Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen din ziua de marți, 6 mai 2014; programul de lucru pentru perioada 5–10 mai 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 23 aprilie – 6 mai 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

La punctul 2 al ordinii de zi, avem cererea ministrului justiției...

Da, vă rog, vă rog, domnul Tinel.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Vin la acest microfon, astăzi, cu rugămintea adresată liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și conducerii Camerei Deputaților, date fiind evenimentele excepționale de la granița de nord-est a României, ca, în regim de urgență, să desfășurăm o ședință extraordinară și să dezbatem, să analizăm acele evenimente.

Nu putem lăsa evenimentele din Ucraina neanalizate în Parlamentul României și vă rog, încă o dată, vă rog să dăm dovadă de maximă loialitate față de principiile democrației autentice, adevărate. Încă o dată spun, nu putem să lăsăm evenimentele din Ucraina neanalizate.

Am tot pasat această responsabilitate Comisiei pentru politică externă. Am tot crezut că Guvernul României va face mai mult, dar Parlamentul României n-are nicio poziție? Nu vrea să aibă nicio poziție?

Vă rog, stimați colegi, și apelul meu este către liderii grupurilor parlamentare, în regim de urgență, haideți să dezbatem situația excepțională din Ucraina și să emitem o poziție unitară față de ceea ce se întâmplă acolo! Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule Tinel, am luat notă de cererea dumneavoastră. Domnul Marian Neacșu, vă rog.

Două probleme foarte scurte de procedură, domnule președinte.

Prima dintre ele nu era în schemă, să spunem așa, dar este determinată de poziția pe care colegul meu a avut-o ceva mai devreme. Știind că Domnia Sa cunoaște destul de bine regulamentul, modalitatea prin care Parlamentul putea să fie sesizat pentru a lua în discuție o temă atât de importantă – și este, într-adevăr, o temă atât de importantă – era alta. Noi așteptam o solicitare, dacă ar fi fost cazul și dacă socotim că este necesar. Noi am avut o discuție în Comitetul liderilor ceva mai devreme, dar nu s-a ridicat o astfel de temă. Atunci, cu siguranță că ne-o putem asuma cu toții și o putem promova în Biroul permanent, urmând ca în Camerele reunite să aibă loc o dezbatere pe această temă cu adevărat importantă.

Și al doilea lucru, n-am prea înțeles cum era cu dualismul democrației, dar asta probabil că ține de lipsa mea de atenție.

Revenind la ordinea de zi a Camerei Deputaților, v-aș ruga, domnule președinte, să fiți de acord să supuneți plenului Camerei aducerea la poziția 4 a proiectului legislativ aflat la poziția 21, respectiv Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Este un proiect important, de care avem nevoie și v-aș ruga să supuneți plenului solicitarea mea.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul Tinel. Domnul Tinel și, pe urmă, domnul Dobre.

## Domnule președinte,

Un prim aspect. Eu am crezut că solicitarea mea e una cât se poate de normală privind desfășurarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului României privind evenimentele excepționale din Ucraina.

În al doilea rând, față de solicitarea liderului Grupului PSD de a aduce în față un proiect de act normativ cu privire la transformarea unei funcții de conducere, a șefului Poliției Române, într-una politică, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu e de acord. Nu există nicio urgență în a transforma această funcție într-una politică decât dacă e legată de alegerile din 25 mai și de a da un caracter politic și acestei funcții.

Ce s-a întâmplat în toată această perioadă de este nevoie să transformăm această funcție într-una politică?

Care sunt hibele managementului la acest nivel?

Nu există, stimați colegi, urgența de a analiza acest proiect de act normativ așa cum dorește PSD-ul în momentul de față.

Da, vă mulțumesc. Domnul Dobre, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, legat de Proiectul de lege privind poliția, voi interveni la punctul respectiv.

Ceea ce vreau însă să spun este că ne alăturăm și noi, PNL-ul, demersurilor pentru a face o dezbatere într-o ședință specială privind situația din Ucraina.

Eu vreau să vă spun că se spunea undeva că Odesa e la 150 de kilometri de brațul Chilia. Eu vreau să vă spun că regiunea Odesa este exact la 8 kilometri de municipiul Galați. Deci nu e nici în nord-vest, este aici, lângă noi, și este foarte important să dezbatem, să fie o poziție a Parlamentului, să

fie o informare a Guvernului pe o problemă atât de importantă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Oricum, vă sugerez să stați calmi. Domnul Ciuhodaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și grupul nostru parlamentar susține ideea unei sesiuni extraordinare pentru a dezbate ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina.

Cred că am stat suficient timp și n-am spus nimic, iar Parlamentul României are obligația să ia în calcul acest lucru.

Vom susține ideea oricărui grup parlamentar. Nu este vorba despre grupuri și culori politice, ci este vorba despre politica României în acest moment.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Cernea, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, această temă este una foarte importantă. Am adresat săptămâna trecută o scrisoare deschisă Parlamentului României pentru a fi convocată o astfel de ședință. Procedural, am și depus către Biroul permanent o astfel de solicitare. Speram că ea a fost discutată ieri, la ședința Biroului permanent. Probabil că nu a fost luată însă în calcul.

Este nevoie ca România, prin Parlament, care reprezintă cetățenii țării noastre, să exprime o poziție de solidaritate cu Ucraina, cel mai mare vecin al nostru, să reafirme principiile democratice și principiile dreptului internațional și să susțină aspirațiile proeuropene ale ucrainenilor.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu.

În continuare intrăm în punctul 2 al ordinii de zi, care cuprinde cererea ministrului justiției, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu, în Dosarul nr. 472/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, precum și raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, însoțit de proiectul de hotărâre privind această cerere. O să dau citire cererii Ministerului Justiției, după care o să-i dau cuvântul președintelui comisiei.

Cererea este către domnul președinte Zgonea.

„În temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum și al art. 195 din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de încuviințare a arestării preventive a deputatului Florin Aurelian Popescu, formulată în Dosarul nr. 472/2013 al Direcției Naționale Anticorupție.

Atașăm prezentei adrese documentația pusă la dispoziție de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv referatul cu propunerea de arestare preventivă întocmit de procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care efectuează cercetări în cauză, precum și fotocopii ale unor acte de urmărire penală din dosarul penal menționat anterior al Direcției Naționale Anticorupție, un volum conținând 193 de file.”

Cu deosebită considerație, semnează ministrul justiției, Robert Marius Cazanciuc.

Dau cuvântul domnului Nica, vicepreședinte al Comisiei juridice, pentru a citi raportul Comisiei juridice.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, prin adresa nr. 460 din 24 aprilie 2014, cu scrisoarea ministrului justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu, pentru a fi analizată și a întocmi raportul și proiectul de hotărâre ce urmează a fi supuse aprobării plenului Camerei Deputaților.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu adresa nr. 1.126/C/2014, a înaintat ministrului justiției, domnului Robert Marius Cazanciuc, referatul nr. 472/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție privindu-l pe domnul Florin Aurelian Popescu.

În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale art. 195 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat solicitarea Biroului permanent privind scrisoarea ministrului justiției, domnul Robert Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu, în ședința din 28 aprilie 2014, în vederea întocmirii raportului și a proiectului de hotărâre solicitate de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Membrii comisiei, precum și înlocuitorii deputaților absenți, împuterniciți să participe în condițiile art. 51 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu

modificările și completările ulterioare, au luat cuvântul pentru a-și exprima punctele de vedere.

Domnul deputat Florin Aurelian Popescu a participat la ședința comisiei și și-a prezentat în plenul acesteia punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cursul dezbaterilor au fost formulate de către unii membri ai Comisiei juridice diverse puncte de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Popescu, dacă este prezent? Nu este.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului PDL.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, consecvent pozițiilor exprimate de fiecare dată în plenul Camerei Deputaților când am mai avut o astfel de situație, va vota în favoarea cererii Ministerului Justiției.

Știm că este o situație extrem de delicată pentru unul dintre colegii noștri, dar justiția trebuie lăsată să-și facă treaba. Încă o dată, repet, vom vota în favoarea cererii Ministerului Justiției.

Nu mă mir.

Vă rog, domnul Andronache, din partea Grupului PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal rămâne fidel principiului egalității cetățenilor în fața legii și, de asemenea, poziției sale că afacerile judiciare care privesc persoana trebuie soluționate în justiție, și nu în plenul Parlamentului.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota pentru cererea transmisă de Ministerul Public. Mulțumesc.

Ce vreau să vă învederez, domnule Andronache, este că noi votăm pentru arestarea preventivă. Cu faptul că trebuie să fie judecat în justiție suntem de acord cu toții a priori. Vă rog, domnul Niță.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Discutând despre om, am putea spune orice, pentru că acest coleg al nostru de foarte multe ori s-a aflat în postura de a jigni chiar anumiți colegi de aici în diverse medii, pe aceleași considerente. Dar, acum, discutând despre justiție, justiția să-și facă datoria și arestarea preventivă trebuie să fie o măsură extremă. Am vorbit de foarte multe ori. Eu nu cred că orice om care n-are o demnitate publică din România este arestat preventiv că fură ceva. Se duce în justiție, îl judecă și i se dă o sentință. Acest lucru ar trebui să se întâmple și la noi, pentru că nu este normal ca o faptă dovedită și recunoscută deja – la această oră și-a recunoscut fapta colegul, da? – ce nevoie este de arestare preventivă? Pun și eu o întrebare. Și, aici, chiar nu vreau să mă raliez unui grup politic. Vorbesc poate și în nume propriu.

Eu nu văd această arestare preventivă ca o măsură corectă. Arestarea preventivă trebuie să fie o măsură extremă, care să se aplice atunci când s-a produs o faptă cu totul și cu totul deosebită.

De aceea, eu, cel puțin în nume personal, o să spun da, justiția să-și facă datoria, să se ducă omul să fie judecat și instanțele de judecată să dea verdictul: este vinovat și trebuie să plătească sau nu.

Vă mulțumesc. Domnul Ciuhodaru, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi am considerat de fiecare dată că nimeni nu este mai presus de lege, cu atât mai mult parlamentarii, așa că nu am

interferat, nu vom interfera și nu interferăm astăzi cu deciziile justiției.

Vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Nu mai dorește nimeni.

O să votăm la votul final cererea Ministerului Justiției.

Pentru orice eventualitate, o să vă rog să-mi permiteți, în schimb, să dau citire proiectului de hotărâre care a fost întocmit în acest sens.

Proiect de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a unui deputat

„În temeiul dispozițiilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale art. 195 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic: Camera Deputaților încuviințează arestarea preventivă a domnului deputat Florin Aurelian Popescu în Dosarul nr. 472/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”

Semnează: Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Trecem mai departe, la punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranța națională a României nr. 51 din 29 iulie 1991, lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Trecem, în continuare, la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Din partea ministerului, vă rog, doamna secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest proiect de lege, în vederea creșterii rolului și implicării inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române în adoptarea deciziilor strategice și pentru asigurarea unui nivel de reprezentare adecvat rolului Poliției Române în rândul autorităților de aplicare a legii, prin proiect se propune ca inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române să aibă rangul de secretar de stat.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în ședința din 1 aprilie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în sensul că funcția de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române este o funcție cu rang de secretar de stat.

În ședința din 23 aprilie 2014, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege mai sus amintit.

Este lege ordinară.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Dobre, vă rog, din partea Grupului Partidului Național Liberal, aripa Antonescu.

Domnule președinte, Când terminați comentariile...

Iertați-mă!

...și deveniți din nou președintele de ședință, voi lua cuvântul.

Vă rog să mă scuzați! Poftiți!

Mulțumesc.

Aș vrea să fac doar un mic comentariu.

În actuala organizare a Ministerului Internelor există un secretar de stat care coordonează ordinea publică și care subordonează, printre altele, și Inspectoratul General al Poliției Române.

În momentul în care vom face două funcții de același nivel – secretar de stat – cred că, din punctul de vedere al funcționării ministerului, cu toate structurile lui, se pot crea probleme. Avem exemple în țara românească cum e relația

dintre președinte și premier de-a lungul anilor. E posibil să creăm o problemă și în acest sector extrem de delicat.

De aceea, Grupul PNL vă propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru o dezbatere suplimentară, având în vedere și organizarea Ministerului de Interne. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru. Se pregătește domnul Cernea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu cum politizarea unei funcții va face ca ministerul să funcționeze mai bine. Probabil că este în strategia națională de creare a un milion de locuri de muncă prin ministere.

Susținem propunerea de a fi retrimis la comisie acest proiect de lege și poate, într-adevăr, se va câștiga ceva în acest minister.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Cernea și se pregătește domnul Gheorghe Tinel.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog doar o chestiune de procedură.

Vă rog să precizați, conform art. 145 alin. (2), dacă este sau nu întrunit cvorumul legal.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și dumneavoastră. Domnul Gheorghe Tinel, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Noi o spunem răspicat: nu puteți, dragi PSD-iști, politiza chiar totul!

Eu cred că funcția aceasta, așa cum a fost ea gândită prin Legea nr. 218/2002, apolitică, de a lăsa la competența analizei corpului polițiștilor propunerea venită de la Ministerul de Interne și agreată de prim-ministru, n-o puteți duce și pe aceasta în sfera politicului.

Este o propunere aici de a o reîntoarce la comisie.

Noi știm, din practică, că, atunci când puterea PSD-istă vrea ceva, atunci, acest lucru se întâmplă.

Dar, oare, limită n-aveți?

Oare chiar nu puteți pune stavilă oricărei dorințe?

Care este urgența, necesitatea transformării acestei funcții într-una politică? De ce trebuie transformată și această funcție într-una politică?

Credeți că managementul instituției respective se va schimba dacă el nu mai este inspector general și este secretar de stat? Credeți că aceasta a fost hiba unui management defectuos, dacă dumneavoastră ați identificat-o, la conducerea Poliției Române din 2002 până acum? Nu. Ea răspunde unui comandament al dumneavoastră de a avea tot ce înseamnă structuri ale ordinii publice, siguranței naționale în subordine.

Și tragem un semnal de alarmă, Grupul parlamentar al PDL, că ce se întâmplă acum în Parlamentul României și ce faceți dumneavoastră este un alt atac la democrație și la statul de drept.

Votăm retrimiterea la comisie și vă spun încă o dată: votăm împotriva acestui proiect de act normativ.

Vă mulțumesc. Domnul Marian Neacșu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din nefericire, trebuie să constat că, cu excepția punctului de vedere al colegului nostru, domnul Paul Dobre, care a și lucrat în structură și punctul de vedere are greutate, celelalte sunt pornite dintr-un demers demagogic indiscutabil și denotă faptul că, evident, colegii mei nu s-au uitat peste expunerea de motive și nici n-au analizat care sunt motivațiile pentru care se propune această inițiativă legislativă.

Poliția Română, cu toții o știm și o recunoaștem și este unanim recunoscut, este principala structură a Ministerului de Interne și cea mai importantă.

Faptul că dorim să acordăm greutate funcției de inspector-șef al Poliției Române nu cred că ar fi de factură să deranjeze pe cineva. Ba dimpotrivă, îi creăm acestuia statutul de a putea să discute cu aceeași relevanță, cu aceeași reprezentativitate cu ceilalți șefi de instituții aflați pe același rang ministerial, cu șefii serviciilor secrete, cu șeful STS, cu șefii celorlalte structuri.

Al doilea lucru, acest demers legislativ nu presupune niciun fel de efort financiar suplimentar. Sunt în cadrul sumelor alocate Ministerului de Interne și, respectiv, Poliției Române.

Mai mult decât atât, al treilea și cred că cel mai important lucru și în acest moment, procedura de numire a inspectorului-șef care are rang, în acest moment, de subsecretar de stat va rămâne aceeași. El va fi numit tot prin decizia prim-ministrului, așa cum este numit și acum. Or, în condițiile acestea, nu văd unde vine nici politizarea, nici depolitizarea și nici celelalte argumente care n-au avut substanță și au fost reprezentate aici.

Din toate aceste considerente, vreau să rețineți în primul rând faptul că noi vrem, prin acest lucru, să întărim puterea șefului Poliției Române, pentru că România este un stat care are nevoie în momentul acesta de criză, cum spun unii, cu granițe, cu altele, are nevoie de responsabilitate în gestionarea activităților de siguranță a cetățeanului. Acesta este principalul argument. Orice alt argument nu ține decât de demagogie.

Vă mulțumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, drept la replică.

Domnul Dascălu, dacă aveți ceva de comentat, vă rog să vă înscrieți la cuvânt. Dacă mai vorbiți din loc, vă evacuez din sală.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Eu cred că dorința PSD-ului de a politiza această funcție pleacă de la cazul Duicu. Pentru Duicu mai ușor e să cheme în biroul prim-ministrului un secretar de stat care, vorba aia, are aceeași culoare politică decât pe cineva care este apolitic pus acolo.

Și, atunci, această transformare peste noapte a funcției într-una politică rezolvă problema chemării la ordin a celui care ocupă temporar acea funcție. Da, dacă asta este urgența, înțeleg necesitatea, dorința PSD-ului de a o modifica.

Iar chestiunea cu demagogia nu e superficială și nu e populistă sau, eu știu, indusă de un populism pe care dumneavoastră îl considerați adecvat acestui act normativ, domnule lider. Ea pleacă din practica ultimilor doi ani de guvernare PSD, să știți. Tot ceea ce v-ați impus prin politizarea excesivă a funcțiilor, a principalelor funcții, e legat de dorința dumneavoastră de a conduce absolut din toate pârghiile statul român. Nu faceți altceva decât să impuneți această dorință prin acte normative.

Eu cred că ar trebui să aveți limite în gestionarea, în managementul unui stat democratic, să știți.

Sunt anumite structuri care trebuie să funcționeze normal, firesc, după principiile pe care le-am agreat cu toții acum 10–15 ani de zile.

Vă rog, domnule Neacșu, drept la replică.

Da, aveți dreptate, ca între noi, liderii, domnule coleg. Nu știu, n-ar fi foarte multe lucruri de spus.

Din nefericire, așa cum am spus-o ceva mai devreme, demagogia nu doare.

Discutăm despre posturi pe care le-am creat, despre structuri pe care le-am impus, despre clientelă politică pe care o hrănim noi? Despre noi este chestiunea asta?

Noi, din câte cunoaștem, și în tot anul electoral 2012... Dumneavoastră ați fost taxați pentru asta și cred că veți fi taxați în continuare, stimați colegi de la PDL.

Mai mult decât atât, veniți acum cu aceeași demagogie de care tot discutăm să-mi spuneți că noi, cei care am promovat Ordonanța nr. 77, prin care am scos din ministere toată structura politică pe care dumneavoastră ați dus-o acolo, am încercat să deblocăm acele posturi de nivel 7 la 1 pe care le-ați creat, pentru că, de la nivelul celei mai de jos primării până la nivelul celui mai înalt dintre ministere, nu mai aveau oameni capabili să lucreze acolo, pentru că dumneavoastră ați impus un regim prostesc de promovare. Astea să fie lucrurile: faptul că am reușit să eliminăm din structură o grămadă de posturi pe care le țineați neocupate pentru a putea să aveți funcții de conducere pentru clientela politică și dumneavoastră, cei care ați atacat această ordonanță la Curtea Constituțională... veniți să ne țineți nouă lecții aici?

Nu știu ce ar mai fi de discutat, dar poate că ar fi cazul să ne reîntoarcem, până la urmă, la proiectul nostru de lege și bănuiesc că este cazul, domnule președinte, să supuneți la vot propunerea colegilor noștri.

Vă mulțumesc.

Voi face acest lucru.

Domnul Ciuhodaru, probleme de procedură, bănuiesc, da?

Domnule președinte de ședință,

Pentru stenogramă. La problema ridicată de domnul Cernea am verificat. La începerea ședinței, când de fapt este necesară constatarea cvorumului, au fost prezenți, prin semnătură, 209 deputați. Cvorumul este de 230, cvorumul legal este îndeplinit.

Pe parcursul dezbaterilor nu mai este necesar cvorumul. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Cernea, procedură, bănuiesc, da?

## Da, procedură.

## Stimați colegi,

Drept la replică, domnule președinte.

Mă întrebam: oare, dacă nu se schimbă nimic, de ce se promovează atât de intens această lege? Oare faptul că există în acest moment o anchetă privind accidentul aviatic din Apuseni justifică politizarea acestui post?

Haideți să supunem întâi la vot retrimiterea la comisie!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Asta o făceam oricum, dar am vrut să văd ce probleme de procedură aveți dumneavoastră.

Vă rog, domnul Neacșu.

## Domnule președinte,

În calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vreau să vă solicit să propuneți plenului sistarea dezbaterii pe acest proiect care eu chiar cred că a fost dezbătut înainte de a fi fost retrimis la comisie.

Nu cred că mai are rost să mai reluăm încă o dată aceleași lucruri.

Deci vă propun sistarea dezbaterii și trecerea proiectului la votul final.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vă mulțumesc.

Pe procedură, îi dau cuvântul întâi domnului secretar Mircovici, după care o să vă dau cuvântul dumneavoastră, dacă o să mai fie cazul.

Din respect pentru cetățenii României care ne-au trimis pe toți aici prin vot, cred că ar trebui să schimbăm acest sistem bazat pe semnătură, pentru că e clar că nu suntem 200 de oameni în sală, n-am fost nici la început. Cred că ar trebui să respectăm în litera lui și în spiritul lui acest regulament.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Vă mulțumesc și eu.

În momentul dezbaterilor nu este necesar cvorumul, domnule Cernea.

Nefiind amendamente la proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră, proiectul trece la votul final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea...

5. Nu, la 4, care devine 5, este reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Rog din partea Comisiei juridice. Domnul Nica, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare, formulată de Președintele României, a Legii privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Fundației „Proiect Ferentari” a Secretariatului General al Guvernului, persoană juridică, română, apolitică, fără scop patrimonial, de utilitate publică, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Scopul Fundației „Proiect Ferentari” a Secretariatului General al Guvernului îl constituie derularea unor proiecte, programe și activități ce vizează incluziunea socială a cetățenilor români de etnie romă.

Inițiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 10 decembrie 2013 și trimisă la promulgare în data de 16 decembrie 2013.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în urma reexaminării, a respins cererea de reexaminare formulată de Președintele României și a adoptat Legea privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari” în 10 februarie 2014.

Președintele României, prin cererea de reexaminare, a solicitat respingerea actului normativ din următoarele motive: în cuprinsul art. 1 ce vizează înființarea Fundației „Proiect Ferentari” a Secretariatului General nu se menționează în mod expres prevederile de la care se face derogare prin acest act normativ.

În ceea ce privește perspectiva importanței și utilității obiectivelor acestei fundații, în art. 2 din lege lipsesc principiile de bază care privesc organizarea și funcționarea persoanelor juridice nou-înființate.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost mult discutat în Comisia juridică.

Am atenționat încă de la prima dezbatere a acestui proiect de lege că există probleme de formulare, în special în ceea ce privește regimul juridic al acestei viitoare fundații.

Este inadmisibil să scrii în art. 1 din această reglementare că vorbim despre un ONG de utilitate publică fără a preciza însă dacă este de drept public sau de drept privat.

De fapt, această chestiune a fost scrisă și în cererea de reexaminare a Președintelui României la punctul 1. Ea însă, în dezbaterea ce a urmat adresării cererii de reexaminare, nu a fost discutată și, mai mult decât atât, a fost respinsă.

O asemenea situație generează, în mod evident, o problemă cu privire la aplicarea practică a acestei legi în eventualitatea în care ea va fi adoptată.

De altfel, colegul nostru, domnul Adam, a spus ieri, în cadrul Comisiei juridice, că „ce înseamnă acela un ONG de drept public”. Mi-am permis să îl citez, i-am spus și ieri că îl voi cita.

Da, este adevărat. Ce înseamnă un ONG de drept public? Practic, vorbim despre o invenție juridică.

Deoarece acest punct din cererea de reexaminare a fost respins, Partidul Național Liberal va vota împotriva raportului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Cernea, vă rog.

Stimați colegi,

Cred că este foarte important să facem distincție între lucruri.

Statul are propriile sale structuri, are ministere, controlează regii autonome și așa mai departe.

Este bizar să creezi tu, stat, o organizație neguvernamentală, pe care să o controlezi tu pentru a atrage niște fonduri din străinătate, pe care tu, ca stat, le controlezi sub aparența unei fundații sau a unei structuri numite fundație, dar care, în realitate, este o prelungire a Guvernului, pentru că este sub controlul Secretariatului General al Guvernului.

Așadar, este o bizarerie juridică, care va genera suspiciuni.

Sigur, este nevoie de fonduri pentru proiecte care să ajute comunitatea romă. Cu toții suntem de acord cu acest lucru, dar ar trebui să găsim forme care, pe de o parte, să permită o concurență, dacă vreți, a organizațiilor de profil pentru accesarea de fonduri, și nu un soi de monopol pe care această structură l-ar putea avea.

Sunt mai multe obiecții, zic eu, bine fundamentate în cererea de reexaminare a președintelui. Cred că ar trebui să ținem cont de ele, să respingem acest proiect, această fundație, așa-zisă fundație, și să gândim un cadru general de atragere de fonduri pentru această problemă a comunității romilor, care să permită accesul tuturor și să fie organizații neguvernamentale reale, nu controlate de Guvern.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca reprezentant al Grupului PDL în Comisia juridică am fost de la început împotriva adoptării acestei legi cu dedicație clară pentru sectorul 5, făcută în disprețul legii în ceea ce privește fundațiile și făcută în disprețul comunităților de romi, pentru că nu numai în Ferentari există comunități de romi.

În ceea ce privește raportul, nu putem fi de acord numai cu cele două puncte expuse în raport când în cererea de reexaminare era vorba de 7 puncte justificate, așa cum am explicat și în precedentele noastre luări de cuvânt.

Așadar, punctul nostru de vedere este clar, suntem împotriva acestei Legi privind înființarea Fundației „Ferentari”. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnule Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dați-mi voie întâi să exprim o nedumerire. Am văzut că domnul Cernea tot plimbă tableta aia. Poate, dacă ne uităm în ea, vedem că, în solicitarea președintelui, sunt nu nenumărate puncte de vedere, ci numai cinci, nici șapte. Iar din cele cinci, două, pe care și eu le consider cele mai importante, au fost prinse în raportul comisiei și s-a ținut cont de ele și sunt convins că formula în care raportul ne prezintă acest proiect legislativ este cea mai bună dintre ele.

Din aceste considerente, pentru că parțial a fost respectată și poziția președintelui, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc. Vă rog, domnule deputat.

face o lege în care să spunem că vom vedea mai târziu ce vom face. Ori spunem de la bun început care este limita și care este sfera în care activăm, ori nu mergem așa, într-o ceață în care poate că poimâine fundația va hotărî, prin ședința consiliului director, că își va desfășura activitatea pe domeniul evreiesc, de exemplu. Nu scrie nicăieri în lege că nu poate face acest lucru, teoretic.

Deci trebuie să fixăm de la bun început.

Eu, personal, nu am fost de acord cu acest conținut. Repet, forma nu mă deranjează. Faptul că facem o fundație pentru romi nu mă deranjează, dar cum este făcută această fundație deja nu mi-a fost pe plac.

Mulțumesc.

Domnul Cernea, vă rog, drept la replică.

Domnule Marian Neacșu,

Eu vă respect foarte mult, la fel cum îi respect pe toți colegii mei. Sper să rămânem în registrul unui dialog de idei, putem avea idei diferite. Faptul că vin cu această tabletă reprezintă un consum mai mic de hârtie, de exemplu, și ar trebui să reducem consumul de hârtie sau să folosim hârtie reciclată pe viitor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, o explicație ați vrut să spuneți, că am impresia că nu s-a înțeles.

Deci evident că, poate, eu sunt cel din urmă care să respecte mai puțin vreunul dintre colegii noștri.

Remarca mea se referea la faptul că, dacă purtăm tableta, ne și uităm în ea. Asta era toată chestiunea.

Și tot acest lucru a plecat de la faptul că ați precizat că sunt nenumărate obiecțiunile președintelui și eu n-am făcut decât precizarea aritmetică că nu-s decât cinci. Atât și nimic mai mult.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu întâmplător trenează acest proiect de lege atâta timp în comisii, pentru că nici nu am avut un rezultat să apucăm să adunăm cele două comisii în ședință comună. Pe de altă parte, au fost o serie de probleme pe conținut.

Eu voi prezenta doar câteva dintre ele.

Nu am contestat niciodată intenția Guvernului sau dreptul Guvernului de a înființa o fundație. Este acest drept prin lege, nici forma, nici intenția nu sunt de contestat. Însă faptul că printr-un act normativ cu rang de lege intervenim în acorduri bilaterale, cum ar fi Acordul România–Elveția, România–Norvegia, pe subiectul fondurilor respective, deja este o problemă de drept.

Nu am putut fi de acord nici cu aceea că în conținutul proiectului se specifică faptul că, după ce fundația va avea activitate, pe parcurs vom identifica care va fi ea. Nu putem

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Ciucă.

O simplă precizare voiam să fac.

S-a vorbit puțin mai devreme că prin acest proiect de lege se dorește sau, mă rog, se poate interveni în acordul bilateral dintre România și Elveția. E fals! Ca să intervii într-un acord înseamnă că modifici respectivul acord.

Acest proiect de lege nici nu-și dorește, nici nu și-a propus și nici nu poate să modifice un acord. Se fac referiri la acel acord, dorindu-se acest proiect de lege, respectiv fundația, un instrument de a pune în operă unele aspecte prevăzute în acord, dar în niciun caz nu se dorește modificarea, pentru că, repet, procedural nici nu se poate.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Nu.

Dacă aveți observații la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 17?

Domnule Nica, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este o chestiune de tehnică legislativă, pe care noi, comisia, am pus-o astăzi în acord cu Departamentul legislativ al Camerei Deputaților, drept pentru care vă propun următorul conținut al textului de la art. 16 alin. (3), care va avea următorul cuprins: „Desemnarea de către secretarul general al Guvernului a unui membru din partea unei organizații nonguvernamentale, potrivit alin. (2), se face în baza criteriilor de selecție stabilite prin ordin al secretarului general al Guvernului, care se publică pe site-ul Secretariatului General al Guvernului cu 30 de zile înainte de desemnare.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu.

Nefiind alte observații, reexaminarea trece la votul final.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Angel Tîlvăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 179 din 14 aprilie 2014, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 253 alin. (1) lit. a) și b) și completarea anexei din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstituționale din decizia Curții Constituționale nr. 106/2014 cu dispozițiile Constituției României. Astfel, se acordă posibilitatea cadrelor didactice calificate, care au obținut cel puțin nota sau media 7 la concursul de titularizare în învățământul preuniversitar de stat în ultimii șase ani și care sunt angajate deja pe perioadă determinată, de a fi repartizate, în ședință publică, de către inspectoratul școlar pe posturi didactice sau catedre vacante și viabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice,

- iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

- În urma dezbaterii, comisia a propus adoptarea proiectului

- de lege în forma prezentată de inițiator. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnul Tîlvăr. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că grupul nostru va susține acest proiect, dat fiind faptul că el permite, de fapt, punând în acord decizia Curții cu legea..., vom asigura stabilitatea personalului didactic în învățământul preuniversitar.

Totodată, cred că vom crește calitatea personalului didactic datorită nu numai notelor bune de la concurs, dar și datorită faptului că se va ține seama sau cu siguranță se va ține seama de activitatea lor anterioară în cadrul unității de învățământ. Totodată, se asigură principiul continuității, lucru pe care și-l dorește oricine.

Vreau să anunț plenul Camerei că felul în care se va proceda a fost pus de acord și va fi pus de acord și cu partenerii sociali, iar din partea sindicatelor noi am avut un punct de vedere sau puncte de vedere care ne-au încurajat să credem că suntem pe drumul cel bun.

Este vorba de reglementarea situației, mai întâi a fost vorba de 7 mii, acum de aproximativ 2.500 de cadre didactice. Și vreau să mulțumesc membrilor comisiei, indiferent de grupurile politice pe care le reprezentau, pentru atitudinea constructivă și pentru faptul că pe acest proiect de lege am găsit o cale de comunicare foarte bună.

Vă mulțumesc.

Vom vota pentru acest proiect de lege.

Da. Vă mulțumesc. Doamna Ardeleanu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Suntem în prezența unui nou exemplu foarte clar a ceea ce înseamnă intervențiile lipsite de coerență asupra Legii educației naționale aflate în vigoare. De aceea PDL se va abține de la acest vot, deoarece USL a modificat conținutul art. 253 din Legea educației naționale de două ori, astfel încât, la un moment dat, acesta a devenit neconstituțional.

În urma sesizării unor cadre didactice la Curtea Constituțională, aceasta a decis că prevederile articolului sunt discriminatorii, citez: „...întrucât permit recunoașterea calității de titular în învățământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul.”

Modificările aduse art. 253 din Legea nr. 1/2011 încurajau corupția în sistem, oferind posibilitatea directorilor de școli să introducă pe ușa din dos a școlii profesori slab pregătiți.

De asemenea, această modificare sau aceste două modificări aduse art. 253 interveneau brusc împotriva principiului calității promovat prin Legea nr. 1/2011.

Art. 253 din legea promulgată de Partidul Democrat Liberal avea logica lui. Era un articol constituțional, care garanta autonomia fiecărei instituții școlare. Citez: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul național unic de titularizare în ultimii trei ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut cel puțin nota 7 și au ocupat un post/o catedră devin titulari ai școlii respective.”

Modificările aduc această permisiune conform căreia un profesor poate să se califice la o școală fără să îndeplinească condițiile de a se integra în sistem. Cu toate acestea, devine asimilat sistemului și se poate transfera oriunde. Prin urmare, este vorba despre o discriminare.

Având în vedere faptul că cele două modificări aduse de către Guvernele Ponta au fost declarate neconstituționale, iar acest proiect de lege vine să îndrepte o greșeală care putea să nu fie făcută, Partidul Democrat Liberal se va abține de la vot.

Legea educației naționale, în integritate, a fost și este o lege constituțională. Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Doamna Cherecheș, vă rog.

Membrii Partidului Național Liberal vor vota pentru adoptarea acestui text normativ, care prevede reglementarea situației cadrelor didactice calificate care au fost repartizate pe un post didactic sau o catedră în baza mediei de cel puțin 7 obținute la examenul de titularizare în ultimii 6 ani, din următoarele motive: situația incertă la stabilirea viabilității unor posturi didactice sau a unor catedre vacante anterior

organizării concursului de titularizare, pentru că, anual, după derularea concursului de titularizare, 40–45% din posturile didactice sau catedrele vacante publicate pentru angajare nedeterminată rămân neocupate; și vacantarea posturilor didactice din cauza mobilității cadrelor didactice titulare.

Votăm pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că nu este oportună amânarea la nesfârșit a modificării prevederilor art. 253 din Legea educației naționale și neaplicarea acestora, care, în prezent, au consecințe negative asupra sistemului național de învățământ preuniversitar.

Din toate aceste motive, Partidul Național Liberal va vota proiectul ce vine în sprijinul creșterii calității activității desfășurate de personalul didactic în unitățile de învățământ preuniversitar de stat și care, implicit, va conduce la îmbunătățirea sistemului de învățământ preuniversitar, prin asigurarea stabilității unui număr tot mai mare de cadre didactice calificate, asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului la educație, precum și la reducerea treptată a numărului de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului didactic, de cadre didactice pensionate și asociate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Diaconu, vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu va vota pentru acest proiect de lege.

Suntem de acord cu simplificarea procedurilor privind mobilitatea personalului didactic, în speță cu titularizarea cadrelor didactice netitulare care au obținut în ultimii șase ani la un concurs de titularizare minimum nota 7, începând cu 1 septembrie 2014.

Avem, totuși, o rezervă cu privire la termenul de șase ani, care considerăm că are un caracter discriminatoriu. De exemplu, un cadru didactic din învățământul preuniversitar care a luat nota 7 în urmă cu șapte sau opt ani, pentru a se titulariza la anul, trebuie să participe la un nou concurs de titularizare anul acesta.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule Zisopol, vă rog.

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Ciucă, din partea Partidului Conservator.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Și Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține acest proiect de lege și din considerente de procedură, pentru a se pune în acord cu unele decizii ale Curții, dar și din perspectiva oportunității. Motivele au fost prezentate foarte bine de președintele comisiei.

Da.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă supun atenției un act normativ de modificare a statutului Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, act normativ care, în forma pe care dumneavoastră o aveți în față acum, a fost votat și la Senat de către toate grupurile parlamentare, PSD, PNL, PD, UNPR, PC, toată lumea.

Am încercat să discut cu liderii de grup înainte, pentru a lămuri faptul că acest act normativ nu are absolut nimic politic în el și să explic în două cuvinte pentru a nu plictisi.

Astăzi, antreprenorii mari care lucrează pentru Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, fie că lucrează la autostrăzi, fie că lucrează la drumuri naționale, au subantreprenori și furnizori de materiale români. În general, marii antreprenori nu sunt români. Din motive care nu știu dacă trebuie discutate de la tribuna Parlamentului neapărat, marii antreprenori își plătesc cu foarte mare întârziere subantreprenorii și furnizorii de materiale. Îi plătesc cu întârzieri nu de o săptămână sau de o lună, ci de ani de zile. În foarte multe situații avem proiecte la autostrăzi, de exemplu, oprite sau suspendate, pentru că marii antreprenori nu-și plătesc deloc subantreprenorii și ajung să-i ducă până în faliment. Am avut situația pe tronsonul Orăștie–Sibiu, unde au fost falimentați șase subantreprenori consecutiv.

Acest act normativ vine să pună ordine în această chestiune, obligând marii antreprenori să plătească subantreprenorii la termen, fără proba acestor plăți către CNADNR marii antreprenori nemaifiind plătiți de către Compania Națională de Autostrăzi. Este reglementat și un mecanism prin care se constituie o ipotecă mobiliară la arhiva de garanții în favoarea subantreprenorilor și furnizorilor de materiale, în așa fel încât firmele românești

care sunt în general subantreprenori sau furnizori de materiale să poată avea acces la plata lucrărilor sau a materialelor pe care le furnizează.

Cred că este un proiect de foarte mare importanță și vreau să știți cu toții că ideea realizării acestui act normativ a venit din zona de business și că este rezultatul unei discuții cu Coaliția pentru Dezvoltarea României. Este acea colaborare care se face între Guvernul României și reprezentanții mediului de business din România.

Ca atare, v-aș ruga frumos, dacă putem să mergem după același model de la Senat, pentru că aceasta este o problemă națională, la toate județele, fără niciun fel de culoare politică, să votăm proiectul așa cum a fost adoptat și la Senat, aprobat și în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților, doar cu schimbarea numerotării textelor.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Da.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi și infrastructură, vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, trimis cu adresa PL-x 119 din 17 martie 2014, înregistrat cu nr. 4C/25/64 din 17 martie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 12/7.01.2014, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului nr. 4C/6/84 din 2.04.2014.

Senatul a aprobat proiectul de lege în ședința din 11 martie 2014.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din 9 aprilie 2014.

În urma dezbaterilor și opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, cu amendamentele admise prezentate în anexe, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor? Domnule Șova, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vine să rezolve o problemă pe care toată lumea o conștientizează, aceea a indisciplinei financiare care uneori se manifestă între antreprenorii generali și subantreprenori. Pe de altă parte, este o măsură care vine cumva, așa, aproape să facem bine cu forța mediului de afaceri. Ea poate părea ca o măsură care intervine puțin în relațiile contractuale dintre persoane de drept privat însă, dată fiind situația generală din domeniul construcțiilor de infrastructură mare, ne referim aici la proiectele CNADNR-ului, acest proiect de lege vine să rezolve o serie de probleme care, practic, concurau cu toatele la încetinirea construcției și încetinirea dezvoltării infrastructurii.

Grupul PSD va susține acest proiect de lege.

Da.

Mulțumesc, domnule Șova.

Cine mai dorește din partea grupurilor parlamentare? Domnule Vainer, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimate colege,

Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție raportul, am citit și legea și mie mi se pare că este cu totul îndreptățit să dăm un vot unanim acestui proiect de lege. De ce? Pentru că dă putere unui principiu simplu și normal, al eticii în afaceri: ai inițiat un contract, respectă-l; ai încasat banii, dă și celui cu care colaborezi.

De aceea, Grupul minorităților naționale susține întru totul acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Antal, vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Felicit noua comisie înființată că a trecut această lege și pe domnul ministru ca inițiator, pentru că e un lucru deosebit de important. Dar, totodată, dacă vorbim de această posibilitate și modificăm această lege specială cu privire la CNADNR, eu aș avea o rugăminte: Guvernul ar trebui să vină și cu o nouă inițiativă ca procedura respectivă să fie aplicabilă și de către consiliile locale și județene, pentru că și acolo exact același lucru se întâmplă. Antreprenorul principal de obicei lasă 2-3 subantreprenori, întreprinderi mai mici și mijlocii, care intervin, și furnizori de materii prime, în primul rând, care dau faliment.

Și aș dori respectuos să vină din partea Guvernului sau, dacă nu, atunci grupurile parlamentare să inițieze cât mai repede o lege, pentru că ar fi un mare ajutor. Am scăpa foarte mulți – și cunoașteți problemele și din teritoriu –, am scăpa foarte mulți conducători de autorități publice care se confruntă cu acest lucru. Vine antreprenorul principal, dă drumul la lucrare pe faza respectivă, primește banii și pe urmă, peste două luni de zile, dispare. Și sunt foarte multe cazuri.

Eu felicit această inițiativă și aș dori să fim ascultați, cât mai repede să dăm o mână de ajutor și pentru autoritățile publice locale care se confruntă cu aceeași problemă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna Andreea Paul, din partea Grupului Partidului Democrat Liberal.

Nu cred că se cuvine intervenția statului român într-un contract dintre doi privați. Ba, mai mult decât atât, cred că riscăm să fie chiar neconstituțională. Mă refer la contractul privat dintre antreprenorul general și subantreprenori. Ei trebuie să-și ia responsabilitatea și să introducă clauzele aferente necesare, pentru a se proteja și pentru a face treabă bună. Și spun asta într-un cadru mai larg în care acest Guvern nu a făcut absolut nimic pentru absorbția banilor europeni și riscăm să pierdem aproape două miliarde de euro.

Ce se va întâmpla cu cei 500 de kilometri de autostradă astăzi proiectați? Ce se va întâmpla cu această nouă companie națională de autostrăzi și drumuri naționale pe care trebuie s-o acredităm într-o perioadă de aproximativ un an și jumătate? Se vor pierde proiectele. Și știți bine că asta riscăm să se întâmple. Pe scurt, un miliard de euro, pierdut pentru autostrăzi și un alt miliard de euro, pentru căile ferate.

Deci haideți să ne ocupăm de lucrurile serioase, și nu de intervenții halucinante ale statului român în mediul privat, care nu se justifică!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai permiteți.

Grupul Partidului Democrat Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva din partea grupurilor? Dacă nu, domnule ministru, vă rog să dați răspunsuri.

Sincer, vreau doar două corecturi să fac la ceea ce a spus colega noastră, doamna deputat Andreea Paul. Prima este că mi-e foarte greu să înțeleg atitudinea Grupului PDL, având în vedere că același Grup PDL, cu domnul Vasile Blaga în sală, a votat această inițiativă la Senat și a înțeles toată lumea despre ce este vorba.

Strict juridic, nu este o intervenție în contract. Este o reglementare a relațiilor de plată. N-are nicio legătură cu contractul între firme private. Cred că n-ați fost atentă la conținutul reglementării.

Și, al treilea lucru, vreau să recapitulez: exercițiul financiar european s-a încheiat la 31 decembrie 2013. La 31 decembrie 2013, pe rutier, autostrăzi–drumuri naționale, erau necheltuiți 1.281.000.000 de euro, în condițiile în care, în anul 2013, CNADNR-ul a realizat din fonduri europene 569 de milioane de euro, în timp ce sub inteligenta conducere a PD-ului a realizat, în perioada 2009–2012, doar 430 de milioane de euro, iar în anul 2013 s-a făcut 148% absorbție de fonduri europene. Deci miliardul despre care vorbiți este cel pierdut de PD la sfârșitul anului 2012.

De aceea, vreau să vă spun că ceea ce facem noi acum nu este să facem absorbție, ci să recuperăm incompetența dumneavoastră din anii 2009, 2010, 2011 și începutul anului 2012.

Dar sunteți liberi să votați împotrivă, să vă faceți de râs în continuare.

Da.

Vă mulțumesc. Drept la replică, doamna Andreea Paul. Domnule ministru, vă rog să fiți atent.

Eu cred că acest proiect de lege nu face altceva decât să construiască încă o jucărie pentru micul domn ministru Șova.

Partidul Democrat Liberal a decis de comun acord că votează împreună, de comun acord, împotriva acestui proiect de lege. Orice formă de diversiune nu este altceva decât încă o minciună PSD-istă care se adaugă la lista lungă de taxe.

Mulțumesc, marea doamnă Vass.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 8 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2013 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acțiuni deținute de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – SA și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale „Distrigaz Sud” – SA București și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale „Distrigaz Nord” – SA Târgu-Mureș, precum și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice, precum și a termenelor prevăzute la alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – SA și „Electrica Oltenia” – SA.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, domnului ministru. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din cauza faptului că titlul a fost foarte lung, o să citesc varianta scurtă sau o să vă prezint varianta scurtă.

Vânzarea de acțiuni către salariații care sunt angajați ai societăților din domeniul energetic este o acțiune de o importanță deosebită, prevăzută în strategia energetică. Neprelungirea termenelor prevăzute de OUG nr. 116/2011 și nr. 114/2005 împiedică realizarea acestui obiectiv. Prin pierderea dreptului de a achiziționa acțiuni, persoanele îndreptățite pot acționa în instanțele de judecată Guvernul României. Deoarece aspectele sus-menționate vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, propunem plenului adoptarea acestui proiect de lege de prorogare a termenelor până la data de 31 decembrie 2014.

De menționat că Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie a și inițiat hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a ordonanței de urgență a Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, are cuvântul domnul deputat Grama.

Domnule președinte,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a dezbătut prezentul proiect de lege.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu prezentul proiect de lege.

Conform Constituției și Regulamentului Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 martie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a dat aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil prezentul proiect de lege, precum și Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil acest proiect de lege. Prin prezentul proiect de act normativ se prorogă termenele prevăzute la art. 2 pct. 18 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2011, aprobată prin Legea nr. 91/2012, precum și termenele prevăzute la art. 6 alin. (2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2014.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 2 aprilie 2014. Au fost prezenți toți cei 25 de membri ai comisiei. Cu o majoritate de 23 de voturi, un vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptat prezentul proiect de lege și propus spre dezbatere și adoptare în forma adoptată de Senat către plenul Camerei.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

solicitându-vă încă o dată: adoptați normele de aplicare, pentru ca salariații să poată intra în posesia acțiunilor care li se cuvin.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Cine mai dorește din partea grupurilor? Vă rog, domnule Deaconu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PP-DD se va abține în acest caz de la vot, nefiind convinși că prorogarea termenelor este propusă de Guvern pentru a veni în sprijinul societăților de distribuție a energiei electrice sau pentru a masca neîndeplinirea termenelor de finalizare a privatizării acestora. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Grupurilor parlamentare? Domnule Bode, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Se împlinesc imediat 10 ani de când tot prorogăm termene pentru ca salariații proveniți din fostele societăți de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale să poată intra în posesia acțiunilor care li se cuvin.

Mă adresez dumneavoastră și în calitate de beneficiar al legislației din 2004–2005, când salariații acestor societăți aveau dreptul să intre în posesia a 10% din acțiunile acestor societăți.

S-au constituit, imediat după ce a apărut legislația, în 2004–2005, s-au constituit asociațiile salariaților, s-a cotizat la fondul acestor asociații cu peste 13 miliarde de lei vechi. Numai că, de aici, începe bătaia de joc, din păcate, la adresa salariaților.

În acest moment, neavând norme de aplicare la această legislație, nicio acțiune nu a intrat în posesia foștilor sau actualilor salariați ai societăților de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale.

În loc să veniți cu norme de aplicare, așa cum ar fi corect, veniți cu propunerea de prorogare a termenului.

Salariații... unii și-au retras acțiunile și au primit după 5, 8, 10 ani aceeași sumă de bani, cu dobândă zero, alții, culmea, au devenit șomeri la societățile la care trebuia să fie acționari.

De aceea, grupul nostru parlamentar vă propune să adoptați de urgență normele de aplicare și, dacă tot ați schimbat modul de privatizare a companiei Electrica – SA, vă propun să dați posibilitatea salariaților să achiziționeze, așa cum prevede în legislația 2004–2005, 10% din acțiuni, nu 2% sau mai puțin, cât propuneți acum.

Pentru toate acestea, grupul nostru parlamentar nu va vota acest proiect de lege. Mai exact, se va abține la vot,

Da. Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva? Nu.

A, vă rog, domnule Niță.

Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de hotărâre, considerând că este cea mai oportună acțiune pentru acest moment.

Discutăm despre societățile din energie și credem că vom putea, după ce punem la punct foarte bine privatizarea acestora, vom putea să discutăm și despre participarea angajaților.

Deci noi vom vota pentru actualul proiect de hotărâre.

Da.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

Da.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva?

Domnule Iancu, vă rog. Pe urmă, domnul Mironescu. Urmează domnul Ciuhodaru.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Iancu, din partea Comisiei pentru industrii. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu acest proiect de lege.

Aș vrea să menționez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege, precum și faptul că atât Comisia pentru administrație publică, cât și Comisia juridică au avizat favorabil proiectul, proiect care reglementează instituția transferului drepturilor și obligațiilor derivând din acordurile petroliere, ca urmare a specializării operatorilor și a operațiunilor petroliere desfășurate de aceștia.

În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Da.

Vă mulțumesc. Din partea Grupurilor parlamentare. Domnul Bode, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă mărturisesc că am citit cu atenție acest proiect de lege. Sigur, ținând cont și de colaborarea „excepțională”, vedeți ghilimelele, care a existat între domnul Gerea și domnul Niță, a rezultat acest proiect pe care noi, sincer, nu-l înțelegem.

În primul rând, pe Legea petrolului, azi, deținătorul unei licențe poate cesiona orice perimetru.

Nu înțelegem, dacă are dreptul să cesioneze întreg perimetrul, de ce nu ar avea dreptul să cesioneze părți din întreg?

Mai mult, prin acest proiect de lege, introduceți cotele-părți, deci vă pregătiți să cesionați perimetre, zone petroliere, pe bucăți.

Aș ridica un mare semn de întrebare de la această tribună vizavi de acest proiect de lege, și anume ar fi interesant de văzut cu cine are România încheiate astfel de acorduri și de

## Stimați colegi,

Acest tip de îngrijorare, de suspiciune a existat la o primă lectură a textului. Însă, în urma dezbaterilor în plen, s-a putut constata că nimeni nu poate să cedeze părți din perimetrul concesionat pentru exploatare fără avizul prealabil și negocierea prealabilă cu Agenția Națională a Resurselor Minerale din România și fără să existe o hotărâre de guvern.

Cu alte cuvinte, la prima întrebare răspunsul este: nu a permis legea, în forma actuală. De aceea a fost nevoie de o modificare și o adaptare a legislației în acest sens.

În al doilea rând, pe perimetre mari, pe suprafețe întinse, dacă există șansa ca într-o zonă petrolieră sau într-o zonă din acel perimetru să permiți unui alt investitor o altă exploatare, de alt tip, pentru o altă resursă sau pentru aceeași resursă, acest lucru nu se poate realiza decât cu acordul Guvernului României și numai prin hotărâre de guvern.

Cu alte cuvinte, nu mai poate exista nicio suspiciune aici. Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnule Mironescu, vă rog.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Motivul principal al acestei reglementări, al modificării Legii petrolului este faptul că Legea petrolului datează din anul 2004 și, în anul 2004, în afară de faptul că lipsea specializarea la care s-a ajuns în momentul de față a operatorilor din industria exploatărilor petroliere, în expunerea de motive ni se spune că erau și niște lipsuri în ceea ce privește caracterizarea resurselor și a perimetrelor petroliere din punctul de vedere al disponibilității zăcămintelor, în așa fel încât, ulterior, în urma tuturor acestor determinări și a apariției de noi jucători pe piața exploatărilor, jucători interesați să exploateze perimetre off-shore și on-shore, așa cum s-a spus, de mare adâncime, a fost necesară aducerea legislației în concordanță cu cerințele pieței și în concordanță cu nevoile investitorilor pe care – nu-i așa? – ne dorim să-i aducem în țară și să ne plătească taxe și impozite, ca să nu mai vorbim de alte venituri de tip redevență și așa mai departe. Așa încât modificările sunt necesare, ele creează punctual un cadru legislativ clar pentru acest tip de exploatare.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotrivă... Scuzați-mă, va vota pentru! Vă mulțumesc.

Am înțeles. Vă mulțumim. Domnule Ciuhodaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cine s-a fript cu Chevron sau cu Roșia Montană Gold Corporation suflă și-n iaurt.

Mi se pare că singurul în măsură să cedeze drepturile de explorare și exploatare a unei resurse atât de importante este statul român, care ar trebui să mai țină cont din când în când și de ceea ce spun cetățenii.

În consecință, grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege.

Da.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Domnul Antal, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum președintele Comisiei pentru industrii și servicii v-a prezentat, într-adevăr, în comisia de specialitate au avut loc discuții și, în urma acestor discuții, în prezența factorilor interesați, s-a trecut la modificare și acest lucru se poate face numai prin, așa cum este trecut în lege, hotărâre de guvern.

Dar aș dori să mă raliez celor prezentate de domnul Mironescu, pentru că vorbim de posibilități de creare de venituri la bugetul de stat. Pentru că, dacă vorbim de un perimetru întins, unde, într-adevăr, există resurse și apar încă două-trei întreprinderi cu tehnică de vârf, pentru că la așa ceva se referă legea, atunci beneficiul este absolut convenabil statului, din redevențe, din alte... creări de locuri de muncă și multe alte lucruri.

Și dacă ne referim la momentul actual, având în vedere evenimentele care se întâmplă în vecinătatea noastră, cu atât mai mult avem nevoie ca acele rezerve pe care le deținem să fie exploatate cât mai repede, pentru a avea o independență mai mare vizavi de utilizarea gazului și a resurselor petroliere, iar cine, într-adevăr, ca să am un punct de vedere și vizavi de Chevron și de alții..., cred că cei care în continuare sunt împotriva tehnicilor de vârf și a celor... a multinaționalelor care cunosc și în țările lor au adus ceva nou prin acele tehnologii cu care rezervele, și mă refer la gazele de șist, au dus la reducerea prețului energiei cu 65% acolo unde lucrează această firmă, cred că sunt bine-venite și ar fi de dorit ca cel puțin politicienii să dea o mână de ajutor celor din economie pentru a trece de aceste suspiciuni și în

mod inteligent să utilizăm tehnologiile de vârf spre binele tuturor din țara aceasta.

UDMR-ul votează pentru.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere condițiile economice din această perioadă, având în vedere că avem nevoie de independență energetică și de a exploata cât mai eficient resursele, Partidul Conservator susține acest proiect de lege și va vota pentru punerea în aplicare a acestei legi.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Dacă aveți observații la... A, vă rog, domnule Cernea. Scuze că v-am uitat!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că trebuie să fim foarte atenți însă la ce fel de tehnologii dorim pentru România, pentru că s-a spus mai devreme că avem nevoie de tehnologii noi.

Există tehnologii noi, prietenoase cu mediul și există tehnologii noi, care aduc mari pericole pentru oameni, pentru mediu, pentru animale.

Așadar, atenție! Nu fracturării hidraulice! Nu exploatării gazelor de șist în România!

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva?

Din partea grupului s-a vorbit, îmi pare rău.

Dacă aveți observații la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 8?

Nu sunt observații.

Proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulțumesc.

10. La punctul următor avem Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 251 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorului..., de fapt domnul senator Volosevici. Dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Din partea comisiei, domnule Florin Iordache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice și de punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Obiectul de reglementare, pentru că n-a fost prezentat, este acela al introducerii unei prevederi potrivit căreia salariatul să fie asistat în cursul cercetării disciplinare prealabile de către avocat, la cererea sa.

Propunerea comisiei este aceea de a supune plenului adoptarea propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Da, vă rog. Dacă dorește cineva? Vă rog.

Conform principiului că orice salariat are dreptul la o judecată corectă, înseamnă că trebuie să aibă dreptul la o apărare corectă.

Consider că această modificare este absolut necesară. Trebuie să ne aliniem legislației europene. Așa că Partidul Național Liberal, Grupul Partidului Național Liberal va vota în favoarea...

Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnule Iacoban, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează, în fond, modificarea Codului muncii în ceea ce privește instituția cercetării disciplinare realizate de angajator.

Cercetarea disciplinară trebuie să se realizeze într-un cadru legal, pentru a fi respectate drepturile și îndatoririle ambelor părți, precum și interesele legitime ale acestora.

În prezent, situația angajatorului este dominantă, iar dreptul la apărare este limitat și condiționat.

Nicio democrație europeană nu consacră un drept la apărare limitat și condiționat.

Mai mult, Constituția României nu limitează și nu condiționează dreptul la apărare, nici măcar în situațiile cu totul excepționale, cu caracter penal.

Realizarea cercetării disciplinare doar în prezența unui reprezentant al salariatului nu asigură existența unui drept la apărare constituțional și din cauza faptului că reprezentantul sindicatului, despre care se vorbește, ar putea fi el însuși supus presiunii angajatorului.

Mai mult, se pune în discuție și așa-zisa reprezentativitate a sindicatului.

Conform dispozițiilor Codului muncii, salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa. Așa că dreptul la apărare efectivă nu exclude, ci, dimpotrivă,

permite asistarea salariatului și de către o persoană cu pregătire specifică, avocat.

Ținând cont de cele precizate, menționăm și faptul că dreptul la apărare nu poate fi limitat și sub nicio formă condiționat în materie de cercetare disciplinară.

Consider că inițiativa este una justă.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Boghicevici, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a spus de antevorbitori, prezentul proiect de lege își propune introducerea acelei prevederi prin care o persoană cercetată disciplinar de către angajator poate fi asistată de avocat.

Dreptul la apărare este un principiu constituțional aplicabil în toate domeniile, inclusiv în soluționarea conflictelor de muncă, așa după cum este precizat și în Codul muncii.

Evidențierea acestui principiu prin completarea legislației cu o prevedere expresă este menită să întărească această garanție constituțională.

Guvernul este de acord cu acest proiect, Comisia de muncă a fost de acord, de asemenea.

Drept urmare, și Grupul PDL din Camera Deputaților susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Domnule Ciuhodaru, vă rog.

Este un proiect favorabil pentru toți angajații din România, mai ales în condițiile în care vedem politizare și abuz în fiecare instituție a statului.

Este normal ca fiecare angajat să aibă dreptul de a fi apărat de un avocat, și această apărare să nu fie neapărat dependentă de apartenența la un sindicat.

Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege, pentru că este nevoie ca fiecare cetățean să poată beneficia de o justiție corectă și de dreptul la apărare.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final. 11. Următorul Proiect de lege este pentru modificarea alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Pe procedură, vă rog, domnule Neacșu.

## Domnule președinte,

În urma unei discuții pe care am avut-o și cu reprezentanții comisiei, dar și cu reprezentanții ministerului, am constatat că este necesar... textul inițiativei legislative este corect, cu două mici omisiuni.

Una dintre ele se referă la faptul că se creează confuzii între veniturile realizate de persoană sau de familie și indicatorul de referință. Și este, dacă vreți, principala critică a proiectului legislativ.

În rest, avem nevoie de acest proiect legislativ, motiv pentru care v-aș solicita, în numele Grupului parlamentar al PSD, să retrimitem pentru o săptămână acest proiect la comisie, urmând ca el să intre în dezbatere în ședința de săptămâna viitoare.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

12. Următoarea Propunere legislativă se referă la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

Domnule Neacșu, vă rog.

În primul rând, permiteți-mi să vă doresc sănătate, domnule președinte.

Vă mulțumesc. E adevărat ce...

Să aveți...

Da.

În numele Grupului parlamentar al PSD, voi solicita retrimiterea la comisie și a acestui proiect legislativ, deoarece s-a constatat, în urma dezbaterilor ulterioare întocmirii raportului, a discuțiilor, că anumite aspecte de reglementare din acest proiect legislativ contravin regulamentului european și, pentru a fi puse de acord cu acesta, solicit retrimiterea la comisie, cu termen două săptămâni.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Da.

Vă mulțumesc.

13. Următorul, Proiectul de lege privind ziua liberă pentru îngrijirea sănătății copilului.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu avem.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Florin Iordache.

Mulțumesc, domnule președinte.

La acest proiect de lege am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de punctul de vedere al Comisiei pentru drepturile omului, de punctul de vedere al Comisiei juridice și de punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate și familie.

Face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma votului, cu majoritate de voturi, în Comisia pentru muncă, propunem plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente redate în anexa la prezentul raport. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare? Doamna Birchall, vă rog. Urmează doamna Pocora.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Și în calitate de semnatar al acestei propuneri legislative susțin adoptarea acesteia, care reprezintă un real ajutor pentru milioanele de părinți care au nevoie și care trebuie să aibă dreptul la o zi liberă pe an sau la două zile libere, în cazul în care vorbim de familiile cu 3 sau mai mulți copii, pentru a se îngriji de sănătatea copiilor lor.

Această propunere legislativă nu produce efecte negative pentru angajatorii lor, însă reprezintă, cu siguranță, un sprijin important pentru părinți.

Cred că ne revine fiecăruia dintre noi misiunea de a crea un cadru legislativ care să le ofere tuturor acestor părinți, fie că provin din mediul privat sau din mediul public, condițiile necesare pentru protejarea sănătății copiilor și prevenirea îmbolnăvirilor lor.

Într-o țară în care mortalitatea infantilă depășește media europeană, atingând valori tot mai alarmante, consider că nu ne putem permite să nu tratăm drept o prioritate îngrijirea sănătății copiilor și tocmai de aceea suntem datori să susținem fiecare efort îndreptat în direcția îmbunătățirii calității vieții copiilor.

Trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că starea de sănătate a copiilor nu ar trebui să reprezinte o preocupare doar pentru părinți, ci și pentru întreaga societate, al cărei viitor știm cu toții foarte bine că trebuie și depinde de capacitatea de a se îngriji de sănătatea tinerei generații. În calitate de parlamentar, dar și de părinte, vă invit, dragi colege și colegi, indiferent de partidele din care facem parte, să susținem această inițiativă și să le oferim milioanelor de părinți din România dreptul la o zi pentru a se îngriji de sănătatea copiilor lor.

Grupul PSD va vota această inițiativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Pocora, din partea Grupului PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, ceea ce se spune în expunerea de motive și ceea ce ni s-a prezentat aici sunt lucruri bune, sunt lucruri sănătoase, sunt lucruri pe care ni le dorim.

Sunt lucruri însă pe care trebuie să le facem prin politici adevărate, și nu prin propuneri legislative demagogice și fără sens.

Într-adevăr, dacă vorbim despre sănătatea copilului, trebuie să începem cu programul de vaccinare a tuturor copiilor.

Cred că acesta ar putea fi, într-adevăr, un program care să vizeze pe termen lung sănătatea copiilor noștri, și nu printr-o astfel de propunere legislativă care vă mărturisesc că, în forma actuală, deci nu în forma depusă de inițiatori, în forma actuală, ea este complet fără sens, nu atinge obiectivul pe care și l-au propus inițiatorii în expunerea de motive. Ba mai mult, încurcă lucrurile și nici nu va putea fi aplicată.

Așa cum au gândit-o inițiatorii și cum poate că aș fi putut să înțeleg că este o abordare, legea prevedea ca un angajat să aibă o zi liberă dată de angajator pe an, iar în acea zi liberă plătită, așa spun inițiatorii, părintele să meargă să își facă analizele anuale pentru copilul său. Repet, puteam discuta pe acest lucru, putea fi o viziune corectă.

Dar legea a fost amendată, de fapt, de Guvern a fost amendată, propunerea a venit de la Guvern, inițiatorii au acceptat ca ziua să rămână obligatoriu dată de angajator, dar fără plată.

Practic, este o modificare mascată a Codului muncii, e o presiune pe angajator, fără ca părintele sau copilul să beneficieze de absolut nimic, pentru că o problemă cu care se confruntă părinții care sunt angajați ar fi atunci când copilul le este bolnav, se trezesc astăzi, trebuie să meargă la serviciu și copilul este bolnav. Ei, această lege nu ar acoperi această situație, pentru că este aici un articol care spune că cererea părintelui va fi depusă cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic pentru a face analizele anuale.

Deci o situație de îmbolnăvire bruscă a copilului nu ar putea fi acoperită de această lege, pentru că ea spune: depui cererea cu 15 zile înainte. Dacă sunteți mai mulți angajați care ați solicitat zi liberă în aceeași zi, vă repartizăm în funcție de cum pot eu, angajator, să fac acest lucru.

Vă mulțumesc.

Doamna Boghicevici, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dezbaterile pe această lege în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială au fost aprinse.

Am fost bucuroși atunci când am văzut textul inițial al legii, dar, după ce acesta a fost amendat de către Guvern, spunem și noi la fel, că acest proiect de lege nu-și mai are sensul. Pentru că nu vine să rezolve nici măcar probleme de sănătate legate de copil, nici măcar probleme legate de prevenție, le-am fi acceptat măcar pe acestea dacă ar fi fost rezolvate. Și mă întreb: mediul de afaceri cum privește o asemenea propunere legislativă?

Cred că este, de fapt, o lozincă populistă. Situația expusă este prevăzută deja în proiecte, în legi, în reglementările în vigoare. Și, dacă tot vrem să facem bine noi, ca parlamentari, copiilor, vă propun să adoptăm proiecte de lege care duc la creșterea alocației de stat pentru copii, de exemplu.

Mulțumesc.

În forma actuală, PDL nu va susține această lege, pentru că nu are sens.

Mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, expunerea de motive este corectă, dar proiectul legislativ este ipocrit și cinic, pentru că nu rezolvă niciun fel de problemă.

În timp ce nu există vaccinuri gratuite pentru copii, în timp ce asistența medicală stomatologică se plătește din buzunar, ce-or să facă părinții cu această zi liberă? Or să umble de colo... Neplătită! Or să umble de colo-colo, căutând să scoată bani din buzunar pentru asigurarea asistenței medicale a copiilor, teoretic gratuită în această țară. Dacă vreți, într-adevăr, să ameliorați starea de sănătate a copiilor, haideți să ne uităm la asistența stomatologică gratuită, la reducerea costurilor medicamentelor, la asigurarea gratuității pentru diverse acte medicale.

Și fiindcă nu ne-am lămurit încă... Unde sunt reprezentanții Ministerului Muncii să ne explice și nouă care este beneficiul pentru cei care ar trebui să aibă un efect pozitiv din această lege? Erau în sală. Doamna deputat Pocora i-a invitat. Parcă nu mai sunt acum. Chiar fug de explicații?

Dacă facem doar legi care să dea bine la imagine și nu rezolvă probleme, nu văd care este sensul acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă rog să-i invitați, domnule președinte, pe reprezentanții Ministerului Muncii.

Da.

Vă mulțumesc.

Domnule Scutaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de toate punctele de vedere exprimate până acum, propunerea Grupului liberal este să trimitem această lege la comisie, să retrimitem această lege la comisie, cu termen două săptămâni.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Vă mulțumesc.

Ultimul proiect de lege din ziua de astăzi...

Vă rog, domnule Tinel.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conform programului de lucru aprobat de Biroul permanent al Camerei și însușit de plenul Camerei Deputaților, la ora 12.00 se încheie programul de dezbatere a proiectelor de acte normative, urmând ca la 12.30 să ne întâlnim în plen pentru votul final.

Vă rog să respectați acest program, domnule președinte de ședință.

Da, vă rog. În încheierea ședinței o să...

Vă rog, domnule Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Recunosc că are dreptate colegul meu. Totuși, v-aș ruga frumos și pe dumneavoastră, și pe el, dacă e cazul, celelalte grupuri parlamentare..., nu doresc decât să retrimitem la comisie proiectul următor, deoarece chiar trebuie să-l punem de acord cu directiva.

Deci asta o să facem: doar îl enunțăm, îl retrimitem la comisie, dacă veți fi de acord.

Am înțeles că sunteți de acord.

14. Supun analizei dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Domnule Neacșu, vă rog.

Numai câteva considerații, domnule președinte. Motivul pentru care solicităm retrimiterea la comisie este determinat de faptul că partea contractantă care a finanțat inițial acest program național este Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar noi nu putem, ca stat parte a acestei convenții, să modificăm unilateral clauzele.

Înțeleg de la minister că s-au făcut demersuri pentru ca acele condiționalități pe care colegii noștri le-au prins în inițiativa legislativă și cu care noi suntem de acord să fie acceptate de către finanțator și ministerul lucrează la acest demers. Vom primi răspunsul și proiectul respectiv va fi reluat.

În aceste condiții, v-aș ruga frumos să-l retransmiteți la comisie, cu termen 3 săptămâni.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Vă mulțumesc.

În încheiere, îi dau cuvântul domnului deputat Vainer.

Domnule președinte de ședință, Stimate colege,

Stimați colegi deputați,

Am solicitat cuvântul în afara ordinii de zi, pentru că astăzi este Ziua Statului Israel, cu care România are relații excelente și a avut relații diplomatice încă de la înființarea statului.

Câteva cuvinte doar să vă spun, că, la 14 mai 1948, David Ben Gurion, atunci șeful Isuvului, așa se numea colectivitatea evreiască din Palestina, a proclamat, cu o zi înainte de încheierea mandatului britanic, independența Statului Israel și s-a adoptat denumirea de Medinat Israel, Statul Israel.

S-a întâmplat, dacă doriți, și o minune. După 2.000 de ani, evreii au redobândit un stat în Țara Sfântă. Este, de fapt, o urmare a hotărârii Adunării Generale a Națiunilor Unite din noiembrie 1947. În felul acesta, evreii și-au pus în aplicare hotărârea și au creat Statul Israel.

Doar atât vreau să vă spun, că bazele democratice ale existenței acestui stat s-au pus încă în 1948, constituindu-se Parlamentul, Knesset-ul, care are 120 de locuri, a cărui componență sau barem numeric nu s-a schimbat niciodată. De 66 de ani, instituția Parlamentului în Statul Israel este aceeași, în afară de modificarea componenței la alegerile respective.

Între România și Statul Israel există relații foarte bune, de colaborare pe multiple planuri.

Cred că este de datoria mea și a dumneavoastră, ca cetățeni ai României care vă bucurați de existența acestui stat, să considerăm că e o datorie de onoare să încurajăm orice măsuri legislative care pot duce la securitatea și pacea în acea zonă, dar, în același timp, și la dezvoltarea relației de colaborare dintre România și Statul Israel.

Aș aminti doar că, astăzi, Statul Israel are o populație de 8 milioane de persoane față de 600.000, la înființare.

Sigur că aici este rezultatul politicilor demografice, al creșterii economice continue, Statul Israel fiind cotat ca unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic și al standardului de viață.

Relațiile Parlamentului nostru cu Parlamentul israelian, cu Knesset-ul, sunt excelente. Am avut mai multe ocazii, iar Grupul parlamentar de prietenie România–Israel își desfășoară o activitate rodnică, fiind mereu în contact cu cei de acolo.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

Felicitări pentru Ziua Națională a Israelului! Închidem ședința.

La ora 12.30 ne vedem la votul final.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnilor colegi, am rugămintea să luați loc.

O să am rugămintea să facem verificarea votului.

.

Închidem ședința.

Ne vedem săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**| |---|---|---|---|---|---| |||||**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|900|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|88|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|500|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.500|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|252|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|600||55| |8.|Colecția Legislația României|4|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|800||75|

NOTĂ:

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812550]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/13.V.2014 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei