Emil Marius Pașcan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu încep să nu mai înțeleg. Am avut un proiect similar, chiar de curând, de 2-3 săptămâni, comisia i-a dat un aviz negativ, au fost luări de poziție diverse aici, dar majoritatea au înțeles că este cinic să vorbim de comunitățile defavorizate. Eventual, să stabilim o zi în care să ne parfumăm, să ne îmbrăcăm frumos, să facem dezbateri, să clamăm sărăcia într-un mod fatalist, pentru că asta este specific românului mioritic. Așa e și în Miorița: „Păi, de-o fi să mor/În câmp de mohor”... Nu avem ce să facem, o luăm ca atare. Deci comunitățile sărace, în mod fatalist, trebuie să le sărbătorim. Este incredibil. Eu cred că ar trebui să vorbim de sărăcie în fiecare zi, ar trebui să căutăm soluții. Pe noi, ca senatori, să ne preocupe cum o eradicăm, cum ajungem să ne aliniem unor standarde ale lumii civilizate din care facem parte.

Or, noi clamăm, sărbătorim fatalismul, sărăcia. Este absolut neserios și cinic, stimați colegi. Mulțumesc.