Emil Niță

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Discutând despre om, am putea spune orice, pentru că acest coleg al nostru de foarte multe ori s-a aflat în postura de a jigni chiar anumiți colegi de aici în diverse medii, pe aceleași considerente. Dar, acum, discutând despre justiție, justiția să-și facă datoria și arestarea preventivă trebuie să fie o măsură extremă. Am vorbit de foarte multe ori. Eu nu cred că orice om care n-are o demnitate publică din România este arestat preventiv că fură ceva. Se duce în justiție, îl judecă și i se dă o sentință. Acest lucru ar trebui să se întâmple și la noi, pentru că nu este normal ca o faptă dovedită și recunoscută deja – la această oră și-a recunoscut fapta colegul, da? – ce nevoie este de arestare preventivă? Pun și eu o întrebare. Și, aici, chiar nu vreau să mă raliez unui grup politic. Vorbesc poate și în nume propriu.

Eu nu văd această arestare preventivă ca o măsură corectă. Arestarea preventivă trebuie să fie o măsură extremă, care să se aplice atunci când s-a produs o faptă cu totul și cu totul deosebită.

De aceea, eu, cel puțin în nume personal, o să spun da, justiția să-și facă datoria, să se ducă omul să fie judecat și instanțele de judecată să dea verdictul: este vinovat și trebuie să plătească sau nu.