Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Începem ședința consacrată declarațiilor politice. Pentru început îi dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează: „Nu modificați Legea recunoștinței!”. De fapt, este un mesaj din partea organizațiilor de revoluționari din zona de vest.

„Majoritatea reprezentanților asociațiilor de revoluționari, legal constituite înaintea înființării Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, vedem altfel revoluția și vă comunicăm: revoluționarii din decembrie 1989 reprezintă valori morale ale României.

Legea nr. 341/2004 este Legea recunoștinței care are toate pârghiile necesare pentru a îndrepta o greșeală imensă față de revoluționari, și anume infiltrarea unor impostori care au reușit să inducă nu numai oprobriul revoluționarilor, dar și pe cel public. Cerem să nu fie transformată Legea recunoștinței în bătaie de joc din cauza acelor impostori. Revoluționarii au ajuns subiect de interes, inclusiv de capital electoral.

În termenul legal de 1 aprilie 2009, toate asociațiile revoluționarilor timișoreni au contestat impostorii, fără a fi

primit până azi răspunsul legal. De atunci, am solicitat să nu se acorde plata retroactivă a indemnizațiilor acelora, ceea ce este valabil și acum.

George Costin, secretarul de stat PDL pentru revoluționari, a fost arestat și întrebăm: unde e analiza Guvernului României despre activitatea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor? Este necesară o verificare urgentă de către Corpul de Control al PrimuluiMinistru și un audit al inventarului material, uman și arhivistic. Acum este ilogic ca Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor să propună amendamente la Legea recunoștinței. Legea recunoștinței, așa cum este, trebuie respectată.

Noi am început revoluția în România și afirmăm: nu vrem schimbare, ci aplicare, căci nerespectarea legilor statului duce la haos. Există structuri care trebuie să funcționeze competent și nepartinic. Nu suntem reprezentați de altcineva decât de noi înșine. Timișoara este valoare națională și constituie multă simbolistică ce deranjează Capitala. Așa după cum n-am fost reprezentanți de George Costin, revoluționarii din zona de vest a țării nu sunt reprezentați nici de Teodor Mărieș din București, o persoană care n-are dosar de revoluționar, ceea ce înseamnă că, după lege, nu are calitatea de revoluționar, dar care are mari interese în modificarea Legii recunoștinței. Primii care ar fi în măsură s-o știe sunt tocmai asociații săi, cei din Asociația „21 Decembrie”, care n-au fost în stare să aibă ca președinte un revoluționar, conform legii. Nicio forță, inclusiv politică, nu e justificată sau îndreptățită să-și denigreze eroii naționali.

Azi, 16 martie 2012, noi, întruniți la Timișoara, nu acceptăm amendarea legii ca încercare a unui deputat al Partidului Democrat Liberal din Brăila, Viorel Balcan, care așa încearcă să schimbe sensul revoluției începute la Timișoara în decembrie 1989. Invităm pe oricine tentat în agresarea revoluționarilor prin modificarea Legii recunoștinței să se abțină. Țara are acum cu totul alte priorități. Constatând că acum, în Capitală, sunt intervenții în jurul Legii recunoștinței, dezbateri care nu sunt toate publice, în sensul creării unui precedent, ca un pas spre anularea Legii recunoștinței, și nu care ar aduce vreun avantaj societății, revoluționarii din zona de vest a României, semnatarii acestui mesaj, îl mandatează pe domnul deputat Niculae Mircovici, revoluționar timișorean, să reprezinte în orice demers necesar în relația cu Parlamentul ori cu presa revoluționarii din zona de vest”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Pető Csilla Mária, din partea UDMR.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Piața muncii și egalitatea de șanse”.

Principiul plății egale pentru muncă de valoare egală reprezintă o politică de gen ce a fost introdusă în legislația românească în anul 2002, prin adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați. Aceasta stipulează în articolul 4 lit. f) – „Prin muncă de valoare egală se înțelege activitatea remunerată care, în urma comparării pe baza acelorași indicatori și a acelorași unități de măsură cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoștințe și deprinderi profesionale similare sau egale și depunerea unei cantități egale ori similare de efort intelectual și/sau fizic”.

Diferența de remunerare dintre femei și bărbați persistă în continuare în țara noastră, în ciuda implementării politicilor europene de gen. Printre problemele existente amintesc:

• inserția greoaie pe piața muncii a femeilor aflate în situație sau risc de marginalizare;

• lipsa consilierii în ceea ce privește îmbinarea fructuoasă a vieții de familie cu viața profesională;

• participarea scăzută la activitățile economice care asigură autonomie și independență financiară femeilor;

• diferențele obiective pe planul caracteristicilor individuale (vârstă, nivel de educație, experiență dobândită);

• diferențe pe planul forței de muncă (profesie, tipul contractului sau condițiile de muncă);

• diferențe pe planul întreprinderii (sectorul de activitate sau mărimea acestuia);

• experiența contează, în general, mult pe piața muncii. Bărbatul posedă, în medie, mai multă experiență decât femeia, astfel, nivelul lui de remunerare va fi, în medie, de asemenea, mai ridicat;

• există practici discriminatorii persistente pe motive de

## sex;

• femeile se concentrează într-un număr mult mai restrâns de sectoare și de profesii decât bărbații, sectoare și profesii care tind să fie mai puțin valorizate și mai puțin remunerate decât acelea în care lucrează predominant bărbați;

## Mulțumesc și eu.

Din partea PDL, domnul deputat Mircea Lubanovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ca apărător al drepturilor omului – ce includ și drepturile consumatorilor, precum și drepturile creștinilor –, doresc să-mi exprim îngrijorarea față de practicile a două companii transnaționale producătoare de băuturi răcoritoare care fac afaceri și în România și care, potrivit ultimelor modificări ale legislației din statul California, Statele Unite, s-a dovedit că folosesc ingrediente cu potențial caracter cancerigen. Au apărut studii care indică faptul că acești aditivi ar fi la originea unor cancere și a sindromului de hiperactivitate din ce în ce mai frecvent la copii.

Se cunoaște că pentru a evita o etichetă de avertizare a consumatorului, așa cum o impune legislația din statul California, cele două companii transnaționale au decis să renunțe la un colorant – caramel –, considerat cancerigen de o asociație a consumatorilor din SUA. Este vorba despre compusul 4-metilimidazol (4-MEI) din coloranții caramel. Această modificare le-a fost impusă de noua legislație adoptată în acest stat, care obligă cele două companii, lidere pe piața băuturilor carbogazoase pe bază de cola, de a-și însoți produsele de un avertisment de tipul „Atenție! Produsul conține un compus cancerigen!”. În ianuarie anul acesta, în California, s-a luat această decizie cu scopul de a preveni riscurile asupra sănătății consumatorilor.

Despre substanța chimică respectivă se știe deja că afectează ficatul, plămânul, tiroida și compoziția sângelui, dar Administrația pentru Alimentație și Medicamente a Statelor Unite estimează că un consumator ar trebui să bea aproximativ 1.000 de cutii de băutură răcoritoare toată viața pentru a se expune acestor efecte. Chiar și așa, o asociație importantă pentru protecția consumatorilor din SUA cere în mod categoric interzicerea totală a coloranților caramel existenți în numeroase produse: siropuri, sosuri soia etc.

Având în vedere că una dintre cele două transnaționale s-a angajat, printr-un comunicat recent emis și în România, să modifice rețeta, solicităm companiilor respective să facă modificările necesare cât mai repede, pentru a nu pune în pericol sănătatea românilor.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ștefan Buciuta. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Etnicii ucraineni din România îl omagiază în fiecare an în luna martie pe marele poet ucrainean Taras Șevcenko care s-a născut la 9 martie 1814 și a murit la 10 martie 1861.

Nu mulți scriitori dintre cei care au dobândit recunoaștere mondială reprezintă simboluri pentru popoarele lor precum Taras Șevcenko, „un fiu de țăran ce a ajuns conducător în imperiul sufletului”, așa cum l-a descris un alt titan al literaturii ucrainene, scriitorul Ivan Franko.

Ideile și operele lui Taras Șevcenko au forță hotărâtoare în trezirea conștiinței naționale a poporului ucrainean, idei care nici până în prezent nu și-au pierdut din actualitate. Dacă ne amintim doar de cuvintele lui: „Uniți-vă, frații mei, vă rog și vă implor!”, înțelegem că numai prin unire, prin aceeași gândire, prin iubire de neam putem să ne edificăm, și nu doar ca națiune, ci ca să perpetuăm moștenirea noastră culturală.

Sărbătorirea Zilei Taras Șevcenko în întreaga lume ne demonstrează că acesta este un fenomen cultural nu numai pentru ucraineni, dar și pentru cei care iubesc cultura.

În România, etnia ucraineană cinstește memoria Marelui Cobzar prin adunări festive, seri literare, concerte, recitări de poezie în școli, cămine culturale, orașe și sate.

Datorită sprijinului primit din partea Secretariatului General al Guvernului și al administrației locale, Uniunea Ucrainenilor din România a dezvelit bustul marelui poet ucrainean în București, Negostina, Satu Mare și Tulcea, iar liceul ucrainean din orașul Sighetul Marmației poartă numele de „Taras Șevcenko”.

O mare manifestare culturală a avut loc anul acesta în localitatea Negostina, Siret, și la Paltinul, în județul Suceava, la care au fost invitați ucraineni din județele vecine, Botoșani, Maramureș, precum și oaspeți din Ucraina.

A participat poetul și omul politic al Ucrainei Ivan Feodorovici Draci, deținător al Premiului Național al Ucrainei „Taras Șevcenko”, al Premiului Internațional pentru Literatură „Antonovici”, fiindu-i, de asemenea, acordat și Premiul „Nichita Stănescu” pentru traducerea operei marelui poet cu același nume.

Vă mulțumim și noi.

Din partea Grupului de deputați fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Ioan Munteanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Despre maghiarii care nu se simt români”.

Au trecut mai bine de 20 de ani de când UDMR s-a bucurat și se bucură în continuare de privilegiul de a se afla la conducerea României, situație în care a știut să impună uneori tot felul de pretenții și să obțină mereu avantaje, unele dintre ele, ce-i drept, justificate. Obișnuiți să primească tot ceea ce le poftește sufletul, au cerut funcții în Guvern, în structurile administrative locale, inscripții bilingve pentru localitățile din Covasna, Harghita și din alte județe, predarea istoriei și a geografiei României în limba maghiară... În plus, conform legilor nescrise impuse de către politicieni, au decis ca drapelul secuiesc să fie arborat ca steag al județului Harghita, iar imnul Ungariei să fie intonat cu prilejul tuturor evenimentelor maghiarimii. Mai nou, vrând să verifice „loialitatea” partenerilor de guvernare, au decis să ceară, nici mai mult, nici mai puțin decât studii de medicină în limba maghiară la Târgu-Mureș! Încă un pas, mic dar sigur, pentru impunerea unor condiții și solicitări care încep să depășească orice închipuire.

Se vede prea bine că legea care guvernează activitatea liderilor UDMR este cea a șantajului politic pe care ei o folosesc pentru a-și apăra interesele, interese pe care le cunosc foarte bine – spre deosebire de colegii lor români – și prin care o minoritate a devenit majoritară în luarea deciziilor din România.

Câți dintre cei din regiunile din Europa locuite majoritar de români și-ar permite să facă uz de șantaj și de amenințări, câte din satele lor sunt inscripționate bilingv, câți dintre ei nu se feresc să vorbească românește de teama repercusiunilor? Maghiarii din România sunt oprimați?! Asta doar în mintea mai-marilor udemeriști, pentru că oamenii de rând o duc bine cu românii, trăiesc aceeași viață de privațiuni ca și ei și respectă legile nescrise ale conviețuirii în bună înțelegere. De ce ei sunt singura minoritate mereu nemulțumită, mereu gata să lanseze noi controverse și atacuri nefondate? Ar cam fi cazul să observăm că nu trebuie să-i judecăm pe maghiari după spusele și atitudinea conducătorilor, lucru dovedit de istoria noastră comună.

Mulțumim și noi.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Mihai Cristian Apostolache.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aduc în atenția dumneavoastră astăzi o situație incredibilă care se petrece în localitatea Drajna din județul Prahova.

În această comună, primarul PNL Gavrilă Mihai, reprezentant de frunte al USL-ului din zona Văii Teleajenului, se luptă cu propriii cetățeni. Da, este corect ceea ce ați auzit: se luptă cu propriii cetățeni.

În loc să lupte pentru interesele cetățenilor din Drajna, primarul Gavrilă Mihai duce un război pe viață și pe moarte în principal cu locuitorii satului Ogretin, care la alegerile precedente și-au permis să voteze altceva decât a dorit dumnealui.

„Auzi, conașule”, vorba lui nenea Iancu, „cetățenii au făcut altceva decât le-a spus dictatorul Gavrilă. Păi, pentru asta trebuie pedepsiți!”, și-a spus în gând, dar și cu voce tare întâiul cetățean al localității, și nu oricum, ci făcându-i să sufere pe copiii acestora, al căror păcat este acela că sunt copiii oamenilor care și-au permis să-l înfrunte pe atotstăpânitorul și atotștiutorul Gavrilă Mihai.

Pentru a le da o lecție celor care au altă opinie decât a sa, primarul Gavrilă s-a gândit că ar fi bine să închidă școala de la Ogretin, unde învață 97 de copii, că – nu-i așa? – doar copiii mai rămăseseră de lovit, în rest a lovit în toată lumea. A lovit în crescătorii de animale, cărora le-a impus taxe astronomice pe terenurile închiriate de la primărie, a lovit în cadrele didactice pe care le-a lăsat fără salariu, a lovit în adversarii politici, pe unii chiar excluzându-i din ședințele de consiliu local, iar altora călcându-le în picioare pur și simplu dreptul de a reprezenta interesele cetățenilor în forul deliberativ local, cum este cazul domnului Voiculescu Vasile.

Stau și mă întreb: după ce va lovi și în interesele celor 97 de copii din Ogretin prin închiderea școlii din acest sat, cu cine se va mai război. Înțeleg că la propunerea sa Consiliul local dominat de PNL a votat săptămâna trecută în favoarea închiderii școlii de la Ogretin. Probabil că acum se va lupta cu Inspectoratul Școlar Prahova, instituție care nu dorește închiderea școlii și care nu i-a acordat avizul de închidere.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Korodi Attila.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

15 martie este Ziua națională a maghiarilor de pretutindeni, este ziua în care sărbătorim dorința de libertate, solidaritate, inițiativă, curajul poporului maghiar, dar și al tuturor popoarelor din Europa Centrală. Este ziua în care maghiarii de pretutindeni, astfel și comunitatea maghiară din România, îi comemorează pe Petöfi, Kossuth, Jókai, Széchenyi, Landerer, Gábor Áron, Tuzson János, Gál Sándor și alte personalități marcante ale tuturor popoarelor participante la Revoluția din 1848.

15 martie este sărbătoarea libertății. Inițiatorii Revoluției din 1848 au luptat pentru libertate. Astfel, în fiecare an de 15 martie, mă gândesc la ce înseamnă libertatea pentru omul de azi, pentru comunitatea maghiară în general și pentru comunitatea maghiară din România.

Libertatea este darul dat de Dumnezeu nouă, tuturor, indiferent de naționalitate, și trebuie să ne bucurăm de acest drept. Problema omului de astăzi este că nu mai trăiește în același sens de solidaritate, de respect pentru celălalt și de curaj precum cei din 1848.

Omul de azi este egoist, se gândește numai la sine, se consideră mai important, mai bun decât celălalt, indiferent dacă acela îi este vecin sau popor conlocuitor.

Spre deosebire de inițiatorii Revoluției din 1848, omul de azi vorbește mult și face puțin. Folosește vorbe mari, în loc să facă lucruri mărețe. Vrea să facă totul de unul singur, în loc să conlucreze.

Pe de altă parte, omul de astăzi folosește ca instrument dezbinarea, adică ceea ce se învață din cărțile de istorie ca principiu după care marile imperii își mențineau puterea, și aici fac referire la principiul _divide et impera_ . În loc să trăiască în spiritul libertății și al egalității, se dușmănește și denigrează prin atacuri aduse la valorile și tradițiile celuilalt. Și, ce e mai rău, se simte puternic și liber nu pentru că conlucrează în spiritul solidarității, nu pentru că-l respectă pe cel care trăiește alături de el, oricât de diferit ar fi, ci se simte puternic și liber doar dacă se situează într-o poziție superioară față de celălalt, doar dacă are ocazia să-și manifeste forța majorității absolute față de celălalt.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Nicolae Bud.

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi,

Pentru început, aș vrea să vă fac mărturisirea că sunt de acord cu colegul meu, domnul deputat Ștefan Buciuta, în legătură cu declarația politică pe care Domnia Sa a susținut-o astăzi în Parlamentul României legată de memoria lui Taras Șevcenko, creatorul limbii moderne ucrainene.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziduri întristate”.

„Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda murindă, Zace palidă, vergină, cu lungi gene, voce blândă, Viața-i fu o primăvară, moartea, o părere de rău, Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare, Și din liră curgeau note și din ochi lacrimi amare, Și astfel Bolintineanu începu cântecul său.”

Poate recunoaște orice școlar această secvență eminesciană din „Epigonii”. La 20 de ani, Eminescu privea cu voluptate „zilele de-aur a scripturilor române”, cufundat ca într-o mare de visări dulci și senine. În jur, precum știm, colindau „dulci și mândre primăveri”, „oceanele de stele” se întindeau asupră-i, dar lăsând loc și „zilelor cu trei sori în frunte” și pentru „verzi dumbrăvi cu filomele”.

Eminescu privea cu încântare la poeții ce au scris „o limbă, ca un fagure de miere”. Pe Dimitrie Bolintineanu îl vedea printre ei.

Să revenim la cartea de citire din vremea noastră. Ea ne învață că tatăl poetului venea din Macedonia, dar mama cobora din Maramureș. Este și motivul care m-a îndemnat să ajung la Bolintin-Vale, locul său de naștere și punctul în care s-a întors să-și doarmă somnul de veci. Nu despre prolificul scriitor, nu despre marele gazetar și nici despre căuzașul pașoptist și unionist doresc a rosti câteva fraze, ci despre o adresă de pe hârtia târgului de azi, fixat între două râuri de câmpie, Argeș și Sabar, la doar 25 de kilometri de Capitală.

Aduc vorba despre o veche clădire de școală, care a găzduit în anii interbelici gimnaziul unic industrial ce purta numele scriitorului. După război, aici s-au ținut vreme de mulți ani cursurile liceului teoretic, singurul din întreaga zonă. S-a mutat peste drum într-un nou sediu. În ce-l privește pe cel vechi, Dumnezeu cu mila! Nu mai interesează pe nimeni de amar de ani. E ceva timp de când zidurile vechii școli, contemporană cu autorul legendelor istorice, pe care și cei din generația noastră le recitam pe la sărbători școlare, privesc cu ochii triști la scurgerea anotimpului.

## **Domnul Marian Sârbu:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât nu mai dorește nimeni să intervină, încheiem ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice și vă urez o zi bună.

„Bulgaria ne dă din nou lecții de economie, România dă doar lecții de populism electoral”

În timp ce în România, în primul trimestru din 2012, PIB-ul se va contracta atât față de trimestrul IV/2011, cât și în termeni anualizați, înregistrându-se astfel două trimestre consecutive de scădere a economiei și, deci, reintrarea în recesiune, Bulgaria anunță încasări mai mari la buget și intenția, în lunile următoare, de a reduce din nou fiscalitatea.

România intră din nou în recesiune, având numai în luna ianuarie încasări diminuate cu peste 200 de milioane de euro la buget, dar președintele Băsescu nu consideră scăderea CAS, așa cum ar fi fost firesc, ca fiind absolut necesară atât pentru mediul privat și impulsionarea pieței muncii, cât și pentru bugetul de stat, vlăguit de evaziunea ridicată, motivată la rândul ei de nivelul aberant de ridicat al fiscalității din România. Ce să mai vorbim despre scăderea TVA, atât de necesară?!

În același timp, în Bulgaria, lucrurile stau exact pe dos: încasările bugetare în primele luni ale anului au fost bune pentru bugetul acesteia, cu 200 milioane de leva (circa 100 de milioane de euro) peste nivelul planificat și, ca urmare a acestor rezultate, a decis ca în perioada următoare să recurgă la un nou plan de reducere a fiscalității. De ce? Pentru că vecinii bulgari au constatat, ca și românii pe vremea Guvernului liberal Tăriceanu, că scăderea fiscalității aduce venituri mai mari la buget, tocmai din creșterea economică creată de o astfel de măsură.

Președintele Traian Băsescu susținea la sfârșitul anului trecut că România are cea mai scăzută fiscalitate din Uniunea Europeană, uitând să ia în calcul și comparația cu Bulgaria, care a devenit cea mai atractivă piață pentru investitorii străini, și chiar pentru cei români, din cauza faptului că are în prezent o cotă unică de doar 10% și un TVA de 20%.

În anii trecuți, sub guvernarea PDL, susținută în Parlament de gruparea ilegitimă a UNPR, în timp ce economia românească era sufocată de tot felul de taxe și impozite, care mai de care mai stupide – vezi impozitul forfetar, care a distrus sute de mii de firme, sau creșterea fulminantă a TVA, dintr-un foc, la 24% –, Bulgaria atrăgea, ca un veritabil magnet, atât firmele românești, cât și firmele mari străine care se mutau cu miile peste graniță, încântate de fiscalitatea acesteia, cu mult mai redusă, precum și de birocrația semnificativ diminuată.

„Este nevoie de soluții viabile cu efecte pe termen lung, care să vizeze familiile monoparentale”

Statele Uniunii Europene caută în acest moment să comunice din ce în ce mai mult în vederea găsirii de soluții comune pentru îmbunătățirea calității vieții și a gradului de sănătate a populației. Multitudinea de probleme urgente, de nivel economic, financiar și educativ lasă uneori în umbră situații ce pot deveni problematice în viitor, cum ar fi schimbările demografice mai puțin vizibile, care vor avea efecte pe termen lung asupra societății europene.

Dacă scăderea ratei natalității și îmbătrânirea populației au fost deja puse în discuție la nivel european, statele membre UE, România nefiind o excepție, se confruntă cu o nouă situație, și anume creșterea continuă a ratei divorțurilor și, implicit, creșterea numărului de familii monoparentale.

Măsurile de protecție socială adoptate de guvernele statelor Uniunii Europene, inclusiv de țara noastră, au avut în vedere, de-a lungul timpului, susținerea familiei clasice și a cazurilor excepționale devenite tradiționale – văduvie, abandonul minorilor din rațiuni economice, încurajarea adopției copilului de către un cuplu, de preferință căsătorit. Foarte puțin este abordat și legiferat însă cazul familiilor monoparentale, care devin din ce în ce mai întâlnite în întreaga lume.

În majoritatea cazurilor de divorț, după cum o arată statisticile realizate la nivelul întregii Uniuni Europene, custodia copilului este acordată în mod tradițional mamei, astfel că familiile monoparentale conduse de mamă sunt cele mai des întâlnite, în special când copilul are sub 5 ani. În același timp, rapoartele de specialitate arată că aceste familii se confruntă cu o serie de probleme de ordin social și economic, consecințe care se răsfrâng asupra copiilor. Venitul mic și prezența redusă a tatălui în viața copilului îl expun pe acesta la o serie de probleme, în special la riscul inadaptării sociale, scăderea interesului pentru școală și dezvoltarea profesională, afectându-i viitorul în mod negativ. Chestiunea comportă consecințe importante la nivelul întregii societăți și al dezvoltării economice a țării pe termen mediu și lung.

„Cer mai multă înțelegere pentru micii întreprinzători” Întreprinzătorilor români li se aplică unele dintre cele mai multe controale ale instituțiilor statului din UE, toate sub pretextul reducerii evaziunii fiscale. În realitate, însă, una dintre țintele anunțate și de noul Guvern Mihai Răzvan Ungureanu este aducerea de venituri de cel puțin două miliarde de euro la bugetul statului. Cum? Șefii instituțiilor care se ocupă de controale au primit ordin clar de la primministru. Cei care nu reușesc să aducă bani, plătesc cu funcția.

Până aici totul sună bine. Ceea ce mă intrigă este faptul că în ultima perioadă se face abuz de aceste acțiuni, vorbindu-se din ce în ce mai mult despre realizarea unui plan la amenzi întocmai ca în vremurile pe care le credeam apuse.

Tot mai mulți agenți economici se plâng de faptul că organele de control nu fac absolut deloc activități de îndrumare sau de prevenire, limitându-se exclusiv la aplicarea de sancțiuni.

Doresc să fiu bine înțeles: nu pledez pentru toleranța față de cei care încalcă legea! Trăim însă o perioadă deosebită care ne obligă la un comportament responsabil. Să nu uităm că adevărata coloană vertebrală a economiei românești o reprezintă micii întreprinzători care au de înfruntat o birocrație excesivă, încât le este practic imposibil să nu greșească ceva.

În România, statul percepe mai mult de 300 de taxe, dintre care aproximativ 20 sunt fiscale, iar restul sunt parafiscale, adică aplicate punctual pentru autorizarea diverselor activități antreprenoriale. Pe lângă faptul că autoritățile care le percep sunt deosebit de ingenioase în a inventa noi impuneri de plată oamenilor de afaceri, acestea consumă și foarte mult din timpul plătitorilor. De aceea, fac apel la mai mult discernământ al organelor de control care riscă să producă efectul invers celui scontat.

Viitorul guvern are obligația să reducă birocrația astfel încât să se elimine arbitrariul din actul de control, iar interpretarea legilor să fie redusă la minimul posibil. Este inadmisibil ca agenților comerciali să li se spună că „trebuie să li se aplice o amendă.”

Actualul Guvern ar trebui să se concentreze pe marea evaziune. În acest sens, am atras atenția încă de anul trecut, din luna martie, în plenul Camerei Deputaților, că în urma unei interpelări trimise la sfârșitul anului 2010 ministrului finanțelor, solicitând informații referitoare la numărul de camioane cu legume care sunt taxate zilnic la punctele de frontieră, am fost uimit să aflu că în luna februarie 2010 au fost taxate la punctele de frontieră 3 camioane cu legume.

## „Ce vrea opoziția până la urmă?”

Ne aflăm de săptămâni bune în criză parlamentară provocată de partidele din opoziție. Scopul PSD și PNL+PC este, mai mult sau mai puțin declarat, de a se organiza cât mai urgent alegeri anticipate, dacă se poate și locale, și generale, și prezidențiale. Am mai declarat în fața dumneavoastră faptul că scăderea în sondaje a partidelor din opoziție determină un comportament politic complet haotic și cel puțin dăunător pentru democrația din România.

Pseudoliderii Antonescu și Ponta și-au asumat rolul de salvatori providențiali ai unei țări care nu îi cere. În sondajele umflate cu pompa, cei doi lideri au procente care nu le aparțin, au procente crescute doar din nemulțumirea îndreptățită a oamenilor față de măsuri economice dure, necesare în fața crizei.

Până la urmă, ce vrea opoziția? Se plâng că arcul guvernamental și Președinția nu le oferă dialogul. Cât fariseism! Nu numai că refuză orice dialog democratic în Parlament, refuză consultări cu premierul și cu președintele Băsescu. Mai mult, în lumina ultimelor dezvăluiri ale presei, cel ce se vrea premier, Victor Ponta, a refuzat să își asume responsabilitatea de prim-ministru al României. Lașitatea acestor lideri ai opoziției depășește comportamentul de șacal cu care deja ne-au obișnuit. Vor puterea, dar fără responsabilități, fără luptă, fără programe politice și economice. Opoziția vrea, practic, cadavrul puterii să le cadă în brațe.

Această declarație politică este destinată practic colegilor mei parlamentari din partidele din opoziție, acelor colegi care conștientizează politica dezastruoasă pe care liderii Crin Antonescu și Victor Ponta o duc pe scena publică. Intențiile celor doi lideri de carton, aparținând baronilor locali cu istorii vechi în devalizarea țării, este doar de a menține alianța contra naturii, USL, peste limita supraviețuirii politice, recte 50% în alegeri. Panica este totuși dată chiar și de sondajele lor proprii, în care se regăsesc undeva pe la 46%.

De aceea, fac apel la colegii mei parlamentari din opoziție să înceteze copilăreasca grevă de lux în care i-au băgat liderii lor de carton și să se întoarcă în Parlament pentru a dezbate legi vitale pentru România și cetățenii care i-au votat! Este suficient a reaminti doar legea energiei și ar trebui ca bunul-simț, atât moral, cât și civic sau politic-profesional, să vă îndemne, stimați colegi parlamentari, să vă impuneți autoritatea și să vă întoarceți la munca pentru care v-au girat cetățenii, și nu Ponta sau Antonescu.

„Diversiunea cea de toate zilele”

Vin în atenția dumneavoastră cu un alt gust amar lăsat de prestația președintelui din cadrul ultimei sale apariții televizate. Faptul că l-a ajuns disperarea pe al nostru președinte este un lucru bine cunoscut de toată lumea, la fel cum este bine-cunoscută și plăcerea sinistră a președintelui de a crea diversiuni și disensiuni între toate categoriile sociale.

Ba, mai mult, în frigul disperării care l-a cuprins, ultima carte pe care o joacă acum președintele este distrugerea USL prin diferite săgeți otrăvite aruncate înspre USL în mod constant. Printre hăhăielile-i bine-cunoscute, președintele nu a uitat să anunțe faptul că i-ar fi propus lui Victor Ponta funcția de prim-ministru, și ca toată treaba să fie cât se poate de veridică a prezentat și stenogramele ședinței respective.

Cei care mai au urechi să audă și rațiune să înțeleagă consideră declarațiile președintelui ca fiind inutile și vădit gândite să distrugă o uniune care prin toate mijloacele luptă să curețe țara de cancerul numit Traian Băsescu și Partidul Democrat Liberal.

Victor Ponta și USL au dobândit până în prezent înțelepciunea de a nu cădea în plasele aruncate de Traian Băsescu. USL nu-și dorește puterea cu orice preț, își dorește

să câștige alegerile în mod legitim prin programul pe care îl are și prin voința sinceră de a repara tot ceea ce această putere a distrus, iar timpul nostru abia acum sosește, pe când al vostru s-a încheiat de mult.

„PDL ia mâncarea de la gura copiilor ca să dea la clientelă”

Una dintre ultimele găselnițe, abuzive de altfel, ale Guvernului PDL este suspendarea ajutoarelor sociale pentru persoanele care nu și-au plătit impozitele și taxele locale. Această decizie a dus la o situație fără precedent în România: mii de mame beneficiare ale indemnizației pentru creșterea copilului sunt în imposibilitatea de a-și mai putea hrăni bebelușii, asta în condițiile în care sporul natural în România este negativ de câțiva ani buni.

Dar, cum guvernul PDL are o inimă mare, le-a dat posibilitatea persoanelor afectate de această măsură să-și plătească în termen de cinci luni impozitele pentru a-și recupera sumele a căror plată a fost suspendată. Mă întreb, lucru pe care actuala guvernare nu îl mai face de mult, în tot acest timp, mamele acestea cu ce își hrănesc și își îmbracă copiii?

Dincolo de partea aberantă a acestei decizii a Guvernului, indemnizația de creștere a copilului este un drept câștigat de mamele care în anul anterior datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

În concluzie, Guvernul nu face o favoare mamelor atunci când acestea beneficiază de indemnizația de creștere a copilului, ci mamele sunt cele care și-au câștigat acest drept prin muncă, un drept prevăzut și în Constituție.

Însă, pentru a-și ascunde incompetența, aparatul guvernamental pedelizat este în stare să creeze legi speciale care duc la un tratament abuziv, să calce în picioare Constituția, și toate acestea pentru a proteja acele firme private care sunt „scutite” de la plata datoriilor către stat, firme către care, într-o formă sau alta, însuși PDL are „datorii”.

În aceste condiții, sub pretextul economiilor la buget, statul ia de la gura bebelușilor hrana, economisind sume infime, dar în același timp, conform unui raport al experților britanici de la Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică, Ministerul Sănătății cheltuiește inutil zeci de milioane de euro pentru compensarea unor medicamente care nu ar avea ce căuta pe lista celor decontate de stat.

„Sănătate să ai, frate, dar ai bani?”

Declarația mea politică se referă la situația absolut mizerabilă în care se găsesc românii care nu se pot trata de afecțiunile de care suferă din lipsa banilor. Astfel, conform unei statistici realizate și date publicității de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), trei din patru români au renunțat în 2010 la îngrijire medicală din cauza lipsei banilor. Această cifră ar trebui să atragă atenția autorităților și să ridice multe semne de întrebare, mai ales că vorbim de milioane de români care nu au apelat la medic atunci când au fost bolnavi, de teama costurilor ridicate ale analizelor și medicamentelor și care, deși lunar își plătesc contribuția de sănătate, nu merg la un consult medical decât atunci când starea lor de sănătate se agravează.

În ceea ce privește categoriile de vârstă, 89,4% din tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani nu au mers la medic atunci când au avut nevoie. Acest lucru are un impact asupra societății, pentru că un om bolnav nu va avea aceeași contribuție la economia națională ca un om sănătos. Studiile arată că fiecare o sută de români pierd 16 ani de viață activă din cauza condițiilor precare ale sistemului de sănătate, iar această situație nu este una recentă. Conform unui raport făcut de Banca Mondială în anul 2005 privind sistemul de sănătate din România, gospodăriile cu venit minim pe economie erau de două ori mai dispuse să renunțe la îngrijire medicală decât celelalte. Femeile au renunțat mai ușor la îngrijirea medicală de care aveau nevoie la un moment dat, 74,9% din respondente declarând că nu au consultat un medic specialist din motive financiare.

Situația este îngrijorătoare cu atât mai mult cu cât are la bază principala problemă a sistemului sanitar: subfinanțarea. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății – 3,6% –, care este de două ori mai mic decât media europeană, de trei ori mai mic decât Franța, care se află în fruntea clasamentului alocând peste 9% din PIB, și sub media țărilor africane. De asemenea, la nivel european, România se situează pe ultimele locuri la capitolul cheltuieli cu sănătatea per capita, alocând 600 euro, în timp ce media europeană este de 1.800 euro.

„Revizuirea Constituției – pentru consolidarea democrației românești”

Revizuirea Constituției României reprezintă un deziderat determinant pentru consolidarea democrației românești și a statului de drept, astfel încât drepturile și interesele legitime ale cetățenilor români să fie recunoscute, garantate și efectiv protejate.

Revizuirea Constituției României trebuie să pornească de la trei premise esențiale: rezultatul referendumului din noiembrie 2009, invocând art. 2 din Constituția României, potrivit căruia poporul își exercită suveranitatea direct prin referendum sau indirect prin aleși, necesitatea de adaptare și adecvare legislativă din perspectiva statutului României de membru NATO și UE și eliminarea anomaliilor de cooperare instituțională la nivelul puterii legislative, executive și judecătorești.

Nu trebuie să cădem în capcana „dogmatică” a separației puterilor în stat, în sensul în care să fie exclusă orice ingerință a unei puteri în sfera de control a celeilalte puteri, pentru că, în definitiv, trebuie să recunoaștem, în coerența logicii constituționale, faptul că singura putere care poate

funcționa în regim de separație este în mod incontestabil puterea judecătorească.

De aceea, revizuirea constituțională nu trebuie să suspende controlul judecătoresc asupra actelor care privesc politicile fiscale și bugetare, tocmai pentru a impune echilibrul puterilor în stat și garantarea efectivă a drepturilor fundamentale ale omului, prin salvgardarea oricăror forme de abuz de drept în materie fiscală sau de proprietate din partea autorităților statului.

Modificarea constituțională trebuie să vizeze în mod direct trecerea de la bicameralism la unicameralism, reducerea numărului de parlamentari, de la 471 la 300, introducerea avizului obligatoriu al Curții Constituționale cu privire la suspendarea președintelui, eliminarea caracterului prezumției licite de dobândire a averii, imunitatea parlamentară, deficitul bugetar care nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut, iar datoria publică care nu poate depăși 60% din PIB, așadar teme majore pentru evoluția democrației românești și pentru consolidarea statului de drept.

„Procesul de reformare și modernizare a statului continuă cu revizuirea legii fundamentale”

În actualul context european, în care România este stat cu drepturi depline, prevederile constituționale actuale trebuie puse în concordanță cu directivele și tratatele ratificate. Înainte de a fi una dintre prioritățile Partidului Democrat Liberal, revizuirea legii fundamentale se impune ca o necesitate în ceea ce privește reașezarea relațiilor instituționale, respectiv, avem nevoie de o clarificare, o evaluare a raporturilor dintre Parlament, Președinție, Guvern și alte instituții ale statului.

Un nou text constituțional, raportat la realitățile curente și europene, se impune mai ales dacă este să fac referire la faptul că actuala Constituție nu o dată ne-a dovedit că este o inepuizabilă sursă de dezbateri politice și lasă loc interpretărilor legislative, practic nu mai reprezintă liantul firesc, dintre sistemul politic și sistemul public, adică nevoile și opțiunile suverane ale cetățenilor nu își mai găsesc soluționarea în textul legii fundamentale.

După cum menționam anterior, din momentul preluării actului guvernamental, ne-am asumat în fața cetățenilor un angajament ferm, și anume acela de a demara un amplu proces de reformare și modernizare a statului român în toate domeniile esențiale, indiferent că vorbim despre sănătate, educație, turism, agricultură, economie, administrație publică sau justiție. Modificarea cadrului constituțional, care să corespundă noului context instituțional românesc, contextului european și internațional, este practic o chestiune de curs firesc în evoluția societății românești, care se justifică ca urmare a reformelor statului.

Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că în 2009 întreaga clasă politică le-a mai promis ceva cetățenilor, și anume reducerea numărului de parlamentari și Parlament unicameral. Așadar, nu avem nicio justificare să nu respectăm voința românilor exprimată la Referendumul din 2009. Este una dintre promisiunile asumate de toate partidele politice, tocmai de aceea în acest proces de reformă constituțională se impune ca toți actorii politici să participe la acest proces fundamental de reașezare a sistemului constituțional.

„Reformă și neîncredere”

Nu este nicidecum o caracteristică a noastră, a românilor, de a privi cu scepticism măsurile de reformă demarate în anumite domenii. Oricine ar crede acest lucru ar comite o gravă eroare. Vă invit să analizați reacția cetățenilor italieni în fața reformei sistemului de pensii, a cetățenilor greci față de reformele fiscal-bugetare sau a cetățenilor francezi față de modificarea Codului muncii. Am putea chiar spune că românii sunt mult mai deschiși spre reformarea unor sectoare importante ale vieții economice și sociale și sunt în continuare dispuși să le susțină.

Ceea ce putem însă spune cu certitudine despre români este faptul că nu au avut poate suficientă încredere în susținerea reformelor demarate în România din ultimii douăzeci de ani. De multe ori, această neîncredere a fost și justificată, ea provenind din implementarea nu tocmai reușită a unor principii valoroase. Altfel spus, reformele s-au împiedicat în erori de implementare, umane sau logistice, mai mici sau mai mari, care au compromis însăși ideea de reformă.

În ultimii trei ani au fost demarate restructurări și reașezări fundamentale pentru cele mai importante domenii ale vieții sociale și economice din România. Reforma sistemului de pensii, de salarizare, reforma sistemului judiciar sau reforma din educație sunt mizele majore ale societății românești de al căror succes depinde în mod crucial modernizarea țării noastre.

Experiența mea de o viață, dedicată aproape în exclusivitate asigurării unor servicii de educație mai bune pentru copiii noștri, îmi spune că Legea educației naționale nu a fost decât primul pas în direcția unei educații mai bune și mai performante. Autoritățile abilitate în implementarea acestei reforme au însă obligația de a recâștiga încrederea românilor în termenul de reformă. Când spun acest lucru mă refer la faptul că fiecare direcție de reformă trebuie să fie atent monitorizată și orice ezitare a vreunui responsabil sancționată.

Părinții, elevii și studenții trebuie să recâștige încrederea în procesul de reformă, să fie informați mai bine și să poată conștientiza că toate eforturile din ultimii ani trebuie să fie în scopul asigurării unui proces educativ superior calitativ.

„Campania electorală PDL din perioada premergătoare Sărbătorii Învierii Domnului trece la un alt nivel”

Așa cum am semnalat în urmă cu ceva timp, PDL a dat startul campaniei electorale odată cu apropierea Sărbătorii Creștine a Învierii Domnului, folosindu-se de această perioadă binecuvântată pentru a mitui creștinii cu pelerinaje în locuri sfinte și mese gratuite, la pachet cu discursuri autoelogiative, antiopoziție și sugestii de a le fi răsplătit efortul, printr-o conduită favorabilă la vot. Înscrierile s-au făcut în birourile liderilor locali ai partidului, tocmai pentru a exista un contact direct și personal cu cel care acceptă beneficiile, în așa fel încât acesta să fie conștient că va exista și un revers al medaliei, un moment în care se va încasa prețul.

La ora actuală, s-a trecut la o altă etapă – vizitele din casă în casă, efectuate de liderii locali ai PDL, care au un pachet de oferte generoase și destul de diversificate pentru votanți: pentru cei care, din păcate sau din fericire, lucrează în instituții de stat, șantajul și amenințările sunt directe, fără ocolișuri sau menajamente. Celor vizitați li se oferă bani pentru fiecare persoană cu drept de vot care se obligă să voteze portocaliu, iar celor mai îndărătnici, care fac alergie la această culoare, partidul le dă recompense, pentru a rămâne pe la casele lor în zilele de vot. Drept garanție, li se confiscă cărțile de identitate, astfel ca mai-marii să fie siguri că neghina nu s-a strecurat printre „semințele bune”, care dau rod bogat la urne.

Pentru ca loviturile să vină din mai multe direcții, capii de la centru s-au gândit că, din nou, strategia „dezbină și cucerește” poate da rezultate bune, așa că președintele nostru a ieșit pe post ca să „dezvăluie” stenograma discuției de la Cotroceni cu liderii opoziției în care le-ar fi formulat propunerea de a-l numi pe Victor Ponta premier.

Analizând momentul, contextul și conținutul „bombei prezidențiale”, putem decela două variante care explică acest demers:

1. În cazul în care, într-adevăr, propunerea a fost rostită, trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la coerența și consecvența mesajelor președintelui. Să înțelegem că domnul președinte i-a propus funcția de premier celui pe care, până nu demult, îl califica drept „imatur și iresponsabil”, „copilot la mașină”, celui care „nu îi dă nimeni volanul”, deci este incapabil să ia țara în mâini? „Nu cred că are maturitatea să conducă Guvernul, nu în mandatul meu”, preciza suplimentar președintele. Același Traian Băsescu ne mai spunea că decizia cu privire la numirea lui Răzvan Ungureanu în funcție a fost luată la sfârșitul anului trecut, deci mult înaintea presupusei propuneri formulate opoziției, din februarie anul acesta. Să tragem concluzia, așadar, că actualul premier este doar un surogat al lui Victor Ponta, un produs de mâna a doua, a șaptea roată la căruță, care a prins castana, în absența acceptului opoziției?

„Umilința prezidențială”

La Cotroceni este jale mare: Președintele României plânge!

Dacă se gândește cineva că Traian Băsescu plânge de grija „poporului suveran”, se înșală.

Președintele își plânge singur de milă și, în încercarea sa disperată de a mai impresiona ultimii câțiva votanți rătăciți, amenință că își ia jucăriile și pleacă:

„În prima zi în care am plecat de la Cotroceni plec din viața politică, mi-a ajuns. Funcția de președinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilință a vieții mele. Am fost bun meseriaș, un om care și-a făcut meseria cu plăcere și cu demnitate, iar ce s-a întâmplat din 2007 încoace, jignirile de dimineață până seara nu au făcut decât să mă umilească”.

Sunt exact cuvintele președintelui, un președinte care se victimizează și care s-a transformat rapid din „jucător” în „președinte bocitor”. De la „dragă Stolo” încoace, Băsescu abordează tehnica plânsului cu ușurința unui actor profesionist.

A impresionat pe cineva această smiorcăială? Poate pe cineva care nu îl cunoaște și care nu trăiește realitatea zilnică din România.

Înainte de a-și plânge soarta, s-a gândit președintele câți români a umilit girând îngroparea milioanelor de euro în tot felul de proiecte portocalii inutile sau ciopârțindu-le salariile?

S-a gândit acest „șef de stat”, cum îi place să se numească, dacă bugetarii grași sau pensionarii nesimțiți s-au simțit umiliți de această catalogare?

Traian Băsescu a „primit” prea puțin față de cât merita să primească un personaj care a încercat să discrediteze instituțiile statului după cum i-a dictat interesul personal și imediat, care i-a „ciuruit” pe cei care nu erau pe listele portocalii și i-a umilit pe cei pe care ar fi trebuit să îi reprezinte.

Eu cred că românii respectă, și nu umilesc instituția prezidențială, dar nu pot accepta să fie reprezentați de un președinte care cunoaște numai legea bunului-plac, un președinte care se răzgândește de la o zi la alta și al cărui răspuns la întrebări incomode este hăhăiala caracteristică.

Există un motiv pentru care Băsescu ar trebui să se simtă umilit: nu a realizat nimic în niciuna din funcțiile publice pe care le-a ocupat de mai bine de 20 de ani!

„Terenurile agricole, sub presiunea străinilor”

Toată lumea cunoaște bogăția cernoziomului românesc și orice stat din lumea aceasta și-ar dori să-l aibă. Unii experți agricoli chiar au întocmit clasamente ale calității solului și rodniciei acestuia, în primele trei poziții aflându-se cel românesc, polonez și solul francez.

Cu toate acestea, nu mai putem contesta faptul că, la mai bine de două decenii de la căderea comunismului și reconstituirea dreptului de proprietate, sute de mii și chiar peste un milion de hectare de terenuri agricole continuă să rămână necultivate.

Mulți au dat vina pe slaba capacitate a fermierilor din România în a se dezvolta și extinde suprafețele cultivate. Alții consideră că tocmai fărâmițarea suprafețelor reprezintă unul dintre motivele unei slabe utilizări a terenurilor.

Din punctul meu de vedere, susținerea pe care Guvernul a acordat-o, mai ales în ultimii trei ani, prin intermediul subvențiilor la hectar plătite la termen nu poate fi însă invocată. Ceea ce cred însă că face ca agricultura să nu fie suficient de atractivă pentru români este incapacitatea acestora de a valorifica la un preț corect, stimulativ, produsele obținute. Stocarea producției și penetrarea chiar pe piața locală sunt marile dureri de cap ale fermierului român.

Fermierii sunt astfel constrânși fie să vândă producția la recoltare, pentru că nu au unde să o stocheze, fie să o vândă prin intermediari, care de cele mai multe ori câștigă mult mai mult decât producătorul, prin distorsionarea pieței.

Dacă agricultura s-ar transforma într-un business real, previzibil în venituri certe pentru fermieri, și mai ales profitabil, vă garantez că nu ar mai exista în România niciun metru pătrat neexploatat, necultivat.

Astăzi, când miza produselor agroalimentare a depășit cu mult atât problema energiei, a combustibililor sau chiar și unele probleme politice, piețele și investitorii străini „vânează” cele mai fertile terenuri, indiferent de poziționarea sau prețul lor.

Observăm cu toții că apetitul străinilor pentru terenurile agricole s-a intensificat, din Banat și până în Dobrogea, din Moldova și până la Dunăre.

„Actul medical din România”

În ultimii ani, cu zeci sau poate sute de milioane de euro plătiți din banii publici, altfel zis, din buzunarele pacienților, spitalele au fost utilate cu aparatură medicală, cu tehnică de ultimă oră de investigare și diagnosticare, dar oamenilor nu le este mai bine, nu sunt mai sănătoși. Pacienții continuă să moară în autosanitarele echipate necorespunzător sau chiar în spitale, înainte sau după intervenții chirurgicale de rutină.

Cauzele sunt multiple și complexe. Unele țin de indolența medicilor, insuficient stimulați de pacienți, altele țin de slaba acoperire a relației medic–pacient de către legislație, altele, cu o puternică componență obiectivă, țin de managementul defectuos din unitățile sanitare.

De multe ori este invocată lipsa banilor. Cu toate acestea, sumele care tranzitează prin sănătate sunt imense. Acest raport se întâlnește și în țările în care se operează cei mai înstăriți și mai populari români, cu deosebire că procentele sunt distribuite exact invers față de ceea ce se întâmplă la noi.

Cred că a venit vremea să recunoaștem că o principală cauză a extrem de proastei calități a actului medical din România o reprezintă indolența cu care noi, instituțiile statului, am tratat și tratăm condiționarea actului medical de către medic sau asistent, în funcție de „prestația” pacientului. De multe ori, salariile medicilor, care, oricum, au ajuns în

unele cazuri la 2 mii de euro pe lună, reprezintă simple venituri colaterale față de „atențiile” venite drept „mulțumiri” din partea pacienților.

Dacă sunt adevărate justificările unor medici care primesc aceste atenții ca să nu-i jignească pe pacienți refuzându-i sau, mai savant, pentru că stă în firea poporului român să-și arate _a priori_ recunoștința, este absolut obligatoriu să-i fixăm un cadru legal acestei „recunoștințe”.

„Acordul ACTA, revoluție în mediul virtual sau un pas către o societate orwelliană”

Chiar dacă Uniunea Europeană – care a suspendat ratificarea Acordului comercial de combatere a contrafacerii „Anti-Counterfeiting Trade Agreement”, ACTA și a trimis textul la Curtea Europeană de Justiție – va oferi prin Comisie un punct de vedere pe baza concluziilor Curții de Justiție Europene, Parlamentul European, dar și parlamentele naționale, trebuie să își facă o evaluare proprie. Nu este timp de stat prea mult pe gânduri, pentru că prin această dezbatere se va produce o schimbare de perspectivă, legală și de dezvoltare, care va fi, în opinia mea, revoluționară.

Acordul de schimb anticontrafacere și piraterie poate schimba radical, în funcție de varianta care va fi ratificată, viitorul internetului. Interesul pentru internet este foarte mare în România, pentru că asigură accesul la multă informație pentru o populație lipsită de mijloacele financiare ale Occidentului. Chiar dacă acordul se adresează tuturor produselor contrafăcute și pirateriei, și poate să aibă o influență pozitivă în aceste domenii, în domeniul internetului poate schimba cursul dezvoltării unor zone extinse la nivel global. Mai mult, există dezbateri extinse în cadrul ONU cu privire la gestionarea internetului, demersuri care vor genera tensiuni politice majore și care vor influența dezvoltarea economică viitoare.

Înțelegând necesitatea celor mai mari puteri de a-și proteja producția și comerțul cu mărfuri, dreptul la proprietate asupra propriilor creații și de a limita modalitatea unor economii de a se dezvolta prin furt de tehnologie, acest acord este un pas înainte într-un război geopolitic pentru care trebuie să cântărim avantajele și dezavantajele. Nu vorbim despre partea legală pe care obligatoriu trebuie să o respectăm în clubul select al națiunilor care respectă dreptul de proprietate și la un comerț corect, ci de a ne pregăti pentru o schimbare de perspectivă și de acțiune foarte complexă.

Acum, ce ne interesează mai mult este pericolul reprezentat de acest acord apărut de nicăieri în viața publică românească. Chiar dacă Uniunea Europeană, prin diferite organisme, recomandă procese ample de informare și consultare, o transparență totală pentru a se evita interpretări și acțiuni îndreptate împotriva individului, libertăților și drepturilor sale, fostul ministru PDL al comunicațiilor se întoarce dintr-o deplasare cu un acord semnat, despre care publicul nu știa nimic. Cam toți europenii au fost luați prin surprindere și unii au blocat procesul de ratificare, însă ridicăm din sprânceană la capacitatea administrativă a României de a comunica demersurile la care ne angajăm în plan internațional. Mai mult, noul ministru PDL observa doar caracterul vag al tratatului, când de fapt sunt mult mai multe motive de îngrijorare.

„Indiferența guvernanților față de situația copiilor bolnavi de inimă”

Ca urmare a contribuției financiare private a unor companii, fundații, oameni simpli, dar și a alocării de către Guvern a sumei de 1,7 milioane euro, s-au strâns banii necesari pentru amenajarea și asigurarea dotărilor necesare funcționării unei secții de chirurgie cardiologică, cu adevărat modernă și atât de necesară pentru salvarea vieților copiilor cu probleme de acest gen, în cadrul Spitalului „Marie Curie”. În total, investiția este de 3,5 milioane euro.

Acum un an spațiul era gata de funcționare. Departamentul are o suprafață de peste 500 m², cuprinzând o sală de cardiochirurgie, o sală de neurochirurgie, două saloane de terapie intensivă (6 locuri), un laborator de cateterism dotat cu singurul angiograf biplan cardiac din țară și toate spațiile anexe necesare pentru funcționarea conform standardelor actuale. În laboratorul de cateterism s-ar putea efectua intervenții complexe (investigare, diagnosticare și cardiologie intervențională), ceea ce ar crește eficiența tratării copiilor cu probleme cardiace.

Practic, departamentul există, dar copiii cu probleme cardiace congenitale nu pot fi tratați aici. Deși s-au aprobat 76 de posturi de personal medical, angajările nu se pot face. Pentru ocuparea posturilor ar trebui aplicat principiul la 7 persoane concediate, o persoană angajată. O regulă imposibil de aplicat, având în vedere faptul că Spitalul „Marie Curie” are deja un deficit de personal de peste 120 cadre medicale. Iată cum un spațiu utilat și amenajat la standarde moderne este sub lacăt din cauza indiferenței guvernanților.

Este de-a dreptul revoltător cum o investiție de acest gen nu își atinge finalitatea din cauza dezinteresului autorităților guvernamentale. Tot ceea ce trebuia să facă Guvernul era să asigure resurse bugetare pentru demararea angajării de personal și pentru asigurarea materialelor și substanțelor consumabile, cu atât mai mult cu cât, între timp, zeci de copii cu afecțiuni cardiace grave trebuie să își caute salvarea în clinicile din străinătate. Iată câteva cifre relevante: salariul pentru tot personalul din acest departament, pentru un an de zile, ar fi de 500.000 euro, costurile pentru operațiile și tratamentele în străinătate a 20 de copii se ridică la 600.000 euro. În Departamentul de cardiochirurgie de la Spitalul „Marie Curie” s-ar putea face aproximativ 300 de operații anual, numărul copiilor care pleacă în străinătate pentru intervenții chirurgicale pe inimă este până în 200, o operație la o clinică în afara României costă în medie 20.000 euro, în timp ce aceeași intervenție la Spitalul „Marie Curie” s-ar ridica la suma de 3.000 euro.

„România va adera la Spațiul Schengen în acest an”

Proiectul aderării României la Spațiul Schengen reprezintă unul din eforturile coerente ale politicii externe naționale. Aderarea la acest spațiu de liberă circulație este angajamentul pe care autoritățile române și l-au luat față de cetățenii acestei țări și partenerii săi externi. De aceea, în condițiile în care România a îndeplinit la timp toate condițiile necesare aderării, presiunea publică resimțită ca urmare a tergiversării luării unei decizii în acest sens nu poate fi decât îndreptățită. După cum a declarat și președintele Băsescu, proiectul european nu poate fi periclitat de atitudinea populistă a unui guvern și a unei țări, a cărei proprie istorie a reprezentat de-a lungul timpului tocmai ideea de toleranță, diversitate și libertate în Europa. Este vorba, desigur, despre Olanda.

Chiar și așa, semnalele de la Bruxelles ne sunt favorabile. Datorită progreselor semnificative în domeniul reformei justiției și al combaterii corupției, este exclus ca o decizie finală privind aderarea României și Bulgariei să nu fie luată până la sfârșitul acestui an. Mai mult, președintele José Manuel Durão Barosso, în întâlnirea cu Mihai Răzvan Ungureanu de săptămâna trecută, a declarat că România poate conta pe presiunile pe care le va exercita Comisia Europeană pentru ca o decizie să fie luată chiar mai devreme, până în luna septembrie. Astfel, ne bucurăm de un suport clar la Bruxelles, pentru a încheia negocierile privind aderarea noastră la zona de liberă circulație. Putem spune că zarurile au fost aruncate în această privință. România va deveni membră Schengen până ca acest an să se fi încheiat.

La nivel personal, mă bucură foarte mult felul în care a tratat premierul României, Mihai Răzvan Ungureanu, această problemă. S-a dovedit un actor politic foarte curajos și responsabil, iar cererea sa privind urgentarea rezolvării situației în care se află țara noastră este dovada clară a unei schimbări majore de atitudine. România nu trebuie să se mulțumească în postura de stat european de rang secundar. E țară membră cu drepturi depline și trebuie tratată ca atare. După prestația premierului la Bruxelles, am mare încredere în progresele care vor fi înregistrate de acum încolo în planul politicii externe.

„Traian Băsescu prezintă povești de adormit copiii la televizor”

Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică seara, într-o emisiune televizată că după demisia lui Emil Boc din funcția de premier i-ar fi oferit liderului PSD Victor Ponta mandatul de prim-ministru, însă a fost refuzat. „Eu am avut surpriza refuzului mandatului de prim-ministru când i l-am oferit lui Victor Ponta”, a afirmat Traian Băsescu, precizând că a făcut această ofertă în timpul consultărilor de la Cotroceni cu USL. Șeful statului a menționat că Victor Ponta nu i-a răspuns, dar că „în locul lui” prima dată a răspuns liderul PNL Crin Antonescu, iar apoi liderul PC Daniel Constantin. „Victor Ponta n-a spus nimic. A răspuns Antonescu și a răspuns ăla micu’, cum îi spune..., Constantin”, a mai afirmat Traian Băsescu.

Declarațiile șefului statului fac parte, așa cum am fost obișnuiți, din aceeași tehnică securistă a lui Traian Băsescu, prin care nu dorește nimic altceva decât să abată atenția electoratului de la temele importante din țară. Lansarea acestei povești cusute cu ață albă are de fapt rolul de a acoperi probleme extrem de delicate pentru guvernare, pentru PDL și pentru apropiați ai Președintelui României. Mă gândesc aici la intențiile Guvernului legate de sectorul energetic, la scindarea pe criterii etnice a UMF Târgu-Mureș și, nu în ultimul rând, la recentul scandal cu iz penal din jurul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Trecând peste neseriozitatea mesajului, chiar dacă ar fi adevărat că șeful statului l-a dorit în funcția de premier pe Victor Ponta, cum crede oare Traian Băsescu că această țară poate fi guvernată alături de un partid ostil și de o adunătură de trădători și traseiști politici care, împreună, formează în Parlament o majoritate nocivă României? USL va guverna însă numai atunci când Parlamentul va fi format dintr-o majoritate benefică, constructivă întregii țări, nu numai intereselor portocalii.

Pe de altă parte, după două luni, Traian Băsescu spune că l-a rugat pe Victor Ponta să fie premier, în februarie 2012, după demisia lui Emil Boc. Să presupunem că nu l-am auzit pe președinte când se lăuda, după învestirea noului premier, că se gândea și discuta despre varianta Mihai Răzvan Ungureanu la Palatul Victoria încă din decembrie 2011. Când oare a fost sincer domnul Băsescu? În momentul întâlnirii cu cei trei lideri USL sau atunci când îi ridica osanale actualului prim-ministru? Ori atunci când îl batjocorea cum îi venea la gură pe Victor Ponta?

„Codul fiscal trebuie să fie următoarea țintă a reformei din România”

În ciuda contestărilor, în ciuda protestelor și a opoziției cvasiradicale a celei mai mari părți a populației, Guvernul României a reușit să impregneze țării noastre un coridor de reformă absolut necesar progresului și dezvoltării societății românești. Reforma educației, a sistemului salarial, a sistemului de pensii, reforma sistemului de justiție sunt numai câteva dintre exemplele măsurilor, în cea mai mare parte nepopulare, care trebuie să conducă țara noastră către modernizarea dorită de noi toți.

Săptămâna trecută vă enumeram argumentele favorabile ale adoptării Pactului fiscal de către România și ajustarea fiscală necesară pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că simpla ratificarea a Tratatului fiscal nu va aduce automat mai multe venituri bugetare și o consolidare a acțiunilor Guvernului și o dezvoltare armonioasă a mediului privat. Pactul fiscal este o condiție necesară, însă nu și suficientă.

Consolidarea finanțelor publice din România depinde într-un mod crucial și de reformele legislative și instituționale interne, care, din nefericire, au rămas ancorate în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană.

Nu cred că trebuie să mai repet și eu faptul că, în ciuda unei poveri fiscale însemnate, România se află în continuare între statele cu cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în produsul intern brut, de aproape 33%, față de o medie europeană de peste 44%.

Paradoxul unei astfel de situații pornește atât de la instabilitatea legislației fiscale, cât și de la ineficiența sistemului fiscal în vigoare. Recunosc că și eu sunt uimit de faptul că, după opt ani de la adoptarea Codului fiscal, acesta a suferit peste 50 de modificări și completări. Mai mult, multiplele exceptări de la regulile fiscale generale au crescut atât de mult complexitatea acestuia încât și persoanele de bună-credință sunt în dificultate atunci când doresc să-și achite obligațiile fiscale.

În acest context, mi-aș dori ca, în perioada imediat următoare, toate forțele politice, precum și reprezentanții mediului de afaceri sau ai societății civile să înceapă o dezbatere amplă asupra unei noi structuri a regimului fiscal din România.

„Încălcări ale legilor în procesul de retrocedare a pădurilor”

În anii de tranziție, în procesul de aplicare a legilor fondului funciar, unele comisii pentru reconstituirea dreptului de proprietate au încălcat prevederile legilor funciare, determinând ca statul român să fie prejudiciat cu sute de milioane de euro.

În cea mai mare parte, procesul de retrocedare a terenurilor forestiere s-a încheiat. Printre cazurile nefinalizate încă, dar susținute cu ardoare de către solicitanți, se înscriu însă numeroase solicitări neîntemeiate legal, pentru care, în general, comisiile de reconstituire a dreptului de proprietate nu au dat hotărâre de validare. Cazurile menționate au ajuns însă pe rolul instanțelor judecătorești, obținând sentințe favorabile retrocedării, în unele cazuri rămânând definitive.

Situații de acest gen sunt multe la nivelul țării, fiind semnalate în județele Alba, Bacău, Bihor, Buzău, CarașSeverin, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea etc.

Dacă în situațiile întemeiate legal, foștii proprietari și moștenitorii acestora au, în general, conștiința dreptului de proprietate și a ocrotirii bunului restituit în proprietate – adică, în cazul nostru, pădurea –, în cele mai multe dintre situațiile de solicitare, contrar prevederilor legii, pădurea este privită ca o sursă imediată de câștig material, fie prin prisma valorii materialului lemnos, fie prin însăși valoarea imobiliară a terenului.

Realitatea ne-a dovedit că în multe astfel de cazuri pădurile au fost distruse, exploatate, brăcuite, procedându-se astfel la tranzacționarea repetată a bunului dobândit în scopul creșterii valorii imobiliare a terenului.

Analiza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate în cadrul comisiilor prevăzute de lege a relevat o serie de cazuri în care fie lipsea actul doveditor al fostei proprietăți asupra pădurii solicitate, fie nu se făcea dovada calității succesorale după autor sau fie terenurile erau solicitate de categorii de persoane juridice care nu sunt prevăzute de lege.

Cazurile de acest gen au fost semnalate și chiar centralizate, existând în acest sens evidențe în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniu: primării, prefecturi, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și în instituțiile din subordine, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, direcțiile silvice etc.

„Guvernul este contaminat de... mereuneză” Ce este mereuneza?

Este o limbă română foarte frumoasă, vorbită „ca la carte” de premierul MRU, grație căreia poți spune sau scrie, după caz, ore și, respectiv, zeci de pagini, epatând publicul fără a-i comunica nimic și trimițându-ți partenerul de dialog în corzi, cu zâmbetul pe buze, cu o lovitură sub centură, ori de câte ori te simți în pericol de a fi făcut KO. Dacă mereuneza nu s-a putut învăța niciodată în școlile de cartier, am putea bănui că este rodul anilor de studiu aprofundat în serviciul... serviciilor, unde, se știe, manipularea și intimidarea sunt ridicate la rang de artă.

Ori poate că exagerăm și mereuneza nu e nimic altceva decât limba care i-a inspirat lui Eminescu celebrele versuri: „...Când nimic nu ai a spune,/Înșirând cuvinte goale/Ce din coadă au să sune...”

La urma urmelor, dacă prin asta dorește domnul MRU să intre în istorie, îl privește! Pe noi ne îngrijorează altceva: mereuneza este... virală.

Puteți să vă convingeți personal, accesând http://www.cdep.ro/interpel/2012/r8359A.pdf.

Acolo veți găsi un răspuns... superb, semnat de cineva „pentru” doamna ministru Claudia Boghicevici, la o interpelare pe care i-am adresat-o... premierului, pe tema necesității reglementării finanțării activității comisiilor județene pentru protecția copiilor, tocmai pentru că actuala legislație a omis acest lucru.

Vă dau doar ultimul citat din documentul mai sus amintit:

„Legea-cadru nr. 330/2009 a fost elaborată în colaborare cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, care au solicitat eliminarea bonusurilor de această natură și, ca atare, nu au mai fost cuprinse în această lege.

Complexitatea situațiilor și a cazuisticii care este supusă permanent atenției și analizei CPC, precum și responsabilitatea pe care aceasta și-o asumă în raport cu deciziile pe care le adoptă în vederea asigurării interesului superior al copilului justifică o atenție specială față de modul în care este asigurată funcționarea acesteia.

Cu deosebită considerație...”

„Guvernul Ungureanu atacă dreptul la proprietate”

Printr-un proiect de act normativ, Guvernul României lovește în foștii proprietari deposedați în mod abuziv în timpul regimului comunist, suspendând pe o perioadă de șase luni despăgubirile în numerar. Lipsa resurselor este motivul invocat de către oficialii de la Palatul Victoria.

Deși Fondul „Proprietatea” a fost creat ca un mecanism și o instituție de natură să corecteze nedreptatea făcută proprietarilor de regimul comunist, actualii guvernanți aleg să vină cu măsuri care să îngreuneze și mai mult situația acestora. În anii de dictatură comunistă, deținerea de

proprietate devenise aproape o infracțiune, iar naționalizarea proprietăților se transformase într-o normă cotidiană. Tocmai de aceea, prin înființarea Fondului „Proprietatea”, foștii proprietari care primesc titlul de despăgubire pentru o sumă de până în 500.000 de euro ar fi trebuit despăgubiți în numerar, în vreme ce persoanele cu despăgubiri de peste 500.000 de euro ar fi trebuit să primească numerar și acțiuni la Fondul „Proprietatea”.

Decizia Guvernului de a amâna plățile pentru șase luni este cu atât mai păguboasă cu cât dreptul la proprietate în România a suferit încălcări și amânări timp de zeci de ani. În momentul de față sunt 38.000 dosare pe rol care își așteaptă soluționarea, iar această decizie este de natură să prejudicieze demersul petenților de a-și recupera un drept și un bun al lor.

Proiectul de act normativ încalcă prevederile art. 44 din Constituția României, care stipulează dreptul la proprietate privată al cetățenilor români, acest demers al Guvernului amânând despăgubirile celor deposedați abuziv de regimul comunist și care au așteptat ani în șir pentru a-și recâștiga drepturile. Nu este normal ca un partid care se pretinde a fi de dreapta să fie de acord cu încălcarea unui drept fundamental – dreptul la proprietate!

Mai mult decât atât, cred că bilanțul susținut de guvernanți vizavi de această problemă trebuia să conțină măsuri de eficientizare a activității Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, și nu măsuri de natură să încalce legea fundamentală.

„România, codașa Europei la reciclarea deșeurilor” Protecția mediului va fi una dintre principalele provocări ale secolului al XXI-lea, alături de asigurarea apei și hranei, de sănătate și de educație.

Uniunea Europeană este vârful de lance al luptei pentru protecția mediului, având cea mai avansată legislație în acest domeniu, dar, din păcate, și la acest capitol suntem printre codașii Europei.

Așa cum reiese dintr-un recent studiu al Uniunii Europene cu privire la reciclarea deșeurilor menajere, România se situează pe ultimele locuri între statele membre UE la capitolul reciclare. Conform studiului, 99% din toate deșeurile municipale din țara noastră sunt depozitate în gropi de gunoi, în timp ce media europeană este de 38%. Proporția reciclării este de numai 1% în România, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 42%. În țări precum Danemarca, Germania, Austria, Belgia rata de reciclare este peste 80%.

Deși au fost realizate multe încercări de îmbunătățire a situației în România, problema este încă de actualitate din cauza defectuoasei implementări a directivei-cadru privind deșeurile, dar și din cauza educației ecologice precare a populației.

Majoritatea depozitelor de deșeuri urbane din România sunt construite în anii ’60 și sunt supraîncărcate. Astfel, pentru aceste depozite vechi nu există proiecte și măsuri de remediere a poluării, singurul mod de a rezolva această problemă fiind închiderea lor. Societățile colectoare care activează pe piața românească acoperă mai puțin de 40 de orașe din țară și nu răzbesc în mediul rural, deoarece nu există infrastructură. În zonele urbane, containerele sunt destul de puține și de multe ori amplasate în locuri în care oamenilor nu le este la îndemână să aducă deșeurile. Încă nu am învățat că reciclarea ar duce la conservarea energiei și a resurselor naturale și la diminuarea poluării prin utilizarea în procesul de fabricație a materialelor rezultate din reciclare, și mai puțin a celor primare.

De asemenea, reciclarea ar crea locuri de muncă „verzi” și ar crește competitivitatea industriei manufacturiere căreia i-ar oferi resurse mai ieftine și avantaje economice pe termen lung.

„Prin agricultură putem să obținem maximum de «efect economic» și de «efect strategic»”

După ce prețurile benzinei și motorinei s-au majorat aberant, producătorii agricoli și distribuitorii au și o să aibă curajul să crească și ei prețurile cu 15-20% la carne, lapte și pâine. Evenimentul n-a rămas nesemnalat, cei din fruntea țării afirmând că, vezi Doamne!, creșterea prețurilor acestora este nejustificată.

Însuși președintele Băncii Mondiale a declarat că prețurile alimentelor pe plan mondial au crescut până la un nivel periculos, iar cele mai importante economii ale lumii trebuie să ia măsuri pentru protejarea săracilor. Acesta a numit prețurile ridicate și schimbătoare „cea mai mare amenințare la adresa săracilor din lume”.

Cu toată producția agricolă mare obținută în România în 2012, nu s-a ajuns la o scădere a prețurilor alimentelor, ci, din contră, au crescut.

Chiar dacă se anunță sfârșitul crizei, asta nu înseamnă că noi, românii, trebuie să ne bucurăm, în perioada următoare putând să ne așteptăm la o creștere masivă a prețurilor la alimente. În acest sens lucrurile merg foarte prost în România. Dacă vinovat este poporul român, atunci trebuie spus răspicat că responsabilă de vina poporului român este puterea actuală. Această putere iresponsabilă se face vinovată pentru că a jefuit economia până la disperare.

Dumnezeu a creat oamenii foarte diferiți, dar numai unii au vocație de conducători. Pe aceia trebuia să-i caute și să-i aleagă poporul român drept conducători, nu pe actuala putere, care i-a adus în zona foametei.

Singurul lucru sigur în România de astăzi este „riscul”, inclusiv riscul de viață. A devenit o adevărată aventură a trăi în România de când ne conduce actuala putere!

„Racolarea de primari a devenit politică de stat pentru PD-UNPR”

Cu mai puțin de trei luni înainte de data alegerilor locale, PD și UNPR au trecut, din nou, la o vânătoare furibundă de primari ai USL.

Pentru PD, un partid profund populist, care a uitat definitiv ce înseamnă practicarea metodelor corecte de campanie și de atragere democratică a electoratului, situația critică a scăderii lor în sondaje este compensată cu racolarea de aleși locali, pe bandă rulantă, considerând că aceasta ar fi singura lor salvare de la dezastru.

Șantajului practicat de principalul partid aflat la guvernare i-a fost atașată acum, ca o formă de atracție instant și de umflare, peste noapte, a numărului de primari portocalii, mita electorală, sub forma alocărilor guvernamentale, preponderent către aleșii PD-iști, dar și către cei vizați pentru înregimentare forțată în partidul tuturor promisiunilor mincinoase.

Deși premierul Ungureanu vrea să pozeze într-un politician modern și corect, care nu are în plan utilizarea metodelor guvernamentale subversive și șantajiste, acesta pregătește o hotărâre de guvern prin care se dorește deturnarea unor sume fabuloase de la Ministerul Dezvoltării și direcționarea lor pentru cumpărarea unor primari ai USL.

Se vorbește despre cinci–zece miliarde de lei vechi în două tranșe, una acum și una până la alegeri, pentru cei care ar trece în barca puterii.

Alocarea discreționară de fonduri publice pe criterii politice, șantajul și presiunea asupra autorităților locale dinspre putere au ajuns la un nivel fără precedent și au afectat grav funcționarea administrației publice.

Presiunile politice la care sunt supuși aleșii locali ai PNL, în special de către PD și UNPR, arată disperarea puterii, care nu mai are nicio limită și nu mai ține cont de nimic.

În ultima perioadă, PD și UNPR au ridicat la rang de politică de stat racolarea de aleși locali, făcând presiuni agresive, fără precedent în politica românească, asupra primarilor USL. Intimidare, șantaj, deturnare și alocare discreționară de fonduri, toate acestea au devenit un mod abuziv și antidemocratic de a face politică.

„Noi negocieri în conflictul cu Iranul”

Înaltul reprezentant al politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a trimis în Iran o nouă ofertă de negociere în numele Germaniei, Franței, Marii Britanii, dar și în numele Chinei, Rusiei și SUA.

Oferta este prezentată în numele tuturor puterilor cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU și UE – principalul motor economic al Europei. Data și locul desfășurării noilor tratative sunt în curs de stabilire, dar nu vor avea loc înainte de a doua jumătate a lunii martie, potrivit unor surse de la Bruxelles. Ultima încercare de soluționare a crizei pe cale diplomatică a eșuat în ianuarie 2011. Inițiativa noii runde de tratative aparține totuși Teheranului, fiindcă negociatorul-șef al Republicii Islamice, Saed Jalili, a fost cel care i-a propus doamnei Ashton reluarea dialogului. Totodată, Iranul s-a declarat între timp dispus să permită inspectorilor ONU accesul într-o bază militară în care există bănuiala că se desfășoară activități nucleare secrete.

Până acum discuțiile s-au dovedit sterile, fiindcă Teheranul nu a manifestat o reală voință de compromis. De această dată, mulahii iranieni nu vor mai reuși însă să tragă de timp, câtă vreme Președintele SUA, Barack Obama, a spus că oferă diplomației o ultimă șansă, cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Israelul se simte amenințat de un Iran dotat cu arma atomică, pentru că Barack Obama nu vrea să-și pericliteze realegerea în funcție la scrutinul din 6 noiembrie. Atacarea Iranului ar însemna scumpirea substanțială a petrolului, ceea ce ar anula timida relansare a economiei americane. În aceste condiții, regimul de la Teheran nu ar ezita o secundă să riposteze masiv la un atac israelian asupra instalațiilor nucleare. Urmările ar fi greu de anticipat într-o regiune aflată în plin proces de schimbare. Sigur este doar că Orientul Mijlociu nu are nevoie de un război care nu va avea câștigători, ci numai învinși.

„USL susține scăderea de urgență a CAS”

USL este de acord cu faptul că revenirea la salariile din 2010 ale bugetarilor trebuie făcută, deși noi credem că această măsură drastică, care a afectat grav veniturile salariale a milioane de români, dar și consumul, deci întregul mers al economiei, nici măcar nu trebuia luată.

Credem că această decizie ar fi putut fi mult mai corect suplinită de măsuri reale de reducere a cheltuielilor nefirești pe tot felul de proiecte costisitoare menite să avantajeze doar clientela portocalie, dar și de măsuri de reducere a fiscalității, contribuind astfel, în mod direct și susținut, la o relansare economică.

Considerăm că reducerea CAS reprezintă o astfel de măsură, care ar avea rolul de încurajare și oxigenare a mediului privat, motivat astfel pentru reinvestirea banilor economisiți, dar și cu un efect real, de energizare a pieței muncii.

România se află în acest moment din nou în recesiune, iar acest lucru se repetă deoarece politicile economice practicate de PD nu au contribuit, în niciun fel, la susținerea creșterii economice. PD a luat numai măsuri de austeritate, dar nu a găsit nici măcar o soluție care ar fi putut impulsiona creșterea economică și atrage noi investiții.

Reducerea CAS are un astfel de rol, corect și neinflaționist, care ar aduce beneficii atât angajatorilor, cât și angajaților și ar putea relansa și consumul.

Este un fapt demonstrat și invocat permanent, în ultimul timp, atât de marii economiști ai lumii, cât și de cei autohtoni – și o simțim și noi, românii, de prea multă vreme, în România –, că luarea exclusivă a unor măsuri de austeritate, fără oprire, nu are rezultate economice favorabile, iar pe termen lung efectele sunt din ce în ce mai defavorabile, fără contrabalansarea acestora cu măsuri menite să creeze locuri de muncă, să atragă investiții masive și să susțină inițiativa privată.

Ce să înțelegem din faptul că anunțul domnului Ungureanu în privința intenției sale de reducere a CAS a fost imediat anulat de cererea domnului Băsescu – proaspăt uns șef de campanie al PD-UNPR – de reîntregire a salariilor de la 1 iunie, înainte doar cu 10 zile de data alegerilor locale? Cumva că bunul mers al economiei românești este, din nou, doar la mâna președintelui, jucător de premieri și de viitor al românilor și al economiei?!

„Reducerea CAS este imperios necesară pentru economie”

Nu, România nu mai trebuie să aleagă între reducerea CAS și o revenire a salariilor la cuantumul lor de dinainte de tăierea din mai 2010. România nu mai are voie să întârzie în luarea celor mai rapide măsuri de revigorare a economiei.

Este deja o realitate statistică faptul că economia, în loc să-și repornească motoarele cu ajutorul politicilor guvernamentale, aceasta a fost și rămâne în bătaia vânturilor crizei, într-o degringoladă permanentă. De la o contracție a PIB-ului de peste 7%, în 2009, cea mai mare din Europa, de - 1,2% în 2010, și o creștere de doar puțin peste 2%, în 2011, în anul 2012 România se întoarce la recesiune.

Oare de ce țara noastră nu reușește să evolueze corect, adică să fie mereu în ascensiune, din punct de vedere economic și social, și nu face altceva decât să se întoarcă la sărăcie, falimente și un nivel de trai din ce în ce mai anemic?

Răspunsul este simplu, dar nefast, din păcate: deoarece guvernele PD-iste nu au luat, până în prezent, nici măcar o măsură benefică pentru revigorarea economiei și pentru susținerea mediului privat. Nu au făcut altceva decât să arunce întreaga povară a crizei în spatele cetățenilor, fie ei salariați, pensionari, mame sau persoane cu nevoi speciale.

Toate guvernele aflate sub comanda și asistența directă a domnului Traian Băsescu nu au făcut decât ce li s-a spus, _ad litteram_ , de către echipa FMI – președinte, iar rezultatele economice actuale sunt, din nefericire, o dovadă vie a faptului că toate deciziile luate, în sensul unei austerități continue, fără nicio gură de oxigen pentru mediul privat, nu au reușit decât să sugrume orice inițiativă privată, să respingă pe bandă rulantă investițiile străine și să mențină poporul român într-o sărăcie cruntă și din ce în ce mai acutizată.

Reducerea CAS ar fi însemnat un impuls real pentru piața muncii și pentru mediul privat. Astfel, creșterea economică ar fi putut fi stimulată dacă s-ar fi adoptat o variantă bună:

1. reducerea CAS la angajator, de preferat, deși mai greu de vândut ca mesaj electoral, permite angajatorului nu doar canalizarea banilor pe multiple canale, dar și amplificarea fluxului: poate direcționa bani către angajați, poate investi în actuala afacere, poate plăti arierate, poate investi suplimentar, poate angaja suplimentar;

„Solicitările protestatarilor din municipiul Cluj-Napoca (III)” Solicit, pe această cale, domnului prim-ministru, să rezolve, de urgență, problemele pe care le-au ridicat protestatarii din Piața Unirii din municipiul Cluj-Napoca.

25. Prevenția bolilor este mult mai ușor de realizat cu costuri mai mici și se referă la un set complet de analize anuale gratuite care să fie inclus în pachetul de bază și de care să beneficieze fiecare cetățean al României. Atâta vreme cât fiecare dintre noi plătește contribuții la asigurări sociale de sănătate, ca angajat, și în același timp plătește și angajatorul, considerăm că este necesară asigurarea unui pachet care să vină în depistarea bolilor, fiindcă odată instalată boala tratamentul ar costa mult mai mult.

26. La Roșia Montană să nu înceapă exploatarea până când nu sunt stabilite clauze clare prin care să fie specificată cota parte pe care ar primi-o statul român, dar și metodele pe care le va folosi firma care dorește să exploateze bogățiile subsolului. Este nevoie ca în urma lucrărilor ce vor avea loc la Roșia Montană să nu fie afectat mediul și să garantăm generațiilor viitoare aer și apă curate, fără cianură.

27. Pentru a asigura exprimarea corectă la vot a cetățenilor, în sensul de a fi aleși primarii și președinții de consilii județene în urma obținerii majorității voturilor, este nevoie de două tururi de scrutin la alegerile locale. Se va evita astfel un câștigător cu două sau trei voturi diferență sau 15–20% din opțiunile electorale.

28. Acordarea banilor tuturor celor păgubiți de FNI și care și-au obținut dreptul în instanță.

29. Reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază la 5%.

30. Modificarea Legii nr. 309/2002, iar cei care au lucrat în detașamente de muncă în timpul stagiului militar să beneficieze de:

– pentru fiecare lună lucrată în DGSM să primească câte 8 lei;

– să primească un bilet de odihnă și tratament de 18 zile; – să primească scutire de impozit pe locuință și pe maximum un hectar de teren;

– să primească 6 călătorii gratuite pe mijloacele de transport feroviar și cu mijloace de transport auto interjudețean;

„Anul Nou Piscicol”

Anul Nou Piscicol este sărbătorit fie de Sfântul Alexie (17 martie – „Ziua Peștelui”), fie de Sfântul Andrei Mrejarul, la Blagoveștenie (în noaptea de 25 spre 26 martie).

Ziua Peștelui este o veche sărbătoare tradițională din Dobrogea, zi în care pescarii mâncau pește crud pentru a fi feriți de cele rele. De obicei, luna februarie era dedicată

pregătirii sculelor de pescuit. Cei care sărbătoreau începutul sezonului piscicol de Alexii țineau toată ziua post negru, iar apoi mâncau un pește crud.

În cazul celebrării „Anului Nou Piscicol” pe 25/26 martie, ceremonialul era unul mai complex: se mergea la biserică, se sfințeau alimentele pe bază de pește și se împărțeau, apoi sfințeau sculele și bărcile, iar la final avea loc o masă tradițională la starostele pescarilor.

În ultima perioadă, aceste ritualuri nu mai sunt practicate de către pescari, deoarece situația pescuitului s-a înrăutățit, iar mare parte din populația Deltei Dunării a rămas fără posibilitatea de a-și asigura traiul de zi cu zi.

În acest an, obiceiurile și tradițiile practicate de „Anul Nou Piscicol” au fost prezentate prin exponate și preparate tradiționale de pește la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale și la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

Pe zi ce trece, sunt tot mai convins că prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu este un mit fals. Cât timp a fost șeful SIE, aflându-se în culise – la adăpostul secretomaniei care caracterizează un serviciu de informații – părea un om calculat și pregătit.

Acum, când Mihai Răzvan Ungureanu a intrat în scenă, lasă impresia unui filfizon de salon exersând arta conversației cu niște băieți de prăvălie, miniștrii din Cabinetul său.

Aducându-și probabil aminte că a fost cândva UTC-ist de frunte, printre primele măsuri luate de Guvern se numără amânarea acordării despăgubirilor celor deposedați de propriile case de către partidul pe care l-a iubit, Partidul Comunist Român.

Atenție, Mihai Răzvan Ungureanu pretinde că ar fi om de dreapta!

Prim-ministrul nu este decât o jucărie în mâinile dibaciului Traian Băsescu, care-l folosește pentru a menține PDL pe linia de plutire. Mihai Răzvan Ungureanu nu-și dă seama că s-a urcat într-o „barcă găurită” chiar de comandantul său, Traian Băsescu.

Asistând la multe seminarii despre spioni și diversiuni, fostul șef al SIE încearcă acum să pună în practică ce a văzut și a auzit, în speranța că va decredibiliza USL. Odată aruncă pe piață știrea că vorbește la telefon cu Victor Ponta, altădată vorbește că este membru al PNL autosuspendat. Sunt trucuri ieftine, copilărești, pentru care SIE nu că nu l-ar angaja director, nu l-ar pune nici măcar responsabil la popotă.

În curând, Mihai Răzvan Ungureanu va sfârși privind la unduirile duioase ale Elenei Udrea și visul său de mărire se va spulbera.

„Bani investiți aiurea de Ministerul Agriculturii”

România a fost și va rămâne o țară cu mari posibilități în domeniul agriculturii, putând hrăni cu ușurință până la 80 de milioane de oameni. România dispune de 14,7 milioane hectare de teren agricol, reprezentând peste 66% din suprafața țării.

Cu toate astea, România importă peste 60% din necesarul de produse agricole. Ca urmare a neglijării agriculturii în ultimii ani, oferta de produse agricole și alimentare indigene a devenit o problemă gravă, care ar trebui să preocupe toți factorii de decizie. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va avea în 2012 un buget mai mic cu aproape un miliard de lei, respectiv de 14,9 miliarde de lei, față de peste 15,9 miliarde de lei în 2011. Prețurile la care importăm produse agroalimentare sunt cu până la 40% mai mari față de cele la care vindem aceleași produse în afară. Anul trecut, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 3,9 miliarde de euro, în timp ce valoarea produselor importate s-a ridicat la 4,3 miliarde de euro, potrivit unei balanțe comerciale prezentate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, bazată pe datele Institutului Național de Statistică și ale Autorității Naționale a Vămilor.

Deficitul comercial – decalajul dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor – în sectorul agricol s-a ridicat astfel la 376 de milioane de euro. Cu toate că deficitul a scăzut cu 48,5% față de nivelul din 2010, acesta rămâne la un nivel îngrijorător, mai ales în contextul în care valoarea importurilor a crescut cu 498,3 milioane de euro în 2011, care a fost un an agricol excepțional, cu recolte peste așteptări.

Acest deficit este cauzat, în mare parte, și de diferențele semnificative dintre prețurile la care cumpărăm și cele la care vindem pe piețe străine aceleași produse. Spre exemplu, vindem semințe de floarea-soarelui cu 430 de euro/tonă și importăm același produs cu 39,5% mai scump, respectiv cu 600,6 euro/tonă. Mai mult, situația este agravată de faptul că semințele de floarea-soarelui ocupă locul al doilea ca pondere în totalul exporturilor românești de produse agroalimentare, cu 13%, fiind, totodată, pe a patra poziție după ponderea deținută în total importuri, cu 3%.

„Schengen – dreptul la egalitate”

Optimismul privind șansele de aderare la Spațiul Schengen nu poate fi umbrit de păreri și poziții ale altor state, care, sub o formă sau alta, se luptă cu aceleași probleme ca și noi: criză financiară, corupție, scandaluri politice și diplomatice.

România n-are nicio vină pentru amânarea aderării. E doar o amânare din motive politice, nu tehnice. Probleme cu justiția și corupția sunt în toată Europa, nu doar în România și Bulgaria, dar acum noi suntem cei vizați. E greu de spus dacă la noi problemele sunt mai mari sau mai mici decât în restul statelor europene. În urma raportului de evaluare din ianuarie am fost amânați din nou. În acest sens, avem nevoie de un armistițiu politic, să ajungem la un numitor comun pe Schengen, la o înțelegere, pentru a depăși acest „hop”.

Acordul în sine a presupus o serie de criterii, iar aceste criterii au fost îndeplinite de România. După cum ministrul de externe afirma, am făcut eforturi și cheltuieli însemnate, care au reprezentat economii pentru alte state aflate in interiorul UE.

Statutul de membru al UE ne dă drepturi și șanse egale, drept urmare este obligația UE față de un partener de a-i respecta și promova drepturile. Limita așteptării ne-a fost depășită cu aproape un an, chiar dacă președintele Comisiei Europene ne-a promis tuturor că va insista ca până în septembrie acest deziderat să fie realizat. El a afirmat că angajamentul Guvernului pentru reformă are toată aprecierea CE și a fost bine reflectat în raportul intermediar al Comisiei.

E de notat și de amintit faptul că Olanda este al treilea partener economic al României, iar atitudinea pe care o are față de aderarea noastră ar trebui să fie în consonanță cu raporturile politico-economice pe care le desfășurăm.

Numărul mare de europarlamentari care au votat în favoarea aderării României la Spațiul Schengen demonstrează încă o dată că țara noastră a îndeplinit toate criteriile de aderare și merită să facă parte din spațiul european de libertate, securitate și justiție. Votul favorabil reflectă încrederea parlamentarilor europeni în capacitatea noastră de a asigura securitatea frontierelor Uniunii Europene și de a gestiona la nivelul standardelor Schengen toate responsabilitățile ce derivă din statutul de stat membru.

„Urgent, deblocarea posturilor în învățământul universitar!”

În cele ce urmează, mă voi referi la situația delicată iscată în urma uneia dintre măsurile luate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării în 2009, și anume blocarea posturilor din învățământul universitar românesc.

Acest demers nu a făcut altceva decât să împiedice dezvoltarea resursei umane din universitățile noastre, ajungându-se, în prezent, la o adevărată criză a sistemului din acest punct de vedere.

Există o discrepanță flagrantă între, pe de o parte, prevederile noii Legi a educației, ce vizează îmbunătățirea funcționării sistemului de învățământ universitar în vederea ocupării unor poziții bune în ierarhia universitară internațională și, de cealaltă parte, menținerea unor măsuri care împiedică atingerea acestor obiective.

Măsura de blocare a ocupării posturilor de conferențiar și profesor în universitățile românești demotivează puternic resursa umană din sistem. Sunt multe cadre didactice universitare care astăzi îndeplinesc condițiile de promovare într-o funcție didactică superioară deși, cu siguranță, nu va exista o avalanșă de cereri de promovare în sistem, și aceasta din cauza aplicării criteriilor exigente prevăzute de legislația subsecventă Legii nr. 1/2011.

În ciuda apelurilor constante venite din partea conducerilor universităților, a comisiilor de specialitate din Parlamentul României, nici până în acest moment nu s-a luat măsura așteptată și, de altfel, promisă de reprezentanții MECTS de mai multe ori, de deschidere a sesiunilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

Stimați colegi deputați,

Solicit să depășim barierele născute din actuala criză parlamentară și să ne unim într-o singură voce pentru a determina Guvernul, MECTS să renunțe la o măsură contraproductivă și care va conduce, în scurt timp, la o situație dureroasă în sistemul de învățământ superior românesc.

„Diferențe semnificative de dezvoltare la nivel național” Din când în când, statisticile europene ne mai întorc cu picioarele pe pământ asupra diferențelor mari de dezvoltare dintre România și alte state ale Uniunii Europene. Zilele trecute, Comisia Europeană ne arăta că România are șase dintre cele 20 cele mai sărace zone din spațiul Uniunii Europene. Nu că nu am fi știut, însă arareori ne aducem aminte, mai ales atunci când facem comparații între standardele diferite ale nivelului de trai dintre cetățenii europeni.

Este evident că în ultimii douăzeci de ani cele mai puternic afectate zone ale României de restructurările economice au fost cele monoindustriale și zonele miniere. Aici, orice indicator economic sau social arată într-o lumină gri situația dificilă a cetățenilor: șomaj mare, de obicei cu două cifre, familii numeroase, cu mulți copii, dintre care nu toți ajung să urmeze cursurile școlii, absența serviciilor de sănătate, condițiile de viață grele, infracționalitatea mare, precum și migrația externă a forței de muncă.

În prima parte a anilor ’90, politica zonelor defavorizate, promovată în zonele miniere, și-a demonstrat atât ineficiența, cât și limitele. Eșecul unei astfel de politici este vizibil și astăzi, zonele defavorizate rămânând la același stadiul de dezvoltare ca în anii ’80.

Speranța unor intervenții guvernamentale puternice nu a dispărut nici astăzi pentru cetățenii români. Însă, cum însuși Guvernul trece prin perioade financiare dificile, este greu de anticipat că ceva se va schimba în perioada imediat următoare.

Pentru acest motiv, eu propun ca priorități fundamentale ale Guvernului României stimularea investițiilor străine directe în aceste zone, singurele capabile să creeze cu cea mai mare viteză noi locuri de muncă plătite decent.

De asemenea, fondurile nerambursabile care urmăresc creșterea coeziunii economice și sociale trebuie orientate cu precădere spre acești cetățeni și către viitorul copiilor lor.

Dacă nu vom reuși să asigurăm o dezvoltare armonioasă a României, în toate domeniile și în toate regiunile ei, degeaba ne vom bucura de ameliorările din statistici, care în cele mai multe cazuri ascund dezechilibre teritoriale mari.

„Violența domestică – educație și reglementare”

Violența domestică reprezintă „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru din aceeași familie care provoacă sau poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale sau psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”.

Provocarea unor stări de tensiune psihică, amenințările verbale, actele de gelozie, controlul vieții personale, interzicerea activității profesionale, privarea de mijloace economice ori de hrană sau medicamente, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, izolarea partenerului de familie, comunitate ori prieteni, privare intenționată de acces la informație sau ridiculizarea valorilor culturale, etnice,

lingvistice sau religioase sunt doar o parte dintre violențele domestice interzise prin noua Lege privind violența în familie.

„Dai în ea? Dăm în tine! Cu legea!” a fost mesajul din anul 2011 al „Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor”. Anul 2012 aduce reglementări importante în lege, iar sloganul din 2011 se înțelege la un alt nivel.

Problema existentă în acest moment este educația acestor persoane abuzate, informarea victimelor asupra drepturilor lor, asupra măsurilor pe care acestea le pot lua și, nu în ultimul rând, asupra oamenilor care le pot proteja.

Campanii de informare sunt necesare mai ales în mediul rural, unde acest flagel este foarte extins, iar populația de cele mai multe ori nu-și cunoaște drepturile legale.

Totodată, mediul urban reprezintă pentru victime un mediu nociv, deoarece rușinea, frica și mai ales dezinteresul oamenilor din jurul lor le fac să nu caute ajutor.

Mulți ziariști sau analiști invitați la talkshow-uri au afirmat că tragicul eveniment din data de 5 martie nu ar fi avut loc dacă Legea împotriva violenței domestice era în forma actuală. Totodată, nu poți determina sau prevedea acțiunile unui om aflat sub influența alcoolului și a altor substanțe. Din păcate, acest lucru va rămâne la nivel de speculație.

Aș dori să trag un semnal de alarmă în ceea ce privește intensificarea practicilor înșelătoare ale comercianților în relația cu consumatorii, fenomen care se poate extinde în perioada următoare, pe fondul apropierii sărbătorilor pascale și, implicit, al creșterii vânzărilor.

În perioada dificilă din punct de vedere economic pe care o traversăm, o bună parte dintre comercianți încearcă să-și vândă marfa, deseori de calitate îndoielnică, păcălindu-i pe consumatorii neavizați.

Practicile de care fac uz sunt dintre cele mai variate și includ deseori: comercializarea de produse sub sigla publicitară a unor campanii promoționale expirate, lipsa informațiilor privind durata ofertei promoționale sau limita stocurilor produselor din ofertă, oferte promoționale nereale, prin care consumatorii sunt induși în eroare și determinați să achiziționeze un anumit produs, fără a beneficia de un avantaj real, alimente expirate și nesigure, publicitate falsă, bunuri contrafăcute, loterii false și cumpărături de pe internet pe care nu le primiți niciodată.

Dintre toate aceste nereguli, aș spune că promoțiile îi magnetizează pe cei mai mulți dintre clienți, numai că o parte dintre acestea nici nu există cu adevărat, iar produsele se vând la prețul inițial.

Deși inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor fac față cu greu acestei avalanșe de încălcări ale reglementărilor privind protecția consumatorului, consider că și noi, clienții, trebuie să devenim mai exigenți, să ne expunem oficial problemele, întrucât, în prezent, mai puțin de 10% din cei care constată că au fost înșelați depun plângere.

Cu toate că există o serie de instituții care au responsabilitatea de a proteja consumatorii, este necesară o mai bună informare a cetățenilor vizavi de etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană care este lezată în drepturile sale de consumator. Atunci când știm cum trebuie să fie, care este prevederea legală privind respectarea drepturilor noastre, avem obligația să cerem respectarea acestor prevederi, și nu să așteptăm doar instituțiile de stat să ne protejeze acest drept.

Personal am achiziționat, ulterior sărbătorilor de iarnă, o sticlă de băutură răcoritoare pe al cărei dop era menționat faptul că sunt câștigătorul unui alt produs similar, aceasta deși data-limită de revendicare a premiilor expirase. Practic, deși campania promoțională se terminase, comercializarea produselor continua sub aceeași siglă publicitară, cu efectul inducerii în eroare a consumatorilor.

„Revizuirea Constituției nu este refren electoral”

Din când în când, mai ales când interesele de moment o cer, se readuce în discuție modificarea Constituției. Suntem acuzați că blocăm revizuirea Legii fundamentale, că opoziția nu vrea să schimbe nimic în Constituție. Cred că trebuie să fac câteva precizări. În primul rând, USL este de acord cu revizuirea Constituției, cu o condiție însă: ca această revizuire să fie făcută în interesul României.

Comisia specială pentru revizuirea Constituției a fost înființată în urmă cu aproape doi ani. Dacă nu știați că există o asemenea comisie, aflați acum. S-a întrunit această comisie, a dezbătut ceva? Nu! De ce s-a bătut pasul pe loc? Cred că ne poate răspunde mai bine la aceste întrebări domnul Daniel Buda, care conduce comisia cu pricina. În toamna anului trecut, același domn a anunțat că discuțiile vor fi mutate în Comisiile juridice ale celor două Camere. Îi rog pe colegii mei din Parlament să spună când au fost convocați ultima oară la o dezbatere pe această temă. Oricum, vă spun eu, nu s-a discutat nimic, nu s-a întâmplat nimic.

Am auzit diverși politicieni ai puterii care ne acuză că nu vrem să reducem numărul parlamentarilor. Știm că minciuna și hoția sunt armele de bază ale actualei guvernări, nu ne mai miră nimic, dar există o limită în toate și nu poți să spui cu seninătate asemenea neadevăruri!

Suntem de acord cu reducerea semnificativă a numărului de parlamentari, păstrând o normă democratică și europeană de reprezentare. Mai mult decât atât, am inițiat un proiect de lege în acest sens, proiect depus în Parlament de mai bine de o jumătate de an și care ar rezolva mult mai repede această problemă, pentru că poate fi votat printr-o procedură legislativă normală. Vom veni la dezbateri dacă cei de la putere sunt de acord să discute această lege. Actualizarea numărului de parlamentari trebuie oricum realizată în lumina rezultatelor recensământului.

Pe de altă parte, considerăm că este periculos pentru viitorul democrației în România să desființăm o Cameră a Parlamentului. Putem vorbi despre regândirea atribuțiilor Senatului, putem avea alegeri diferite pentru Cameră și pentru Senat, dar avem nevoie de două Camere ale Parlamentului. Dezavantajele unicameralismului țin de potențialele riscuri pentru democrație și de calitatea activității legislative: o reprezentare mai scăzută și mai puțin fidelă a voinței electoratului, o reflectare mai slabă a unui spectru cât mai larg de interese și aspirații, pericolul subordonării sau dominării Parlamentului de partidul care deține majoritatea sau de Guvern, plus scăderea calității și consistenței actului legislativ, în favoarea celerității.

„Un guvern susținut prin șantaj, presiune și troc”

Mai aveți vreun dubiu vizavi de independența deciziilor domnului prim-ministru Ungureanu?! Cred că deja, după numai o singură lună de mandat, este evident faptul că dumnealui nu are niciun cuvânt de spus în propriul său Guvern! A demonstrat acest lucru recent, arătându-ne în direct că nu are cheile niciunei decizii și că nu știe răspunsurile corecte nici pentru binele cetățenilor, nici pentru cel al economiei!

Zilele trecute, UDMR, buturuga mică din interiorul Coaliției aflate la guvernare, a demonstrat că face ce vrea și când vrea din marii și neclintiții PD-iști și a trecut la varianta hard în relația sa cu PD, șantajându-l pe față atât pe premierul Ungureanu, cât și pe greul Coaliției, PD-ul, cel ce se voia partidul-știe-și-hotărăște-tot!

Dacă UDMR nu mai vrea reformă în sănătate, președintele Băsescu n-are decât să-și pună tot poporul în cap și tot nu rezolvă ce și-a propus fără permisiunea UDMR!

Dacă același președinte Băsescu a venit, cu câteva zile în urmă, în Parlament și a clamat a mia oară necesitatea desființării județelor, a reducerii numărului de parlamentari, a adoptării Legii alegerilor parlamentare prin vot uninominal pur sau a trecerii la Parlament unicameral, dar UDMR nu dorește, asta-i viața, președintele Băsescu vorbește din nou singur! Iar dacă UDMR visează, peste noapte, așa, ca o decernare de premiu întâi pe covorul verde _,_ chiar înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale, înființarea unei facultăți în limba maghiară la Târgu-Mureș, fie ea și prin amestecul flagrant al politicului în autonomia academică sau prin încălcarea legislației în vigoare din domeniul educației, se face, în regim de urgență! Dar se face, bineînțeles, numai prin șantaj direct!

Săptămâna trecută, UDMR a amenințat Guvernul cu ieșirea de la guvernare, periclitând astfel încheierea intempestivă a mandatului domnului Ungureanu, și a boicotat lucrările Parlamentului, bătând cu pumnul în masa Coaliției că vrea, imediat, o universitate în limba maghiară!

Guvernul Ungureanu a hotărât imediat că o va face, dar, ca să nu pară totuși atât de presat, deși liderii UDMR ies în fiecare zi cu amenințări noi, o vor adopta după o perioadă de zece zile!

„«Noi a trebuit să trecem Titanicul fără să atingem icebergul»... Chiar așa?”

Domnul primar spunea acum câteva zile că a trecut Titanicul fără să atingă icebergul. Dumnealui poate că nu l-a atins, veniturile pe care le are i-o permit, însă zeci de mii de ieșeni s-au izbit în plin de facturile enorme la căldură.

După ce a avut în programul electoral și în 2004, și în 2008 drept prioritate scăderea valorii facturilor la agentul termic, domnul Nichita a dirijat ieșenii spre un impact financiar copleșitor, fără a efectua nicio manevră de evitare, ci doar strigăte neputincioase din tribună și aruncarea pisicii în curtea altora.

Facturile ar fi fost mai mici dacă accesarea fondurilor europene pe mediu ar fi fost făcută nu pe asamblarea unui filtru de 7 milioane de euro, ci pe retehnologizare, așa cum au făcut-o cei din Bacău.

De asemenea, instituirea unui program coerent de ameliorare termică a blocurilor ar fi fost de natură să scadă semnificativ cheltuielile pe căldură. Timișoara a accesat fonduri de 10 ori mai mari de la Guvern pentru un astfel de program decât Iașiul.

Scuza pe care ne-o tot flutură domnul primar este că face parte din opoziție și de aceea nu a avut niciun sprijin de la Guvern. Îi reamintim că și Bacăul, și Timișoara au primari din opoziție, dar probabil că sunt buni gospodari. *

## „Alimentele care ne pot ucide”

În condițiile în care opt din zece români prezintă intoleranță alimentară la cel puțin un aliment, iar trei din patru copii nu asimilează corespunzător laptele de vacă și albușul de ou, tragem un semnal de alarmă privind intoleranța la gluten.

Boala celiacă (celiachie, intoleranța la gluten sau enteropatie glutenică) este o boală digestivă cronică, datorată ingestiei de gluten, ce duce la împiedicarea absorbției nutrienților, vitaminelor și mineralelor la nivel

intestinal, prin antrenarea unei reacții imunitare anormale, ce duce la distrugerea atât a glutenului, cât și a mucoasei intestinale.

La persoanele celiace, ingestia de gluten antrenează o reacție imunitară anormală în intestinul subțire. Această reacție distruge nu numai glutenul, ca și cum ar fi periculos pentru organism, dar atacă și mucoasa intestinului. Concret, în ciuda unei alimentații sănătoase, persoanele celiace suferă de malnutriție.

„Cu privire la finanțarea alegerilor locale din 2012”

Prin OUG nr. 3/2012 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2012, Guvernul a decis ca alegerile locale să fie organizate la data de 10 iunie 2012. În acest scop, a fost alocată suma de 100 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, bani care vor fi direcționați în principal de către prefecturi, urmând a fi recuperați din bugetele locale, de la primării și consilii județene. Primăriilor și consiliilor județene care nu vor respecta ordinul Executivului li se va sista alimentarea bugetelor locale, cu cote defalcate din impozitul pe venit și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, acest lucru semănând mai degrabă cu un șantaj politic mascat și mai puțin cu preocuparea față de cheltuirea eficientă a resurselor publice.

Deși se știa de anul trecut că în 2012 vor fi alegeri – necomasate, din nefericire pentru strategiile politice ale puterii –, în proiecția de buget pentru acest an nu au fost prinse sume în acest sens, sumele fiind trase, acum, de la Fondul de rezervă. După cum se știe, la momentul respectiv au fost o serie întreagă de discuții privind acest aspect, însă Guvernul Boc a preferat să evite observațiile – în ideea că va reuși să comaseze alegerile –, deși știa foarte bine problemele bugetelor locale. Din punctul de vedere al administrațiilor locale, neglijat de către decidenții guvernamentali, ordonanța Guvernului nu ține seama de context: Executivul obligă practic autoritățile locale să facă niște cheltuieli fără a indica sursele de finanțare. Guvernanții „au uitat” că în unele județe un mare număr de localități nu au suficiente resurse financiare pentru funcționare – și cunoaștem problemele din toamna anului 2011, când în majoritatea județelor exista, în medie, o pondere de aproximativ 1/4 dintre localități aproape de faliment).

În aceste condiții, Guvernul a venit cu o presiune suplimentară, chiar contrară legii, am putea spune, deoarece Legea finanțelor publice nu permite mutarea unor sume de la un capitol bugetar la altul, până în trimestrul III al anului fiscal. Mai mult, prefecții vor fi cei care vor cheltui banii, iar primarii și președinții de consilii județene nu vor avea niciun cuvânt de spus, ci doar obligația de a returna banii Fondului de rezervă, de la care practic sunt împrumutați pentru a organiza alegeri.

În declarația politică de astăzi doresc să mă refer la noua garnitură a Guvernului Ungureanu, mai precis la veniturile acesteia.

O primă observație ar fi aceea că miniștrii actualului Guvern cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai bogați. Stai și te întrebi, și se întreabă și alegătorii, de unde poate un demnitar ministru cu puțin trecut peste 30 de ani să acumuleze atâta bănet, case și terenuri? Și te mai întrebi: oare ce servicii a prestat pentru partidul de guvernământ pentru a fi pus într-o demnitate publică așa bănoasă? Nu ai de unde să afli, dar ce se poate ști este ceea ce a aflat toată lumea din mass-media despre câștigurile acestor demnitari.

Nu mai departe ministrul actual de finanțe, ca să dăm un singur exemplu, a câștigat numai anul trecut o grămadă de bani, adică peste 200.000 de euro. Ce a putut face un tânăr de nici 35 de ani să câștige această sumă colosală? Răspunsul îl așteptăm de la dumneavoastră, colegii dânsului de partid.

Să câștigi, în România zilelor noastre, țară aflată într-o criză continuă, peste 17.000 de euro pe lună înseamnă că la nivelul ministerelor și al instituțiilor centrale nu există niciun fel de criză economică. Criza trebuie să o simtă cei mulți, cei cărora dintr-un condei, la ordinul Cotrocenilor, li s-au diminuat veniturile cu 25 la sută. Să nu mai vorbim despre cei din mediul rural, unde câștigul mediu se ridică la circa 100 de euro. Subliniez: o sută de euro, stimați colegi. După un simplu calcul, cu cei 17.000 de euro câștigați de marele demnitar de la finanțe, la sate trăiesc într-o lună circa 170 de persoane. Deci actualul ministru de finanțe a câștigat într-o lună a anului 2011 cât au câștigat 170 de muncitori necalificați. Este de necrezut.

Poate nu făceam referire la acest subiect dacă nu observam că marele nostru finanțist a făcut parte, în anul 2011, din cinci consilii de administrație: CEC-Bank, Eximbank, Fondul Proprietatea, Electrica și AVAS. Deci de la aceste instituții adună lunar cele 17.000 de euro. Dar știți, stimați colegi, care este aberația? Din cei 17.000 de euro, mai bine de jumătate, adică circa 8.750 de euro, proveneau de la CEC-Bank, instituție bancară deținută de stat. Or, se știe că majoritatea clienților de la această străveche bancă sunt cu venituri medii și submedii.

„Socoteala de la urne nu se va potrivi cu cea din Kiseleff” Cine l-a urmărit duminică seara pe Liviu Dragnea la „televiziunea de casă” a USL, n-a avut cum să nu remarce faptul că moderatorul îi ridica mingea la fileu cu fiecare întrebare, cu fiecare intervenție.

Și, cu toate astea, domnul Dragnea n-a părut să fie tocmai „în largul său”, mai ales când a venit vorba despre disputele din USL cu privire la candidații pentru alegerile locale. Deși inițial a susținut că nu sunt probleme, până la urmă, la insistențele moderatorului, a trebuit să recunoască faptul că sunt probleme la toate nivelurile și că vor fi cazuri în care se vor confrunta pentru aceeași funcție un liberal și un social-democrat.

Când a venit vorba despre Teleorman, Liviu Dragnea și-a recăpătat suflul și morga de atotputernic și atoateștiutor. Poate că moderatorul a crezut sincer în spusele lui Dragnea și l-a lăsat să peroreze fără întrerupere despre situația din Teleorman... Dar cei care cunosc cu adevărat situația din județ, printre care mă număr și eu, n-aveau cum să fie păcăliți de spusele celui care, în urmă cu patru ani, îi asigura pe militanții social-democrați că toate funcțiile de deputați și senatori din Teleorman vor reveni PSD. Dar s-a dovedit că și în politică „viața bate filmul” și PSD n-a câștigat decât 3 parlamentari din 9. De fapt, Teleormanul n-a câștigat nimic, pentru că niciunul nu prea a mai fost văzut prin județ de atunci.

Cred că mai degrabă liderul social-democrat încearcă să-și mobilizeze trupele după principiul „curaj găină, că te tai!”. Pentru că, exceptând municipiul Alexandria și orașul Zimnicea, unde se știe sigur care vor fi candidații, în rest situația este incertă. La Roșiori de Vede, disputele din cadrul USL s-ar putea să genereze un război fratricid la alegerile locale. La Turnu Măgurele, se încearcă convingerea actualului primar să candideze pentru al cincilea mandat, alt pretendent decât acesta neavând nicio șansă în fața candidatului nostru. La Videle, un fief tradițional al PDL, primarul nostru n-are contracandidați, iar la nivelul comunelor situația s-a schimbat radical în ultimii ani, și nu în favoarea USL.

De altfel, ultimele evenimente demonstrează că USL este în degringoladă, că n-are soluții, iar refuzul lui Victor Ponta de a accepta funcția de premier a confirmat faptul că șefii USL erau mai interesați de anticipate decât de scoaterea țării dintr-o eventuală criză politică. Coaliția guvernamentală a fost informată despre intenția președintelui și am așteptat reacția celor care au dorit să folosească electoral ieșirea oamenilor în stradă. Însă ei n-au făcut decât să confirme faptul că n-au alte soluții valabile pentru această perioadă și, conștienți că peste câteva luni oamenii vor fi din nou în stradă, de data asta împotriva lor, au refuzat propunerea președintelui Băsescu.

„Premierul patinator și tichia de mărgăritar”

Când președintele Comisiei Europene îți spune verde în față că absorbția fondurilor europene în România este „dureroasă” și că în mod normal, dacă s-ar desfășura după legile firescului, aceasta ar putea să asigure o creștere a PIB de aproape 2 la sută anual, ar trebui să iei atitudine din secunda în care te-ai întors acasă de la Bruxelles, având coada între picioare, în niciun caz să te ocupi de patinoare artificiale enorm de scumpe construite din fonduri de la bugetul de stat. Dar poate că noi, opoziția, și premierul României avem o înțelegere fundamental diferită asupra priorităților care ar scoate România din colțul la care a fost trimisă în Europa în ultimii patru ani.

Iar dacă Executivul tot are o poftă de cheltuit bani fără măsură pentru sprijinirea activităților sportive, ar fi putut măcar să se concentreze pe finalizarea investiției de la Sala Polivalentă din Craiova. Cred că toți locuitorii orașului au pierdut deja șirul anilor de când aceasta se află într-o perpetuă construcție. Am aflat săptămâna trecută că Sala Polivalentă va fi inaugurată „după alegeri”, termen care echivalează pentru craioveni cu „la calendele grecești”, pentru că, în definitiv, nimeni nu a spus exact care alegeri. De altfel, termenul finalizării construcției de la Sala Polivalentă este ca un fel de fata morgana – fenomen paranormal, vehiculat anual, dar niciodată atins.

Pentru cei care au pierdut șirul anilor de când un monument al sportului așteaptă să fie reconstruit, le reamintesc data de 19 noiembrie 1994, zi în care Sala Polivalentă a ars. Au trecut 18 ani.

Revenind la patinoarele premierului, nu pot să nu constat o oarecare ipocrizie. Pe de o parte, seceră proiectele doamnei Udrea de a construi bazine de înot, considerându-le o cheltuială inutilă, pe de altă parte, semnează practic o factură de 34 de milioane de lei din bani publici pentru un singur patinoar artificial amplasat la Poiana Brașov.

Trecând peste analiza oportunității unor cheltuieli bugetare pentru tichia de mărgăritar a proverbialului chel, ar trebui să îi aducă cineva aminte premierului că dacă România mai are totuși în istoria recentă campioni mondiali și olimpici la înot, la patinaj artistic poate face Guvernul performanță.

## „Carnetul portocaliu face să dispară incompetența!”

Corifeii din Partidul Democrat, în frunte cu domnul președinte Traian Băsescu, secondat de doamna Elena Udrea, vorbesc pe la toate colțurile, oriunde găsesc pe cineva să-i asculte, despre incompetența oamenilor din USL. În paralel, partidul prezidențial se dă de ceasul morții să convingă primarii PSD și PNL să candideze la viitoarele alegeri locale sub sigla democraților. Cum ar spune nenea Iancu, „curat democrație” să încerci să-ți „completezi” jalnica garnitură de aleși locali cu „incompetenții” din USL!

Era de așteptat ca PD să încerce să racoleze primarii și viceprimarii buni gospodari aleși sub sigla PNL sau PSD, dar în aceste zile campania de racolare a atins cote inimaginabile. Amenințări discrete, alocări uriașe de bani

pentru a astupa trei gropi sau pentru a pietrui o uliță, controale „concentrate” la firmele rudelor, nimic din arsenalul șantajului nu este uitat în încercarea disperată de a găsi oameni dispuși să candideze din partea PD.

Ce mi se pare ciudat este faptul că în timp ce liderii locali ai PD au pornit asaltul asupra primarilor, liderii naționali nu contenesc cu jignirile la adresa membrilor USL. După ce au cheltuit milioane de euro într-o campanie de denigrare a parlamentarilor opoziției, distribuind sute de mii de fluturași și afișe, după ce i-au caracterizat pe liderii USL ca leneși, somnoroși și chiulangii, pediștii au început să se exprime și mai puțin elegant când vine vorba despre adversarii politici.

Acum membrii USL sunt incompetenți și lipsiți de curaj. Păi dacă așa stă treaba cu liderii Uniunii, oare de ce vrea PD să fure primarii unei alianțe politice formată și condusă de incompetenți? Se vede treaba că acești incompetenți sunt considerați de PD ca fiind o șansă de salvare a partidului de la dezastru. Liderii PD speră că „primenirea” membrilor prin racolarea primarilor liberali și social-democrați în funcție să aibă același efect ca și nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la șefia Guvernului, respectiv să crească un pic partidul.

Atâta doar că pedeii nu țin seama de faptul că această creștere a fost una de moment și că partidul lor și-a reluat trendul descendent. Racolarea primarilor nu va avea succesul scontat, pentru că vor ceda șantajului și mitei electorale doar acei primari care chiar au probleme cu justiția sau care stau prost la capitolul competență, deși se pare că, în opinia liderilor PD, carnetul portocaliu face să dispară și incompetența, și alte eventuale probleme de natură juridică.

„Spitalul în care se moare cu zile”

Există în municipiul Iași – al doilea mare centru universitar al țării – un spital unde mulți bolnavi mor cu zile.

Cum se poate așa ceva?

La Clinica de arși din cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon”, în cazurile grave – în care este afectată mai mult de 30% din suprafața pielii – mortalitatea este și de cinci ori mai mare decât media mondială. În pofida eforturilor extraordinare ale medicilor, de cele mai multe ori un pacient cu arsuri grave nu are nicio șansă. Cauzele principale ale acestor tragedii care se tot repetă sunt lipsa banilor pentru medicamente și lipsa dotărilor absolut necesare.

Din păcate, această situație se agravează de la un an la altul. În fiecare an, peste 200 de pacienți ajung la Clinica de Chirurgie Plastică și Reparatorie din cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. Dintre aceștia, 20% nu mai pot fi salvați, iar procentul de mortalitate se află pe o curbă ascendentă. De ani de zile, medicii denunță condițiile improprii în care sunt obligați să-și desfășoare activitatea.

Este groaznic că, deși această clinică de arși este unica din Moldova, ea deservind prin urmare o populație de circa 5 milioane de locuitori, factorii de decizie au ignorat de fiecare dată problemele care li s-au adus la cunoștință. Deși are cadre medicale excelent pregătite, clinica nu are bani pentru medicamente, nu are dotările absolut necesare unor intervenții reușite în cazurile grave și își are sediul într-un spațiu impropriu.

În același timp, în România se construiesc piscine olimpice și patinoare la prețuri cel puțin duble față de restul Europei. Dar nu pentru sănătatea românilor, ci pentru clientela politică!

„Umilirea reîntregirii salariilor”

De peste o săptămână și mai bine se discută despre mărirea sau reîntregirea salariilor bugetarilor. Când bugetarii își fac speranțe, când apar dezamăgirile în funcție de importanța celor care fac declarații, încât nimeni nu mai înțelege nimic.

Dacă la sfârșitul anului președintele nu era de acord cu asemenea lucru, acum, probabil după ce a văzut cum stă partidul în sondaje, vine chiar dumnealui cu inițiativa de creștere a salariilor, considerând că este cea mai bună măsură de relaxare a politicilor fiscale. Astfel salariile vor fi mărite cu 15%, după ce au mai crescut, în ianuarie 2011, cu 15%. Bineînțeles, condițiile de revenire la salarizarea anterioară reducerii temporare s-au îndeplinit la 31.12.2011, dar această creștere a salariilor vine exact în iunie, în prag de alegeri, și nu are nimic de-a face cu data alegerilor locale. Această măsură nu este una menită să câștige voturi, ci este „o măsură de echitate”, nu se dă dovadă de populism, ci este „coincidență cerească”, după cum încearcă să ne convingă mai-marii PDL-ului.

Acum este vorba despre reîntregirea salariilor bugetarilor, și nu de creșterea lor. Practic, este o restanță pentru a reîntregi salariile, prevăzută în programul de guvernare cu care întreaga Coaliție este de acord.

Chiar dacă acest lucru a fost o greutate pentru cei de la putere timp de doi ani, se speră ca în această primăvară sau vară să se realizeze acest angajament care depinde de crearea condițiilor economice, și nu e o măsură cu caracter electoral. De unde bani pentru reîntregirea salariilor bugetarilor? Bineînțeles că aceasta este problema Guvernului, care trebuie să pună în aplicare dorința partidului-stat.

Dacă brusc v-ați reamintit că sunteți datori cu reîntregirea salariilor bugetarilor conform promisiunilor din programul de guvernare, poate vă readuceți aminte că în 2004, România avea vreo 800 de mii de salariați bugetari, pentru ca în perioada de guvernare a lui Traian Băsescu să crească numărul lor spre 1,4 milioane, iar acum să scadă la 1,1 milioane, că România avea datorii reduse și deficite bugetare foarte mici și încercați să luați măsuri și pentru îndreptarea acestora.

În declarația mea politică de astăzi am să mă refer la un subiect de mare actualitate, subiect cu care se confruntă producătorii agricoli din țara noastră și agricultura, în general.

Confruntați cu o serie de probleme de ordin material, social, tot mai mulți fermieri ajung în situația de a renunța la această activitate de bază a economiei românești.

Ca un agricultor cu state vechi în domeniu, vă pot spune, stimați colegi, că ne aflăm într-o situație destul de delicată privind producția agricolă din acest an.

Chiar dacă în toamna anului trecut însămânțările de toamnă au fost efectuate, în general, pe suprafețele prevăzute, din cauza secetei prelungite, precum și a gerului din iarnă, producțiile estimate par că nu se vor atinge. Iată de ce fermierii, pe lângă pregătirea campaniei de primăvară, mai au o problemă în plus. Această problemă se referă la folosirea unor tehnologii moderne pentru salvarea recoltei de păioase din acest an.

Totuși, aflându-ne în a doua parte a lunii martie, cu temperaturi destul de ridicate, se poate spune că ne apropiem de perioada optimă de semănat porumbul și alte culturi prășitoare. Însămânțările din primăvara acestui an devin din ce în ce mai costisitoare, având în vedere explozia prețurilor la carburanți.

Dacă fermierii cu potențial agricol mai ridicat pot să execute la timp toate lucrările prevăzute, producătorii individuali se descurcă din ce în ce mai greu. Sperăm că în această primăvară agricultorii din toată țara vor primi la timp subvențiile din partea statului. Astfel vor beneficia de un sprijin material atât de necesar în această perioadă.

Desigur că, până la a ajunge pe piață recolta acestui an, mai sunt multe lucrări de efectuat. Mă refer la întreținerea culturilor, recoltarea și depozitarea cerealelor. Aici ajungem la punctul critic al agriculturii anului 2012: depozitarea recoltei, prioritatea priorităților pentru orice fermier din toată țara.

Orice om de bună-credință, nu numai agricultorul, știe că cea mai mare pierdere se înregistrează atunci când producătorul este obligat să își vândă produsele direct din câmp. În acest mod, pierderile au fost estimate între 30 și 50% din valoarea produselor.

Ieri, reprezentanții PDL au arătat încă o dată că se tem de apropiatele alegeri, se tem să se confrunte cu românii. Disperați că vor pierde într-un mod lamentabil alegerile locale, șefii PDL s-au gândit că dacă nu le-a ieșit comasarea alegerilor, ar fi o soluție pentru ei ca scrutinul electoral local să fie dublat de un referendum pentru modificarea Constituției.

Ce legătură au alegerile locale cu referendumul pentru modificarea Constituției, unde este legea de revizuire a legii fundamentale, când se realizează procesul de consultare și informare publică? Toate acestea sunt doar câteva întrebări absolut normale în condițiile anunțului făcut ieri de PDL. Pentru ei însă nu contează care este realitatea, ci contează un singur lucru: menținerea cât mai mult timp posibil la putere, indiferent de voința electoratului.

Suntem, de fapt, în fața aceleiași situații ca în urmă cu câteva săptămâni când se punea problema comasării alegerilor. Avem de-a face cu aceleași deficite democratice, cu același amestec al temelor electorale, cu aceeași încercare de amețire și inducere în eroare a electoratului.

Interesul politic meschin de a se menține la putere cu orice preț îi împinge pe cei de la PDL să încalce cu bună știință practici europene în materie electorală despre care chiar Curtea Constituțională a arătat că nu pot fi încălcate.

Stimați colegi din PDL,

Vă place să vă recomandați europeni, să participați la întruniri la nivel european unde poza de grup este tot ce contează, pentru că participarea este de cele mai multe ori lipsită de consistență și viziune. Singura dumneavoastră viziune în actul de guvernare ce transpare în politicile publice promovate se circumscrie câtorva clișee păguboase pentru români – creșteri de prețuri, diminuări de salarii și pensii, servicii medicale pe bani, fonduri publice acordate clientelar și comunități locale conduse de primari ai opoziției, subfinanțate, investiții publice megalomanice în detrimentul atragerii de investiții private cu valoare adăugată pentru economie.

Valoarea adăugată trebuie să ajungă doar în buzunarele reprezentanților puterii, precum și ale acoliților portocalii, iar populația trebuie menținută într-o stare perpetuă de dependență și umilință, pentru ca sacoșa portocalie din alegeri să fie mană cerească pentru poporul sărăcit. Ați spus că comasarea alegerilor vă economisește niște bani, însă nu de la buget, așa cum ați argumentat, ci din fondul Partidului Democrat destinat mitei electorale, astfel că urma să cumpărați voturi cu sacoșa doar o dată.

## **Domnul Eugen Bejinariu:**

„Separarea maghiarilor de populația românească se adâncește”

În România trăiesc și muncesc împreună, alături de poporul român, minoritățile naționale: maghiari, romi (țigani), ucraineni, sârbi, poloni, ruși și alții. Populația românească este ospitalieră și manifestă o bună comunicare și conlucrare cu minoritarii, această conviețuire interetnică realizată de-a lungul vremii servind drept model.

În anii de după Revoluția din Decembrie 1989 au tot fost promovate demersuri și reglementări prin care separarea populației maghiare de populația majoritară s-a accentuat. S-a pornit cu separarea copiilor și a tinerilor în școli, înființându-se școli și licee în limba maghiară, la care astăzi, potrivit Legii educației naționale, asumată prin angajarea răspunderii Guvernului Emil Boc, s-a ajuns ca și istoria și geografia României să se predea în limba maghiară.

Acum liderii maghiari cer înființarea liniei de învățământ în limba maghiară și la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. O asemenea măsură va însemna învățământ medical în limba maghiară, inclusiv pentru activitățile de pregătire practică a studenților, viitorii medici. Înțelegem că acești medici pregătiți în limba maghiară vor putea comunica cu cetățenii de etnie maghiară, în vreme ce comunicarea și relațiile cu pacienții români vor fi diminuate sau vor lipsi.

Spre a evita ieșirea de la guvernare, PDL face acum noi concesii liderilor maghiari prin susținerea unei reglementări prin care se accentuează separarea românilor de etnicii maghiari. Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a elaborat o hotărâre de guvern pe care a lansat-o opiniei publice pentru dezbatere, urmând ca după 10 zile să fie aprobată în Guvern, ceea ce va însemna o nouă formă de separare a etnicilor maghiari de populația majoritară. Dar ce nu face Guvernul pentru a rămâne la guvernare? Menționăm că la TârguMureș funcționează Universitatea Sapientia, universitate privată și în care se predă numai în limba maghiară.

Nicăieri în statele Uniunii Europene minoritarii nu își aleg separat parlamentarii. La noi s-a ajuns ca în Camera Deputaților să fie aleși 17 deputați ai minorităților naționale. Ar mai urma ca minoritățile să aibă reprezentare nu numai în Camera Deputaților, ci și în Senat și să ajungă să aibă în Parlamentul României 34 de reprezentanți. O asemenea idee se mișcă în anumite zone ale comunităților cu majorități minoritare. În alte zone se vorbește despre promovarea ideii potrivit căreia UDMR ar trebui să devină partid politic și abia apoi să participe separat la alegerile parlamentare.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 326 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 101, sunt absenți 225, dintre care 35 participă la alte acțiuni parlamentare, cu precizarea că în paralel cu plenul se desfășoară și ședința Comisiei juridice, așa cum a aprobat ieri Biroul permanent, și pe urmă completarea ordinii de zi a aprobat-o plenul.

La punctul 22 înțeleg că a mai venit un raport care este distribuit către liderii de grup. Deci intrăm în proiectul la care rămăsesem ieri.

Înainte de asta, domnul deputat Negruț Clement. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Stimați colegi,

Am cerut cuvântul înainte de începerea ședinței pentru a exprima un protest față de declarația domnului președinte Victor Ponta, făcută ieri într-o – să spun așa – dezbatere publică, când a spus, încerc să citez, următorul lucru: „deputații Partidului Social Democrat și ai PNL-ului nu vor participa la ședință întrucât nu vor să se amestece cu hoții și hoațele.”

Dacă vreți să nu fie considerată o declarație politică, fac trimitere și la procedură, întrucât art. 13 din Statutul deputaților și senatorilor face referire la atitudini, comportament și mod de dialog al deputaților.

E un protest pe care eu, personal, și, dacă vreți, în numele celor prezenți în sală, îl fac și, de asemenea, îl rog pe domnul deputat Victor Ponta, tot public, să-și ceară scuze față de colegii săi parlamentari. Fiind și jurist, îl rog să fie foarte atent cu aceste declarații, pentru că fie că ne uităm în DEX la definiția de „hoț”, fie că ne uităm în Codurile de procedură penală, trebuie să fie foarte bine întemeiate aceste declarații și nu cred că acest lucru cadrează cu poziția pe care o ocupă și, mai ales, cu ceea ce dorește Domnia Sa să devină peste un timp mai scurt sau mai lung. Vom vedea lucrul acesta.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu pentru această intervenție.

22. Intrăm în dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu sunt intervenții.

Înainte, am să dau cuvântul comisiei pentru raport. Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Cu adresa nr. 472 din 27 iunie 2011, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată în fond în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 22 iunie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru agricultură și silvicultură, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii, punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătății.

Comisia pentru sănătate și familie a dezbătut propunerea legislativă menționată în ședința din 29 noiembrie 2011.

La ședința comisiei au participat 17 deputați din cei 17 membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză, din următoarele considerente: având în vedere condițiile economico-financiare actuale, precum și strategia Guvernului de reducere a cheltuielilor publice și a agențiilor guvernamentale, nu se consideră oportună înființarea unei noi autorități care să gestioneze problema substanțelor psihoactive apărute pe piață. Înființarea unei noi structuri nu este necesară, întrucât, după cum se prevede în art. 2 al Legii nr. 141/2003 privind plantele medicinale și aromatice, precum și produsele stupului, autoritatea administrației publice centrale în domeniul plantelor medicinale, aromatice și produselor stupului este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Punerea sub control, printr-o lege distinctă, a produselor aromatice și de sinteză ar putea crea confuzii între produsele reglementate prin acest act normativ și obiectul Legii nr. 491/2003 privind plantele medicinale și aromatice, precum și produsele stupului.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Prin raport se propune respingerea proiectului de lege. Prin urmare, rămâne la votul final.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 54 din 24 ianuarie 2003 a sindicatelor. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Atunci, am să invit comisia, domnul deputat Ghiță Cornel, ca să prezinte raportul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii sindicatelor nr. 54/2003. În prezent, prin unele contracte colective de muncă încheiate la nivel de unitate, părțile contractante convin, printr-o clauză expresă, plata unei contribuții lunare de către salariați, alții decât membrii de sindicat, pentru desfășurarea negocierilor colective.

Prezenta propunere legislativă urmărește eliminarea acestui abuz.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative întrucât a rămas fără obiect, Legea nr. 54/2003 fiind abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 27 membri ai comisiei.

Raportul comisiei de respingere a inițiativei legislative a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 12 octombrie 2011.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind intervenții, prin raport propunerea este de respingere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Atunci, raportul comisiei vă rog să-l prezentați, domnule deputat Negruț Clement.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 26 aprilie 2010.

De asemenea, propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține această propunere legislativă.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 29 noiembrie 2011. La dezbateri au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnul Pistru Eusebiu, secretar de stat, și doamna Carmen Pop, șef serviciu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii de aprobare a Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Atunci am să-l invit pentru raport tot pe domnul deputat Negruț Clement, cu rugămintea ca cei care urmează să prezinte rapoartele, fiind respingere, să se apropie de prezidiu, fie să stea sus, fie jos, pentru că așa suntem mai operativi.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii de aprobare a Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 31 martie 2010.

De asemenea, propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține această propunere legislativă.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități, de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic și avizată negativ de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu avizul nr. 22/157/21 aprilie 2010.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 29 noiembrie 2011.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât în unanimitate respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii de aprobare a Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 29 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorului? Nu.

Atunci, vă rog, domnule deputat Iorguș, să prezentați raportul.

## Doamnă președinte,

Asupra acestei propuneri legislative Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic a fost sesizată prin adresa Pl-x 598 din 7 noiembrie 2011 cu dezbatere pe fond, în procedură obișnuită.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 31 octombrie 2011, și fac precizarea că Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenții.

Atunci, urmează votul final.

27. Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Atunci, raportul comisiei, vă rog.

Față de acest proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în forma inițială.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (1), în care se propune ca funcționarul public parlamentar să nu se afle în situații de incompatibilitate dacă a fost desemnat printr-un act administrativ emis în condițiile legii să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor în vigoare.

Punctul de vedere al Guvernului a fost de respingere a acestei inițiative legislative.

În urma examinării, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, facem precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind, prin raport solicitându-se respingerea, urmează votul final.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Intervenții din partea inițiatorilor? Nu sunt. Raportul comisiei, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a acestei propuneri legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public.

Facem precizarea: Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă în ședința din 31 octombrie 2011. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiativei legislative.

Punctul de vedere al Guvernului a fost de respingere.

În urma examinării, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Proiectului de lege privind completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Urmează votul final.

29. Propunerea legislativă pentru combaterea sărăciei

extreme și prevenirea unei catastrofe sociale.

- Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, raportul comisiei, vă rog.

Este un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru combaterea sărăciei extreme și pentru prevenirea unor catastrofe sociale, cu scopul de a proteja viața și demnitatea umană.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituția României, și a fost respinsă de Senat, în ședința din data de 31.10.2011.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru combaterea sărăciei extreme și prevenirea unor catastrofe sociale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci, urmează votul final.

30. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Atunci, îl invit pe domnul deputat Nițu Adrian să prezinte raportul.

Raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, actualizată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă în data de 30 mai 2011.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a trimis un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare, în sensul definirii noțiunii de clientelă, precum și al modificării condițiilor răspunderii contravenționale.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Având în vedere cele constatate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, actualizată.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

## Urmează votul final.

31. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor? Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Iosif Moldovan** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc, doamna președinte. Stimați deputați,

Legea privind modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei are ca scop instituirea unor măsuri de reglementare și control al activităților cu caracter pornografic și stabilește modalitățile de acces la

materialele pornografice disponibile prin intermediul sistemelor informatice, cu scopul de a pune în ordine informația care se prezintă în această materie și în acest domeniu, atât pentru protejarea minorilor, precum și a demnității persoanei, pudorii și moralității publice, educația și creșterea îndeosebi a minorilor și a tineretului.

Prin această lege se dorește crearea condițiilor necesare limitării răspândirii materialelor cu caracter sexual și erotic.

Deci completarea acestei legi vine, de fapt, în asentimentul solicitării deputaților europeni privind luarea unor măsuri tehnice și de combatere a pornografiei pe internet.

Așadar, Guvernul susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Întâi comisia, raportul comisiei, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege spre avizare, fiind transmis Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a transmis un aviz favorabil, cu amendamente, Comisia juridică, de disciplină și imunități a transmis un aviz favorabil, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a avizat negativ această inițiativă legislativă.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, în ședința din 26 aprilie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată.

Inițiativa legislativă a fost dezbătută în ședințele comisiei din datele de 7 și 15 iunie, respectiv 7 septembrie 2011.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă își menține punctul de vedere și propune plenului respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Domnul deputat Márton Árpád, vă rog.

## Doamna președinte, Doamnelor și domnilor,

Această lege a fost retrimisă, mi se pare, de două ori la comisie. Reprezentanții Guvernului au fost prezenți când s-au dezbătut elementele acestei legi.

Această lege are primordial un element practic necontrolabil, deci se referă la modalitatea de control a internetului, care – în forma în care a fost înaintată – este pur și simplu inaplicabilă, ca să nu mai vorbim despre scandalul creat în urma acelui minunat pact ACTA.

Ca atare, dacă reprezentanții Guvernului ar fi fost atenți la ce s-a dezbătut în comisie, n-ar mai susține în continuare acest proiect de lege, în primul rând pentru că, așa cum arată el, este inaplicabil.

Vă mulțumesc.

Deci, în mod evident, trebuie să fie respinsă. Dacă se dorește o altfel de reglementare în spațiul internetului, atunci trebuie să se vină cu un alt proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții în cadrul grupurilor parlamentare?

Raportul este de respingere. Rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Este în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege în discuție își propune consolidarea corpului grefierilor, din perspectiva rolului acestei categorii de personal, ca suport al activității judiciare a instanțelor și parchetelor din România.

Cariera acestei categorii de personal este unitar reglementată, începând de la procesele de recrutare, selecție, promovare, evaluare, formare profesională și până la fixarea principiilor care guvernează activitatea acestei categorii de personal, precum: răspunderea, responsabilitatea, integritatea, imparțialitatea și profesionalismul în exercitarea atribuțiilor.

Modelul legii este unul de inspirație europeană, pentru că însuși proiectul este o exigență a Mecanismului de Cooperare și Verificare, motiv pentru care principalele schimbări preconizate vizează: introducerea funcției de manager de instanță, care impune un transfer al atribuțiilor administrative ale conducătorilor de instanțe și parchete către această nouă funcție înființată.

Apoi, înființarea funcției de grefier judiciar, după modelul german, pentru degrevarea judecătorilor de sarcini administrative și unele atribuții jurisdicționale în materie necontencioasă, o exigență repetată în rapoartele de țară privind Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Întreaga profesie este organizată, așa cum spuneam, în mod unitar. Iată că, din 34 de angajatori, în legătură cu această categorie de personal, legea se rezumă la 3, respectiv cei care administrează și folosesc categoriile de personal prevăzute de lege.

Suntem de acord cu raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și cu amendamentele făcute în comisie. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, vă rog, domnul deputat Andronache Gabriel.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul

instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României și dispozițiilor cuprinse în Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Cu privire la obiectul de reglementare, acesta v-a fost prezentat pe larg de doamna secretar de stat Lidia Barac.

Mai menționez că, în urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele care sunt redate în anexa nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din acest raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Fiind procedură de urgență, vă propun 5 minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, pe procedură.

## Doamna președinte,

După cum vă este cunoscut, ieri, în ședința Biroului permanent, nu am avut nicio obiecțiune ca acest proiect legislativ să fie discutat în procedură de urgență, iar Comisia juridică, de disciplină și imunități să lucreze în paralel cu plenul pentru a întocmi raportul.

O singură întrebare aș avea către reprezentanții comisiei: domnul președinte sau domnul secretar al comisiei, domnul Andronache, să ne precizeze dacă – pentru curiozitatea mea personală – printre cei 12 membri prezenți la ședință a fost prezent și domnul Boldea Mihail?

Vă rog, domnule Andronache.

Cu privire la solicitarea dumneavoastră, fac precizarea că domnul Boldea nu a fost ieri prezent la comisie. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Cu părere de rău, poate iarăși am să supăr, dar am niște probleme procedurale destul de mari.

Ieri am acceptat, s-a presat tot așa, prin plen, o lege cu care suntem de acord, dar care, însă, în comisie – deși legea prevede că ea aplică o decizie-cadru a Uniunii Europene –, printr-o mică modificare mare în comisie, vorbește despre cu totul altceva decât despre ceea ce vorbește decizia-cadru. Și spun încă o dată: în lege scrie că se aplică acea decizie, contrară deciziei.

Acum avem un proiect de lege pe care l-am citit, și așa cum este el suntem de acord, în această Comisie juridică, însă s-a parcurs, cum s-a parcurs nu știu, a fost cvorum, nu a fost cvorum, a fost domnul Boldea, nu a fost domnul Boldea, cine ce amendamente a propus... Domnul Iordache, de exemplu, dacă și-a susținut amendamentele acceptate de comisie sau le-a depus în scris, dar vă rog să priviți: asta am primit astăzi!

Deci este un raport care are o sumedenie de amendamente, unele, ca să zic așa, cam de râsul lumii, dar nu are nicio problemă. Deci, pentru ca cineva să aibă ceva, se spune să aibă o activitate [la lit. b)] profesională deosebită, evaluată cu calificativul „foarte bine” în ultimii 3 ani. Corect! S-a mai pus încă o literă, c): „să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani”, adică în aceeași perioadă în care a avut „foarte bine” nu a fost sancționat. Nu este nicio problemă, nu este o contradicție, dar se gândește cineva că cineva poate primi „foarte bine” și totodată să fie și sancționat disciplinar, nu știu?!

Mai există astfel de stângăcii, ca să zic așa, de formulări, dar există și niște decizii de fond contrare legislației pe care o avem. Adică, din moment ce s-a crescut vârsta de pensionare, s-au scăzut toate sporurile în plus, la un moment dat, pentru a primi la pensionare o sumă de trei salarii brute, până acum, conform proiectului de lege, era nevoie de o activitate de 25 de ani, care este prezentă pe tot parcursul legii, și la acel articol această perioadă de 25 de ani a fost scăzută la 20 de ani, tot prin amendamentul comisiei.

Nu am reușit să citesc tot raportul. Dacă doriți, vă mai dau încă 10 exemple, unele de stângăcii, altele de contradicții cu legislația pe care o avem.

Vă rog, domnul Daniel Buda.

## Doamnă președinte a Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor colegi,

Câteva precizări legate de acest proiect de lege. Este un proiect de lege extrem de stufos, proiect de lege care a fost discutat în nu mai puțin de vreo 7-8 ședințe în Comisia juridică, de disciplină și imunități, unde am discutat toate amendamentele pe care le-am primit, inclusiv de la CSM, de la toate structurile profesionale implicate în acest proiect, în acest act normativ, și aici mă refer inclusiv la cei care fac parte din Sindicatul grefierilor, încercând să dăm spațiului public un proiect care să fie cât mai aproape de nevoile acestora.

Sigur, domnule deputat Márton Árpád, eu vă mulțumesc foarte mult că apreciați și că ați studiat acest proiect de lege, și dumneavoastră spuneți acolo că sunt unele chestiuni care, mă rog, vi se par ca fiind neclare. Poate, dacă faceți a doua citire, o să vedeți că aceste lucruri sunt cât se poate de clare, pentru că acolo unde se face vorbire de a nu fi sancționat 3 ani de zile, cumulat cu alte chestiuni care...

Domnule Márton, dacă mă și urmăriți, poate și reușiți să înțelegeți ceea ce spun, ori dacă ați făcut intervenția la microfon doar să fie făcută... deși eu întotdeauna sunt foarte atent la ceea ce spuneți dumneavoastră. Și în comisie domnul deputat Máté András Levente ne corectează, chiar și la limba română, și-i mulțumesc pentru ceea ce face în Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dar vreau să vă spun că acest proiect de lege a fost discutat cu maximă seriozitate în cadrul Comisiei juridice. Nu vreau să intru în alte aspecte legate de cvorumul de ședință, pentru că întotdeauna am lucrat în cvorumul de ședință, pe care l-am avut la fiecare ședință.

De asemenea, legat de ceea ce înseamnă acea vârstă de 25 de ani versus 20 de ani, vreau să vă informez că a fost o discuție în cadrul Comisiei juridice, ieri, și, pe lângă această variantă, și eu am fost cel care, inițial, am vrut să mă opun la coborârea vârstei de la 25 de ani la 20 de ani, însă mi s-a spus că și la magistrați este aceeași vârstă, și am apreciat că da, fiind vorba despre o activitate similară sau, mă rog, împreună cu cea a magistraților, am mers pe aceeași unitate de măsură.

Domnul deputat Máté András.

## Doamna președinte,

De credeți, de nu credeți, și domnul Daniel Buda are dreptate, dar și domnul Márton Árpád are dreptate.

Cu domnul deputat Daniel Buda vreau să vă spun că lucrăm în comisie și din când în când mai fac corectură pentru limba română, pentru că se fac ședințele în limba română, dar colegul meu, domnul Márton Árpád, este printre puținii deputații care, într-adevăr, doresc și citesc într-adevăr rapoartele depuse.

Iar probabil dumneavoastră, doamna președinte, nu știți, dar stafful comisiei a lucrat până noaptea târziu. Acum îmi confirmă domnul președinte, până la 1.30 noaptea. Și-mi pun, așa, o întrebare retorică: dacă tot nu se plătesc sporuri, da, și îi ținem să lucreze până la 1.30 noaptea, este corect ca dimineață să avem raportul gata făcut de stafful comisiei? Da, este corect! Dar acest staff lucrează pentru noi. Iar, într-adevăr, dacă ne grăbim în comisie, nu stafful este de vină, ci noi, care lucrăm în comisie și facem greșeli, pentru că pot exista, într-adevăr, contradicții în acel raport, iar faptul că domnul Márton Árpád a ieșit și a spus că nu a reușit să citească este tocmai ca urmare a faptului că ieri seara am reușit să terminăm acest proiect de lege, raportul a fost făcut noaptea de stafful comisiei, și astăzi a fost distribuit.

Dar mă întreb, tot retoric – și probabil cineva care cunoaște Regulamentul Camerei Deputaților așa cum îl cunosc și eu... –, câte zile trebuie să treacă pentru a primi un raport și ca toți colegii noștri să-l citească? Pentru că, dacă luăm așa, prin sondaj, și întrebăm colegii noștri cam câți au citit raportul care a fost distribuit, vă spun sincer că o să ne uimim cu toții: cam foarte puțini. Și, ca să vă dau răspunsul: 5 zile trebuie să treacă de la primirea raportului și până la votul în plenul Camerei.

Deci, din acest punct de vedere, domnul Márton Árpád are perfectă dreptate.

Vă rog, domnul deputat Márton Árpád.

## Doamna președinte,

Încă o dată, noi susținem acest proiect de lege. Credem că avem chiar o formă destul de bună venită de la Guvern, dar, totodată, așa cum am precizat, în cadrul comisiei s-au adoptat niște elemente, cum era și exemplul pe care l-am dat cu cealaltă lege, la care de aceea am zis: haideți să încercăm să-l luăm articol cu articol!

Nu înțeleg și nu știu dacă Guvernul, ministrul finanțelor, prim-ministrul știu de aceste modificări. Vă dau un element: Școala Națională de Grefieri este condusă de un consiliu de conducere format din 7 membri, modificat în comisie din 7 în 9 membri. De ce?

Amendamentul domnului Iordache. Deci un element care nu există în lege. Pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la alin. (1), se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din salariul de bază brut lunar, fără a se putea depăși salariul de bază brut lunar avut la data pensionării.

Deci se vorbește despre pensii egale cu salariul de bază, teoretic, pentru fiecare an un procent de 1%, acceptat de comisie. Știe prim-ministrul? Știe Ministerul Finanțelor Publice de astfel de modificări? Îmi pun întrebarea? Nu spun că nu ar fi eventual justă această decizie, dar îmi pun niște întrebări, pentru că, așa cum a fost precizat aici, a fost terminat și s-a reușit să se termine cu o forțare, într-adevăr, enormă această lege, a fost un raport. Nu ar fi mai bine să adoptăm în forma venită de la Guvern, fără raport, și eventual colegii noștri care au depus acest raport să îl trimită la Senat și acolo să îl modifice chibzuit, să nu greșim?

Aceasta este propunerea mea procedurală. Și, încă o dată, nu am nimic împotriva acestor elemente care s-ar putea să fie juste, dar nu avem timpul necesar de a chibzui corect.

Domnul Buda și după aceea doamna ministru, imediat.

Din punct de vedere procedural, la Comisia juridică, amendamentele care se depun de către colegii parlamentari sunt luate în discuție, și ele, dacă sunt adoptate, se trec în raport, iar dacă sunt respinse, se trec la amendamente respinse.

Deci ceea ce a vorbit domnul deputat Márton Árpád, acum am și verificat, este un amendament respins al domnului Iordache, mă refer la cel cu pensiile.

Legat de ceea ce înseamnă modificarea în comisie a Consiliului de conducere, de la 7 la 9 membri, sigur, Ministerul Justiției și Guvernul au venit cu o propunere în comisie. În cadrul comisiei, în urma discuțiilor, au fost cooptate încă două persoane, încă doi reprezentanți ai unor instituții în boardul de conducere. Or, cred că nu o dată, în cadrul comisiilor din Parlament, se modifică legea cu care vine Guvernul în Parlament. Pentru că, până la urmă, am mai spus, și nu o dată, că Parlamentul este cerul și pământul și poate să facă tot ceea ce dorește în ceea ce privește proiectele de lege pe care le primește, inclusiv de la Guvern.

Doamna ministru, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege nu are în vedere cheltuieli de natură a impune un punct de vedere expres în legătură cu amendamentele în discuție. Mărirea numărului de la 7 la 9 reprezentanți în consiliul de conducere nu are legătură nici măcar cu un leu, fiindcă nimeni nu este remunerat, nici măcar o indemnizație. Este un consiliu onorific, nu se pune o problemă financiară.

Apoi, proiectul a fost avizat de Ministerul Finanțelor Publice, pentru că, repet, este o exigență cuprinsă în ultimele două rapoarte de țară, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care prevede înființarea funcției de grefier judiciar, pentru care proiectul, încă din forma inițială, avea impactul bugetar scris într-un articol din lege la care nu s-a făcut niciun amendament și, evident, înființarea managerului de instanță.

Cam atât. Deci nu s-au operat modificări care să aibă un impact bugetar, iar cele trei retribuții la plecarea din sistem sunt prevăzute și în prezent în legea în vigoare a acestui personal.

Cât privește discutarea legii, ca atare, așa cum s-a precizat aici, în 12 februarie, țin perfect minte, au fost cele mai ample discuții în legătură cu fiecare articol din această lege în comisie, așa că, pe fondul lor, au fost discuții foarte clare.

Ceea ce s-a întâmplat ieri au fost doar câteva mici corelări și se poate observa din natura amendamentelor făcute ieri. Vă mulțumesc.

## Bun.

Înțeleg că, până la urmă, opțiunea este... sigur, luând în considerare faptul că sunt o serie de corecturi care trebuie făcute, dar ele nu sunt, să spunem, de fond și noi suntem prima Cameră sesizată, putem să mergem mai departe și să intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

Titlul legii: „Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiției”.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 3, observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 4 la punctul 10 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 11 la punctul 23 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la 24 la 50?

Vă rog.

## Doamnă președinte,

Aici este acel element care, teoretic... cu niciuna dintre cele două elemente nu am probleme, numai că, puse una lângă alta, este cam de râsul lumii. Deci persoana respectivă care poate să beneficieze de pe urma acestor prevederi, conform lit. b), trebuie să aibă o activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul „foarte bine” în ultimii trei ani și trebuie să mai corespundă și lit. c), care este propusă de comisie, să nu fi fost sancționată disciplinar în ultimii trei ani.

Întrebare: e posibil ca cineva, în ultimii trei ani, să fi avut calificativ „foarte bine” și să fi fost totodată și sancționat disciplinar? Dacă este posibil, poate să rămână așa. Dacă nu, atunci una dintre cele două – și mi se pare cea aprobată de comisie – trebuie să dispară, pentru că nu poți să dai trei ani la rând calificativ „foarte bine” unei persoane care a fost sancționată disciplinar. Așa cred eu.

Vă rog. Domnul secretar Mircovici.

## Doamnă președinte,

Apreciez cu totul deosebit rigoarea pe care o are colegul nostru, domnul deputat, dar există anumite situații în care oameni care profesional sunt foarte buni pot să aibă o anumită greșeală, poate colaterală profesional, și pentru care să fie sancționați. Am întâlnit în activitatea noastră cazul în care un om a fost sancționat pentru că a întârziat la serviciu, deși profesional a fost întotdeauna foarte bun, sau a venit după un chef de o noapte întreagă, dimineața, mirosind, să zicem, a alcool și totuși a fost sancționat pentru acest lucru în condițiile în care profesional a fost foarte bun. Deci pot fi astfel de situații și cred că putem fi de acord cu ceea ce Comisia juridică, de disciplină și imunități a făcut sub aspectul amendamentului propus.

Vă rog. Domnul deputat Buda. Vă rog.

Doamnă președinte, vreau să fac o precizare legată de această lege, și pe domnul Márton îl rog să aibă în vedere precizarea pe care o fac, și anume că foarte multe aspecte le-am luat și din legea privind magistrații. Și acolo, în această lege, există o astfel de prevedere și nu se exclud una pe cealaltă. Da?

Ca să ne înțelegem.

Vă mulțumesc. Înțeleg că mergem mai departe. Bun.

Dacă între 24 și 50 sunt alte intervenții? Nu sunt. Adoptate. De la 51 la 60 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la 61 la 70 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 71 la 80 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la 81 la 90 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 91 la poziția 100 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Adoptate. De la 101 la 110 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la 111 la 121 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 122 la 134 dacă sunt intervenții? Nu sunt. Adoptate. De la 135 la 147 dacă sunt observații? Vă rog. Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog să menționați și poziția.

## Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, din cauza acestui maldăr de hârtii mai și greșește omul, deci îmi cer scuze. Într-adevăr, acel amendament despre care am vorbit este un amendament respins. Aș avea doar o întrebare, pentru că, începând cu poziția 143 și până în 209 există ceva la 143, art. 110 – „Ordonanța Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză se modifică și se completează după cum urmează...”

Deci de la 143 până la 209 avem poziții care nu au fost nici în proiect de lege și n-au venit nici de la Senat.

Nu știu care este situația acestora, nu care cumva să ne trezim că iar vine Curtea Constituțională și ne zice că, dacă nu a trecut printr-o Cameră... Mă scuzați, e prima Cameră sesizată.

Deci, dacă puteți să ne argumentați de ce au fost introduse aceste capitole în plus, argumentare din partea ministerului, și dacă este o solicitare a dânșilor – încă o dată spun că, din păcate, mai păcătuiește și Ministerul Justiției... – de ce nu au venit cu proiectul de lege exact cu aceste capitole. Sunt mai multe capitole băgate din comisie.

Vă rog, doamnă ministru.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Domnilor deputați,

Motivul este unul simplu: statutul acestei categorii de personal de la articolul din ordonanța cu pricina a fost prevăzut în Legea nr. 567 a statutului personalului de specialitate, al grefierilor, despre care vorbim. Au fost două opțiuni: abrogăm în întregime Legea nr. 567 prin acest nou act normativ, sau parțial. Soluția aleasă și logică – să avem o singură lege. Și, întrucât prin această lege, o să observați la finalul ei, am abrogat în întregime 567, această categorie de personal ar fi rămas fără un statut reglementat.

În acest fel, s-au reluat unele norme și evident că s-au adaptat și la exigențele de răspundere, de evaluare a personalului, de recrutare, la fel ca și la cealaltă categorie de personal de suport al instanțelor.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul Daniel Buda.

Doar pentru stenogramă, doamnă președinte, vreau să subliniez un lucru, de asemenea foarte clar, că suntem prima Cameră sesizată, merge la Senat, iar în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, și cred că la orice comisie din Camera Deputaților, se pot formula câte amendamente se doresc.

Vă mulțumesc.

Bun.

Încă o dată, dacă în afară de această observație, de la 135 la 147 sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci se consideră adoptate. De la 148 la 160 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la 161 la 170 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 171 la 180 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 181 la 190 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 191 la 200 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 201 la 210 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 211 la 220 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 221 la 230 nu sunt observații. Adoptate. De la 231 la 240 observații? Nu sunt. Adoptate. De la 241 la 250 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. De la 251 la 260 nu sunt observații.

Cu aceasta, am epuizat dezbaterea pe marginea acestui proiect de lege și el merge către votul final.

32. Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 și ale Legii nr. 169 din 1997.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul?

Nu.

Atunci, raportul comisiei.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond

cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 din Legea nr. 1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 și ale Legii nr. 169 din 1997.

Propunerea legislativă are un conținut în sensul că terenurile aparținând formelor asociative pot fi înstrăinate către persoanele fizice sau juridice române cu drept de preempțiune în favoarea statului român prin Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Bun.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor? Nu sunt.

Prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului de lege. Prin urmare, el rămâne la votul final.

33. Și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile.

Dacă dorește să ia cineva dintre inițiatori cuvântul? Nu.

Atunci, raportul comisiei, vă rog, domnule deputat Negruț Clement.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate cu adresa PL-x 713 din 10 noiembrie 2011, în vederea unei noi examinări și depunerea unui nou raport cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul susține adoptarea.

Proiectul de lege a fost dezbătut în Camera Deputaților în ședința din 9 noiembrie 2011 și s-a decis retrimiterea raportului la comisiile sesizate în fond, pentru o nouă examinare și elaborarea unui nou raport.

Având în vedere că prin art. 68 alin. (2) al Legii privind regimul deșeurilor, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile se abrogă, această inițiativă, respectiv PL-x 713/2010, nu mai are obiect. În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a examinat inițiativa legislativă în ședința din 6 decembrie, în prezența a 26 de deputați, iar Comisia pentru industrii și servicii a examinat inițiativa legislativă în ședința din 22 noiembrie 2011, în prezența a 25 de deputați, din totalul de 30 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Prin raport se propune respingerea. Urmează votul final.

34. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Atunci, vă rog să prezentați raportul comisiei. Domnul deputat Cantaragiu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură obișnuită.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul negativ al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Menționez că Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 14 iunie 2011.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, prin acest raport comun. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnul deputat independent Giurgiu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am venit la microfon și în calitate de inițiator. Este vorba despre stabilirea clară a destinației terenurilor din punct de vedere al mediului. Din păcate, acest proiect, în forma pe care am propus-o împreună cu ceilalți colegi inițiatori, nu a

fost adoptat. Sperăm să reușim să pregătim un alt proiect, care să fie aprobat, să primească un punct de vedere pozitiv de la Guvern și apoi în comisii.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, oprim aici plenul și ne revedem la ora 12.30 pentru votul final.

Este Birou permanent la ora 12.00.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință. Vă rog să verificați dacă aveți cartelele... cel puțin o cartelă fiecare deputat.

Stimați colegi, vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

- Părinte, vă rog să ocupați și dumneavoastră locul în sala

- de ședință.

- Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de

- ședință.

- Domnule deputat Cionca, vă rog frumos.

- Doamnă deputat, vă rog să ocupați locurile! Și doamna doctor!

- Vă rog să pregătiți cartelele, să facem o primă verificare a

- cvorumului.

Vă rog să... Rog regia tehnică să urmărească îndeaproape funcționarea normală a instalației de vot.

Domnule deputat Olar, vă rog să ocupați și dumneavoastră loc în sala de ședință.

- Vă rugăm să apăsați tastele 1 și 4 pentru o primă

- verificare a cvorumului.

**Domnul Dumitru Pardău:** Câmpeanu Mariana absentă Adomniței Cristian Mihai absent Chircu Doinița Mariana prezentă Chirilă Constantin prezent Albu Gheorghe prezent Alecu Valeriu prezent Chiriță Dumitru absent Almăjanu Marin absent Chisăliță Ioan Narcis absent Amet Aledin prezent Chițoiu Daniel absent Chiuariu Tudor Alexandru absent Ana Gheorghe absent Cindrea Ioan absent Anastase Roberta Alma prezentă Ciobanu Gheorghe prezent Andon Sergiu absent Ciocan Gheorghe absent Andronache Gabriel prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel prezent Anghel Florin Serghei prezent Ciucă Liviu Bogdan absent Antal István prezent Ciuhodaru Tudor absent Antochi Gheorghe absent Coclici Radu Eugeniu absent Apostolache Mihai Cristian prezent Coroamă Gheorghe prezent Ardeleanu Sanda Maria prezentă Covaci Dorel absent Arion Viorel prezent Cristea Victor absent Atanasiu Teodor absent Cristian Horia absent Avram Marian absent Croitoru Cătălin prezent Axenie Carmen prezentă Damian Ioan absent Balan Ioan prezent Dascălu Constantin prezent Balcan Viorel prezent Derzsi Ákos prezent Banu Mihai prezent Dobre Ciprian Minodor absent Barbu Sulfina prezentă Dobre Cristina Elena prezentă Barna Maria Eugenia absentă Dobre Victor Paul absent Bădălan Eugen prezent Dolineaschi Andrei absent Bădulescu Adrian prezent Donțu Mihai Aurel absent Bănicioiu Nicolae absent Dragomir Gheorghe absent Bărbulescu Daniel Ionuț prezent Drăghici Mircea Gheorghe absent Bejinariu Eugen absent Drăghici Sonia Maria absentă Berci Vasile absent Drăgulescu Iosif Ștefan prezent Béres Ștefan Vasile prezent Dugulescu Marius Cristinel prezent Blaga Iosif Veniamin prezent Dumitrache Ileana Cristina absentă Bleotu Vasile absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Boabeș Dumitru absent Dumitrică George Ionuț absent Bobeș Marin absent Dumitru Georgică prezent Bode Lucian Nicolae prezent Dumitru Ion absent Boghicevici Claudia prezentă Dușa Mircea absent Boiangiu Victor prezent Edler András György prezent Boldea Mihail absent Erdei Dolóczki István prezent Borbély László prezent Farago Petru prezent Bordeianu Dan absent Farkas Anna Lili prezentă Bostan Emil prezent Fenechiu Relu absent Bot Octavian absent Firczak Gheorghe prezent Botiș Ioan Nelu prezent Florea Damian absent Boureanu Cristian Alexandru prezent Florescu Adrian prezent Brătianu Matei Radu absent Fuia Stelian absent Brînză William Gabriel prezent Gabor Gheorghe absent Buciuta Ștefan prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Bud Nicolae prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia absentă Buda Daniel prezent Geantă Florian Daniel prezent Buda Viorel Vasile absent Georgescu Filip absent Budurescu Daniel Stamate absent Gerea Andrei Dominic absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu prezent Gheorghe Tinel prezent Buican Cristian absent Gherasim Vasile prezent Burcău Doina absentă Ghiță Cornel prezent Burlacu Cristian Ion prezent Ghiță-Eftemie Stelian prezent Burnei Ion absent Ghiveciu Marian absent Buta Sorin Gheorghe prezent Giurgiu Mircia prezent Calimente Mihăiță absent Gliga Vasile Ghiorghe absent Canacheu Costică prezent Göndör Marius Sorin prezent Cantaragiu Bogdan prezent Gorghiu Alina Ștefania absentă Cazan Mircea Vasile absent Gospodaru Gabriel Dan prezent Călian Petru prezent Grama Horia absent Călin Ion absent Grosaru Mircea prezent Cărare Viorel prezent Gurzău Adrian prezent |Gust Băloșin Florentin|prezent|Nicolicea Eugen|prezent| |---|---|---|---| |Hogea Gheorghe|prezent|Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae|absent| |Holban Titi|absent|Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana|absentă| |Holdiș Ioan|prezent|Nistor Laurențiu|absent| |Horj Pavel|absent|Niță Constantin|absent| |Hrebenciuc Viorel|absent|Nițu Adrian Henorel|prezent| |Iacob-Ridzi Monica Maria|prezentă|Nosa Iuliu|absent| |Iacob-Strugaru Stelică|prezent|Novac Cornelia Brîndușa|prezentă| |Ialomițianu Gheorghe|prezent|Oajdea Daniel Vasile|prezent| |Iancu Iulian|absent|Olar Corneliu|prezent| |Ibram Iusein|prezent|Olosz Gergely|prezent| |Ignat Miron|prezent|Oltean Ioan|prezent| |Ionescu George|prezent|Oprea Gabriel|prezent| |Iordache Florin|absent|Oprișcan Mihai Doru|prezent| |Iordache Luminița<br>Iorguș Zanfir|prezentă<br>prezent|Orban Ludovic<br>Pál Árpád|absent<br>prezent| |Irimescu Mircea|absent|Palașcă Viorel|absent| |Itu Cornel|absent|Palăr Ionel|absent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Paleologu Theodor|prezent| |Jolța Nicolae|prezent|Pambuccian Varujan|prezent| |Kelemen Atilla Béla László|prezent|Pandele Sorin Andi|prezent| |Kelemen Hunor|absent|Panțîru Tudor|absent| |Kerekes Károly|prezent|Pardău Dumitru|prezent| |Korodi Attila|prezent|Păduraru Nicușor|absent| |Kötő Iosif|prezent|Păsat Dan|absent| |Leșe Doru Brașoan|prezent|Păun Nicolae|prezent| |Liga Dănuț|prezent|Pâslaru Florin Costin|absent| |Longher Ghervazen|prezent|Pető Csilla Mária|prezentă| |Lubanovici Mircea|prezent|Petrescu Cristian|prezent| |Luca Ciprian Florin|absent|Petrescu Petre|absent| |Lup Silvestru Mircea|absent|Pieptea Cornel|absent| |Lupu Mihai|absent|Pirpiliu Ștefan Daniel|prezent| |Macaleți Costică|absent|Plăiașu Gabriel|absent| |Manda Iulian Claudiu|absent|Pocora Cristina Ancuța|absentă| |Manolescu Oana|prezentă|Ponta Victor Viorel|absent| |Marian Dan Mihai|prezent|Pop Georgian|absent| |Marin Mircea|prezent|Pop Virgil|absent| |Marinescu Antonella|absentă|Popa Florian|absent| |Martin Eduard Stelian|absent|Popa Octavian Marius|absent| |Márton Árpád Francisc|prezent|Popeangă Vasile|absent| |Máté András Levente|prezent|Popescu Adrian|absent| |Mazilu Constantin|prezent|Popescu Cosmin Mihai|prezent| |Merka Adrian Miroslav|prezent|Popescu Dan Mircea|absent| |Militaru Constantin Severus|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Mircovici Niculae|prezent|Popov Dușan|prezent| |Mitrea Manuela|absentă|Popoviciu Alin Augustin Florin|prezent| |Mocanu Adrian|absent|Postolachi Florin|prezent| |Mocanu Vasile|absent|Potor Călin|absent| |Mocioalcă Ion|absent|Preda Cezar Florin|prezent| |Moldovan Carmen Ileana|absentă|Prigoană Vasile Silviu|prezent| |Moldovan Emil Radu|absent|Radan Mihai|prezent| |Morega Dan Ilie|prezent|Rădulescu Adrian|prezent| |Motreanu Dan Ștefan|absent|Rățoi Neculai|absent| |Movilă Petru|prezent|Rebenciuc Neculai|prezent| |Munteanu Ioan|prezent|Resmeriță Cornel Cristian|absent| |Mustea-Șerban Răzvan|prezent|Riviș-Tipei Lucian|prezent| |Nassar Rodica|absentă|Rizea Cristian|absent| |Năstase Adrian|absent|Rogin Marius|prezent| |Neacșu Marian|absent|Roman Gheorghe|prezent| |Nechifor Cătălin Ioan|absent|Roman Ioan Sorin|absent| |Neculai Marius|prezent|Roșca Lucreția|absentă| |Negoiță Robert Sorin|absent|Rusu Valentin|prezent| |Negruț Clement|prezent|Sava Andrei Valentin|prezent| |Nica Dan|absent|Săniuță Marian Florian|prezent| |Nica Nicolae Ciprian|absent|Săpunaru Nini|absent| |Nicolăescu Gheorghe Eugen|absent|Sârbu Marian|prezent|

## **Domnul Ioan Oltean:**

Haideți să vedem care-i situația!

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

Am reținut, domnul Zoicaș este prezent.

În urma numărării, a rezultat o prezență de 170 de deputați.

Suntem în cvorum.

În consecință, putem să ne continuăm ședința noastră. Stimați colegi,

Vă rog să mă urmăriți cu atenție.

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Domnul deputat Toader!

Vă rog, dacă nu sunt locuri suficiente la putere, uitați-vă câte sunt libere la opoziție. Vă rog să vă așezați unde vă cade bine.

Îi rog și pe distinșii colegi de la UDMR... domnul deputat Olosz, te salut cu respect... vă rog să ocupați locul în sala de ședință.

Stimați colegi,

V-aș ruga să mă urmăriți un pic cu atenție.

Pe ordinea de zi nu aveam înscris votul privind solicitarea ministrului justiției privind încuviințarea percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive a deputatului Boldea Mihail. De aceea, v-aș ruga să fiți de acord să înscriem pe ordinea de zi acest punct.

O să vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestei propuneri.

Deci aș vrea să completăm ordinea de zi și cu aceasta să și începem, cu votul prin care să ne exprimăm poziția față de solicitarea ministrului justiției.

Solicitarea de înscriere pe ordinea de zi a fost aprobată. Stimați colegi,

În această situație, urmează să dezbatem raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind cererea ministrului justiției de încuviințare a percheziției domiciliare, a reținerii și arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail în dosarul nr. 68/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În legătură cu dezbaterea și votul asupra acestei solicitări și a raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, vă propun următoarea procedură: mai întâi se va da citire solicitării domnului ministru, apoi se va prezenta raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, urmează intervenția domnului deputat Mihail Boldea, pe urmă constituirea Comisiei de numărare și validare a voturilor, după care vor avea loc dezbateri cu participarea grupurilor parlamentare. Și, ultima procedură în acest complex act, este exprimarea votului secret cu bile asupra cererii ministrului și a raportului comisiei sesizate în fond.

Dacă asupra acestei proceduri sunt observații, sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu,

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor,

Fiind un raport mult mai concis decât cel de azi-dimineață, am reușit să-l parcurg integral.

Din raport reiese că în Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a votat pe trei probleme. Deci am înțeles din raport, că așa scrie, că ați votat separat pentru percheziție, separat pentru reținere și separat pentru arestare preventivă.

Noi vom vota împreună sau separat? Aceasta este întrebarea.

Deci vom vota pentru arestarea preventivă și percheziție împreună sau separat? Pentru că în comisie s-a votat separat. Aceasta este întrebarea.

## Da.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

## **Domnul Daniel Buda:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa este, în cadrul comisiei am dat trei voturi, când ne-am pronunțat – mă rog, pe cele trei cereri formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deci, fiind făcute trei solicitări, am dat de trei ori votul pe cele trei solicitări, pentru că nu puteam să dăm un vot global, riscând să se invoce această chestiune, mă rog, într-o cale procedurală.

Numai o clipă, ca să lămuresc lucrurile cum se votează, se supune la vot prima cerere, a doua și a treia, care e problema?

Evident...

## Stimați colegi,

Numai puțin, aș face două precizări: în primul rând, că suntem în fața unei singure solicitări, unei singure adrese din partea Ministerului Justiției.

În al doilea rând...

Da, domnule deputat Máté?

Da, vă rog să poftiți și continui după intervenția dumneavoastră.

Deci, domnule președinte, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul deputat Daniel Buda, a avut perfectă dreptate.

Într-adevăr, a venit o singură cerere ca act, da, dar, sunt trei instituții separate, și de asta am votat în comisie separat. O dată este o măsură care se referă la percheziție, este o măsură care se referă la reținere, o altă instituție din dreptul penal, și a treia este arestarea, care este o altă instituție.

Și, dacă vă uitați în raport, domnule președinte, inclusiv foarte corect s-a specificat în acest raport că 11 voturi erau pentru încuviințarea percheziției, 11 voturi pentru arestarea preventivă și doar 10 voturi pentru încuviințarea... deci inclusiv la rezultatul votului am avut în comisie deja diferență. Scrie clar în raport: deci 11 voturi au fost depuse, din care, 11, și 10, cum am specificat pentru fiecare instituție separat.

Deci domnul președinte a avut perfectă dreptate, separat trebuie tratată fiecare instituție.

Da. Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt și alte puncte de vedere?

Deci, stimați colegi, v-aș ruga să urmăriți cu atenție... domnul secretar al comisiei juridice, vă rog să ocupați loc în sala de ședințe.

După afirmațiile președintelui și ale vicepreședintelui Comisiei juridice, de disciplină și imunități rezultă că noi trebuie să ne exprimăm de trei ori prin vot asupra a trei chestiuni distincte, deci vă rog să aveți în vedere dacă aceasta este, acesta este punctul de vedere al comisiei, el trebuie să fie însușit de către plenul Camerei Deputaților.

Domnule președinte, domnule deputat Daniel Buda, vă rog.

Nu vreau altceva decât să întăresc ceea ce spuneți dumneavoastră, pentru că plenul este suveran în deciziile care se iau. Noi am vrut să fim mai catolici decât Papa.

Subliniez încă o dată, fiind vorba de trei cereri distincte, nu puteam, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, să discutăm altfel decât așa cum am procedat și reiese din raport, dând un vot pe fiecare dintre cele trei cereri formulate. Fiind vorba de trei instituții în Codul de procedură penală distincte.

## Stimați colegi,

Da, domnule secretar, vă rog să poftiți, aveți cuvântul. Domnule secretar, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Sigur că respect punctul de vedere al comisiei și ceea ce va hotărî plenul. Plenul fiind suveran, vom rezolva problema conform hotărârii plenului, dar eu aș vrea să vă rețin atenția asupra faptului că nouă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, ne-a prezentat un raport referitor la scrisoarea domnului ministru. Sigur că acolo, dat fiind faptul că au fost solicitate trei elemente diferite, au fost trei voturi, dar noi avem un singur raport, nu avem trei rapoarte din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avem un singur raport, și în acest raport sunt cuprinse..., așa cum ne va prezenta Comisia juridică, de disciplină și imunități, acceptarea celor trei elemente. Or, eu aș vrea să vă fac precizarea care rezultă din art. 193 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților.

Numai puțin, domnule secretar!

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sala de ședințe.

Domnule Seres, domnule deputat, vă rog să vă ocupați locul în sala de ședințe.

Domnule deputat Marius Rogin, vă rog să vă ocupați locul în sala de ședințe.

Domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

Vă rog, domnule secretar, continuați.

Revin, art. 193 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților face următoarea precizare: „Raportul comisiei, împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent și se supun dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților”. A fost înaintat un raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități care a fost discutat și aprobat în Biroul permanent și trimis spre aprobare Camerei Deputaților. Deci un singur raport. Raportul grupului parlamentar nu e cazul, întrucât deputatul nu face parte din niciun grup parlamentar, dar din moment ce noi avem un singur raport, e normal să votăm, după părerea mea, acest raport, așa cum prevede _expressis verbis_ art. 193 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Da.

Mulțumesc. Domnul deputat Oajdea, vă rog.

## Domnilor colegi,

Eu cred că suntem într-o eroare care pleacă chiar de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Avem trei instituții, trei solicitări diferite, trei voturi diferite și doar un singur raport. Nu mi se pare corect. Dacă am avea trei legi cu trei teme diferite și cu un singur inițiator, Comisia juridică, de disciplină și imunități face un singur raport? Nu cred. De aceea, cred că în mod normal, așa cum în Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a votat separat, așa ar trebui și aici, și nu cred că e corect să avem un singur raport, ci ar trebui trei pe fiecare solicitare în parte.

Da.

Mulțumesc.

Domnul deputat Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităților, altele decât cea maghiară.

Vă rog, domnule coleg.

Adică ați folosit titulatura unui grup care nu există, pentru că grupul nostru se numește Grupul parlamentar al minorităților naționale și atât.

Absolut corect!

## Vă mulțumesc.

Noi ne asumăm identitatea prin ceea ce suntem, nu prin ceea ce diferim față de alții.

Și acum să revin la chestiunea pe care voiați..., care este în discuție. Așa cum ministrul justiției a trimis o singură solicitare pentru trei chestiuni diferite, la fel și Comisia juridică, de disciplină și imunități a îndeplinit, a scris un raport pentru trei chestiuni diferite.

Cele trei chestiuni diferite, am înțeles de la colegii mei din Comisia juridică, de disciplină și imunități, au fost votate separat, în baza unei solicitări unice în care ele erau detaliate. Cred că este firesc ca și noi să votăm cele trei puncte separat, în baza unui raport unic, așa cum a fost el întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Eu nu sunt jurist, sunt matematician, dar mi se pare foarte logic și simplu lucrul acesta.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, acum, să-mi permiteți mie să dau citire solicitării domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției.

„Doamnei Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților

Referitor la solicitarea de încuviințare a percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive a deputatului Boldea Mihail.

Stimată doamnă președinte,

Vă transmitem alăturat, în temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și al art. 193 alin. (2) din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaților, republicată, cu modificările ulterioare, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția pentru investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism de încuviințare a percheziției domiciliare, a reținerii și arestării preventive a deputatului Boldea Mihail, în prezent deputat în Parlamentul României, în dosarul nr. 68/D/P/2012.

Atașăm prezentei adrese documentația pusă la dispoziție de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv referatul și copia Dosarului nr. 68/D/P/2012 al DIICOT, serviciul teritorial Galați, conținând 15 volume: volumul I – 253 file, volumul II – 261 file, volumul III – 119 file, volumul IV – 420 file, volumul IV bis – 89 file, volumul V – 467 de file, volumul VI – 381 file, volumul VII – 56 de file, volumul VIII – 203 file, volumul VIII bis – 278 file, volumul IX – 414 file, volumul X – 359 file, volumul XI – 464 de file, volumul XII – 328 file, volumul XIII – 606 file, volumul XIV – 404 file, volumul XV – 113, deci 113 file, după cum rezultă din adresa cu nr. 541/C/2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu deosebită considerație, ministrul justiției, Cătălin Marian Predoiu.”

Vă mulțumesc.

Mulțumesc stimați colegi.

Îl rog acum pe președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul Daniel Buda, să prezinte raportul comisiei.

Da.

Îl va înlocui domnul secretar Gabriel Andronache, ca de obicei.

Vă rog, domnule secretar, vă ascultăm cu atenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport cu privire la scrisoarea domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția pentru investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, de încuviințare a percheziției domiciliare, a reținerii și arestării preventive a deputatului Boldea Mihail.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu adresa nr. 541/C/2012, a înaintat ministrului justiției, domnul Cătălin Marian Predoiu, referatul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu nr. 68/D/P/2012 din 19.03.2012 privindu-l pe Boldea Mihail, deputat în Parlamentul României, pentru ca în temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor să solicite încuviințarea percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive față de învinuitul Boldea Mihail, pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorii de caz.

Prin rezoluția nr. 68/D/P/2012 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul Boldea Mihail pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals intelectual în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la fals în declarații în formă continuată, instigare la fals privind identitatea în formă continuată, instigare la mărturie mincinoasă în formă continuată, favorizarea infractorului și complicitate la spălare de bani.

Ministrul justiției, așa cum am arătat, a transmis Camerei Deputaților solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Președintele Camerei Deputaților, prin adresa nr. 1/427/R/A din 19.03.2012, a transmis Comisiei juridice, de disciplină și imunități scrisoarea domnului ministru al justiției.

Comisiei juridice, de disciplină și imunități de asemenea i-au fost înaintate, alături de referatul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și o copie a Dosarului nr. 68/D/P/2012 conținând 15 volume.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar.

Dacă domnul deputat Mihail Boldea este prezent? Îl rugăm să poftească la microfon, pentru a-și exprima poziția în raport cu solicitarea ministrului justiției și, evident, în raport cu punctul de vedere exprimat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Înțeleg că Domnia Sa nu este prezent în sala de ședință. În consecință, nu putem lua act de punctul de vedere al Domniei Sale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină pe marginea celor două materiale deja prezentate, și anume: adresa ministrului justiției și raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Consecvent poziției Partidului Democrat Liberal de a nu obstrucționa sub nicio formă justiția, și considerând că singura care poate să hotărască despre vinovăția sau nevinovăția unui om și cetățean, inclusiv a unui deputat, este justiția, Grupul parlamentar al PDL va vota cererea procurorului general.

Mulțumesc, domnule lider.

Domnul Eugen Nicolicea, vicelider, lider, lider incontestabil al Grupului parlamentar progresist din Camera Deputaților.

Întrucât incidentul de procedură..., și anume faptul că se dă câte un vot pentru fiecare solicitare în parte, întrucât acest incident de procedură a fost depășit, Grupul parlamentar progresist va vota în favoarea acestor solicitări, ținând cont că asupra vinovăției și nevinovăției unei persoane se poate pronunța doar instanța.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni să mai ia cuvântul. Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite în sala de ședințe colegii.

Vă rog, liderii grupurilor parlamentare, să faceți propuneri pentru Comisia de numărare și validare a rezultatului. Rog secretarii de ședință să-i rețină. Domnule Mircea Toader, vă rog.

Din partea grupului nostru, domnul Marius Rogin.

Domnul Marius Rogin, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul lider Pambuccian, vă rog, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Din partea grupului nostru parlamentar, ca întotdeauna, domnul Mihai Radan.

Mulțumesc foarte mult. Domnul Máté, domnul deputat Máté András Levente, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule președinte, din partea UDMR, pe domnul deputat Pál Árpád, îl propunem.

Da. Mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar progresist îl propunem pe domnul Țaga Claudiu.

Mulțumesc foarte mult.

Avem nominalizată și Comisia de numărare și validare a rezultatului votului.

Da, domnul președinte, nu...

Îl rog pe domnul lider Mircea Dușa să nominalizeze și Domnia Sa un reprezentant al Grupului PSD la Comisia de numărare a voturilor.

Domnul deputat Marian Neacșu.

## **Domnul Ioan Olteanu:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să își invite colegii în sală.

Și ocupați locurile, stimați colegi! Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Salutăm greii opoziției!

Greii opoziției sunt bine-veniți la ședința noastră, stimați colegi!

Stimați colegi,

Dați-mi voie să supun atenției dumneavoastră următoarea chestiune.

Domnule deputat Alin Trășculescu, vă rog să vă ocupați locul în sala de ședință.

În temeiul unei cutume pe care noi am neglijat-o chiar la începutul dezbaterii, repet, în situații similare când s-a cerut arestarea sau reținerea și arestarea, Camera s-a pronunțat printr-un singur vot, și nu prin vot distinct în raport cu fiecare operațiune juridică: arestare, reținere, arestare.

În opinia mea, și astăzi ar trebui să procedăm la fel, să avem un singur vot, pentru că există o singură solicitare din partea ministrului justiției pentru percheziție, reținere și arestare, un singur raport al comisiei. Nu putem crea situații distincte față de cele pe care noi le-am avut până acum create în plenul Camerei Deputaților.

Vă rog, domnule deputat Márton Árpád Francisc.

## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

Nu putem vorbi despre cutumă, că nici măcar o dată n-am votat așa. Am avut solicitare de percheziție în cazul doamnei

Ridzi și am votat numai pentru percheziție, nu și pentru arestare preventivă. A existat în Senat o solicitare numai pentru arestarea preventivă a domnului senator care a și fost arestat.

Eu, teoretic, sunt de acord să nu rupem reținerea de arestarea preventivă, fiind două instituții apropiate, deși pentru reținere este nevoie doar de decizia procurorului, iar pentru arestarea preventivă e nevoie de decizia judecătorului. Dar să lăsăm la latitudinea judecătorului. Dar pentru instituția percheziției și reținere și arestare preventivă, cred că se justifică două voturi distincte pentru că sunt două instituții distincte și în Codul de procedură penală sunt niște solicitări distincte pentru care se pot da. Așa cred eu că ar fi corect. Dacă doriți dumneavoastră să votăm împreună, supuneți votului și, în mod evident, dacă va exista o prezență și un vot, mergeți pe ea.

Dar, încă o dată vă spun, asta ar fi un precedent foarte periculos, pentru că sunt două instituții distincte. Pentru percheziție am nevoie doar de o idee că ar putea să existe o infracțiune, iar pentru arestare preventivă am nevoie... în Codul de procedură penală sunt descrise cele trei situații destul de grave pentru care se poate acorda.

Dar... decideți dumneavoastră.

## Da.

Eu vă reamintesc cazul domnului deputat Dan Pasat, în care exista o solicitare din partea Ministerului Justiției privind încuviințarea reținerii și arestării preventive, iar votul a fost unul, un singur vot secret pentru cele două instituții distincte, dacă le luăm din acest punct de vedere.

Domnule deputat, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am fost și eu, ca și dumneavoastră, la acel vot legat de domnul Dan Păsat, iar atunci a fost o singură solicitare cumulată, și pentru reținere, și pentru arestare. Nu au fost, ca astăzi, trei lucruri diferite cerute pe o singură hârtie. Ar fi aberant să cerem ministrului justiției să trimită trei hârtii diferite cerând în fiecare câte un lucru. A cerut pe o singură hârtie trei lucruri diferite. Au fost trei voturi diferite în Comisia juridică, am votat în plenul Camerei, cu o largă majoritate, trei voturi diferite, pe cele trei lucruri.

Sugestia mea, domnule președinte, ca să nu începem nici să ne facem de râs, să dăm aceste trei voturi diferite, pentru că nu există nicio diferență între două voturi și trei voturi. Deci ori se dă un singur vot, ori trei. Dar ar trebui date trei voturi diferite, așa cum ați solicitat plenului, și plenul acum trei sferturi de oră s-a exprimat spunând că fiecare trebuie să fie acceptată diferit.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Dați-mi voie să exprim în numele dumneavoastră regretul că domnul deputat Victor Ponta ne părăsește. Ne simțeam mult mai compleți...

Vă dorim succes, domnule președinte!

Domnul deputat Marian Săniuță.

Vă rog, domnule ministru, pe procedură.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este strict legată de procedură și am să vă rog să-mi permiteți ca, indiferent de ceea ce vom hotărî prin vot, în plen, astăzi, hotărârea să conțină formularea din Constituție, și nu din ceea ce s-a spus până acum, respectiv „sau arestarea”, pentru că atât timp cât nu putem discuta despre decizia unui magistrat, nu putem noi să ne pronunțăm ca acest om, vinovat sau nu, să fie arestat. Este o problemă pe care vă rog frumos... este consemnată în art. 72 alin. (2) la care trimiterea domnului ministru Predoiu într-adevăr se regăsește.

Și permiteți-mi, pentru conformitate, să dau citire art. 72 alin. (2) în baza căruia se cere ca noi să hotărâm astăzi: „Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, competența de judecată aparținând Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

De aceea, cred, domnule președinte și stimați colegi, să îndreptăm această eroare materială din raport și din ceea ce s-a spus astăzi, urmând a ne pronunța. Iar formula urmează să o hotărâm împreună, dacă va fi un vot sau trei, pentru percheziție, reținere sau arestarea colegului nostru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnule Eugen Nicolicea, vă rog.

Nu poate fi invocat un precedent greșit.

Asta este o primă regulă.

Doi, nu poate fi invocat un precedent asupra căruia votul a fost negativ. Deci, în cazul domnului Păsat, votul a fost negativ.

Trei, votul a fost negativ tocmai pentru că ați dat un singur vot pe două chestiuni diferite.

Vă pun următoarea întrebare: dacă cineva ar fi de acord să voteze pentru arestarea preventivă, dar nu ar fi de acord pentru reținere, cum ar vota respectivul? Există riscul să voteze contra, pentru că în totalitate nu este conform convingerii.

De aceea, cele două chestiuni nu pot să fie alipite, dacă nu vreți să prejudiciați într-un fel rezultatul votului. Foarte multă lume votează cu dragă inimă arestarea preventivă, în sensul că ajunge la judecător și acesta stabilește. Așa cum a spus colegul Árpád, în privința reținerii este o problemă, în sensul că aceea se face imediat la dispoziția procurorului, iar percheziția pentru strângerea de probe, mi se pare de-a dreptul hazliu să mai faci percheziție pentru strângere de probe după ce ai dispus arestarea, socotindu-l deja vinovat. Adică, întâi arestăm și pe urmă căutăm strângerea de probe?

Deci cele trei, după părerea mea, dacă vrem să avem un rezultat pozitiv, ar trebui să fie separate. În rest, plenul decide. Noi nu vrem să punem piedici justiției, iar intervenția mea este tocmai în sprijinul justiției, pentru că amestecarea celor trei chestiuni poate să ducă la un rezultat care este nefavorabil.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul președinte Daniel Buda.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este o vorbă între juriști, că unde sunt doi juriști sunt trei păreri.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Votul pe care trebuie să-l dăm astăzi sau votul care se va da astăzi este un vot care are în vedere cererea formulată de către ministrul justiției. Dacă plenul hotărăște să se dea un vot pe cerere, fără să facă diferențierea pe cele trei voturi, vreau să vă spun că este corect. Nu este absolut niciun fel de problemă să se dea un vot, dacă vreți, pe toate cele trei capete de cerere formulată de către ministrul justiției.

Prin urmare, plenul decide asupra acestei chestiuni dacă într-adevăr facem într-o formă sau alta. De-a lungul timpului a fost o cutumă, a mai fost un vot, într-adevăr, în Parlamentul României, în care s-a dat un singur vot, fără să fie disecată cererea în două.

Închei încă o dată subliniind faptul că votul care se va da astăzi aici este un vot care vizează cererea formulată de ministrul justiției și poate fi dat un singur vot.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul deputat Daniel Oajdea.

## Domnilor colegi,

Eu vreau să fac o observație.

Nu intenționez nici pe departe să-l apăr în vreun fel pe domnul Boldea. Dar vreau să subliniez încă o dată în plus modul în care justiția își face datoria în România. Aceste fapte pentru care Boldea este azi pericol public au fost făcute undeva prin 2007. Eu aș aștepta de la ministrul justiției, dacă Boldea era un pericol public de atâta vreme, să-și fi făcut datoria, poate astăzi să fi fost și condamnat dacă e vinovat și aș fi așteptat ca odată cu această scrisoare să dea vreo câteva sancțiuni sau să ne aducă la cunoștință care au fost persoanele din Ministerul Public sau din Ministerul Justiției care au fost sancționate pentru că și-au făcut datoria cu tardivitate sau cu rea-credință. Ce să aștepte țara de la un sistem juridic care funcționează astfel?! Un om care ziceți că e pericol public, nu știu, se va vedea în urma procesului, este cercetat abia după șase ani de la săvârșirea unei fapte.

Păi dacă lucrurile merg atât de greu în această țară pentru unii și atât de repede pentru oamenii simpli, nu avem oare o mare problemă?!

## Stimați colegi,

Vă rog să nu confundați instituțiile. Noi doar încuviințăm și nimic altceva. Încuviințăm ca organele statului abilitate în această privință să-și facă datoria.

Domnul deputat Seres.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Ministerul Justiției ne cere să avizăm urmărirea penală a colegului nostru în cele trei instituții. Noi ori suntem de acord cu urmărirea, ori nu suntem de acord cu urmărirea. Și nu defalcăm și punem pe diferite instituții. Dacă considerăm că putem fi de acord cu urmărirea și declanșarea urmăririi penale pentru colegul nostru, atunci putem vota o singură dată. Dacă nu, nu.

Mulțumesc.

Domnule deputat Pambuccian, vă rog.

Domnule președinte,

Noi putem să stăm, să vorbim mult, dar noi am votat un lucru. Hai să trecem și la votul acela cu bile și să încheiem subiectul odată, că senzația mea este că, nu știu, vă face plăcere așa să avem o ședință lungă de tot! Haideți să trecem odată la votul acela cu bile, totuși!

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Stimați colegi,

Întrucât se degajă deja păreri diferite legate de procedura de vot, pentru a înlătura orice fel de dubiu, și vă rog să mă urmăriți cu atenție, mai ales președintele Comisiei juridice...

Stimați colegi,

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință, ca să știți despre ce este vorba.

Chiar dacă noi ne-am pronunțat printr-un vot asupra unor proceduri pe care să le urmăm, între timp s-au degajat mai multe puncte de vedere oarecum contradictorii. Pentru a evita o situație de acest fel, eu vă

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur n-am intervenit în disputele dumneavoastră pe procedură, aveți majoritate, puteți să votați, să schimbați proceduri, să stabiliți proceduri prin vot, că dumneavoastră ne spuneți că plenul este suveran, dar am observat totuși că cvorumul de ședință este la limită.

De aceea, l-am rugat și pe colegul meu, pe domnul Tăriceanu, pentru că noi nu dorim să ne opunem mersului înainte al justiției, pentru a asigura cvorumul necesar să rugăm câțiva colegi pentru zece minute să înceteze protestul parlamentar și să venim în sală pentru a asigura cvorumul.

Dacă aveți nevoie de doi, de trei, de patru, de cinci deputați, să ne spuneți de câți aveți nevoie, și noi vom invita colegii noștri să participe la acest vot în sală. Încă o dată, repet, nu dorim să ne opunem mersului înainte al justiției și nici să nu se dea un vot azi în Cameră din cauza lipsei de cvorum.

Mulțumesc, domnule lider. Domnul lider Mircea Toader.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cvorumul de ședință a fost stabilit prin apelul nominal, dar gestul pe care doresc să-l facă sau să facă cele două grupuri parlamentare este de apreciat, pentru că într-adevăr trebuie să participe la o decizie foarte importantă prin care nimeni nu este mai presus de lege, indiferent dacă e apărat de un regulament sau de o prevedere expresă pentru parlamentari. Și-i așteptăm să vină în sală să voteze.

Da.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Dușa.

Domnule Toader,

Sigur că noi purtăm același nume, dar cred că nu mai era cazul să mai interveniți. La apelul nominal ați stabilit dumneavoastră cvorumul, dar l-a stabilit un secretar al dumneavoastră, nu de la opoziție. Eu totuși cred că cvorumul corect este cel care se afișează pe tabela aceea și care ne spune că nu sunteți 164 în sală.

Domnul deputat Pambuccian, și pe urmă domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

## Domnule președinte,

Grupul nostru parlamentar rămâne în sală, votează pentru raportul acestei comisii. Dar, vă rog, pentru că știți punctul nostru de vedere, niciodată n-o să ne opunem chestiunilor care țin de justiție, dar chestiunilor care țin de procedură, da. O să vă rog să fie ultima oară când revenim cu voturi în felul acesta. Odată ce s-a votat un lucru, vă rog să respectăm votul și să nu-l întoarcem de șapte mii de ori, pentru că este o formă de respect față de timpul nostru.

Noi am fi votat de trei ori la fel, de trei ori pentru, dar respectam o procedură pe care am hotărât-o cu toții.

Vă rog să fie ultima oară când revenim de șapte mii de ori asupra unui vot.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule lider, pentru precizările făcute. Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să adaug câte ceva la ceea ce a menționat deja colegul meu Mircea Dușa. Considerăm că momentul de astăzi este mult prea important pentru a lăsa semne de echivoc în ceea ce privește atitudinea Parlamentului în combaterea fenomenelor de justiție. Cred că cu toții ne uităm în viitor. Urmează și așteptăm cu toții momentul în care Mecanismul de Cooperare și Verificare va fi abrogat. Se va considera atunci că România își îndeplinește toate condițiile de a nu se face niciun fel de rabat în privința ei de la regulile Uniunii Europene. Și, ținând cont de acest punct extrem de important și de interesul României de a vedea cât mai repede Mecanismul de Cooperare și Verificare ridicat, am hotărât să venim să ne asociem la acest vot în măsura strictă în care este necesar. Nu vreau să politizez foarte mult acest subiect, în tărâmul luptei dintre partidele noastre. Cred însă că puteți să contați pe ceea ce este nevoie astăzi ca număr de voturi suplimentare, în așa fel încât cererea de ridicare a imunității deputatului Boldea să poată să treacă de Parlament, și asupra Parlamentului, ca instituție fundamentală a României, să nu planeze niciun dubiu, așa cum de multe ori s-a încercat să se inducă această părere, că Parlamentul este o instituție unde corupția stă bine și este apărată.

Din punctul nostru de vedere, această măsură trebuie adoptată și puteți să contați strict pe ceea ce este nevoie din partea noastră ca sprijin în privința numărului de voturi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă asigur că prezența opoziției este bine-venită și astăzi, și mâine, și în fiecare zi, pentru că locul opoziției este aici, și nu în altă parte.

De aceea, nu faceți decât să veniți în întâmpinarea dorinței noastre de a fi prezentă opoziția zilnic la lucrările în plenul Camerei și în plenul comisiilor sesizate în fond.

Domnul secretar dorește o precizare, și pe urmă

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

O singură precizare aș vrea să fac, fiindcă s-a făcut referire la numărul de parlamentari, de deputați prezenți în sală atunci când am efectuat eu apelul nominal, vă asigur că a existat cvorum la acel moment, în sală, 170 de oameni, 169 plus domnul Zoicaș care a intrat imediat ce am terminat apelul. Deci e bine-venită prezența colegilor noștri din opoziție la acest vot, dar nu aș vrea să se înțeleagă că am fraudat cumva noi cvorumul și dumnealor salvează acest lucru.

Suntem noi în cvorum. Sunt bine-veniți și dumnealor și astfel ședința poate continua. Vă mulțumesc mult.

Da. Mulțumesc. Domnul Mircea Dușa.

## **Domnul Mircea Dușa:**

Domnule secretar, prezența făcută de dumneavoastră... Vedeți acum în loc să

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule lider.

Stimați colegi,

Stimați colegi,

Rog chestorii să-și ocupe locurile pentru distribuirea bilelor.

Vă reamintesc, stimați colegi, că potrivit art. 126 din regulament, procedura de vot este următoarea: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru; bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot împotrivă; ambele bile introduse în aceeași urnă înseamnă vot nul.

Cred că sunt îndeplinite toate condițiile tehnice pentru a începe votul.

Rog secretarul de ședință să dea citire catalogului pentru a începe votul.

Domnii chestori, domnul chestor Alin Albu, domnul chestor Seres Dénes, vă rog să vă ocupați locurile pentru a distribui de îndată bilele.

Haideți, domnilor, vă rog, puțintel mai repede! Domnule Albu, ești un greu. Vă rog să vă... Domnule secretar, dați citire catalogului.

Dacă sunteți de acord, domnule președinte, să încep cu miniștrii, pentru că am înțeles că trebuie să plece la o ședință.

|Bode Lucian Nicolae<br>Boghicevici Claudia|prezent<br>prezentă| |---|---| |Borbély László|absent| |Fuia Stelian<br>Kelemen Hunor<br>Mustea-Șerban Răzvan<br>Oprea Gabriel<br>Petrescu Cristian<br>Voinescu-Cotoi Sever<br>Adomniței Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Valeriu<br>Almăjanu Marin<br>Amet Aledin<br>Ana Gheorghe<br>Anastase Roberta Alma|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezentă| |Andon Sergiu|absent| |Andronache Gabriel|prezent| |Anghel Florin Serghei<br>Antal István|prezent<br>prezent| |Antochi Gheorghe|absent| |Apostolache Mihai Cristian|prezent| |Ardeleanu Sanda Maria<br>Arion Viorel<br>Atanasiu Teodor|prezentă<br>prezent<br>absent| |Avram Marian<br>Axenie Carmen<br>Balan Ioan<br>Balcan Viorel<br>Banu Mihai<br>Barbu Sulfina|absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă| |Barna Maria Eugenia|absentă| |Bădălan Eugen<br>Bădulescu Adrian<br>Bănicioiu Nicolae<br>Bărbulescu Daniel Ionuț<br>Bejinariu Eugen<br>Berci Vasile|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Béres Ștefan Vasile<br>Blaga Iosif Veniamin<br>Bleotu Vasile|prezent<br>prezent<br>absent| |Boabeș Dumitru|absent| |Bobeș Marin|absent| |Bode Lucian Nicolae|prezent|

## 54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/30.III.2012

Boghicevici Claudia prezentă Dumitru Ion absent Boiangiu Victor prezent Dușa Mircea prezent Boldea Mihail absent Edler András György prezent Borbély László absent Erdei Dolóczki István prezent Bordeianu Dan absent Farago Petru prezent Bostan Emil prezent Farkas Anna Lili prezentă Bot Octavian absent Fenechiu Relu absent Botiș Ioan Nelu prezent Firczak Gheorghe prezent Boureanu Cristian Alexandru prezent Florea Damian absent Brătianu Matei Radu absent Florescu Adrian prezent Brînză William Gabriel prezent Fuia Stelian absent Buciuta Ștefan prezent Gabor Gheorghe prezent Bud Nicolae prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Buda Daniel prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia absentă Buda Viorel Vasile absent Geantă Florian Daniel prezent Budurescu Daniel Stamate absent Georgescu Filip absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu prezent Gerea Andrei Dominic absent Buican Cristian absent Gheorghe Tinel prezent Burcău Doina absentă Gherasim Vasile prezent Burlacu Cristian Ion prezent Ghiță Cornel prezent Burnei Ion absent Ghiță-Eftemie Stelian prezent Buta Sorin Gheorghe prezent Ghiveciu Marian absent Calimente Mihăiță prezent Giurgiu Mircia absent Canacheu Costică prezent Gliga Vasile Ghiorghe absent Cantaragiu Bogdan prezent Göndör Marius Sorin prezent Cazan Mircea Vasile absent Gorghiu Alina Ștefania prezentă Călian Petru prezent Gospodaru Gabriel Dan prezent Călin Ion absent Grama Horia absent Cărare Viorel prezent Grosaru Mircea prezent Câmpeanu Mariana prezentă Gurzău Adrian prezent Chircu Doinița Mariana prezentă Gust Băloșin Florentin prezent Chirilă Constantin prezent Hogea Gheorghe prezent Chiriță Dumitru absent Holban Titi absent Chisăliță Ioan Narcis absent Holdiș Ioan prezent Chițoiu Daniel absent Horj Pavel absent Chiuariu Tudor Alexandru absent Hrebenciuc Viorel absent Cindrea Ioan absent Iacob-Ridzi Monica Maria prezentă Ciobanu Gheorghe prezent Iacob-Strugaru Stelică prezent Ciocan Gheorghe absent Ialomițianu Gheorghe prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel prezent Iancu Iulian absent Ciucă Liviu Bogdan absent Ibram Iusein prezent Ciuhodaru Tudor absent Ignat Miron prezent Coclici Radu Eugeniu absent Ionescu George prezent Coroamă Gheorghe prezent Iordache Florin absent Covaci Dorel absent Iordache Luminița prezentă Cristea Victor absent Iorguș Zanfir prezent Cristian Horia prezent Irimescu Mircea absent Croitoru Cătălin prezent Itu Cornel absent Damian Ioan absent Jipa Florina Ruxandra absentă Dascălu Constantin prezent Jolța Nicolae prezent Derzsi Ákos prezent Kelemen Atilla Béla László prezent Dobre Ciprian Minodor absent Kelemen Hunor absent Dobre Cristina Elena prezentă Kerekes Károly prezent Dobre Victor Paul absent Korodi Attila prezent Dolineaschi Andrei absent Kötő Iosif prezent Donțu Mihai Aurel absent Leșe Doru Brașoan prezent Dragomir Gheorghe absent Liga Dănuț prezent Drăghici Mircea Gheorghe absent Longher Ghervazen prezent Drăghici Sonia Maria absentă Lubanovici Mircea prezent Drăgulescu Iosif Ștefan prezent Luca Ciprian Florin absent Dugulescu Marius Cristinel prezent Lup Mircea Silvestru absent Dumitrache Ileana Cristina absentă Lupu Mihai absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Macaleți Costică absent Dumitrică George Ionuț absent Manda Iulian Claudiu absent Dumitru Georgică prezent Manolescu Oana prezentă |Marian Dan Mihai|prezent|Ponta Victor Viorel|absent| |---|---|---|---| |Marin Mircea|prezent|Pop Georgian|absent| |Marinescu Antonella|absentă|Pop Virgil|absent| |Martin Eduard Stelian|absent|Popa Florian|absent| |Márton Árpád Francisc|prezent|Popa Octavian Marius|absent| |Máté András Levente|prezent|Popeangă Vasile|absent| |Mazilu Constantin|prezent|Popescu Adrian|absent| |Merka Adrian Miroslav|prezent|Popescu Cosmin Mihai|prezent| |Militaru Constantin Severus|absent|Popescu Dan Mircea|absent| |Mircovici Niculae|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Mitrea Manuela|absentă|Popov Dușan|prezent| |Mocanu Adrian|absent|Popoviciu Alin Augustin Florin|prezent| |Mocanu Vasile|absent|Postolachi Florin|prezent| |Mocioalcă Ion|absent|Potor Călin|absent| |Moldovan Carmen Ileana|prezentă|Preda Cezar Florin|prezent| |Moldovan Emil Radu|absent|Prigoană Vasile Silviu|prezent| |Morega Dan Ilie|prezent|Radan Mihai|prezent| |Motreanu Dan Ștefan|absent|Rădulescu Adrian|prezent| |Movilă Petru|prezent|Rățoi Neculai|absent| |Munteanu Ioan|prezent|Rebenciuc Neculai|prezent| |Mustea-Șerban Răzvan|prezent|Resmeriță Cornel Cristian|absent| |Nassar Rodica|absentă|Riviș-Tipei Lucian|prezent| |Năstase Adrian|absent|Rizea Cristian|absent| |Neacșu Marian|prezent|Rogin Marius|prezent| |Nechifor Cătălin Ioan|absent|Roman Gheorghe|prezent| |Neculai Marius|prezent|Roman Ioan Sorin|absent| |Negoiță Robert Sorin|absent|Roșca Lucreția|absentă| |Negruț Clement|prezent|Rusu Valentin|prezent| |Nica Dan|absent|Sava Andrei Valentin|prezent| |Nica Nicolae Ciprian|absent|Săniuță Marian Florian|prezent| |Nicolăescu Gheorghe Eugen|absent|Săpunaru Nini|absent| |Nicolicea Eugen|prezent|Sârbu Marian|prezent| |Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae|absent|Scutaru Adrian George|absent| |Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana|absentă|Seremi Ștefan|prezent| |Nistor Laurențiu|absent|Seres Dénes|prezent| |Niță Constantin|absent|Socaciu Victor|absent| |Nițu Adrian Henorel|prezent|Solomon Adrian|absent| |Nosa Iuliu|absent|Spînu Teodor Marius|prezent| |Novac Cornelia Brîndușa|prezentă|Stan Ioan|absent| |Oajdea Vasile Daniel|prezent|Stan Ion|absent| |Olar Corneliu|prezent|Stan Nicolae|absent| |Olosz Gergely|prezent|Stanciu Anghel|absent| |Oltean Ioan|prezent|Stavrositu Maria|prezentă| |Oprea Gabriel|prezent|Steriu Valeriu Andrei|prezent| |Oprișcan Mihai Doru|prezent|Stoica Mihaela|prezentă| |Orban Ludovic|absent|Stragea Sorin Constantin|absent| |Pál Árpád|prezent|Stroe Ionuț Marian|absent| |Palașcă Viorel|absent|Stroe Mihai|prezent| |Palăr Ionel|absent|Stroe Radu|absent| |Paleologu Theodor|prezent|Stroian Toader|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent|Surpățeanu Mihai|absent| |Pandele Sorin Andi|prezent|Surupăceanu Mugurel|absent| |Panțîru Tudor|absent|Șandru Mihaela Ioana|prezentă| |Pardău Dumitru|prezent|Ștefan Viorel|absent| |Păduraru Nicușor|absent|Știrbeț Cornel|prezent| |Păsat Dan|absent|Știrbu Gigel Sorinel|absent| |Păun Nicolae|prezent|Tabără Valeriu|prezent| |Pâslaru Florin Costin|absent|Tabugan Ion|prezent| |Pető Csilla Mária|prezent|Taloș Gheorghe Mirel|absent| |Petrescu Cristian|prezent|Tărâță Culiță|prezent| |Petrescu Petre|absent|Tătaru Florin Cristian|absent| |Pieptea Cornel|absent|Teodorescu Horia|absent| |Pirpiliu Ștefan Daniel|prezent|Tița-Nicolescu Gabriel|prezent| |Plăiașu Gabriel|absent|Tîlvăr Angel|absent| |Pocora Cristina Ancuța|absentă|Toader Mircea Nicu|prezent| Trășculescu Alin Silviu prezent Tudose Mihai absent Turcan Raluca prezentă Tușa Adriana Diana absentă Țaga Claudiu prezent Țintean Ioan absent Țîmpău Radu Bogdan absent Țurcanu Florin absent Țurea Răzvan prezent Udrea Elena Gabriela prezentă Uioreanu Horea Dorin absent Uricec Eugen Constantin prezent Vainer Aurel prezent Varga Attila prezent Varga Lucia Ana absentă Vasile Aurelia prezentă Vasilică Radu Costin absent Vișan Gelu prezent Vîlcu Samoil prezent Vladu Iulian prezent Vlase Petru Gabriel absent Vlădoiu Aurel absent Voicu Mădălin Ștefan absent Voicu Mihai Alexandru absent Voinescu-Cotoi Sever prezent Vreme Valerian prezent Zamfirescu Sorin Ștefan prezent Zătreanu Dan Radu prezent Zgonea Valeriu Ștefan absent Zisopol Dragoș Gabriel prezent Zoicaș Gheorghe prezent

## Stimați colegi,

Invit membrii Comisiei de validare și numărare sau de numărare și validare a voturilor să se deplaseze în sala de ședințe a Biroului permanent, pentru a proceda la numărarea voturilor.

Facem o scurtă pauză, până când avem rezultatul votului.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Vă rog să aveți îngăduința față de președintele Comisiei de numărare și validare a voturilor să dea citire procesuluiverbal încheiat cu această ocazie.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra cererii ministrului justiției de încuviințare a percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați, prin vot cu bile, asupra cererii ministrului justiției de încuviințare a percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr. 68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Comisia de validare și numărare a voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 326;

- numărul deputaților prezenți: 177;

- numărul total de voturi exprimate: 168;

- numărul de voturi anulate: 4;

- numărul total de voturi valabil exprimate: 164, din care:

- voturi pentru: 147;

- voturi contra: 17.

Având în vedere că din totalul de 326 de deputați au fost prezenți 177, dintre care și-au exprimat votul valabil 168, iar 147 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru încuviințarea percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr. 68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, stimați colegi, potrivit rezultatului votului, Camera Deputaților a adoptat Proiectul de hotărâre privind încuviințarea percheziției domiciliare, reținerii și arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr. 68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Vă mulțumesc pentru participare, stimați colegi.

Vă doresc o zi bună în continuare și o săptămână bună! De altfel, ne vedem în plenul Camerei Deputaților săptămâna viitoare.

Să auzim numai de bine!

Ședința birourilor reunite ale celor două Camere, mâine, la ora 11.00, la Camera Deputaților.

## _Ședința s-a încheiat la ora 15.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591868]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/30.III.2012 conține 56 de pagini.**

Prețul: 84,00 lei