Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 martie 2012
Declarații politice · respins
Korodi Attila
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
15 martie este Ziua națională a maghiarilor de pretutindeni, este ziua în care sărbătorim dorința de libertate, solidaritate, inițiativă, curajul poporului maghiar, dar și al tuturor popoarelor din Europa Centrală. Este ziua în care maghiarii de pretutindeni, astfel și comunitatea maghiară din România, îi comemorează pe Petöfi, Kossuth, Jókai, Széchenyi, Landerer, Gábor Áron, Tuzson János, Gál Sándor și alte personalități marcante ale tuturor popoarelor participante la Revoluția din 1848.
15 martie este sărbătoarea libertății. Inițiatorii Revoluției din 1848 au luptat pentru libertate. Astfel, în fiecare an de 15 martie, mă gândesc la ce înseamnă libertatea pentru omul de azi, pentru comunitatea maghiară în general și pentru comunitatea maghiară din România.
Libertatea este darul dat de Dumnezeu nouă, tuturor, indiferent de naționalitate, și trebuie să ne bucurăm de acest drept. Problema omului de astăzi este că nu mai trăiește în același sens de solidaritate, de respect pentru celălalt și de curaj precum cei din 1848.
Omul de azi este egoist, se gândește numai la sine, se consideră mai important, mai bun decât celălalt, indiferent dacă acela îi este vecin sau popor conlocuitor.
Spre deosebire de inițiatorii Revoluției din 1848, omul de azi vorbește mult și face puțin. Folosește vorbe mari, în loc să facă lucruri mărețe. Vrea să facă totul de unul singur, în loc să conlucreze.
Pe de altă parte, omul de astăzi folosește ca instrument dezbinarea, adică ceea ce se învață din cărțile de istorie ca principiu după care marile imperii își mențineau puterea, și aici fac referire la principiul _divide et impera_ . În loc să trăiască în spiritul libertății și al egalității, se dușmănește și denigrează prin atacuri aduse la valorile și tradițiile celuilalt. Și, ce e mai rău, se simte puternic și liber nu pentru că conlucrează în spiritul solidarității, nu pentru că-l respectă pe cel care trăiește alături de el, oricât de diferit ar fi, ci se simte puternic și liber doar dacă se situează într-o poziție superioară față de celălalt, doar dacă are ocazia să-și manifeste forța majorității absolute față de celălalt.
Cu ocazia comemorărilor prilejuite de ziua de 15 martie, mi-au venit tot mai des în minte versurile poetului maghiar Heltai Jenő: „Până când și tu ești mai liber ca altul/Nici tu nu ești încă liber, ești doar... rob mișel.”
Cred cu tărie că aceste rânduri ne transmit un mesaj la care trebuie să reflectăm cu toții în viața de zi cu zi, astfel încât să putem să fim liberi la rândul nostru. Să fim liberi la Cluj-Napoca, la București, la Belgrad, la Budapesta, la Bratislava, la Kiev, la Chișinău, la Sofia sau chiar în orașul meu natal, Miercurea-Ciuc.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .