Gheorghe David

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Pregătirea recensământului general agricol a intrat în linie dreaptă”.

După cum sunt sigur că știți, de la 1 decembrie 2010 și până la sfârșitul lunii ianuarie 2011 se va desfășura recensământul general agricol, iar între 14 și 23 martie 2011 va avea loc recensământul populației.

În intervenția mea de astăzi vreau să vă supun atenției câteva aspecte referitoare la primul recensământ.

Dobândirea de către țara noastră a calității de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ne obligă să ne respectăm angajamentele asumate și pe cele care decurg din prevederile generic definite prin politica agrară comună.

Vă reamintesc că recensăminte agricole s-au făcut și înainte de 2007, inclusiv pe timpul regimului comunist, însă, de data aceasta, importanța unui asemenea act are semnificații sporite.

În cadrul comunitar, agricultura reprezintă un segment economic foarte important, chiar dacă numărul celor ocupați cu realizarea de produse agricole primare – cu mici excepții, inclusiv România – este de sub 10% din totalul populației. În schimb, este sectorul care asigură alimentele pentru restul populației de circa 500 de milioane, este suportul întreținerii biologice a oamenilor și a unei foarte importante ramuri a economiei, industria alimentară. Din acest motiv, fermierii din cele 27 de state membre beneficiază de subvenții.

Comisia centrală pentru recensământul general agricol, constituită deja, a elaborat documentația necesară pregătirii și modului de desfășurare a acestuia. Ea este accesibilă tuturor celor interesați, așa că nu mi-am propus să o rezum.

Voi insista doar asupra uneia dintre numeroasele prevederi referitoare la scopul recensământului: furnizarea de date și informații necesare dezvoltării Rețelei de informații contabile agricole și a Sistemului integrat de administrare și control.

Firește că de toate aceste date, ca de altfel ale tuturor statelor membre, va beneficia și Comisia pentru agricultură din cadrul Uniunii Europene și de ele se va ține seama în elaborarea politicii agrare comune, un motiv în plus care subliniază importanța recensământului și care îndeamnă să fie privit cu maximum de seriozitate atât de către noi, cei din

Legislativ, prin activitatea pe care o desfășurăm în teritoriu, cât și de către Executiv, prin actele normative anume elaborate, și de instituțiile locale, în frunte cu primăriile, direcțiile agricole, oficiile de cadastru, camerele agricole etc.

După intrarea în Uniunea Europeană, pe baza actelor depuse, României i s-au repartizat cote de producție la cereale, plante tehnice, lapte, carne, zahăr etc. În funcție de acestea, participăm la constituirea fondurilor bănești comunitare pentru agricultură, dar și beneficiem de acestea. Că fermierii noștri primesc mai puțini bani pe unitatea de suprafață sau pe cap de animal este adevărat, nu insist asupra acestui aspect în momentul de față. Mă voi limita doar să comentez puțin o realitate de toată lumea știută, privită în contextul recensământului.