Stenogramă plen

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, pentru o consultare simplă.

Bună dimineața! Dragi colegi,

Avem două retrimiteri la comisie, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, poziția 23 și poziția 29 de pe ordinea de zi. Avem PL-x 100/2016 și Pl-x 75/2016, da?

Perfect.

La primul, poziția 23, voturi pentru? Rog secretarii să numere. Retrimitere la comisie. Termen? Două săptămâni. Rog, numărați. 56 de voturi pentru. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă, 3 voturi împotrivă, 4..., 5... 5 voturi împotrivă.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Retrimisă la comisie. Poziția 29, retrimitere la comisie; termen, două săptămâni. Voturi pentru? 56 de voturi pentru. Abțineri? 4. Voturi împotrivă? Nu sunt. Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt. Retrimisă și aceasta la comisie. Domnule Munteanu, mai aveți...? Da. Ce mai aveți? Nu vă aud.

Poziția 23...

Ce-i cu ea? Am retrimis-o la comisie două săptămâni.

Ați trimis-o. Acum, poziția 26...

Da.

Vă solicit să aducem de pe poziția 26 Pl-x 42/2016 pe poziția 13.

Bun.

Și mai am una, dar după ce supuneți la vot. Sau vă spun acum?

Acum. Poziția 26 – pe poziția 13.

Și...

Voturi pentru? O secundă... Rog, numărați. 39 de voturi pentru. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă. Deputați care sunt prezenți și care nu vor să voteze? Nu sunt.

Deci, cu 39 de voturi pentru, nicio abținere, 20 de voturi împotrivă, a fost adusă pe poziția 13.

Mai departe, domnule Munteanu.

Pl-x 492/2015/2016, de pe poziția 46, reexaminare la cererea președintelui, vă rog să-l aducem pe poziția 12.

Statutul aleșilor locali?

Da.

Suntem prima Cameră sesizată... Da, bun. Poziția 12 ați zis, da? La Pl-x 492, poziția 12, da? Voturi pentru? Rog, numărați. 42 de voturi pentru. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă. Deputați prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt. Pl-x 492/2015, adusă pe poziția 12. Vă rog, mai sunt și alte...

Da, mai este una, domnule președinte. De la poziția 47, Pl-x 614/2015...

Da...

...să fie adusă pe poziția 14, ca să o retrimitem la comisie o săptămână.

Păi o trimitem direct, să nu mai... Am avut acordul liderilor.

Mulțumesc.

Deci poziția 47, retrimisă la comisie, să nu facem două voturi: adus în față și...

Voturi pentru? Retrimitere la comisie. Termen? Două săptămâni. 53 de voturi pentru. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

În unanimitate, retrimisă la comisie. Termen, două săptămâni.

5. Suntem la Proiectul de hotărâre privind completarea

art. 113 din Regulamentul Camerei.

- Comisia?

- Inițiatorul..., dacă doriți dumneavoastră... Domnul Márton Árpád.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și-mi pare bine că tocmai la acest punct dumneavoastră conduceți ședința.

La un moment dat, în ultimele luni, după o adoptare tacită a unei legi discutabile, neconstituționale, printre altele, chiar și dumneavoastră ați promis că de acum încolo astfel de adoptări tacite nu vor mai exista.

Evident, știam cu toții că așa ceva nu se poate, pentru că avem o prevedere constituțională. Dar ceea ce se poate face este să modificăm regulamentul nostru, să-l punem de acord cu Regulamentul Senatului, adică să preluăm ce au senatorii în acest domeniu, adică să se calculeze doar zilele de lucru în plen și în comisii ale Camerei Deputaților când se socotește acel termen de adoptare tacită, pentru că la noi se socotesc zilele calendaristice, inclusiv zilele nelucrătoare, de sărbătoare sau acele zile în care Camera Deputaților are altfel de activități. Astfel, dacă cineva este bine orientat și depune la un moment dat, bine calculat, un proiect de lege, acel proiect de lege trece foarte ușor tacit de Camera Deputaților.

Acum câteva săptămâni, când am avut iarăși o intervenție din cauza unei adoptări tacite, dumneavoastră m-ați atenționat că trebuie noi, Comisia pentru regulament, să facem demersurile să modificăm regulamentul. Foarte bine! Am depus proiectul de modificare a regulamentului. În comisie, doar reprezentantul minorităților naționale și cu mine am votat pentru această modificare. Restul partidelor au votat împotrivă.

Nu știu dacă există o susținere majoritară din partea partidelor, dar, în mod evident, avem un raport de respingere. Astăzi se va vota și se va vedea cine dorește ca, în continuare, în Camera Deputaților să se adopte tacit legi. Cine dorește ca noi să fim de prisos? De ce să nu fie o singură Cameră, dacă prima Cameră mai tot timpul adoptă tacit... Atunci va vota pentru respingere. Ceilalți colegi, care cred că nu e corect să votăm... să treacă prin Camera Deputaților cu adoptare tacită atât de multe proiecte de lege, vor vota împotriva proiectului de respingere a acestei hotărâri.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Florin Iordache, vicepreședintele Camerei, vă rog frumos să prezentați raportul.

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul, normal, este de respingere și vă spun și de ce. Asta nu înseamnă ca, dacă colegii din Senat persistă în greșeală, să mergem și noi pe aceeași greșeală pe care o fac colegii senatori. În plus, vreau să vă spun, stimați colegi, în sesiunea trecută, Curtea Constituțională chiar a fost sesizată de către Grupul parlamentar al PDL de la acel moment cu privire la neconstituționalitatea termenelor pe care le are Senatul.

Nu s-a discutat la Curte, pentru că s-a considerat că este inadmisibilă sesizarea. Nu poți sesiza din partea Camerei... nu poți sesiza Senatul... Ăsta e singurul lucru pe care l-a reținut Curtea, dar, repet, pe fond, modul în care lucrează Senatul în acest moment, din punctul nostru de vedere, este neconstituțional.

Raportul comisiei este, normal, de respingere, dar vă mai dau un argument, stimați colegi.

Niciodată când s-a cerut în fața plenului prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile plenul nu a fost de acord.

Nici noi, Grupul PSD, nu suntem de acord și niciodată nu vom fi de acord să treacă tacit, dar, dacă persistăm în această idee, că, vezi, Doamne, datorită faptului că există...

Din partea grupului... da!

Repet, raportul comisiei, cu majoritate de voturi, a fost de respingere și propunem în continuare plenului respingerea acestui proiect.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri?

Grupurile parlamentare.

Vă rog frumos.

Domnule Árpád, din partea grupurilor parlamentare, aveți pentru explicare 5 minute.

## Domnule președinte,

În mod evident, se adoptă de prea multe ori tacit legi în Camera Deputaților, dar îmi pare rău, poate n-ați fost în sală luni, domnule vicepreședinte, când grupul dumneavoastră parlamentar a votat împotriva prelungirii la 60 de zile a unui proiect de lege, care înainte ați propus să fie retrimis pentru 3 săptămâni și săptămâna aceasta acea lege se adoptă tacit. Ca atare, ceea ce ați spus dumneavoastră nu este adevărat. Avem un precedent foarte grav, tocmai săptămâna asta, când se adoptă tacit o lege privind funcționarea Televiziunii și Radiodifuziunii.

Intenționat s-a votat pentru retrimitere pentru 3 săptămâni și nu s-a votat pentru prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile, ca să se adopte tacit această lege. Și de ce? E foarte ușor de explicat. Pentru a adopta o astfel de lege, este nevoie de un vot calificat, deci majoritatea deputaților prezenți. Or, pentru o astfel de procedură este nevoie de majoritatea celor prezenți. Deci o dată pentru majoritatea voturilor tuturor deputaților, iar pentru o astfel de procedură de adoptare tacită este nevoie doar de cei prezenți. Dacă sunt 14, 15, 20..., este de ajuns.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Mulțumesc.

Să-mi dați și mie cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Dragi colegi,

În primul rând, inițiativa pe care o avem, de modificare a regulamentului, nu schimbă cu nimic datele. 45 de zile trebuie să-ți faci treaba la comisie. Dacă grupurile parlamentare propun extinderea la 60 și plenul aprobă, lucrezi 60 de zile.

A copia un model învechit și o interpretare eronată a dispozițiilor constituționale nu înseamnă că faci o mare reformă pentru Camera Deputaților și, domnule vicelider, sunteți într-o mare eroare.

Senatul calculează – și asta este marea Domniilor Lor găselniță – de când vine punctul de vedere al Guvernului. De atunci calculează. Și, de aceea, vedeți, la ei un proiect de lege ține și câte 6 luni de zile.

Din punctul meu de vedere, ce se întâmplă acolo nu este nici corect și nici constituțional. Atât timp cât n-a fost contestat, el rămâne în vigoare. Dar, în ziua de astăzi, să ții câte un proiect 6–9 luni de zile... și să copiem și noi acest model mi se pare o greșeală din partea Camerei Deputaților și nici nu rezolvăm problema celor 45 de zile constituționale.

Orice altă inițiativă pe care puteți s-o aduceți să rezolvăm această problemă pe care o ocolim, adică prezența noastră la comisii în termen, întâlnirea birourilor comisiei și stabilirea unor rapoarte în termen... Când se depășește termenul, președintele comisiei să trimită la Biroul permanent proiectul de lege fără raport, așa cum scrie în regulament, chestiuni care sunt prevăzute! Și, atunci, sunt toți corecți.

Dar, în momentul în care noi nu-l punem pe ordinea de zi la comisie și așteptăm, și așteptăm, și așteptăm și-l trimitem miercuri, că știm că se adoptă tacit joi sau vineri sau luni și noi avem votul final miercurea viitoare... Și vă dau câte cazuri vreți numai în sesiunea asta parlamentară sau în acești patru ani de zile. Cred că problema noastră nu e într-un articol, e în voința noastră de a veni la comisie la timp și de a ne face treaba, atunci când vrem să fim și șefi la comisie, să propunem colegilor acele proiecte de lege care sunt în prima Cameră sesizată și au această obligație constituțională.

Sunt două lucruri total diferite și nu ar fi bine ca de la microfonul acesta să inventăm soluții și să explicăm chestiuni care nu sunt legate de modificarea pe care dumneavoastră ați propus-o.

Cine vrea să mai ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu?

Bun.

Proiectul are raport de respingere. Merge la votul final.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul deputat Viorel Ștefan.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și doamnelor,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în 6 octombrie 2015.

La întocmirea raportului am avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru politică economică, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor europene, prin identificarea unor proiecte finanțate din surse naționale, a căror finanțare să fie transferată către Programul Operațional Sectorial Mediu 2007–2013, în scopul atragerii în totalitate a fondurilor europene disponibile.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Pentru amendamente propun un timp de dezbatere de 10 minute. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Avem 11 amendamente admise.

Luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Având în vedere o rată de absorbție de 58% a fondurilor structurale și de coeziune aferente exercițiului financiar 2007–2013, este necesară adoptarea Proiectului de lege de modificare a Ordonanței nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile.

Așadar, este imperios necesară implementarea în regim de urgență a unor măsuri de urgență pentru identificarea și accelerarea ritmului demarării acestor proiecte, alinierea tuturor mecanismelor de plată, dar și pentru asigurarea sumelor necesare în această perioadă pentru plata obligațiilor autorității de management către beneficiari.

În contextul suprapunerii cadrelor financiare 2007–2013 și 2014–2020, anul 2015 reprezenta un an esențial pentru România pentru începerea implementării efective a fondurilor structurale și de investiții pentru această perioadă care va urma, 2014–2020.

Ținta este aceea de a atinge rata de absorbție de 100% a fondurilor europene, motiv pentru a crea milioane de locuri de muncă, inclusiv în beneficiul românilor care doresc să se repatrieze, astfel că oportunitatea deschiderii de noi afaceri pentru repatrierea acestor oameni este bine-venită.

Ceea ce vreau să spun eu este că, în momentul de față, comparația cu state precum Polonia și Cehia este una care lasă de dorit în ceea ce privește rata de absorbție actuală a fondurilor europene, motiv pentru care România trebuie să facă tot posibilul pentru ca aceste fonduri europene să fie folosite. Astfel, poate reușim să mai stăvilim un pic acest fenomen al exodului românilor către spațiul european sau în afara Europei, unde se află peste 20% din populația României.

Așadar, Partidul Național Liberal susține adoptarea Proiectului de lege cu privire la adoptarea Ordonanței nr. 34/2015.

Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamente. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al treilea amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al optulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al nouălea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al zecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al unsprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Comisia pentru transporturi. Comisia pentru transporturi! Domnul președinte Lupu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, în fond, cu dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unei măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, trimis cu adresa PL-x 84/2016.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 martie 2016.

La dezbaterea inițiativei legislative s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare nominalizarea Ministerului Transportului ca organism intermediar în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare – OIM 2014–2020, care va gestiona funcțiile de selecție, evaluare, monitorizarea implementării și verificarea tehnică și financiară a proiectului din domeniul transporturilor, finanțate din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 12 aprilie 2016.

La lucrările comisiei au fost prezenți, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Totodată, dorim să facem următoarea precizare: la art. 1 alin. (1) și (2), în textul articolului, dintr-o eroare materială, s-a făcut referire la „data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, în loc de lege.

În conformitate cu normele de tehnică legislativă, propunem reformularea textului art. 1 alin. (1) și (2), astfel încât să fie înlocuită sintagma „data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență” cu sintagma „data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu foarte mult, domnule președinte. Avem cinci amendamente respinse. Dezbateri generale. Colegi care doresc să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea...

Domnule deputat, vă rog frumos. Am doi secretari, unul e de la dumneavoastră din grup.

Haideți... Hai să nu mai mințim de dimineață până seara! Vă rog frumos. Doi nu ați ridicat mâna. Vă rog frumos. 12. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorii?

Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea celor două comisii.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Sorin Constantin Stragea:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dau citire raportului comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativă sus-menționată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul din 9 septembrie, a avizat favorabil această inițiativă, cu observații și propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 393 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii încetării de drept a calității de consilier local, de consilier județean, primar sau de președinte al consiliului județean în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au examinat această inițiativă, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ, în ședința comună din 22 septembrie.

Camera Deputaților a respins această inițiativă.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat-o. Președintele României a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost transmisă Camerei Deputaților.

Președintele României a formulat cererea de reexaminare pentru următoarele motive: în primul rând, valoarea socială protejată prin dispozițiile referitoare la încetarea mandatului alesului local este integritatea acestuia în exercitarea demnității publice pentru care a fost ales și pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători; de aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrității, și nu modalitatea de executare a pedepsei aplicată de către instanța judecătorească.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum ați observat și din ceea ce a prezentat colegul nostru, secretarul Comisiei juridice, vorbim despre o cerere de reexaminare. Această cerere de reexaminare conținea o serie de argumente pertinente, pe care noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, le susținem. Deoarece cererea de reexaminare a fost respinsă, iar raportul conține propunerea de adoptare a legii și de respingere a cererii de reexaminare, noi vom vota împotriva raportului.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea prevederilor art. 3 lit. u) și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere cu această propunere legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a transmis un aviz favorabil.

Secretariatul de Stat pentru Culte a transmis un punct de vedere prin care consideră că este inoportună modificarea legislativă propusă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestei ordonanțe în sensul eliminării dreptului exclusiv al reprezentantului cultului religios de a solicita verificarea dacă un cleric a avut calitatea de lucrător al Securității sau colaborator.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat această inițiativă, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ în ședința din 5 aprilie.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice au fost prezenți conform listei de prezență.

A fost prezent, în calitate de inițiator, domnul deputat Remus Cernea. Domnul deputat Remus Cernea a propus membrilor comisiei adoptarea propunerii legislative pentru care dânsul este inițiator. Domnul deputat Sorin Stragea, membru al comisiei, a propus respingerea inițiativei, considerând că textul de lege în vigoare este clar și suficient.

Prin reglementările propunerii legislative se dorește să se ia în considerare dezbaterile din presă și din societate referitoare la acest subiect, precum și respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri.

În ședința din 13 aprilie, plenul a hotărât retrimiterea acestei inițiative la Comisia juridică.

Membrii comisiei s-au întrunit în ședință în data de 13 aprilie, fiind prezenți conform listei de prezență.

Cu ocazia dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției din raportul inițial, respectiv respingerea acestei inițiative legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Iane.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În principiu, această modificare presupune eliminarea unei porțiuni din textul art. 3 lit. u) din Ordonanța privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Nu am niciun fel de, să zic așa, _parti-pris_ , cu categoria vizată de această modificare, însă, dacă am lăsa această modificare să se producă, am bloca, practic, activitatea CNSAS-ului. Pentru că orice persoană ar fi îndreptățită să ceară orice fel de informații, și aici mă refer nu neapărat la ierarhii și șefii cultelor religioase, care sunt totuși în număr mic, dar mă refer la restul de persoane implicate și care sunt vizate de acest articol, și anume preoții, precum și asimilații lor.

Vă dați seama: la câte mii de preoți sunt în țara asta și asimilați ai preoților de la celelalte culte religioase, oricine să poată să facă o cerere de verificare dacă respectivul a fost sau nu colaborator al Securității, ar duce practic la blocarea activității CNSAS-ului! De aceea, nu putem fi de acord.

În principiu, intenția ar fi fost corectă, dar nu se poate pune în practică și credem că totuși șefii acestor culte ar trebui să fie cei care să intermedieze aceste cereri care să ducă la soluționarea... și să vadă dacă într-adevăr cei care sunt în subordinea lor au fost sau nu colaboratori ai Securității.

De aceea, noi vom vota pentru respingere.

Domnul Máté András.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci inițiatorul acestui proiect de lege este colegul nostru Remus Cernea. Nu intru pe fondul problemei, dacă e OK sau nu ce reglementează, dar, colegial și procedural, trebuie să-i dau dreptate, pentru că, atunci când s-a discutat în Comisia juridică, din păcate, el nu a ajuns și s-a discutat prin completarea ordinii de zi și destul de rapid, fără să-și spună opinia și fără măcar a citi acea opinie care a venit de la CNSAS și care este favorabilă legii.

Fapt pentru care eu solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Am înțeles. Vot pentru... Vă rog, domnule... Comisia. Deschideți microfonul, domnule deputat.

Are parțial dreptate, în sensul că la începutul ședinței, într-adevăr, domnul coleg Cernea nu a fost prezent, dar ulterior a venit și domnul președinte Bogdan Ciucă a reluat dezbaterile și i s-a dat cuvântul. Deci în comisie domnul Cernea a avut ocazia să-și expună punctul de vedere și să susțină această inițiativă.

Vot pentru retrimiterea la comisie. Voturi împotrivă? 51.

Abțineri? O abținere. Prezenți, nu votează? Nu. Propunerea a fost respinsă. Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă mai vrea cineva să intervină? Nu.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Continuăm ordinea de zi cu punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorii? Comisia.

Guvernul. Este ordonanță de urgență.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea prevede stabilirea unui procent de minimum 5% din exemplarele sub dimensiunea minimă ca limită admisă pe specii și pe captură la pescuitul comercial, precum și impunerea de sancțiuni, dacă nu se respectă aceste dispoziții.

În conformitate cu politica comună, a pescuitului în special, se utilizează optim capturile nedorite, fără a crea o piață pentru respectivele capturi care sunt sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare.

Precizăm că art. 15 din Regulamentul nr. 1.308/2013 scoate în evidență faptul că, începând cu 1 ianuarie 2015, pentru toate capturile de pește sub dimensiunile minime există obligația de debarcare, adică aruncare înapoi în mare. Astfel, exemplarele cu dimensiuni sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reținute, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

Având în vedere cele precizate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Comisia.

Domnul Munteanu.

## Domnul președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au fost sesizate pe fond, spre dezbatere, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere în data de 8 decembrie 2015.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței nr. 23 privind pescuitul și acvacultura.

Cele două comisii, în cvorum, cu unanimitate de voturi, au dat un vot de respingere pentru această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea Propunerii legislative 869/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008, întrucât captura de exemplare sub limita minimă a dimensiunii admise la pescuit poate genera dezechilibre în fauna piscicolă.

Vă mulțumesc.

Domnul Iane.

## Vă mulțumesc.

Evident că, dacă s-a stabilit o limită minimă, nu avem voie să capturăm exemplarele sub acea limită, și mă refer în funcție de specie și de dimensiune.

Dar mai este o problemă de logică în ceea ce privește propunerea legislativă, și anume acel 5% din captură. Păi, dacă am o zi de pescuit, de unde știu eu care va fi acel 5%, pentru că capturarea se face în etape. Deci 5% din... este extrem de greu de calculat și poate să creeze oricum o neînțelegere în sine a legii.

Mai mult decât atât, așa cum spuneau și colegii dinainte, capturarea exemplarelor sub limita admisă minimă este deja interzisă la nivel european de politica comună pentru pescuit și acvacultură.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

Raport de respingere; vot final.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 85. Comisia noastră și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, nota Ministerului Afacerilor Externe, contribuția reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană și analiza secretariatului propriu.

Comisia noastră a salutat propunerea Comisiei Europene de modificare a codului frontierelor Schengen în vederea introducerii la toate frontierele externe a unor verificări sistematice obligatorii, foarte utile în materie de securitate, în special în contextul deplasărilor luptătorilor teroriști străini.

A apreciat favorabil crearea grupului operativ pentru strategia de informare a migranților, în scopul de a elabora

și a difuza solicitanților de azil informații cu privire la drepturile și obligațiile lor, dar a sesizat că același model instituțional ar fi bine-venit și pentru colectarea de date de la imigranți cu privire la rețelele de contrabandă, trafic prin care au ajuns în Europa.

Comisia noastră a salutat abordarea de tip _hotspot_ , instalarea de centre de înregistrare, întrucât permite să se acționeze cu prioritate în locurile expuse unei presiuni extreme și contribuie la identificarea celor care au nevoie de protecție internațională și a celor care nu au nevoie de o asemenea protecție. A criticat faptul că, după entuziasmul angajamentelor de participare la schemele de relocare prin cote obligatorii din toamna anului trecut, mai multe state au ratat ținta de transferuri, după cum consemnează și cel de-al doilea raport al Comisiei Europene.

A subliniat comisia noastră că România participă la această schemă de relocare pe baze voluntare, în spiritul principiului solidarității europene și în conformitate cu punctele de vedere și opiniile exprimate inclusiv de către comisia noastră și aprobate de plenul Camerei Deputaților.

A subliniat că restabilirea Regulamentului Dublin pentru aplicarea riguroasă a unei eventuale noi formule aflate în pregătire la Comisia Europeană devine esențială pentru reluarea unui ciclu normal și pentru înlăturarea percepției de criză a refugiaților, precum și a percepției privind incapacitatea Uniunii de a răspunde eficient.

Opinia noastră, așa cum a fost formulată și adoptată în unanimitate de către comisia noastră în data de 12 aprilie, în prezența a 14 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de către comisia noastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, domnule Dobre.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Afluxul de migranți ilegali în Uniunea Europeană pare a fi fără sfârșit. Zilele trecute, după cum știți, s-a petrecut un nou episod dramatic de salvare a mai multor migranți care se aflau în pericol de înec în apele internaționale ale Mării Mediterane. Astfel, polițiștii de frontieră români aflați în misiune în Grecia, în misiune de supraveghere a frontierelor externe ale Uniunii, au desfășurat două operațiuni de salvare a 81 de migranți, între care multe femei și mulți copii. Trebuie să felicităm și pe această cale profesionalismul specialiștilor români în acest domeniu.

Revenind la subiectul acestui proiect de hotărâre, PNL consideră că este urgentă adoptarea măsurilor la nivelul statelor Uniunii pentru a se restabili ordinea în sistemul migrației, precum și a măsurilor pentru exercitarea unui control asupra fluxurilor ilegale prin ruta est-mediteraneeană a Balcanilor de Vest, conștienți fiind că nu putem vorbi de finalizarea acestui proces până nu se vor găsi soluțiile reale pentru contracararea cauzelor profunde.

## Consiliul European trebuie să ia măsurile necesare. Stimați colegi,

Pe lângă bilanțul acțiunilor care s-au întreprins ca reacție față de drama refugiaților intrați deja pe teritoriul european, considerăm că sunt necesare acele măsuri care, luate în termen scurt, să conducă la redobândirea controlului asupra acestei situații delicate.

Uniunea Europeană trebuie să poată oferi protecție persoanelor care au nevoie de aceasta. Criza refugiaților trebuie gestionată în mod colectiv de întreaga Europă. Acest lucru însă necesită un efort concertat din partea tuturor statelor membre, a instituțiilor și agențiilor Uniunii, pe mai multe paliere, pentru a pune în aplicare ceea ce s-a convenit. Suntem convinși că vor fi depuse toate eforturile de către Comisia Europeană pentru a asista și a sprijini statele membre în îndeplinirea responsabilităților care le revin.

PNL va vota proiectul de hotărâre. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 166. Comisia noastră și-a întemeiat opinia pe nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Serviciului Român de Informații, nota Serviciului de Informații Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană – Camera Deputaților, analiza secretariatului propriu, precum și pe dezbaterile care au avut loc în cadrul ședinței noastre.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a apreciat că măsurile adoptate sunt într-adevăr îndrăznețe, atipice pentru Uniune, ceea ce demonstrează, pe de o parte, nivelul de risc excepțional al crizei, iar pe de altă parte, nivelul de succes urmărit și importanța soluțiilor cuprinse în Acordul UE–Turcia.

A salutat distincția categorică între imigranții economici care caută prosperitate și refugiații a căror viață a fost în pericol în zonele de conflict de unde provin și a propus ca asemenea distincție să fie făcută și între zonele de război și zonele neadministrate, unde nu există un risc permanent și grav pentru viața locuitorilor, ci un risc discontinuu, difuz, rezultând din absența ordinii publice.

A salutat faptul că Acordul UE–Turcia vizează reducerea fluxului de migranți din Marea Egee, dar a semnalat riscul ca imigranții să se îndrepte către Marea Neagră, iar Acordul UE–Turcia nu se referă în mod explicit la această posibilă rută. A recomandat Comisiei Europene să reanalizeze efectele secundare ale acestui acord și să propună măsuri în consecință. Și-a exprimat speranța că buna funcționare a planului comun de acțiune va inversa tendința de ascensiune a forțelor politice naționaliste, antieuropene din mai multe state membre, care reprezintă principala amenințare la adresa Uniunii.

Și-a exprimat satisfacția că principiul voluntariatului, principiu care a fost susținut inclusiv de către comisia noastră și Camera Deputaților, capătă consistență la nivelul Uniunii Europene și speranța că negocierile în curs dintre Comisia

Europeană și statele membre pentru relocarea din Turcia a 54 de mii de refugiați vor consacra acest principiu.

Opinia, așa cum a fost supusă și aprobată în unanimitate în cadrul ședinței Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 aprilie 2016, în prezența a 14 din cei 22 de membri, această opinie o supunem în integralitatea sa aprobării plenului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Dobre.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum arătam și în luarea de cuvânt precedentă, este nevoie de un ansamblu de măsuri la nivelul Comisiei Europene care să conducă la existența unui control cu privire la fenomenul migrațional. În cazul de față, în domeniul fenomenului migrației, considerăm că între Turcia și Uniunea Europeană trebuie să vorbim despre existența unei cooperări care să conducă la cele mai bune rezultate, bineînțeles, având în vedere respectarea prevederilor dreptului european și ale celui internațional.

Ne referim aici, printre altele, la returnarea acelor migranți asupra cărora planează grave suspiciuni cu privire la legalitatea prezenței lor pe teritoriul insulelor grecești, la relocarea sirienilor pe baza unor angajamente existente, la liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci sau la cooperarea în vederea îmbunătățirii situației umanitare în Siria.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Cernea.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. De acord cu controalele întărite, de acord cu trierea care trebuie făcută între imigranții economici și refugiații care vin din zone de conflict, de acord cu întărirea măsurilor de securitate, de acord cu cooperarea cu Turcia, însă nu sunt de acord cu abordarea, care face apel la solidaritatea europeană, dar, în același timp, vorbește de cote voluntare, asumate voluntar, de refugiați. Nu suntem cu adevărat solidari cu partenerii noștri din Uniunea Europeană dacă nu ne asumăm cote de refugiați convenite, desigur, în comun, dar care în niciun caz nu trebuie să se bazeze pe voluntariat.

Cum ar fi ca România să fie în prima linie a unei zone de conflict? Cum ar fi ca un val de refugiați să intre prin România spre Europa? Nu am face atunci apel la solidaritatea europeană pentru a fi preluați refugiații?

De aceea, cred că abordarea este eronată, și la această comunicare, și la cea anterioară; ea contravine declarațiilor Președintelui României, care este principalul decident cu privire la politica externă a României, și pune țara noastră, în opinia mea, într-o postură neplăcută în raport cu partenerii noștri europeni, care așteaptă o reală solidarizare, nu una de fațadă, verbală, dar care să nu fie dublată și de acțiuni concrete.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu. Vot final.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 624 privind planul de acțiune al Uniunii Europene împotriva traficului și utilizării ilegale de arme de foc și explozivi.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe: nota Ministerului Afacerilor Externe, proiectul de opinie elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Departamentului pentru securitate națională din cadrul Administrației Prezidențiale, nota Serviciului Român de Informații, nota Serviciului de Informații Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană – Camera Deputaților, analiza secretariatului propriu, precum și pe contribuțiile reprezentanților instituțiilor sus-menționate în cadrul dezbaterilor.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că traficul de arme facilitează toate celelalte activități de criminalitate organizată și terorism și că acesta este motivul pentru care trebuie să fie combătut cu prioritate.

Comisia noastră a salutat propunerea Comisiei Europene de a integra în mod sistematic traficul și utilizarea ilegală de arme de foc și explozivi în cadrul dialogurilor de securitate cu principalele țări și organizații partenere, dar a remarcat totuși că, dacă această prevedere s-ar aplica în integralitatea sa, relațiile cu statele necooperante, mari furnizoare de armament ilegal, ar trebui revizuite.

A subliniat că sunt diferențe substanțiale de capacitate administrativă și de resurse între organele de aplicare a legii din statele Europei de Sud-Est și cele din Occidentul european și că aceasta ar fi justificat prioritatea Comisiei Europene în a rezolva urgent traficul de arme din statele cu economiile cele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, mai ales că prin aceasta s-ar fi diminuat și traficul de arme din sud-estul Europei.

A luat act de dezbaterile publice din statele membre recent afectate de atentatele teroriste privind complicitatea dintre politicienii locali și cercurile crimei organizate sau cu cercurile religioase radicale, pentru susținerea politică în alegeri, și a solicitat Comisiei Europene să introducă și acest fenomen în analiza sa și să propună măsuri de sprijin pentru prevenirea, în viitor, a unor astfel de practici.

A criticat absența măsurilor destinate anihilării încercărilor grupărilor teroriste de a dobândi arme de distrugere în masă și a măsurilor care să descurajeze unele state să acorde sprijin terorismului.

De asemenea, comisia noastră a recomandat Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru politică externă și de securitate adoptarea unor poziții ferme pentru acele componente ale politicii externe și de securitate care reflectă valorile europene.

De asemenea, a observat că inițiativa Comisiei Europene se limitează la a propune înființarea de patrule informatice, neglijând echipele de intervenție rapidă, pentru urmărirea traficanților și confiscarea armelor, cu dreptul de a interveni chiar și fără cooperarea statului membru în care are loc infracțiunea, pe modelul celor din cadrul pazei frontierei externe și a coastei Uniunii Europene.

A subliniat comisia noastră, în opinia sa, că România, prin instituțiile cu atribuții în sfera securității naționale, participă activ la eforturile comune de combatere a terorismului și, subsumat acestora, la acțiunile de control al armamentelor, explozibililor și al altor elemente care ar putea fi utilizate în acțiuni teroriste.

Opinia noastră este mult mai amplă, a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 aprilie, în prezența a 14 din 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, și o supunem, în integralitatea sa, plenului Camerei Deputaților spre aprobare. Mulțumesc.

Domnul Calimente.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru apărare a luat în discuție COM 624, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Propunerea de aplicare a Agendei europene privind securitatea: planul de acțiune al UE împotriva utilizării ilegale de arme de foc și explozivi.

Comisia consideră că este necesară o abordare cuprinzătoare, care să vină în sprijinul reprimării traficului, utilizării ilegale a armelor de foc și a explozivilor, apărând, în același timp, comerțul legal cu arme de foc și utilizarea legitimă a substanțelor chimice.

Comunicarea menționează că toate părțile interesate, relevante ar trebui să ia următoarele măsuri suplimentare: toate statele membre să creeze puncte focale naționale privind armele de foc; să fie elaborată o corecție... armonizare la nivel internațional, pentru a identifica filierele mondiale ale traficului armelor de foc destinate UE; Europol ar trebui să consolideze acțiunile sale referitoare la activitățile de trafic on-line.

Comisia invită statele membre să introducă în mod sistematic informații privind armele de foc căutate în SIS și să sporească introducerea de informații privind armele de foc în sistemul informațional Europol și în registrul de arme ilegale – sistemul de gestionare a urmăririi pe linia Interpol.

Față de cele arătate mai sus, PNL își exprimă acordul privind susținerea propunerilor comisiei și adoptarea proiectului de hotărâre.

Alte intervenții? Domnul Benga.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Cred că ne aflăm în fața unui proiect de lege foarte important. În primul rând, cred că în această problemă, a folosirii armelor de foc, la nivelul României, legea este mult mai aspră decât legi similare din alte țări ale Uniunii Europene.

În altă ordine de idei, trebuie să remarcăm faptul că s-au intensificat acțiunile serviciilor județene de arme și muniții în legătură cu posibilii purtători de arme, atât la nivel local, cât și la apariția lor din zonele vecine, mă refer la zonele de frontieră.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm că s-a intensificat controlul celor care intră și al celor care ies din țară, în legătură cu posibilii purtători de arme. Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt. Vot final.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 91/2016.

În opinia noastră, ne-am manifestat satisfacția cu privire la faptul că România nu înregistrează dezechilibre macroeconomice, prezintă o structură echilibrată a finanțelor publice și se află pe o traiectorie de dezvoltare sustenabilă, așa cum a fost notat și în raportul Comisiei Europene.

Am solicitat Comisiei Europene ca, având în vedere caracterul lacunar al raportului de țară în anumite domenii și cu anumite informații, să depună eforturi pentru a îmbunătăți substanțial mecanismul de informare cu privire la datele necesare elaborării sale, să le verifice și să le actualizeze, precum și să extindă și să diversifice sursele de informare, inclusiv prin includerea parlamentelor naționale.

A subliniat că România are în continuare nevoie de investiții pentru a-și consolida situația economico-socială și că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o punere în context pe termen lung, pentru a dobândi acuratețea necesară fundamentării solide a unor recomandări și acțiuni.

A salutat îmbunătățirea considerabilă a poziției investiționale internaționale nete a României în 2015 față de 2012, ca urmare a reducerii deficitului de cont curent și a creșterii puternice a PIB-ului nominal, dar consideră că evoluția pozitivă va continua și dacă nivelul de coeziune pe planul UE va crește.

Am recomandat mărirea cadrului temporal, cel puțin pentru unele recomandări specifice de țară, la doi-trei ani, în loc de un an, așa cum este în acest moment.

Am recomandat Comisiei Europene, Consiliului Uniunii și Parlamentului European să caute soluții pentru înzestrarea Uniunii Europene cu instrumente europene care să compenseze restrângerea posibilității de utilizare a instrumentelor naționale.

Ne-am manifestat îngrijorarea cu privire la moderarea exporturilor, în timp ce se preconizează o intensificare a importurilor în mai multe state membre.

Și-a exprimat speranța că, în urma măsurilor de sprijinire a IMM-urilor, acestea se vor alătura într-o măsură mai ridicată întreprinderilor străine ce contribuie în mod considerabil la exporturile României.

Ne-am manifestat dezacordul cu Comisia Europeană în ceea ce privește faptul că lipsa viziunii pe termen mediu și punerea în aplicare deficitară a normelor bugetare sunt principalii factori care determină prociclicitatea.

Am luat act cu îngrijorare de faptul că lipsurile materiale grave continuă să reprezinte o provocare, inclusiv pentru state precum România, în ceea ce privește persoanele cu handicap și pentru o parte dintre copiii din unele state membre, inclusiv România.

Am recomandat Comisiei Europene să ia în considerare cu mai multă insistență contracararea deficitului de cerere ce afectează economia Uniunii Europene.

De asemenea, am recomandat Comisiei Europene ca recomandările specifice de țară să includă atât instrumentele naționale, cât și instrumente europene.

Am recomandat Comisiei Europene să reanalizeze o analiză comprehensivă a cauzelor dinamicii productivității, în care să ia în discuție nu numai relația salarii-productivitate, ci și relația profituri-productivitate.

Opinia noastră, în integralitatea sa, așa cum a fost supusă dezbaterii și aprobării Comisiei pentru afaceri europene în ședința din 5 aprilie 2016, fiind adoptată în unanimitate, în prezența a 14 din cei 22 de membri, o supunem astăzi aprobării plenului Camerei Deputaților, așa cum a fost adoptată de către comisia noastră.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Guran.

Vă mulțumesc. Dintre multele lucruri trecute în raportul de țară, vreau să mă refer la două.

Prima dată: suntem atenționați că, odată cu relaxarea fiscală, se creează dezechilibre între importuri și exporturi.

Într-adevăr, acest lucru s-a discutat; cel puțin, Partidul Național Liberal a atras atenția asupra acestui lucru.

Și aici au dreptate, pentru că, dacă nu venim și cu un pachet de legi să stimulăm producția internă, într-adevăr, creșterea consumului, prin relaxare fiscală, prin creșterea salariului minim și prin creșterea economică, creșterea consumului va genera la un moment dat importuri și, cu alte cuvinte, în loc să ne dezvoltăm industria noastră, dezvoltăm alte industrii și devenim, în continuare, o piață de desfacere pentru statele din Uniunea Europeană.

Dar, așa cum am spus, aici trebuie să intervenim și noi. Și vreau să vă spun că ieri, în Comisia pentru agricultură, cred că am început să ne trezim, pentru că a trecut, cu votul comisiei, acea reglementare prin care hipermaketurile, cei care au capital străin și sunt interesați să vândă produse străine, deci prin care hipermarketurile vor trebui să vândă 51% produse românești. Mă refer la produsele de bază. Deci așa va trebui să acționăm pentru a nu crea acest dezechilibru între importuri și exporturi.

Și a doua problemă: se face referire la Legea dării în plată, care ar crea un dezechilibru în sistemul financiar. Nu le dăm dreptate. Aici cred că au ținut cont doar de ceea ce le-a șoptit patronatul din băncile... marile bănci care sunt la noi în țară. Și, din păcate, de multe ori, Comisia Europeană ține cont doar de ceea ce i se spune de către marile concerne care, bineînțeles, nu sunt românești.

Deci nu le dăm dreptate, nu se creează niciun dezechilibru în sistemul bancar; din contră, se pune puțină ordine. Și, sincer să fiu, poate se crea un dezechilibru dacă 70.000 de familii intrau în imposibilitatea să mai consume în România produse românești.

Așa că suntem de acord cu o parte din lucrurile prezentate acolo, suntem de acord cu raportul, în general, dar susținem că trebuie să existe mai multă aplecare spre realitatea de la noi din țară.

Vă rog.

O scurtă precizare.

Tocmai de aceea noi am criticat, în opinia noastră, că datele care au fost prezentate în forma inițială a raportului de țară trebuie actualizate. Și, în acest moment în care noi vom adopta această opinie, aceste date sunt actualizate, și în urma discuțiilor și a dezbaterilor care au avut loc în ședința Comisiei pentru afaceri europene.

Și, în opinia noastră, am recomandat politicos, dar ferm, ca, pe viitor, Comisia Europeană să își verifice și să își diversifice sursele de informare, tocmai pentru ca să reflecte realitățile. Pentru că tot în acest raport se spune că România nu are dezechilibre macroeconomice, ceea ce venea în contradicție cu ceea ce prezentau mai devreme. Mulțumesc.

Domnul Ialomițianu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Trebuie să fim mult mai serioși când facem anumite aprecieri legate de rapoartele întocmite de Uniunea Europeană.

Noi știm foarte bine că, începând din 2011, s-a aprobat semestrul european, în cadrul căruia se fac evaluări pentru fiecare țară a Uniunii Europene din punct de vedere economic, financiar, al deficitelor bugetare, al dezechilibrelor macroeconomice.

Și aș vrea să-i spun colegei, doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri... externe, parcă, că toate datele la Comisia Europeană le trimite Guvernul României, deci Guvernul Ponta a trimis datele. Și există obligații și chiar instituțiile din cadrul Uniunii Europene fac evaluări pe baza datelor transmise de România – Guvernul României, Banca Națională și alte instituții, Institutul Național de Statistică. Și statistica europeană ne spune cum stăm, care este evoluția indicatorilor macroeconomici.

Am văzut în raport că se dau sarcini Uniunii Europene, dar noi nu facem ceea ce trebuie. Și ne spune Comisia Europeană, de vreo doi ani, să punem accent pe investiții, ca o politică foarte bună pentru a asigura o creștere a PIB-ului

potențial, pentru a avea o creștere sustenabilă. Și am observat în 2014–2015 că s-au tăiat investițiile.

O altă politică...

Investițiile au fost tăiate pentru a se încadra România în deficitul bugetar.

O altă politică recomandată de Uniunea Europeană se referă la aplicarea reformelor structurale. Ele au fost abandonate, începând din 2012 – pentru a avea o creștere sustenabilă trebuie să implementezi reforme structurale –, ele au fost abandonate. Și o politică fiscală responsabilă, adică să nu avem deficite excesive, pentru că acestea duc la creșterea datoriei publice. Și ce-am observat, în timpul Guvernării Ponta? Că a crescut datoria publică cu 100 de miliarde de lei, în condițiile în care am avut o creștere economică destul de mare.

Deci creșterea economică s-a asigurat și, cum spunea colegul foarte bine, domnul deputat Guran, s-a bazat pe creșterea consumului, care a antrenat importurile.

Deci nu trebuie să mergem pe ideea că cei de la Comisia Europeană ne vor răul. Evidența ne spune, datele furnizate de statistica europeană, statistica din România ne spun că avem o creștere a consumului bazat pe importuri, și nu pe ofertă, și investițiile care au fost tăiate sigur că ne-au afectat locurile de muncă din sectorul privat. Lucruri adevărate.

Alte intervenții? Domnul Niță.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu veneam la microfon dacă nu auzeam argumentele colegului. Și vreau să-i aduc aminte două lucruri importante. E adevărat că trebuie tratate cu mare seriozitate rapoartele Comisiei Europene și cred că nimeni nu a făcut altfel până acum. Dar să nu uităm că, chiar la Comisia pentru buget, finanțe, am avut o discuție cu reprezentanții Comisiei Europene, în care a fost pusă o întrebare foarte bună: domnule, discutăm de globalizare; globalizarea aceasta înseamnă numai a face noi ce vreți dumneavoastră? Globalizarea aceasta include, până la urmă, și cetățeanul român, veniturile cetățeanului român, nivelul de trai al cetățeanului român, dacă tot discutăm de globalizare? Pentru că de fiecare dată ni s-a spus: prudent, prudent, prudent! Eu, în patru ani, nu am auzit ca termen de început al discuțiilor și al negocierilor noastre decât prudență.

E adevărat, este bine să fii prudent în tot ceea ce faci, dar să nu excludem niciodată cetățeanul român din această ecuație. Cu prudență, eu cred că trebuie să ne gândim și la creșterea nivelului de trai al cetățeanului român, și la creșterea veniturilor cetățeanului român.

Din punctul de vedere al altor argumente, legat de programul investițional din perioada Guvernării USL, eu cred că nu ar trebui să argumentăm foarte mult cu acest lucru, pentru că a fost un program investițional bun, poate mult mai responsabil, în care s-au eliminat, dacă s-au eliminat, investițiile în fel de fel de năzbâtii care s-au produs în trecut. Și, aici, nu aș mai vrea să aduc aminte de terenuri de fotbal făcute pe la marginea pădurilor, prin comune, terenuri de sport în pantă, de diverse patinoare prin țară, diverse săli de sport sau diverse alte investiții.

Deci eu cred că este corectă poziția, dar este corectă și poziția colegilor care au adus în discuție că trebuie și noi să avem un punct de vedere.

## Mulțumim.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 50 privind Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului.

Comisia noastră și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie exprimat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Serviciului Român de Informații, nota Serviciului de Informații Externe, fișa de informare a Direcției UE – Camera Deputaților, analiza realizată de secretariatul propriu, precum și pe concluziile rezultate din dezbaterea ședinței comisiei noastre.

Comisia pentru afaceri europene a recomandat Comisiei Europene să facă uz de capacitatea sa de acțiune diplomatică și de cooperare cu statele terțe, astfel încât combaterea terorismului să prezinte o mult mai marcată prezență în locurile de origine și concentrare a acestuia.

A susținut abordarea Comisiei Europene privind combaterea utilizării de către teroriști de bonuri de valoare pentru a finanța în mod anonim atacuri teroriste.

A susținut îmbunătățirea eficienței măsurilor de înghețare a activelor pe baza listelor ONU, precum și urgența aplicării acestora pentru a avea impact maxim.

A susținut introducerea unor limite superioare pentru plățile în numerar, în toate statele membre, în mod unitar și armonizat.

A reafirmat poziția fermă a României de a combate terorismul, ca fiind o amenințare comună, serioasă și gravă.

A solicitat Comisiei Europene să depună eforturi susținute pentru a perfecționa și completa cele două regulamente ce impun restricții în ceea ce privește comerțul de bunuri culturale scoase ilegal din Irak, astfel încât să fie lărgită aria de cuprindere a acestora, deoarece impactul comerțului ilicit cu bunuri culturale include și o dimensiune socială majoră și afectează identitatea națională a statelor de unde aceste bunuri sunt ilegal îndepărtate.

A susținut Comisia Europeană în ceea ce privește prezentarea unui plan de acțiuni ale Uniunii Europene pentru combaterea fluxurilor comerciale ilicite, legate de traficul cu specii sălbatice, și a atras atenția asupra necesității de a se pregăti în mod corespunzător personal vamal, pentru recunoașterea acestor specii.

De asemenea, în susținerea opiniei noastre, am reafirmat poziția României de a combate terorismul ca fiind una din priorități, inclusiv la nivelul politicii noastre naționale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 12 aprilie, în prezența a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, și o supunem în integralitatea sa aprobării plenului Camerei Deputaților, în forma votată de către comisia noastră.

Mulțumesc.

Intervenții? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cea mai eficientă cale de luptă împotriva terorismului, cel puțin în momentul de față, trebuie să fie combaterea finanțării activităților cu risc în zona grupărilor de crimă organizată, care au cel mai mare potențial de terorism.

Trebuie spus că acțiunile – cel puțin la nivelul Uniunii Europene – nu au ținut pasul cu provocările contemporane și amplitudinea fenomenelor teroriste.

Au trecut aproape 15 ani de la atacurile teroriste din Statele Unite, iar măsurile de coordonare între membrii Uniunii Europene nu s-au concretizat decât după ce au fost loviți în inima Europei, la Bruxelles, Paris sau Londra.

Stimați colegi, nu există țară protejată pe deplin în fața amenințărilor teroriste.

De aceea, atât la nivel național, cât și în mod coordonat, la nivelul Uniunii Europene, al NATO și în colaborare cu partenerii strategici, va trebui să construim instrumentele de urmărire a finanțărilor netransparente, a fondurilor uriașe venite din zona grupărilor de crimă organizată, care au prins forme atât de diversificate, încât impun un răspuns pe măsură.

După principiul: niciodată nu este prea târziu, chiar și pentru statele din Uniunea Europeană, vom vota în favoarea acestui document, cu speranța că el va conduce la o mai bună prevenire a deplasării banilor și identificarea fondurilor destinate finanțării terorismului.

Vă mulțumesc.

Vă rog. Nu. Vot final.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 625. Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie exprimat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Serviciului Român de Informații, nota Serviciului de Informații Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană – Camera Deputaților, analiza realizată de secretariatul propriu al comisiei, precum și pe concluziile rezultate din dezbaterile din ședința comisiei noastre.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a recomandat Comisiei Europene să manifeste o atitudine mai hotărâtă pentru a răspunde corespunzător prezenței terorismului pe teritoriul Uniunii Europene, care, prin caracterul său continuu, obiectivele declarate și amploarea fenomenului, pare mai degrabă că se încadrează în definiția războiului asimetric.

A susținut necesitatea dispozițiilor naționale coerente în materie de drept penal, cuprinzătoare și aliniate la nivelul Uniunii Europene, pentru a se putea împiedica și urmări penal, în mod eficient, infracțiunile legate de luptătorii teroriști străini.

A subliniat că folosirea tehnicii spațiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfășurarea terorismului poate ridica probleme de extrateritorialitate și a recomandat analiza lor preventivă.

Noi am considerat necesară incriminarea instruirii în scopuri teroriste, indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire.

Am recomandat ca Uniunea Europeană să propună un ghid de bune practici privind reintegrarea luptătorilor străini, care să trateze în mod echilibrat atât protecția cetățenilor, cât și reintegrarea lor în societate, dacă este posibil.

Am propus ca reintegrarea în societate a teroriștilor crescuți acasă să includă o etapă de verificare, culegere de informații despre rolul, activitatea și profilul persoanei în organizațiile teroriste în care a acționat.

De asemenea, am propus ca verificarea să fie realizată în regim de detenție sau probațiune.

De asemenea, comisia noastră a atras atenția Comisiei Europene că grupările teroriste au demonstrat că dețin abilități avansate privind utilizarea internetului și a noilor tehnologii de comunicare, pentru propagandă, respectiv pentru a atrage adepți, platformele sociale facilitând recrutarea și/sau radicalizarea acestora, și am solicitat să se ia măsuri pentru a se combate asemenea activități.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 aprilie, în prezența a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, și o supunem aprobării plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de comisia noastră.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt? Domnul profesor Vainer.

Domnule președinte de ședință, Stimate colege deputați,

Stimați colegi deputați,

M-am gândit că este bine să urc și eu la tribună să-mi exprim opinia personală și a Grupului minorităților naționale față de cele două hotărâri pe care le-am dezbătut și... o vom aproba probabil și pe a doua.

Problema terorismului este de o mare gravitate astăzi în toată lumea și avem evenimente recente care au zguduit țările europene. Mă gândesc, mai demult, la Bulgaria, la atacul asupra unui autocar în care erau turiști israelieni, mă gândesc la masacrele de la Paris, de la Bruxelles și altele.

Și, ca atare, este de subliniat că ceea ce a făcut Uniunea Europeană, cu noile măsuri pe care le-a recomandat pentru fiecare țară membră..., sunt deosebit de importante.

În ce privește situația din țara noastră, trebuie să ne bucurăm că până acum nu am avut incidente grave de natură teroristă și trebuie să mulțumesc, în numele evreilor din România, care adeseori sunt vizați în acțiuni teroriste, pentru activitatea deosebită a organelor statului de a ne asigura siguranța necesară la diferite manifestări pe care le avem, colective, ale comunităților noastre.

Eu cred că este de datoria fiecărui cetățean român, mai ales a parlamentarilor, să susținem sub orice formă măsurile vizate, de contracarare a terorismului, această plagă îngrozitoare a mileniului în care trăim, în Europa, și nu numai.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

În nume personal și al grupului, vă asigurăm că vom vota această hotărâre.

Mulțumesc.

## Domnul Calimente.

Domnule deputat, închideți și deschideți microfonul, că eu deja nu mai știu cine a vorbit ultimul.

Domnule președinte, Stimați colegi...

Domnule deputat, închideți și redeschideți microfonul! Așa. Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia pentru apărare a fost sesizată cu COM 625, Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului.

Prin această propunere de directivă se are în vedere actualizarea Deciziei-cadru nr. 2002/475/JAI în raport cu standardele internaționale și regionale recente, Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 2.178 din 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii, securității internaționale, provocate de acțiuni de terorism, respectiv Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului, semnat de UE la 22 octombrie 2015.

Revizuirea deciziei-cadru este necesară pentru a pune în aplicare obligațiile care decurg din recomandarea relevantă a Grupului de Acțiune Financiară – GAFI privind finanțarea terorismului.

Comisia urmărește extinderea sferelor infracțiunilor considerate teroriste, prin includerea pe listă a unor componente pregătitoare ale actelor teroriste: tentativa de recrutare și instruire, deplasarea în străinătate cu scopul de participa la activitățile unui grup terorist, finanțarea diferitelor infracțiuni teroriste.

Sunt definite și incriminate infracțiunile legate de activități teroriste care au potențialul de a conduce la comiterea de infracțiuni teroriste și a permite teroriștilor și grupurilor teroriste să mențină și să-și dezvolte în continuare activitățile infracționale.

Față de cele arătate mai sus, PNL își exprimă acordul privind susținerea propunerii comisiei și adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Domnul Benga.

## Domnule președinte,

Și Partidul Social Democrat susține acest proiect de hotărâre, pornind de la ideea că această acțiune de combatere a terorismului este și în atenția..., i se acordă o atenție sporită și în programul CSAT-ului, program legat de dezvoltarea siguranței naționale, și această siguranță națională pe care trebuie să o întărim, fără a leza drepturile fundamentale ale cetățenilor, este o prioritate care se discută și la nivelul Comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională, SRI și SIE.

Și, în altă ordine de idei, am vrea ca aceste țări europene, în special Franța și Belgia, să-și controleze mai atent structurile și grupările teroriste în interiorul lor, pentru că viața demonstrează că acești teroriști au crescut pe teritoriile acestor țări.

Suntem în totalitate de acord cu acest proiect de hotărâre. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Continuăm.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, Iulian Iancu, care are de făcut o precizare la PL-x 20/2016.

## Da, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum foarte bine știți, ieri a fost prezentat pachetul de legi privind achizițiile publice, de fapt este un cod al achizițiilor publice, cu o lege-cadru și trei legi sectoriale – PL-x 17, 18, 19 și 20.

Iar în PL-x 20/2016 stafful tehnic, în urma verificărilor de detaliu, a descoperit că s-a strecurat o eroare materială, respectiv, domnule președinte, stimați colegi, la marginal

173, unde exista o preluare întocmai ca la Senat, respectiv art. 119 din textul Senatului, s-a asumat de către comisii că se elimină, așa cum s-a stabilit și la Senat. Cu toate acestea, în materialul final nu a fost preluată această coloană, respectiv eliminarea art. 119, în conformitate cu decizia Senatului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Obiecții dacă sunt? Comentarii?

Nu.

Continuăm.

Punctul 21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Este în procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog să vă prezentați, doamnă.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Reprezint Ministerul Justiției, sunt secretar de stat Gabriela Scutea.

Acest proiect de ordonanță de urgență a fost promovat de Guvern ca urmare a intervenției unei decizii a Curții Constituționale, referitoare la durata și procedura măsurilor preventive.

În concret, a rezultat că, pentru procedura camerei preliminare și pentru procedura judecății, verificarea periodică nu prevedea durata la care să se realizeze această operațiune, sens în care Curtea Constituțională a constatat că măsura arestului la domiciliu are aceeași natură ca și arestarea preventivă și este necesară, ca o garanție pentru libertatea persoanei, prevederea acestor termene.

În acest sens, pentru art. 222 din Codul de procedură penală au fost introduse astfel de precizări, puse în corelare cu prevederile aplicabile pentru măsura arestării preventive.

De asemenea, în ceea ce privește punerea în acord a Codului de procedură penală cu unele decizii consecutive intervenite în anul 2015, s-a realizat și punerea în acord pentru alin. (10) al aceluiași articol, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 740/2015.

O altă modificare adusă de ordonanța de urgență, care se înscrie în ideea urgenței și justificării promovării actului normativ, vizează completări la art. 207 și 208 privind motivele în baza cărora se face verificarea periodică a acestor măsuri.

Raportat la parcursul procedural al proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței, vă rugăm să constatați că nu au fost aduse modificări de către Senat, iar în dezbaterile de la Camera Deputaților aspectele sunt în concordanță cu deciziile Curții Constituționale.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aveți în vedere, în cadrul votului dumneavoastră, raportul favorabil emis de Comisia juridică și celelalte rapoarte emise în procedură. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia juridică? Domnule deputat, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dau citire raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În baza prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege sus-menționat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat această inițiativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii termenelor pentru care poate fi dispusă măsura arestului la domiciliu pe durata procedurii în camera preliminară sau judecării în primă instanță, precum și a duratei maxime a acestei măsuri.

Adoptarea ordonanței de urgență are în vedere faptul că la data de 12 iunie a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia Curții Constituționale nr. 361/2015, care a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 222 din Codul de procedură penală, reținând că pentru măsura arestului la domiciliu nu se reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de cameră preliminară și de judecată în primă instanță.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat această inițiativă, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ în ședința din 31 martie.

La dezbateri au participat membrii comisiei conform listei de prezență.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați, doamna Gabriela Scutea, secretar de stat în Ministerul Justiției, doamna Ioana Albani, procuror la DIICOT, doamna Corina Voicu, judecător la Consiliul Superior al Magistraturii, doamna Andreea Uzlău, judecător la CSM, domnul Ionuț Matei, vicepreședinte la Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Mirela Popescu, președinte al Secției penale din Înalta Curte de Casație și Justiție, și domnul Remus Jurj, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Mulțumesc. Din partea grupurilor? Dezbateri generale. Domnul Guran.

## Mulțumesc.

În acest fel se reglementează și arestul la domiciliu. Cu alte cuvinte, nu mai pot fi ținuți acolo fără să existe un termen, fără să existe o reglementare de revizuire a arestului la domiciliu.

Din păcate, acest lucru a fost stabilit de Curtea Constituțională și cred că ar trebui să gândim puțin la acest lucru și să ajungem la concluzia că anumite modificări ale Codului penal trebuie să le facem noi, aici, în Parlament, să avem mai mult curaj, pentru că sunt anumite anomalii în Codul penal și văd că, de fiecare dată când le discutăm pe hol, când le discutăm între noi, ajungem la concluzia..., inclusiv referitor la arest, inclusiv la probe și așa mai departe, le discutăm între noi, dar când să hotărâm... „Haideți să venim în plen, haideți să le discutăm, haideți să le discutăm în comisii, să luăm niște hotărâri, să modificăm odată acest Cod penal!” – văd că, dintr-o dată, acest curaj dispare.

Cred eu că trebuie să reflectăm mai mult la acest lucru și să trecem la fapte, să nu mai așteptăm să vină Curtea Constituțională să se lupte pentru drepturile omului, ci să ne luptăm noi, pentru că de-asta suntem parlamentari. Partidul Național Liberal votează pentru această lege.

Vă rog, alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem amendamente admise, de la 1 la 19. Dacă sunt intervenții la articolul unic? Nu.

Adoptat. La art. I? Nu. Adoptat. La art. I pct. 2 – cred că e aici –, marginal 5? Adoptat. La pct. 3? Adoptat. 4? Adoptat. Marginal 8, art. 222 lit. a), b)? Adoptat. Marginal 9, alin. (3)? Adoptat. Marginal 10, alin. (4)? Adoptat. (5)? Adoptat. (6)? Adoptat. (7)? Adoptat. (8)? Adoptat. (9)? Adoptat. (10)? Adoptat. (11)? (12)? Adoptat. Și art. II, la final, poziția 19? Adoptat. Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 22 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020.

Procedură de urgență. Guvernul? Domnule secretar de stat...

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nereambursabile alocate României, prin Fondul social de dezvoltare, Fondul de coeziune și Fondul de ajutor european, destinate celor mai defavorizate persoane, în programul 2014–2020, precum și cadrul prefinanțării și cofinanțării aferente acestora.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog să aprobați prezenta ordonanță de urgență, cu amendamentele adoptate în Comisia pentru buget.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru buget?

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisiei pentru politică economică și privatizare, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general de gestionare financiară a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014–2020.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene și ai Ministerului Finanțelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1.

Este lege ordinară.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește să ia cineva cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ordonanța pe care o avem în dezbatere în acest moment face parte din același ciclu de propuneri legislative sau proiecte de lege care stabilesc într-un mod cât se poate de haotic felul în care în România accede la fondurile europene.

Nu există un cadru legislativ coerent pe care să se bazeze cei care apelează la fonduri europene; totul se face în pripă, pe picior, motiv pentru care gradul de absorbție a fondurilor europene în exercițiul financiar pe care l-am încheiat a fost cel pe care îl cunoaștem, sub 60%, iar în acest exercițiu financiar, 2014–2020, gradul de absorbție a fondurilor europene este aproape de zero. Este vorba de 5.600.000 de euro, sume pentru care nu s-a putut face cerere de finanțare, pentru că, iată, cadrul financiar nu a fost încă stabilit.

Această ordonanță stabilește, de fapt, trei chestiuni principale privind modul în care pot fi apelate fondurile europene.

În primul rând este vorba de beneficiari – care pot să facă anumite permutări între capitole și titlurile bugetare, pentru ca finanțarea să fie mai flexibilă.

Autoritățile de management – care pot să transfere credite de angajament sau credite bugetare între capitole și titluri și autoritățile de management să poată să prefinanțeze anumite cheltuieli, cum sunt cele de personal sau subvențiile ori cheltuielile de delegare.

În esență, ordonanța face niște corecții ale legislației existente bune, motiv pentru care noi vom vota această ordonanță, dar suntem în continuare adepții stabilirii unui cadru legal coerent, prin care în bugetul european 2014–2020 absorbția fondurilor europene să se apropie de 100%.

Mulțumesc.

Domnul Niță.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În acest proiect de lege nu este vorba de o clarificare a modului haotic în care atragem fonduri europene. Dimpotrivă, eu cred că este, prin acest proiect de lege, stabilit un cadru legislativ financiar aplicabil proiectelor din fondurile enumerate. El se referă la exercițiul financiar european 2014–2020, deci la cel viitor, și, prin măsurile pe care le impune, acest proiect de lege nu face altceva decât să sprijine țara noastă să acceadă la fondurile europene mult mai ușor. Și, aici, faptul că permite transfer între capitole cred că este un ajutor, prin faptul că stabilește cu claritate virări de credite de la capitol la capitol și acordări de tranșe de prefinanțare, care apoi să fie decontate în 10 zile – vedeți că este un termen-limită, în momentul în care sunt realizate lucrurile –, eu cred că este foarte bine.

De asemenea, trebuie specificat că modul de angajare a lichidităților și modul de reîntregire a conturilor din care s-au făcut aceste plăți sunt stabilite foarte clar de acest proiect de lege.

De aceea, noi vom vota acest proiect de lege. Este corect și este foarte bun.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 14 amendamente admise, unul respins. Dacă la titlul legii sunt obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat. Articolul unic. Obiecții, comentarii? Adoptat. Titlul ordonanței. Obiecții, comentarii? Adoptat. Art. 6? Adoptat. Art. 6, alin. (6), (7) și (8)? Adoptat. Art. 9? Adoptat. Art. 14? Adoptat. Art. 15? Adoptat.

La art. 20 avem un amendament respins și un amendament admis.

Obiecții, comentarii? Adoptat. Art. 22? Adoptat. Art. 25? Adoptat. Art. 26? Adoptat. Art. 33? Adoptat. Mulțumesc. Legea merge la votul final.

Mulțumesc. Comisia. Comisia pentru buget.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pe dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Conform art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din mai multe domenii de activitate, respectiv: Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126 privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Deferendelor Relative la Investiții, Legea educației naționale nr. 1/2011. Totodată, se asigură armonizarea acestora cu alte acte normative.

În conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 5 aprilie 2016.

Din totalul celor 33 de membri ai comisiei au fost prezenți la dezbateri și au votat 32 de deputați.

La dezbaterea acestui proiect de lege au fost prezenți, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerul Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare, cu amendamentele admise prezente în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Dezbateri generale. Domnul Ialomițianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015 cuprinde foarte multe domenii de reglementare. Din păcate, unele n-au nicio legătură, adică n-au legătură între ele.

Sigur că fostul Guvern a vrut să raporteze mai puține ordonanțe, dar, de fapt, le-a inclus într-o singură ordonanță și eu sunt convins că va fi greu de aplicat în practică, pentru că, fiind domenii diferite, sigur, creează și anumite confuzii.

Sigur, sunt o serie de aspecte importante reglementate de această ordonanță. Mă refer la îmbunătățirea calității activității din compartimentele financiar-contabile din instituțiile publice de la nivel local; acei șefi de compartimente trebuie să dețină certificatul de atestare privind cunoașterea sistemului european de conturi, adică să cunoască ceea ce înseamnă deficitul ESA.

Sunt aspecte importante reglementate referitor la competența primarilor sau a secretarilor din primării sau a altor persoane desemnate de prefect, atunci când consiliile locale sunt dizolvate sau primarii sunt demiși din funcție.

Lucrul acesta n-ar fi fost necesar dacă fostul Guvern ar fi organizat alegerile locale la timp. Sigur că n-a respectat legea și, atunci, era nevoie ca primarii care nu mai aveau un consiliu local să primească anumite competențe legat de aprobarea nivelurilor impozitelor și taxelor.

Sperăm ca situații de genul acesta să nu mai întâmpinăm, pentru că, de fapt, consiliile locale sunt cele care decid în numele comunității, iar primarii pun în execuție. Este chiar și o incompatibilitate! Adică tu centrezi, tu dai cu capul! Adică primarul aprobă impozitele, primarul răspunde de încasări. Primarul aprobă bugetul, primarul îl pune în aplicare. Sunt lucruri care numai la noi se întâmplă. În alte țări lucrurile acestea nu se întâmplă. Mă refer la țările democratice.

Sunt și alte aspecte care au fost reglementate, legat de reorganizarea Direcției de administrare a marilor contribuabili. Sigur că e un lucru bun că această instituție are calitatea de persoană juridică. Poate era bine și o recomandare pentru Ministerul de Finanțe: dacă această direcție avea și trezorerie, pentru că se întâmplă multe lucruri la marii contribuabili. Evidențele nu sunt foarte clare, compensările nu se fac la timp.

Domnul Niță.

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ordonanța nr. 41 produce efecte. Proiectul de lege de acum este clar că vine să ducă la nivel de lege modificările care au fost necesare a se introduce în diversele legi și, în general, în legislația care guvernează activitatea UAT-urilor, a unităților administrativ teritoriale.

Aici nu este vorba despre lucruri făcute cu un anumit interes. Interesul comun este acela ca ele să funcționeze, pentru că după legislația generată în anii anteriori existau situații de blocaj efectiv. Și aici m-aș referi, în primul rând, la situațiile în care consiliile locale ar fi fost dizolvate și, aici, normal, trebuia dată prefectului acea împuternicire ca din supleanți să convoace și să regenereze consilii locale, care apoi să poată să ia decizii, din supleanți.

De asemenea, este de remarcat faptul că puteai să aduci un blocaj în unitățile administrativ-teritoriale, pentru faptul că anumiți conducători ai departamentelor financiar-contabile nu erau în postura și în posibilitatea de a intra în posesia atestatelor și, atunci, trebuia prorogat acest termen, cum face acest proiect de lege, cu doi ani. Și mult mai multe alte măsuri pe care le considerăm corecte și pe care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat le va vota.

Mulțumesc. Vă rog, domnule profesor. Deschideți microfonul, domnule profesor.

## Salut pe toată lumea!

De ce iau cuvântul? În această ordonanță este o prevedere foarte importantă referitoare la Codul fiscal, pe care l-am votat nu demult. A apărut o inadvertență, ca să mă exprim elegant. Niște măsuri, facilități fiscale care au fost acordate beneficiarilor Ordonanței nr. 35, precum și Legii nr. 118, au fost eliminate. Adică cei care au suferit în anii comunismului au rămas cu scutirile, cei care au suferit din motive etnice în anii regimurilor Antonescu și așa mai departe nu au mai fost cuprinși cu scutiri. Se crea o nedreptate socială, o discriminare, o inegalitate.

Grupul minorităților naționale a depus un amendament pentru reintroducerea situației de egalitate și de nediscriminare între cele două categorii de beneficiari.

Comisia pentru buget, finanțe și Ministerul Finanțelor Publice au înțeles motivele, rațiunea și normalitatea și s-a propus prin această propunere legislativă de aprobare a ordonanței să se corecteze și acest lucru.

Eu vă mulțumesc tuturor, în primul rând Ministerului Finanțelor, care a înțeles mesajul nostru, mulțumesc Comisiei pentru buget, finanțe și mulțumesc anticipat colegilor deputați care trebuie să urmărească în toate starea de normalitate, și în niciun caz de discriminare.

Atât am avut de spus. Votăm „pentru” și Grupul minorităților naționale. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule profesor. Dezbateri. Intrăm în dezbaterea pe articole. Avem 19 amendamente admise și 4 respinse.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/28.IV.2016

Art. I. Obiecții? Aprobat. Art. 1 b). Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Art. II? Aprobat. Art. III? Aprobat. Art. III – amendament respins? Nu. Art. IV? Aprobat. Art. V – amendament admis? Aprobat. Art. V – amendament respins? Nu. Art. 180. Obiecții, comentarii? Adoptat. Art. 181. Obiecții, comentarii? Adoptat. Art. 182? Adoptat. Art. 183? Adoptat. Art. 456? Adoptat. Art. 464? Adoptat. Art. 469? Adoptat. Art. 476? Adoptat. Art. 477? Adoptat. Art. 485? Adoptat. Art. 495? Adoptat. Art. VI – amendament admis. Obiecții? Nu. Adoptat. Art. VI – amendament respins? Nu. Art. VII? Adoptat. Art. VIII? Adoptat. Art. IX? Adoptat. Art. X? Adoptat. Art. XI? Adoptat. Art. XI – amendament respins? Nu. Art. XII? Adoptat.

Art. XIII? Adoptat. Art. XIV? Adoptat. Mulțumesc. Vot final.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene. Procedură de urgență. Guvernul. Domnul secretar de stat.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta ordonanță de urgență are ca obiectiv maximizarea absorbției fondurilor alocate României în perioada 2007–2013 și este imperios necesar ca Guvernul să asigure pentru această perioadă fondurile necesare pentru efectuarea plăților aferente contribuțiilor UE în conturile beneficiarilor, luând în considerare faptul că indisponibilitatea acestor resurse poate conduce la imposibilitatea finanțării și, implicit, la pierderea unor fonduri însemnate.

În acest sens au fost alocate, de fapt, la sfârșitul anului trecut, resurse financiare pentru plata cererilor de lichidare a plăților de proiect și a cererilor de rambursare și a celor de plată.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog să aprobați prezentul proiect de lege în varianta acceptată la comisie. Mulțumesc.

Comisia pentru buget.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru politică economică și privatizare și Comisiei pentru afaceri europene.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009, precum și modificarea Ordonanței de Guvern nr. 40/2015.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului de Finanțe.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri generale. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vorbeam despre coerența și predictibilitatea cadrului legislativ privind absorbția fondurilor europene, lucru extrem de important pentru România, în condițiile în care de la bugetul de stat volumul alocărilor pentru investiții este destul de mic. Iată că noi am avut un cadru legislativ, Ordonanța nr. 64/2009 privind gestionarea fondurilor financiare structurale, în care alocasem 6 miliarde plafon pentru cofinanțare de proiecte europene.

Am venit în 2015 cu Ordonanța nr. 40/2015, prin care am redus plafonul la 5 miliarde, iar la sfârșitul anului 2015, atunci când se încheia exercițiul financiar 2007–2013 plus 2, ne-am trezit că nu mai avem fonduri de cofinanțare. Exact în ultima lună a încheierii exercițiului financiar european!

Am fost nevoiți să emitem această ordonanță de urgență, să punem miliardul pe care l-am luat la loc, ca să putem să cofinanțăm partea din cererile de finanțare pe care am solicitat-o Uniunii Europene. De aceea am spus și susțin în continuare că trebuie să existe un cadru legal predictibil și coerent în legătură cu absorbția fondurilor europene și să nu facem lucrurile pe picior pentru că azi avem nevoie, azi dăm o ordonanță de urgență să rezolvăm o problemă punctuală. Nu! Cadrul trebuie să fie valabil pe toți cei 7 ani ai exercițiului financiar, eventual unele corecții pot fi făcute, dar corecții minore.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nefiind amendamente, legea merge la vot.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorii?

Nu.

Comisia?

Domnul Dobre...

Comisia pentru administrație; Comisia juridică. Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri. Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat inițiativa legislativă mai sus menționată în ședința din 8 martie 2015.

Din numărul total de 26 de membri ai comisiei au participat la ședință 20 de deputați.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat inițiativa legislativă mai sus menționată în ședința din 5 aprilie 2015.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

27. Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Inițiatorii? Nu.

Comisia? Comisia juridică sau Comisia de învățământ? Vă rog, domnule Diaconu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, tineret, știință, sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități au primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Propunerea are ca obiect instituirea unui cadru legal prin care se realizează învestirea personalului didactic și se prevede agravarea răspunderii penale pentru anumite infracțiuni săvârșite împotriva acestor categorii de personal didactic.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 5 aprilie 2016, când s-a propus adoptarea propunerii legislative în forma propusă de inițiator. Ulterior, comisia a dezbătut propunerea legislativă în ședința comună din 12 aprilie 2016.

Din partea Comisiei juridice au fost prezenți la lucrări un număr de deputați conform listei de prezență și 18 deputați din totalul de 26 de membri ai Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

În urma finalizării dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților, cu 21 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

În prezent, prevederile Codului penal realizează protecția personalului angajat în instituțiile publice, indiferent de statutul acestuia, asimilând drepturile funcționarului public și personalului contractual angajat în cadrul unităților de învățământ, căruia, la nevoie, îi sunt aplicate aceleași standarde de protecție.

Nu este justificată efectuarea urmării penale de către procuror pentru infracțiunile săvârșite împotriva personalului didactic, având în vedere că actualul Cod de procedură indică expres cazurile în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror. În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2[1] ) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul didactic, a căror desfășurare nu presupune prerogative de putere publică.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Benga.

## Domnule președinte,

Partidul Social Democrat respinge cu multă vehemență acest proiect, pentru că ar fi culmea să transformăm și cadrele didactice, să-i facem funcționari publici, să-i punem la dispoziția unor organe pentru orice fel de eveniment.

Și, în altă ordine de idei, vreau să spun că tot personalul din învățământ care lucrează are contract de muncă cu instituția respectivă, care este un contract de tip didactic, și nu este un contract care privește administrația publică locală.

Repet, Partidul Social Democrat respinge acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Raport de respingere. Vot final.

Și ultima, punctul 28, avem o adoptare tacită: Propunerea legislativă pentru aprobarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița. Merge la Senat.

Mulțumesc.

Terminăm ședința. Vot final la ora 13.00.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Domnilor colegi,

O să am o rugăminte la dumneavoastră să vă invitați colegii în sală și să vă așezați în bănci, astfel încât să putem să facem o verificare a prezenței.

- Domnule Buicu, vă rog frumos și pe dumneavoastră, dacă

- nu vă deranjează. Vă mulțumesc foarte mult.

- Domnule Lubanovici, vă rog să luați loc în bancă, să

- putem să numărăm. Vă mulțumesc foarte mult.

- Cvorumul de ședință – 190.

- Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, până

- la prezidiu.

Dragi colegi, suntem 162..., 165 acum. Nu suntem în cvorum de deschidere a ședinței de vot final, astfel încât suspend ședința și o amân pentru săptămâna viitoare.

- Pe membrii Biroului permanent îi invit în sala Biroului

- permanent.

Vă urez o după-amiază frumoasă!

## _Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 13.10._

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943230]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/28.IV.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei