Liviu Marian Pop

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Multe nu ar mai fi de spus despre această inițiativă legislativă. Doar dacă vrem să recunoaștem că, în 2010, atunci când nostalgicii după guvernarea PDL și-au angajat răspunderea pe această Lege a salarizării unitare și ne-am trezit cu zeci de mii de procese ale celor din administrația locală, din învățământ, din educație – în unele cazuri chiar hilar: ordonatorul de credite, șeful de instituție, se dădea în judecată pe el însuși, că nu-și poate da un salariu corect –, evident, au urmat decizii ale Curții Constituționale, una dintre ele aruncând în aer sistemul bugetar, dacă nu am veni cu această inițiativă legislativă.

Astăzi, când venim în dezbateri parlamentare, după o lună și jumătate de dezbatere a legii pe site-ul Partidului Social Democrat, în Parlament, în comisii, mai auzim – și chiar ieri am auzit un parlamentar PDL de frunte care critica cu mânie proletară – că de ce nu dezbatem această lege. Revenind la textul legii – așa cum am spus prin programul de guvernare –, o să dau câteva răspunsuri antevorbitorilor mei, care cred că au avut scăpări în lecturarea acestei legi.

Discutăm de Programul de guvernare 2017–2020 și, într-adevăr, așa cum a spus și doamna ministru Olguța Vasilescu, în 2020, impactul bugetar este de 32 de miliarde, urmând ca în 2022, evident, după alegerile democratice pe care le vom avea în 2020, să avem această creștere până la 43 de miliarde.

În același timp, am văzut temerile – mai mult ale politicienilor, nu ale celor care lucrează în administrația locală – vizavi de tichetele de masă.

Astăzi, în sistemul bugetar, aproximativ 20% din angajați pot beneficia de aceste tichete de masă, dacă ordonatorul de credite are venituri suplimentare sau venituri proprii, tichete de masă care se impozitează doar cu acel 16%.

Propunerea legislativă și ceea ce a trecut prin Comisia pentru muncă spun clar că se acordă două prime, în cuantum de un salariu minim pe economie, adică la nivelul anului 2018, 3.800 de lei, având în vedere că salariul minim brut pe economie va fi de 1.907 lei. Însă aceste sume, alături de prima de vacanță, echivalentul unui salariu minim, se vor include în salariul fiecărui angajat, adică dreptul la pensie implicit, evident, impozitele și taxele, urmând ca în mai 2019, atunci când va intra impozitul pe venitul global, salariatul să-și aducă documentele aferente.

Este decizia ordonatorului de credite cum dă aceste prime: lunar, semestrial, anual sau trimestrial. Evident că câștigul este net superior față de ce avem astăzi în sistemul bugetar, iar prin lege se spune: „se acordă”, adică nu mai există niciun moment de îndoială că nu se vor acorda în tot sistemul bugetar.

Cred că este o măsură bună, iar pentru a calcula un impact corect, din cele 30 de procente care se aplică pe fondul de salarii, un salariu minim brut înseamnă 2,5%. Asta înseamnă primă de vacanță de 2,5%, norma de hrană, 5%. Pe anvelopa de 22,5%, de unde am scos sporul de doctorat și l-am introdus în salariul de bază, cred că fiecare ordonator principal de credite poate să-și așeze salariile în așa fel încât să fie aplicată această Lege a salarizării unitare.