Sunt Dumitru Manea, senator S.O.S. România, Circumscripția nr. 24 Iași.
Declarație politică.
Titlul declarației: „Legile «Vexler» încalcă 17 articole din Constituție”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Am urmărit cu uimire, dar și cu oarecare amuzament, efectele neașteptate în spațiul public, dar și în Parlament, ale unui proiect de lege inițiat de subsemnatul și depus la Biroul permanent al Senatului în data de 23 martie. E vorba de proiectul intitulat Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României.
Primul efect a fost retragerea din totalul de 42 de semnături a celor aparținând senatorilor de la Grupul Pace și a altor senatori și deputați. Au rămas fideli propriilor semnături 34 de parlamentari, cărora le mulțumesc pentru atitudine și curaj.
Al doilea efect a fost „generozitatea” excesivă a presei în a „promova” proiectul – citește „a-l incrimina” –, atribuindu-l la grămadă celor pe care ei îi consideră suveraniști, printre care, mai pe la coadă, și Partidul S.O.S. România. De aceea, mă văd nevoit să subliniez: inițiatorul proiectului sunt eu, Dumitru Manea, senator S.O.S. România, Circumscripția electorală Iași, iar toți ceilalți sunt susținători. Încă o dată, le mulțumesc.
Revin la „efectul de presă”: mercenarii profesiei, majoritatea, n-au priceput nimic din gravitatea de fond a proiectului legislativ123
Îi interesa pe cine servește proiectul sau în cine lovește, dar, mai ales, s-au bulucit aproape unanim să-l incrimineze ca extremism, cu toate marotele specifice cutumei globaliste: antidemocratic, xenofob, antieuropean, antisemit, dar, mai ales, legionar. Nu le mai citesc titlurile; sunt foarte multe.
Dar în acest context se distinge – după părerea mea, ca o antepronunțare – și vocea domnului Mircea Abrudean, președintele Senatului, care, pe pagina sa de Facebook, preluată de platforma news.ro, spune: „Uneori, cele mai periculoase lucruri nu vin cu zgomot. Vin ambalate frumos, în cuvinte mari: «libertate», «identitate», «demnitate». Așa este prezentată și o propunere legislativă înregistrată recent la Senat (Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României). La prima vedere, pare despre libertatea de exprimare. Dar, dacă te uiți mai atent, descoperi altceva.* În spatele unor cuvinte frumoase, proiectul
propune eliminarea acelor reguli care țin România departe de extremism: interdicțiile pentru organizații fasciste și legionare, sancțiunile pentru propagandă extremistă, limitele clare împotriva glorificării criminalilor de război. De aceea, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu este un proiect despre mai multă libertate. Este un proiect despre mai puțină protecție împotriva extremismului.”
Care extremism, domnule Abrudean? Suntem noi, românii, atât de extremiști, xenofobi, antisemiți etc., încât să fie nevoie de patru legi și o ordonanță ca nu cumva să-i persecutăm pe străini și pe alogenii din țară?* Vi se pare normal? Dumneavoastră, prin această declarație (care, repet, este și o antepronunțare, pentru că induceți modificarea votului într-o anume parte), deci dumneavoastră îmbogățiți, pur și simplu, teoria „bolovanului de sare” din povestea „Prostiei omenești” a lui Creangă. În sensul că bolovanul de sare încă nu e pe sobă, dar dacă îl pune cineva? Și, dacă îl pune, nu cumva poate cădea pe copilul care încă nu s-a născut?
Nu, domnule Abrudean. Proiectul nu propune „eliminarea acelor reguli care țin România departe de extremism”. România este și a fost întotdeauna departe de extremism. E foarte bine că există acte normative de protecție împotriva urșilor polari, de pildă, dar acolo unde sunt urși polari. În România nu sunt. Iar supralegislația privind antisemitismul în România este de-a dreptul absurdă și, mai ales, suspectă*. Prin aceste legi se încalcă, pur și simplu, 17 articole din Constituție. Pentru conformitate, voi cita art. 4 din proiectul legii propus de subsemnatul.
Așadar, articolul 4: „Se abrogă Legea nr. 107/2006, Ordonanța de urgență nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legeа nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025*, care încalcă flagrant Constituția, după cum urmează:
– în plan individual, încalcă flagrant articolele: 1.3, 20, 23.1, 29, 30, 31, 40, 53 și le anulează legitimitatea, căci neagă libertăți naturale*, fără de care acordul constituțional nu mai poate fi prezumat;
– în plan colectiv, încalcă articolele: 2, 3.4, 54.1, 55.1 din Constituție, stânjenind apărarea intereselor naționale, provocând blocarea anticorpilor identitari, deci corodând suveranitatea României*;
– în plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintașilor noștri, care au întărit țara, față de orice tip de acțiuni păgubitoare, prin aceste legi încălcându-se astfel articolele 33.2 și 3 din Constituție;
– în planul echității, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcând principiile de nediscriminare între cetățenii de orice etnie, asumate constituțional (articolele 4, 6.2, 16.1 din Constituție);
– în plan justițiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ și juridic posibilități de interpretare arbitrară/imprevizibilă/abuzivă/tendențioasă*;
– în plan logic reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii denotă, prin aceste legi, un exces de influență/putere a acesteia12, exces a cărui denunțare poate fi incriminată pe baza lor.*”
„Noi nu suntem contra îmbogățirii celor ce vin și se așează în țară” – spunea Eminescu într-un articol din „Timpul” la 1 decembrie 1882. „Dar ca de dragul lor să ucidem oamenii noștri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai să compromitem existența fizică și morală a rasei române*, iată ceea ce e de neauzit și de neînțeles.”
Doamnelor și domnilor senatori,
Românii n-au fost niciodată și nu sunt nici acum nici xenofobi, nici extremiști.* Nu-l putem acuza de xenofobie pe Ștefan cel Mare pentru că se bătea cu turcii, cu tătarii, cu polonezii sau cu ungurii și nici pe Mircea cel Bătrân, și nici pe Vlad Țepeș sau pe Radu de la Afumați. Ei se băteau cu niște cotropitori care voiau să ne ia țara. Pe de altă parte, noi i-am primit în mijlocul nostru pe toți străinii care s-au așezat aici cu gânduri de pace. Am împărțit cu ei tot ce am avut, le-am dat aceleași drepturi cu ale noastre. Și continuăm să o facem. Orice străin este binevenit și bine primit în țara și în casa mea, dar, dacă încearcă să-mi ia nevasta, s-ar putea să devin xenofob și extremist. Oricine ar fi el. Pentru că „suntem români și punctum”, nu uitați. „Trăiască nația!”
Vă mulțumesc.
Dumitru Manea, senator S.O.S. România, Circumscripția nr. 24 Iași.
Marker
Cadru
Folosește termeni precum „alogeni” pentru a sugera că minoritățile sunt o amenințare care nu necesită protecție legislativă.
„Suntem noi, românii, atât de extremiști, xenofobi, antisemiți etc., încât să fie nevoie de patru legi și o ordonanță ca nu cumva să-i persecutăm pe străini și pe alogenii din țară?”