Biró Rozália-Ibolya

556 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la ziua de 10 decembrie, care marchează a 75-a aniversare a Declarației universale a drepturilor omului, care ne împuternicește pe toți.

Principiile consacrate în declarație sunt la fel de relevante astăzi ca în 1948, când a fost proclamată.

Sloganul din acest an al zilei internaționale este „Consolidarea și susținerea culturii drepturilor omului în viitor”, iar tema anului 2023 este „Libertate, egalitate și justiție pentru toți”.

M-aș focusa pe trei provocări existente, pornind de aici. Prima este reprezentată de grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, popoarele indigene și migranții.

Ghidul Declarației universale a drepturilor omului ne oferă o serie de indicii esențiale, pentru că 16% din populația lumii se confruntă cu anumite forme de dizabilitate. În România, 80.000 de copii sunt cu dizabilități, dintre care 50.000 încadrați în grad de handicap grav.

Totodată, trebuie menționată și rata copiilor care trăiesc în sărăcie relativă. Este cea mai mare în România, din păcate, din statele membre ale Uniunii Europene, și anume 29%.

Al doilea aspect la care m-aș opri este egalitatea dintre femei și bărbați, care reprezintă un drept fundamental al omului, o valoare comună a Uniunii Europene și o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere, ocupare de forță de muncă și coeziune socială*, la nivelul Uniunii Europene.

Trebuie să subliniez realitatea de pe scena economică și politică românească, unde observăm următoarele:

În contextul ședinței

în viața economică, antreprenorii femei, fondatoare de start-upuri, de IMM-uri, femei în structuri decizionale la nivelul întâi al societăților comerciale, reprezintă un procent de aproximativ 33% din totalul firmelor existente, fiind departe de egalitate

*

, iar în viața politică acest procent se află în jurul a 20%.

Unele partide politice au organizații de femei, structuri care au menirea de a concentra eforturile femeilor din această formațiune politică, iar altele nu au, din păcate, această structură.* Chiar dacă există în majoritatea partidelor, organizațiile de femei nu au buget propriu pentru a acoperi activitatea pe care o desfășoară în cadrul organizației.

UDMR este un exemplu prin susținerea desfășurării tuturor evenimentelor inițiate de organizația de femei; suportul acesteia creează o valoare adăugată la activitatea de ansamblu a formațiunii.* În societatea românească de astăzi mentalitatea comunității nu este suportivă pentru a realiza o egalitate reală de șanse între femei și bărbați, fiind necesară existența unor reglementări interne ale formațiunilor politice.

La acest capitol trebuie să precizez pasul important realizat de UDMR, care, prin modificarea adusă statutului, regulamentului de funcționare a formațiunii, a stabilit cota de participare de 15% pentru femei și, respectiv, de 15% pentru tineri în structurile decizionale județene și naționale ale formațiunii, precum și procentul de 33% al femeilor de pe listele de candidați pentru consiliile locale.

Totodată, trebuie menționat că UDMR este prima formațiune politică care a dat prima femeie vicepremier al Guvernului României.

Desigur, suntem încă departe de egalitatea de 50%-50% în toate domeniile de activitate, dar, chiar datorită acestui motiv, fiecare măsură, reglementare care are menirea de a lărgi șansele participării femeilor în structurile decizionale are o importanță majoră.*

Doar prin dialog, cu argumente, prin respect reciproc vom avea șansa ca, în viitorul apropiat, să atingem o reprezentativitate semnificativă*, de 33%, și să ajungem la un nivel mediu al Uniunii Europene, respectiv pe termen mediu la un raport echitabil.

A treia provocare este fenomenul violenței domestice și violența împotriva femeilor...