Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, sunt un modest membru al Senatului României.

Aș avea o scurtă intervenție. Dumneavoastră deja ați luat jumătate din substanța intervenției. Vreau doar să semnalez colegilor că avem de-a face cu un instrument juridic internațional extrem de interesant, pentru că acest Protocol adițional la Convențiile de la Geneva din 1949 în domeniul dreptului internațional umanitar aduce, efectiv, după atâtea decenii, un element de noutate, izvorât dintr-o necesitate practică.

În perioada de conflicte, de intervenții mai speciale, în funcție de orientarea combatanților, au fost situații în care semnele cunoscute, consacrate prin celelalte convenții – fie Crucea Roșie, fie Semiluna Roșie –, au avut dificultăți în a pătrunde în teren în aceste misiuni umanitare.

Din rațiuni de necesitate s-a căutat și, printr-un efort internațional, în 2005, s-a găsit acest consens internațional, introducerea unui element suplimentar distinct, acest Cristal Roșu, care nu elimină, subliniez, nici Crucea Roșie, nici Semiluna Roșie, care rămân în continuare să fie folosite în misiunile umanitare medicale.

Este un simbol, așa cum s-a spus, care nu are o apartenență politică, o semnificație politică, ideologică sau religioasă, deci este considerat că va fi mai ușor acceptat în situațiile de criză, de conflict, pentru a permite intrarea în teren a misiunilor umanitare.

Sugestia mea este să susținem ratificarea acestui protocol.