Gheorghe Ialomițianu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Trebuie să fim mult mai serioși când facem anumite aprecieri legate de rapoartele întocmite de Uniunea Europeană.

Noi știm foarte bine că, începând din 2011, s-a aprobat semestrul european, în cadrul căruia se fac evaluări pentru fiecare țară a Uniunii Europene din punct de vedere economic, financiar, al deficitelor bugetare, al dezechilibrelor macroeconomice.

Și aș vrea să-i spun colegei, doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri... externe, parcă, că toate datele la Comisia Europeană le trimite Guvernul României, deci Guvernul Ponta a trimis datele. Și există obligații și chiar instituțiile din cadrul Uniunii Europene fac evaluări pe baza datelor transmise de România – Guvernul României, Banca Națională și alte instituții, Institutul Național de Statistică. Și statistica europeană ne spune cum stăm, care este evoluția indicatorilor macroeconomici.

Am văzut în raport că se dau sarcini Uniunii Europene, dar noi nu facem ceea ce trebuie. Și ne spune Comisia Europeană, de vreo doi ani, să punem accent pe investiții, ca o politică foarte bună pentru a asigura o creștere a PIB-ului

potențial, pentru a avea o creștere sustenabilă. Și am observat în 2014–2015 că s-au tăiat investițiile.

O altă politică...

Investițiile au fost tăiate pentru a se încadra România în deficitul bugetar.

O altă politică recomandată de Uniunea Europeană se referă la aplicarea reformelor structurale. Ele au fost abandonate, începând din 2012 – pentru a avea o creștere sustenabilă trebuie să implementezi reforme structurale –, ele au fost abandonate. Și o politică fiscală responsabilă, adică să nu avem deficite excesive, pentru că acestea duc la creșterea datoriei publice. Și ce-am observat, în timpul Guvernării Ponta? Că a crescut datoria publică cu 100 de miliarde de lei, în condițiile în care am avut o creștere economică destul de mare.

Deci creșterea economică s-a asigurat și, cum spunea colegul foarte bine, domnul deputat Guran, s-a bazat pe creșterea consumului, care a antrenat importurile.

Deci nu trebuie să mergem pe ideea că cei de la Comisia Europeană ne vor răul. Evidența ne spune, datele furnizate de statistica europeană, statistica din România ne spun că avem o creștere a consumului bazat pe importuri, și nu pe ofertă, și investițiile care au fost tăiate sigur că ne-au afectat locurile de muncă din sectorul privat. Lucruri adevărate.

Sigur că... Comisia ne-a spus foarte bine că am redus dezechilibrele macroeconomice – și e vorba de poziția investițională netă, un lucru foarte bun, adică dependența față de extern –, dar, prin creșterea importurilor, sigur că ne spune că s-ar putea să revenim la situația din 2008.

Nu știu de unde Comisia pentru afaceri europene a făcut estimări privind deficitul din 2017 și 2018, când ne spun foarte multe instituții – și din România, și din afară – că vom avea un deficit excesiv, începând din 2017–2018, dacă nu luăm măsuri de îmbunătățire a colectării sau dacă, atunci când venim cu inițiative, nu avem grijă să găsim și sursele de finanțare.