Viorel Băltărețu

916 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari*,

Săptămâna trecută am ratat șansa de a-i susține pe producătorii autohtoni în relația comercială cu marii retaileri. Mai grav, am refuzat românilor dreptul de a se bucura de produse diverse, de calitate bună și proveniență locală.

Trei au fost amendamentele pe care le-am susținut în plen, toate se referă la interdicția marilor rețele de desfacere de a refuza sau limita listarea produselor alimentare fabricate fără aditivi – celebrele E-uri –, de a aplica adaosuri diferite pentru produsele proprii, față de cele ale producătorilor, și aveau interdicția de a modifica, unilateral, condițiile contractuale, după încheierea contractului.

Toate trei au fost respinse.*

Toate trei au drept de viață și de moarte asupra produselor românești și accesului lor pe rafturile marilor magazine. Adaosuri dezavantajoase pentru micii producători, modificarea unilaterală a condițiilor contractuale de către supermarketuri, limitarea concurenței produselor curate, românești, toate reduc prezența produselor autohtone pe rafturile marilor magazine.

Ca o consecință ușor de prezis, lipsa vânzărilor aduce lipsa posibilității de creștere și chiar pun sub semnul întrebării supraviețuirea acestor mici afaceri.

În contextul ședinței

Uniunea Europeană combate acest dezechilibru în balanța de putere dintre micii producători autohtoni și marii retaileri, prin normele europene privind concurența.* Dintre acestea, cele aplicabile acestui subiect sunt:

– interzicerea aplicării în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând un dezavantaj concurențial;

– interzicerea limitării producției și comercializării în dezavantajul consumatorilor.

Vreau să fiu cât se poate de clar: susțin economia liberă de piață. În același timp, ca producător și antreprenor român, știu prea bine greutățile cu care se confruntă producătorii din România.*

Așa că voi susține în continuare și voi lupta pentru egalitatea de forțe între aceștia și retailerii prezenți pe piața din România, în următoarele direcții:

– dezbateri cu retailerii și cu producătorii și analiza clauzelor contractuale dintre cele două părți;

– solicitarea unor investigații din partea Consiliului Concurenței, în cazul în care aceste clauze sunt inechitabile;

– încurajarea asocierilor dintre producători, pentru a putea oferi volumele necesare și pentru a avea putere de negociere;

– inițierea unui proiect de lege care să pună pe primul plan interesul consumatorilor și nevoia lor de a găsi produse de calitate pe rafturile magazinelor.*

Stimați colegi,

În România avem producători ale căror produse sănătoase și de calitate merită să ajungă pe mesele românilor.

De asemenea, românii sunt mândri ori de câte ori pot să susțină în acest fel creșterea companiilor autohtone.

Dar atât producătorii autohtoni, cât și consumatorii români au nevoie de sprijinul nostru. Am tărăgănat atâția ani tranșarea acestui subiect. Vă solicit să lăsăm în urmă această poziție părtinitoare și să legiferăm în favoarea produselor de calitate și în interesul consumatorilor din România.

Vă mulțumesc.

Viorel Băltărețu, deputat al USR PLUS de Cluj.

angajatorii spun că le sunt proiectele de dezvoltare blocate pentru că nu găsesc resursă umană și resursă umană calificată acasă.

Estimarea lor, chiar și înainte de pandemie, era de peste 200.000 de locuri de muncă pentru care nu reușesc să găsească persoanele potrivite.

De ce nu reușesc să găsească persoanele potrivite, atâta timp cât avem în România aproape un milion de români de vârstă potrivită, apți de muncă?

Ce se întâmplă? Problema nu poate fi rezolvată doar la capătul ei, ci trebuie să ne întoarcem la rădăcină. Și rădăcina e sistemul de educație.

Și vreau să vorbesc de ceva simplu, ceva ce Ministerul Educației poate rezolva săptămâna asta, ceva pentru care are bani în conturi și are banii pe masă, și anume reducerea abandonului școlar.

În România sunt peste 300.000 de copii de vârstă școlară care sunt în afara sistemului școlar.

În 2019, 35.000 de copii au abandonat școala, cu 7.000 mai mult decât anul anterior. Și vorbesc de 2019, pentru că în perioada pandemiei nici nu mai știm cu exactitate câți copii s-au ținut de școală sau nu, pentru că sunt inexacte raportările de educație online.

De ce vorbesc despre asta? Este pentru că, repet, ministrul educației are, săptămâna asta, șansa să repare de la rădăcină partea acestei probleme.

Planul național de reducere a abandonului școlar, finanțat prin Planul național de redresare și reziliență, are deja banii pentru asta! Dar a reușit cumva, nu știm cum, să scoată 160 de școli dintre cele mai sărace, 160 de școli dintre cele cu rata abandonului școlar cea mai mare. Între ele este, de exemplu, o școală din județul Iași, unde nouă din 10 copii au burse sociale, școli care nu se mai regăsesc pe lista ministerului acum și care au nevoie de resursele acelea ca să readucă copiii la școală.

Poate puteți spune că nu sunt suficiente resurse pentru toată lumea.

Nu-i adevărat! Pe listă, acum, se regăsesc inclusiv colegii naționale – și cinste lor –, dar din care nu a abandonat școala niciun singur copil. Nu poți să reduci abandonul școlar în școli care n-au abandon școlar!

Este ușor de rezolvat, este una din problemele pentru care există toate resursele financiare acolo; societatea civilă și platformele organizațiilor nonguvernamentale au sesizat asta deja și către minister, și către Comisia Europeană; ministrul are pixul în mână să rezolve asta până pe 30 martie, pentru că nu vorbim doar de 35.000 de copii care au abandonat școala în 2019 sau cei 300.000 de copii care sunt acum în afara sistemului de școlarizare, ci și despre viitorul României, atât din perspectiva socială a integrării lor în comunitate, cât și din perspectiva economică de a avea oamenii potriviți, calificați acasă, cu care să ne ducem mai departe ambițiile de dezvoltare.

Mulțumesc.

Oana Țoiu, deputat de București.