș și nici în altă țară. Și asta... Îi avertizez pe colegii din PSD că numai cu sprijinul lor ar putea trece un astfel de proiect de hotărâre... proiect de lege.

Mai mult decât atât, lucrurile sunt extrem de grave.

S-a încercat, stimați colegi, să ni se impună o sărbătoare națională de către comunitatea maghiară. Acum se încearcă să ni se impună o unitate de învățământ, mâine o să încerce să ni se impună alt lucru și, prin derogări și pas cu pas, o să vedeți că în anumite zone din România comunitatea românească devine minoritară și dezavantajată în raport cu o minoritate etnică, ceea ce nu cred că este normal, trebuie păstrat un echilibru.

Și readuc aminte un lucru: nu ar trebui să ajungem în situația în care să creăm mai multe tensiuni decât există deja. Deja situația este foarte tensionată, iar adoptarea unui astfel de proiect de lege, pe lângă faptul că va crea un precedent nemaiîntâlnit, duce și la încălcarea unei hotărâri judecătorești.

Gândiți-vă că printr-un vot încălcăm efectele unei hotărâri judecătorești. Gândiți-vă că printr-un vot ajungem în situația de a crea un lucru care nu ar trebui să existe. Trebuie ca fiecare dintre colegii noștri de aici, din Senat, să se gândească foarte serios înainte de a vota... cu „da” sau „nu”. Este problema fiecăruia. Numai că, repet, lucrurile trebuie mult mai mult dezbătute și mult mai mult discutate.

„Atâta autonomie la Sfântu Gheorghe ca și la Caracal!” Repet niște cuvinte pe care le știți.

În acest context, trebuie respins proiectul de lege... și aș vrea să spun că nici n-ar fi trebuit să fim puși în situația de a-l discuta.

Mulțumesc.

Grupul PMP va respinge acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule senator.

Huo!

Bine că ați citat sursa, ca să nu fiți acuzat de plagiat. Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2, din partea Grupului USR.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Este trist că astăzi am ajuns să discutăm și să votăm în Senat și în Parlament înființarea unui liceu, indiferent de tipul acestui liceu, pentru că aveam posibilități legale, sau existau, ca acest lucru să se facă pe alte căi.

Din păcate, s-a ajuns la această situație din cauza unor diferite interese de imagine, jocuri politice și negocieri politice. Ceea ce ar fi trebuit să discutăm, eventual, și ceea ce ar trebui să discutăm cu cel puțin aceeași energie și înflăcărare este calitatea educației care se va oferi la acest liceu și la toate liceele din România, indiferent de profilurile lor.

## Stimate colege și stimați colegi,

Vreau totuși, în acest context tensionat, să vă reamintesc un lucru: dreptul la educație al elevilor din România nu poate fi negociat. El există și este un principiu după care, cred eu, trebuie să ne ghidăm și să-l punem în față: interesul copiilor în toată această dezbatere.

Recomandarea de vot a USR este pentru votarea acestui proiect de lege, pentru că noi, dincolo de tot acest război politic, considerăm că există un drept și un interes al copiilor, al tuturor copiilor acestei țări, să aibă acces la educație, în

conformitate cu propriile opțiuni, ale lor și ale părinților lor, indiferent dacă aceste opțiuni țin de vocația, limba în care vor învăța copiii lor și alte asemenea opțiuni legitime.

Sperăm că pe viitor veți investi și vom investi cel puțin aceeași energie sau chiar mai multă pentru creșterea educației, calității educației în România, nu pe astfel de subiecte divizive.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

Din partea grupului PSD, domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Probabil, din dorința de a face cu acest prilej al dezbaterilor câteva declarații politice, unii colegi au spus și lucruri care fie n-au legătură cu subiectul, fie n-au legătură cu realitatea.

Mai întâi cu sentința judecătorească. Nu încălcăm nicio sentință judecătorească.

Așa cum s-a precizat, de fapt, și, poate că, dacă nu era o fractură logică sau de exprimare, s-ar fi înțeles că era vorba de faptul că Inspectoratul Școlar Județean Mureș nu putea înființa prin decizie o asemenea instituție școlară. Ăsta este motivul pentru care s-a respins... sau s-a admis, de fapt, contestația la decizie.

Am mai auzit și că am face o lege ilegală. Speram totuși – am mai spus-o de la acest microfon – să nu mai aud o asemenea exprimare: că dacă printr-o propunere se derogă de la o lege înseamnă că propunerea este nelegală.

Fac același apel la pilda lui Nastratin Hogea: „Îi rog pe cei care știu să explice celor care nu știu, pentru că eu am obosit.”

Mai fac o precizare, pentru că am făcut în vara trecută o deplasare în câteva localități cu populație românească din Ungaria. Vă informez pe cei care nu știți că există la Gyula, Gyula, cum îi spun maghiarii, Giula îi spun românii, liceu, școală, gimnaziu și cămin de elevi românesc „Nicolae Bălcescu” – Gyula.

Aș vrea să mai fac o precizare. M-am uitat în Constituția României și am vrut să verific dacă sunt scutiți de taxe și impozite cetățenii aparținând minorităților naționale. Am constatat că nu. Sunt plătitori de taxe la fel ca populația majoritară, căreia eu îi aparțin sau cel puțin așa consider.

Bănuiesc că există persoane ale căror puritate etnică și, eventual, credință religioasă absolută le fac să fie superioare, dar plătitori de taxe sunt toți. Copiii pentru care există angajamentul obligativității școlare până la o anumită vârstă sunt de toate etniile, așa cum se declară fiecare și așa cum decid părinții.

Întrebați-i pe cei din familii mixte cam cine ar trebui să decidă pentru ei, cărei minorități îi aparțin, în ce limbă trebuie să simtă, să gândească și să se exprime.

Vorbim de înființarea unei instituții de învățământ, a unei instituții școlare. Dacă în desfășurarea activității acestei instituții școlare se vor petrece abuzuri, vom aplica legea. Dacă se va folosi această instituție școlară pentru segregare, pentru discriminare, pentru separatism sau pentru intoleranță, vom aplica legea. Dar să înființăm o instituție școlară, un institut teologic romano-catolic mi se pare că este un lucru cât se poate de firesc. Poate este nefiresc să-l înființăm prin lege și să fie un caz special, care să nască atâtea dezbateri sau să ni se transmită amenințarea unor tensiuni, eventual, interetnice.

Le-ar cere celor care au altă confesiune decât cea majoritară să-și schimbe credința pentru a nu genera tensiuni?

De aceea, eu vă spun că grupul nostru parlamentar nu pentru angajamentele politice ale președintelui partidului, nu pentru a fi primit cu onoruri, că, dacă ar fi așa, aș face suficiente apeluri la memorie, cu vizite la Balvanyos, cu invitația adresată lui Tökes, cu decorarea lui Tökes cu Steaua României, aplaudată de unii care ne dau lecții astăzi – Tökes fiind, în opinia mea, un iredentist, un extremist și un antiromân –, grupul nostru susține această propunere legislativă pentru că ea ține cont, pe de o parte, de principii pe care toți ni le-am asumat, iar pe de altă parte pentru că inițiatorii au acceptat toate amendamentele și toate observațiile făcute de instituțiile statului, care sunt ale statului, indiferent de vremelnicele guvernări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Este o singură intervenție din partea fiecărui grup. Dacă sunt din partea celorlalte grupuri parlamentare? Din partea Grupului PNL? A fost.

Atunci, din partea Grupului UDMR. Domnul senator Cseke Attila.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu cred că e bine să dezbatem în plenul Senatului un asemenea proiect legislativ și să răspundem la întrebările care s-au ridicat, au fost formulate aici, de la această tribună. Parlamentul este organul reprezentativ și democratic în care trebuie să discutăm și aceste chestiuni.

Nici Grupul parlamentar UDMR nu își dorea ca acest proiect legislativ să trebuiască să fie formulat. Și noi ne doream ca această chestiune a înființării și funcționării acestui liceu să poată fi rezolvată la nivelul autorităților administrației publice locale.

Din păcate, istoria ultimilor trei ani ne arată că acest lucru nu a fost posibil, iar interesul copiilor, și al elevilor și al familiilor, și al comunității din care fac parte, este totuși mult mai important decât a avea declarații care pot fi catalogate ca fiind și politice.

În ceea ce privește sentința de ieri a Curții de Apel Târgu-Mureș, ea este dată pe o speță administrativă, legată

de un ordin al Inspectoratului Școlar Județean Mureș. Deci toată problema care a ajuns în litigiu este o chestiune de ordin administrativ.

Nu are nicio tangență cu acest proiect legislativ. Evoluția acestui proiect legislativ și a legii, care sperăm că va fi votată, nu este îngreunată de către această hotărâre a instanței.

Orice lege poate deroga de la alte legi și vreau să vă spun că aici s-a citit punctul de vedere al Guvernului. Eu am mulțumit, ca inițiator, Comisiei pentru învățământ, pentru că a făcut aceste modificări exact conform cu ceea ce a spus Guvernul în punctul de vedere, pe baza propunerii Ministerului Educației Naționale. Deci proiectul legislativ astăzi corespunde în integralitate prevederilor legale, cadrului legal existent în România pentru înființarea acestei școli.

De asemenea, legea prevede foarte clar că toate procedurile ce urmează după adoptarea și promulgarea acestei legi vor fi respectate conform prevederilor legale în vigoare în România.

Atât în ceea ce privește clasele preluate care dispun de autorizație de funcționare provizorie, cât și acreditarea lor în timp, dar și finanțarea școlii, și transferul cadrelor didactice, toate acestea sunt elemente care sunt prevăzute în proiectul legislativ foarte clar, că ele vor urma procedurile legale în vigoare în România, astfel încât, din punct de vedere profesional – și mulțumesc încă o dată specialiștilor de la Comisia pentru învățământ –, eu cred că avem de-a face cu un proiect legislativ care corespunde exigențelor legislației românești. Altfel, în mod sigur nu s-ar fi emis acest raport de admitere.

Mulțumesc.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Procedură!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Cred că au fost exprimate punctele de vedere din partea tuturor grupurilor parlamentare.

L-am văzut. Conform regulamentului, există din partea fiecărui grup parlamentar o singură intervenție. A vorbit domnul lider de grup. N-o să mai continuăm.

Domnule senator, sunt sigur că nu e procedură. Să nu faceți un abuz!

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Nu aveți de unde ști că nu este procedură!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog, domnule senator Bădulescu. Aveți cuvântul, microfonul 2. Pe procedură.

O să vă rog să-mi indicați articolul din regulament unde credeți că se încalcă o procedură.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Da. Da... acum...

O să fiu atent la dumneavoastră.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

Mai devreme, după ce mi-am încheiat pledoaria la microfonul Senatului, comunitatea ungară din Senatul României a ales să mă huiduie pentru un discurs.

Înființarea... Și asta este o problemă de comportament și de procedură... unul din colegi... Nu este niciun fel de problemă, suport lucrul ăsta..., dar același lucru se va întâmpla și la Târgu-Mureș, dacă în Senatul României s-a petrecut _. (Discuții în sală.)_

Stimați colegi de la PSD, aveți guvernarea, aveți o lege care permite înființarea unui astfel de liceu prin ordin al ministrului. Aveți posibilitatea să o faceți în mod legal. De ce trebuie să vină o astfel de lege în Parlamentul României?

Dacă vreți să vă asumați – și Grupul PSD a spus că susține acest proiect –, foarte bine: prin ordin al ministrului vă rog să o faceți, că sunteți la guvernare. De ce trebuie să veniți aici și să încercăm să dăm legi derogatorii de la o lege care până acum a funcționat cât se poate de bine?

Referitor la sentința judecătorească, aș vrea să-i întreb pe cei care cunosc: ce facem cu puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești? O ignorăm?

Eu aș fi sceptic că ar trebui să procedăm astfel. Nu e atribuția noastră, a Senatului, să înființăm direct o unitate de învățământ, indiferent de natura ei. Și atunci – adresându-mă în general minorităților, pentru că sunt colegi aici care au avut un comportament destul de nepotrivit –, cred că interesul comunității maghiare ar trebui să se îndrepte, în primul rând, spre a fi parte a națiunii române și a fi cu adevărat cetățeni ai României.

Mulțumesc.

În legătură cu propunerea – de procedură – de a se vota o lege organică astăzi, vă aduc aminte că nu am votat la program să votăm astăzi legi organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenția de procedură. Domnule senator Cseke Attila, credeți că e nevoie de intervenție?

Domnule președinte de ședință...

Vă rog, microfonul 2.

Am înțeles din punctul de vedere al colegului senator Bădulescu și, în mod evident, dacă a existat vreo exprimare din partea vreunui coleg de la Grupul parlamentar al UDMR în timpul discursului dumnealui, atunci eu, în numele grupului, îmi cer scuze și reafirm ceea ce am spus și la microfonul central: pentru noi, Parlamentul este instituția cea mai importantă, în care dezbateri de acest gen, inclusiv, dacă vreți, neînțelegeri pe un anumit proiect legislativ, trebuie să aibă loc. Aici este forul în care trebuie să dezbatem acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale.

A fost formulată propunerea ca astăzi, în conformitate cu regulamentul, să exercităm și votul pentru legi cu caracter organic, în speță această propunere legislativă.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...raportul a fost adoptat.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Imediat.

Deocamdată avem solicitare de listă, motiv pentru care rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Înțeleg explicația votului din partea Grupului PSD, Grupului USR, Grupului PNL, Grupului PMP și UDMR.

Rog Grupul USR... Domnul senator Vlad Alexandrescu a ridicat primul mâna.

Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul USR a votat astăzi în favoarea creării Liceului Romano-Catolic de la Târgu-Mureș.

Am avut în vedere, în principal, dreptul superior al copilului la educație, la întărirea identității lui și la libertatea religioasă.

Vă amintesc că Târgu-Mureș este una din zonele în care în trecut au fost tensiuni etnice – și acum îmi amintesc cu mare tristețe evenimentele din 1990 – și credem că numai prin dialog, prin toleranță, prin respectarea dreptului la educație, la identitate, la cultură, la libertate religioasă se pot aplana aceste tensiuni.

Votul Uniunii Salvați România nu are nicio legătură cu vreo negociere politică între partide, ci vine pe platforma politicilor sociale, a apărării drepturilor omului, pe care Uniunea Salvați România le-a apărat și le va apăra întotdeauna.

Aș vrea doar să amintesc, cu venerație, că Liceul „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș este una din instituțiile de învățământ cu cea mai îndelungată tradiție în istoria modernă a României...

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Chirteș, vă rog, din partea Grupului PNL. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, în conformitate cu art. 138 alin. (4), intervenția durează maximum trei minute.

Vă rog să vă pregătiți să încheiați.

...sunt personalități atât maghiare, cât și românești care au absolvit acolo. Aș vrea să-i amintesc pe matematicienii Bolyai Farkas și Bolyai János, dar și pe Petru Maior, personalități din Transilvania care au absolvit în acest liceu.

Faptul că astăzi se creează un liceu romano-catolic acolo este un mod de a omagia, de fapt, contribuția culturală a acestui liceu la edificarea modernă a societății noastre.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator, mai ales că v-ați încadrat în timpul de trei minute.

Din partea Grupului PMP, domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule senator, microfonul 2?

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Da.

## OK!

Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Votul exprimat de Partidul Mișcarea Populară nu are o legătură cu problematica de segregare sau alte asemenea exprimări, așa cum s-a vorbit mai devreme, așa cum a pomenit și colegul. Noi susținem dezvoltarea comunităților, indiferent de ce naționalitate discutăm, însă, de la momentul acesta până la a înființa o unitate de... peste, trecând peste legislația română, a fost mult prea mult. Motivația noastră stă pe baza legii existente, motivația noastră stă în ideea de a avea egalitate pentru toți cetățenii României, de a nu crea avantaje mai mult decât trebuie unei etnii sau alteia. Este constituțional și este un principiu constituțional de protecție a... și de nediscriminare a... pe criterii religioase sau etnice, pe care îl respectăm. Însă de aici trebuie să respectăm și dispozițiile unei sentințe, să nu ne amestecăm peste altă putere în stat, cum este autoritatea judecătorească, și să respectăm legile și procedurile pe care le avem în vigoare, fără a face derogări.

Asta stă în motivația votului și cred că ar fi fost suficient pentru toată lumea.

Câteva precizări care s-au spus aici, de la tribuna Parlamentului. Trebuie să știți, stimați colegi, că în Consiliul Local Târgu-Mureș structura este cam așa: 10 – UDMR, 4 – PSD, 3 – USR, polul care a aderat la USR, și 6 – PNL. Deci, iată, consiliul local, într-o majoritate covârșitoare, la nivelul consiliului local, putea să modifice acea rețea electorală pentru înființarea la nivel local a unității administrativteritoriale a acestui liceu. De ce oare nu s-a vrut? De frică? Pentru că au considerat că este o înființare ilegală? Deci cred că trebuie să avem în vedere doar șase consilieri locali ai Partidului Național Liberal în Consiliul Local Târgu-Mureș, din 23.

Și, în al doilea rând, trebuie să știți că, pe lângă Liceul „Bolyai”, mai există în Târgu-Mureș, în fiecare liceu, jumătate, în unele mai mult de jumătate, clase cu predare în limba maghiară, iar directorii plini și foarte mulți, obligatoriu, și directorii adjuncți sunt de etnie maghiară. Deci se respectă legislația și la nivel local. Nu cred că copiii au de suferit, n-a fost nicio respingere a unei clase de învățământ în limba maghiară la nivelul județului Mureș, oricâte clase se puteau înființa pe structura școlară existentă.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila. Microfonul central, da? Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea să mulțumesc, din partea inițiatorilor acestui proiect legislativ, aș vrea să mulțumesc formațiunilor politice din Parlamentul României PSD, ALDE și USR, care au susținut cu voturile lor aprobarea acestui proiect legislativ și sunt sigur că au făcut un lucru bun, care întărește dialogul dintre majoritate și minoritate, întărește necesitatea acestui dialog instituțional și am speranța că cei care astăzi s-au exprimat împotriva acestui proiect legislativ și au votat împotrivă, celelalte două formațiuni politice, în foarte scurt timp își vor da seama că au dat un vot greșit și că aici este vorba, într-adevăr, de comunitatea locală, care își dorește, conform prevederilor constituționale și legale, să aibă această școală.

Vă mulțumesc încă o dată.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Pop. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul central.

Timpul de intervenție este maximum trei minute, mai avem două minute.

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte.

O să vă rog, colegii, să fiți de acord să prelungim cu un minut.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Am votat pentru înființarea unei unități școlare, nu pentru desființare. Iar dacă mâine Grupul PMP, cu PNL, va veni cu o propunere de înființare a unui liceu agricol în comuna Nana, o să votăm și înființarea unui liceu agricol în comuna Nana, Călărași.

Cunosc problema liceului din Târgu-Mureș din 2015, atunci când eram ministru al dialogului social și când am văzut frăția extraordinară a aparatului central, a ministerului și a unui fost consilier prezidențial.

Ați adus astăzi în discuție o sentință judecătorească. Dacă nu era o complicitate între fostul consilier prezidențial al președintelui Traian Băsescu, ajuns secretar de stat în Ministerul Educației, alături de nouă funcționari ai Ministerului Educației, astăzi liceul funcționa. Nu este vina Consiliului Local Târgu-Mureș, din punctul acesta de vedere. Fapt pentru care toți cei nouă care astăzi sunt cercetați, doi demnitari, unul, abuz în funcție, celălalt, instigare la abuz în funcție, și nouă directori din ministerul Educației Naționale, complici la abuz în funcție, au făcut ca tensiunea să existe în județul Târgu-Mureș și, implicit, în municipiul Târgu-Mureș. Legea educației naționale, din punctul acesta de vedere, făcută în 2011, a creat această tensiune inutilă, inutilă.

Menționez că nu era scrisă în programul de guvernare al Partidului Social Democrat și al Coaliției ALDE înființarea

acestui liceu, pentru că este inițiativa parlamentarilor UDMR. Fapt pentru care votul de astăzi dă o șansă elevilor din Târgu-Mureș.

În calitatea mea de senator de Maramureș, vă spun că la noi, în Maramureș, funcționează două licee maghiare: unul în Baia Mare și unul în Sighetu Marmației. Avem un liceu ucrainean în Sighetu Marmației și nu este absolut nicio problemă. Dreptul la educație este garantat de Constituție și eu cred că puteam evita această discuție dacă cei care au făcut Legea educației în 2011 erau mult mai atenți.

Mulțumesc încă o dată pentru că finalizăm acest conflict. Din păcate, toți nevinovații, cei 11 membri ai Consiliului de administrație al Inspectoratului Școlar Târgu-Mureș, pentru că inspectoratul școlar a făcut chiar... a fost arestat o perioadă de timp, cei 11 sunt anchetați. Să fie declarați nevinovați și ceilalți, care, împreună cu președintele ARACIP-ului, astăzi, sunt anchetați ca și complici la abuz în serviciu, să finalizeze repede procesul, tocmai pentru a debloca situațiile de genul acesta.

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, încheiem dezbaterile la acest punct.

Fiind ora 11.47, încheiem lucrările plenului Senatului și ne vedem la ședința de plen comun.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.47._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084631]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 22/16.II.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei