Nelu Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației politice – „Alegeri prezidențiale 2014 sau cum a fost transformat un drept într-o umilință”.

Alegerile au trecut și lucrurile ar trebui să reintre în ritmul normal, iar fiecare instituție sau autoritate să se întoarcă la treburile ei obișnuite. În spațiul public se manifestă încă optimismul exacerbat din seara zilei de 16 noiembrie și, cu toate că manifestația din Piața Universității a început și s-a terminat în duminica alegerilor, virtual ea continuă pe internet. Toată această euforie și efervescență a fost amplificată recent de mobilizarea Parchetului General și începerea unei anchete penale a scrutinului din diaspora.

Este regretabil și umilitor că într-o țară democrată, europeană, autorități publice care trebuie să vegheze la respectarea și garantarea unui drept constituțional, dreptul la vot, au fost cele care au îngreunat și, în final, au împiedicat exercitarea acestuia prin organizarea defectuoasă a scrutinului.

Miniștrii Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu și prim-ministrul, Victor Ponta, dacă este cazul, trebuie să explice organelor abilitate de ce nu au înființat secții de votare, deși acestea au fost solicitate de ambasadori cu câteva luni înainte de alegeri, mai ales că și autoritățile locale și-au anunțat sprijinul. De asemenea, ministrul de interne, Gabriel Oprea, ar trebui să-și pregătească niște răspunsuri pentru turismul electoral, observatorii scoși din secțiile de votare, primarii care au făcut exces de zel, urne și ștampile dispărute.

Deși pare o scenă desprinsă din teatrul absurd, unii observatori au sunat la 112 pentru a semnala suspiciuni de fraudă și o parte din aceștia au fost amendați pentru că și-ar fi exercitat abuziv dreptul de a formula reclamații.

Ceea ce s-a întâmplat însă în comunitățile de români din afara granițelor a fost revoltător. Mii de români au stat la coadă ore în șir pentru a vota. Unii s-au așezat la coadă chiar cu o noapte înainte, ca să nu mai rămână pe dinafară, așa cum au pățit în primul tur. Deși legal se puteau înființa mai multe secții de votare în străinătate, printr-un ordin al ministrului de externe, s-a hotărât să nu se ia această măsură.

Este clar că, știind că rezultatul scrutinului va fi nefavorabil, votul a fost îngreunat, ba chiar împiedicat, în mod deliberat, bazându-se cel mai probabil pe victoria lor și pe mușamalizarea ulterioară a întregii situații, dar și pe dificultatea dovedirii împiedicării votului. Dacă cineva stă la o coadă ore în șir, dar la final nu reușește să voteze, cum se poate demonstra că această persoană a fost împiedicată să voteze?

A fost, fără îndoială, un plan politic bine gândit și greu de adus în instanță, probat și pedepsit penal. Noi, toți, trebuie să nu lăsăm ca singura sancțiune să fie cea deja aplicată, aceea a electoratului care și-a dat votul contracandidatului, lui Klaus Iohannis.