Stenogramă plen

Bună dimineața! Deschid ședința de astăzi, 11 februarie 2015.

Stimați colegi, începem sesiunea cu declarațiile politice. Îl invit la microfon pe domnul senator Toma Ion. Se pregătește...

Cine mai e în sală?

Domnul senator Cordoș. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică e „Să ne prețuim cum se cuvine dascălii!”.

Când folosim termeni precum educație sau învățământ, ne gândim în primul rând la misiunea extrem de nobilă și de asumată a dascălilor noștri de a contura generația de mâine, stabilind bazele solide pe care orice societate sănătoasă se clădește.

Din păcate, în perioada postdecembristă, responsabilitatea educației a fost superficial asumată de autorități, printr-o finanțare inadecvată a necesităților elevilor și printr-o prioritizare defectuoasă a acestora, făcând din misiunea formării educaționale a noii generații una extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă. În lipsa materialelor didactice necesare – și uneori chiar și a unor condiții minime de igienă și salubritate –, dascălii au continuat cu sârguință și dedicație să își conducă profesionist lecțiile. Clase lipsite de încălzire în mijlocul iernii, aflate la kilometri distanță de domiciliul elevilor, compuse din elevi cu vârste și grade diferite de pregătire – nimic nu a stat în calea celor mai dedicați dintre profesori în a-și exercita cu decență meseria.

Așa cum reclamă și asociațiile de elevi sau de părinți, există numeroase cazuri în care școlile nu au autorizație sanitară de funcționare și nu au beneficiat de fonduri pentru reabilitarea bazei materiale, cazuri ce par incredibile într-un stat european. În aceste situații extreme, nu se mai poate pune problema de respectare a normelor europene, care prevăd, fără echivoc, ca unitățile de învățământ să aibă în dotare laboratoare, biblioteci, baze sportive, săli de clasă dotate corespunzător, dar și spații destinate activităților extracurriculare.

Tocmai de aceea spun că această meserie nu se adresează oricui, ba dimpotrivă, presupune dăruire și pasiune, astfel încât să reușești să formezi mintea și caracterul unui tânăr. La baza acestei profesii se află, negreșit, o alchimie în care dozezi cu atenție, răbdare, tenacitate, sacrificiu de sine, bucuria de a te dărui.

Contrastul dintre implicarea profesională a dascălilor și realitățile crunte cu care sistemul se confruntă în materie de resurse este, deopotrivă, absurd și nedrept. Privind obiectiv date relevante, nu ne rămâne decât să conștientizăm metastaza în care sistemul s-a afundat cu fiecare an, pe fondul unei subfinanțări recurente, precum și necesitatea de a acționa cât mai rapid în sensul corectării acestor cifre.

_Bref_ , statisticile arată că în domeniul învățământului lucrează aproximativ 360.000 de persoane. Deși la nivelul tuturor ramurilor de activitate s-a înregistrat anul trecut o creștere a efectivului salariaților, învățământul a cunoscut o scădere de 4.200 de persoane angajate – cea mai mare scădere la nivel național, luând în calcul principalele ramuri de activitate ale economiei.

Concluzia este cât se poate de elocventă: domeniul educațional este din ce în ce mai neatractiv pentru tinerii absolvenți, pentru forța de muncă, în general. Care să fie motivul acestui dezinteres general? În mod evident, este vorba despre sistemul de salarizare, care nu reflectă nici pe departe meritele sau pregătirea profesorilor.

Dacă salariul mediu net pe economie, pe luna octombrie 2014, a fost de 1.705 lei, cel din învățământ se situează semnificativ sub medie, totalizând doar 1.541 de lei. Îmbucurător este totuși că acest salariu a cunoscut o creștere de 54 de lei, de la o valoare medie netă de 1.487 de lei, cât înregistra în octombrie 2013. Creșterea este, indiscutabil, extrem de utilă, dar, în mod cert, insuficientă. Acest trend trebuie continuat, în sensul acordării respectului cuvenit – inclusiv în termeni pecuniari – unei categorii profesionale prea mult timp văduvită de recunoaștere.

Printr-o asumare a soluționării acestor probleme cu caracter de prioritate națională, putem identifica metode eficiente prin care învățământul – atât cel preuniversitar, cât și cel universitar, din mediul urban, dar și din cel rural – să își recâștige atractivitatea în rândul tinerilor pregătiți, profesioniști veritabili. În încercarea de a se ralia cerințelor europene în materie de educație, autoritățile vor trebui să înțeleagă necesitatea de a investi în pregătirea permanentă a noilor generații de cadre didactice, astfel încât acestea să poată satisface cel mai înalt grad al exigențelor.

Pentru atingerea dezideratului unei educații calitative, trebuie să conștientizăm că suntem datori să oferim dascălilor recunoștință, posibilitatea unui trai mai bun, speranța că eforturile vor fi cumsecade răsplătite. Tocmai de aceea, întotdeauna am susținut învățământul ca o constantă în prioritățile noastre, căutând soluții pentru ca munca responsabilă, din ce în ce mai solicitantă a profesorilor, să fie pe măsură recompensată.

Totodată, consider că ar fi foarte constructivă o mai bună colaborare cu asociațiile de elevi și părinți, cele care sunt familiarizate cu problemele și nevoile sistemului. Agenda publică trebuie să fie actualizată permanent cu aceste probleme, astfel încât soluții rezonabile să poată fi identificate în chestiuni punctuale, cum ar fi: existența așa-zisului fond al clasei/școlii, lipsa infrastructurii școlare, lipsa manualelor ori decontarea insuficientă a navetei elevilor.

Fără echivoc, soluționarea acestor probleme nu mai suportă amânare, cu atât mai mult cu cât, așa cum Benjamin Franklin afirma, „investiția în cunoaștere are cea mai mare dobândă”.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește domnul senator Ichim Paul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice este „Parlamentul va susține prioritățile Guvernului pentru semestrul I al anului 2015”. Stimați colegi,

Obiectivul Guvernului României în 2015 este creșterea economică, utilizând în acest sens toate pârghiile economice și fiscale care să stimuleze sectorul privat și să permită creșterea calității investițiilor publice, în paralel cu refacerea plasei de siguranță socială.

De aceea, consider necesar ca membrii Parlamentului României să susțină activ prioritățile guvernamentale pentru primul semestru al anului 2015, prezentate de premierul Victor Ponta luni, în Camera Deputaților. Îndeplinirea acestor obiective ar da avânt tuturor sectoarelor de activitate și ar reduce semnificativ numărul ordonanțelor de urgență.

Astfel, în domeniul economic și fiscal, prin implementarea unui nou Cod fiscal și nou Cod de procedură fiscală, să obținem o legislație mult mai clară și predictibilă, implementarea de măsuri active în combaterea evaziunii fiscale, reducerea birocrației și crearea condițiilor ca de la 1 ianuarie 2016 să putem reduce TVA la un nivel care să se apropie de momentul 2010.

Prin indexarea anuală a pensiilor, dublarea alocațiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea, pentru prima dată după 2008, a indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități, se va acționa în sectorul măsurilor sociale, necesar a se aplica atât în 2015, cât și în 2016 și 2017.

Aplicarea măsurilor de creștere a ocupării în rândul tinerilor va duce la creșterea gradului de ocupare, iar implementarea venitului minim de inserție va fi un sprijin real pentru persoanele care ies din zona asistențială.

De asemenea, finalizarea proiectului de implementare a cardului de sănătate și realizarea din fondurile structurale a celor trei spitale regionale, de la Iași, Cluj, Craiova, ca proiecte importante în domeniul infrastructurii medicale, sunt priorități în domeniul sănătății.

Educația are nevoie de susținerea Parlamentului în finalizarea actului normativ care, printre altele, va relansa învățământul profesional și pentru a îmbunătăți legislația privind învățământul superior.

Mulțumesc, domnule senator.

Facem o mică rectificare: în locul domnului senator Ichim, doamna senator Firea Gabriela.

Se pregătește doamna senator Doina Federovici. Întâi doamnele. Sper că domnii nu se supără!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „Sarcinile mamelor minore, o traumă pentru adolescente și o gravă problemă socială pentru România”.

Dincolo de disputele sterile care țin agenda publică zi de zi, există o realitate cu multiple fațete, dintre care unele ar trebui să ne dea serios de gândit. Mă voi referi în cele ce urmează la problema natalități precoce, un capitol la care, din păcate, România se situează pe primele locuri.

Potrivit datelor furnizate de INS, țara noastră înregistrează cel mai mare număr de nașteri la adolescente sub 15 ani dintre statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit statisticilor oficiale, anual, în România, din cei aproximativ 200.000 de copii care se nasc, peste 9.000 provin din mame minore, iar în ultimii patru ani numărul acestora se apropie de 38.000.

Peste 3.000 de fete care nu împliniseră 15 ani au născut în perioada 2009–2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în același interval de timp. În fine, din ultimele date disponibile, cele corespunzătoare anului 2013, din cele 135.000 de gravide înregistrate în acel an, aproape 10%, respectiv 13.000, aveau cel mult 19 ani. Dintre acestea, aproape 800 aveau mai puțin de 15 ani.

Mă îndoiesc sincer că ar putea cineva să pună la îndoială nocivitatea extremă a acestui fenomen. Consecințele sunt pe cât de variate, pe atât de devastatoare, începând cu cele de ordin medical și terminând cu cele de ordin social. Gravidele minore sunt expuse riscului unor nașteri premature, al unor severe traume psihice și, de cele mai multe ori, se confruntă cu ostracizarea din partea familiei și cu dezinserția socială.

Printre principalele cauze identificate de specialiști se numără apartenența la familii dezorganizate și mai ales lipsa de educație. Asta, în condițiile în care există, din 2005, în programa școlară, o materie – ce-i drept, facultativă – intitulată „Educație pentru sănătate”, al cărei scop declarat este familiarizarea elevilor din clasele I–XII cu probleme legate de îngrijirea sănătății, inclusiv cu cele de educație sexuală.

Se pare însă că acest lucru nu este suficient și cred că este timpul să transformăm această materie într-una obligatorie, așa cum s-a procedat în majoritatea țărilor europene. Nu întâmplător, în aceste țări, incidența sarcinilor la vârste precoce este mult mai mică.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

A fost o lipsă de comunicare.

Colegul meu, domnul vicepreședinte din partea opoziției, trebuia să conducă astăzi lucrările. Din nefericire, așa cum spuneam, a fost o defecțiune.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Că de asta dau cuvântul doamnelor întâi, ca să scăpăm de critici!

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „În discuțiile cu FMI, Guvernul Ponta a protejat interesele românilor”.

Stimați colegi,

Guvernul Ponta a dat dovadă de responsabilitate față de cetățeni și de fermitate în negocierile cu partenerii noștri internaționali, refuzând o serie de prevederi care ar fi afectat direct situația românilor.

Foarte multe din obiectivele importante pentru România din noul acord pe care îl avem în derulare sunt îndeplinite și asta înseamnă țintele de creștere economică, disciplina bugetară, care însă nu a însemnat împiedicarea măsurilor de creștere a salariului minim, a pensiilor, a celorlalte venituri. Reducerea CAS cu 5% nu a generat deloc o catastrofă, ci, dimpotrivă, începe să producă efectele pozitive pe care le-am anticipat.

După cum știți din datele oficiale, România, pentru prima dată în istoria sa, a depășit pragul psihologic de 50 de miliarde de euro exporturi. Investițiile, de asemenea, au crescut. Avem economia cea mai stabilă și predictibilă din regiune și tot ceea ce ține de managementul companiilor cu capital integral sau majoritar de stat s-a îmbunătățit în mod considerabil. Mă refer la o parte din companiile din energie care au cele mai bune rezultate din ultimii ani. Cu putere de exemplu, iată că Hidroelectrica, care a fost preluată în 2012 pe pierdere, din cauza contractelor cu „băieții deștepți” și a gestionării politice defectuoase, iată că în 2014 a făcut cel mai mare profit din istoria sa. La fel și companiile de transporturi, în special transporturi feroviare, care sunt în 2014 pentru prima dată pe profit operațional.

Aceste realizări importante ale României vrem și ne dorim foarte mult, așa cum s-a procedat cu măsurile fiscale și sociale de anul trecut, să se reflecte și în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean, iar agenda reală a cetățeanului să privească, până la urmă, efectele pozitive ale faptului că s-a muncit mult și s-a muncit bine.

Au rămas pe agendă două puncte asupra cărora nu avem un acord. În primul rând, continuarea agendei de liberalizare a prețului la gaze, care înseamnă creșterea prețului acestora. Solicitarea delegației FMI și a Băncii Mondiale se referea la o creștere abruptă, din aprilie, de la 53,3 lei/MW la 62 de lei, o creștere pe care Guvernul o consideră nesustenabilă.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă senator. O invit la microfon pe doamna Doina Silistru.

Se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi mi-am intitulat-o „Bună pentru România. În ce fel?!”.

Stimați colegi,

Pun pe hârtie aceste rânduri când deja se știe că doamna Elena Udrea este arestată. A mai căzut un mit, spun analiștii. Alții au rămas în faza indignărilor pompoase: „E posibil așa ceva?!” Puțintică răbdare, spun eu, fiindcă, în buna tradiție hollywoodo-dâmbovițană, din acest film de acțiune, care amestecă deopotrivă politicieni, jurnaliști, „oameni care apar la televizor”, servicii secrete și presupuse șpăgi de milioane de euro, mai avem destul de văzut.

De câteva zile, la TV sunt date în buclă declarații mai vechi de-ale fostului președinte Traian Băsescu. Sunt vorbe spuse atât în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, cât și cu ocazia altor evenimente politice. Firul roșu al acestora este, evident, Elena Udrea. În majoritatea luărilor de poziție exprimate, fostul președinte încerca să ne convingă că „Elena Udrea este bună pentru România”. Profetice cuvinte! Domnul Traian Băsescu a avut dreptate. Elena Udrea chiar este bună pentru România de azi, deși nu în maniera în care credea creatorul și mentorul ei.

Iată, așa cum aud la TV și cum redă din memorie internetul, câteva dintre formulările domnului Băsescu. „Ca un om pe care l-am crescut din punct de vedere politic, vă pot garanta că este un om inteligent, la care nu veți găsi fluctuații de opțiuni, nu veți găsi compromisuri politice. Politica este și o artă a compromisului, la un moment dat, dar fără să compromiți principiile”, spunea Traian Băsescu. Și încheia profetic: „Am convingerea că Elena Udrea este bună pentru România.”

În ce fel este bună, stimați colegi?

Păstrând prezumția de nevinovăție, până când doamna Elena Udrea va avea un răspuns din partea justiției, este bună pentru că ne arată putreziciunea și corupția ultimilor ani. Este bună pentru că, într-un mod brutal, Elena Udrea ridică vălul de pe rețeaua de interese a cărei beneficiară – alături de mulți alții – se presupune că a fost.

Ce principii, ce onestitate, ce valori?

Pentru câțiva, Elena Udrea este deja o martiră, o Ioana d’Arc în luptă cu „oculta” – termenul îi aparține – serviciilor. Nimic mai fals!

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Mi-am rezervat această intervenție cu scopul de a vă aduce la cunoștință că, prin intrarea în vigoare a Proiectului de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, inițiat de Ministerul Justiției, se va crea un haos total.

Noua inițiativă legislativă este abuzivă, neconstituțională și restricționează activitatea acestei categorii în mod nejustificat.

Proiectul de lege în cauză afectează un număr de 37.000 de traducători și interpreți autorizați și, exponențial, numărul de cetățeni persoane fizice sau juridice care ar putea să apeleze la aceștia. Ca urmare a aprobării acestui proiect de lege, un număr foarte mare de traducători angajați cu carte de muncă sau sub formă de PFA în cadrul diverselor firme de traduceri vor fi nevoiți să înceteze raporturile contractuale. Acest lucru va genera pierderi importante la nivel macroeconomic, având un impact larg, acoperind inclusiv personal din alte sfere de muncă conexe. Din acest motiv, îl găsesc abuziv și discriminatoriu, îngrădind drepturile esențiale ale practicanților prin limitarea posibilității dezvoltării traducătorilor și interpreților.

Limitarea activității traducătorilor și interpreților înseamnă totodată limitarea accesului la propria clientelă, fie persoane fizice, fie persoane juridice. Acest aspect din proiectul de lege contrazice enunțurile făcute în expunerea de motive, unde Ministerul Justiției își propune să asigure independența acestei categorii profesionale. Prin această limitare, Ministerul Justiției a intervenit în mod evident pe piața muncii, reușind ca, în loc să construiască o lege prin care să se faciliteze accesul pe piața muncii, în fapt să-l îngrădească.

Prin noul proiect de lege, traducătorii devin, într-o anumită măsură, vasalii entităților juridice, ceea ce ar însemna că Ministerul Justiției nu este direct interesat de dezvoltarea traducătorilor și interpreților. Mai mult, referirea făcută de către Ministerul Justiției în expunerea de motive cu privire la calitatea uneori precară a serviciilor prestate de către traducători și interpreți reprezintă un atac direct la adresa acestora și un puternic deficit de imagine. Este necesar să subliniez aici că inițiatorul proiectului, care susține că pe piață există o calitate scăzută a serviciilor, este același care nu poate să facă diferența clară între profesia de traducător și cea de interpret.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru.

Se pregătește domnul senator Sandu Pereș, ultimul vorbitor.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Adopția în România – un proces birocratic chinuitor”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Adopția este o procedură reglementată de Legea nr. 273/2004, republicată la 19 aprilie 2012, fiind definită ca o operațiune juridică prin care se rup legăturile biologice anterioare și se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat. Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanții morale și condiții materiale necesare creșterii, educării și dezvoltării armonioase a copilului.

Potrivit noului act normativ, copiii abandonați ar putea fi mai ușor declarați adoptabili. Însă doar în teorie. Noua lege privind regimul juridic al adopției nu a influențat foarte mult procentul adopțiilor, în practică procedura de adopție fiind la fel de greoaie, fapt dovedit statistic.

În România anului 2015, peste 60.000 de copii se află în grija statului, numărul acestor copii instituționalizați continuând să crească, în timp ce numărul adopțiilor se menține scăzut. România are una dintre cele mai dificile proceduri de adopție din Uniunea Europeană, implicând timp, birocrație excesivă, evaluări psihologice și sociale.

Potrivit statisticilor, România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de copii abandonați, întâmpinând dificultăți în manevrarea acestui fenomen alarmant. Datele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție arată că, anual, peste 1.000 de copii sunt părăsiți în maternități, adoptați, dacă putem să spunem așa, de un sistem social depășit, cu personal insuficient sau necalificat la nivelul serviciilor publice de asistență socială.

Totodată, anual, în medie de doar 1.300 de familii doresc să adopte un copil, urmând o procedură anevoioasă, care cere timp nelimitat, multă răbdare și speranță. Soluția adopției, națională sau internațională, servește interesului superior al copilului și constituie singura măsură specială de protecție cu un caracter permanent, capabilă să ofere copiilor abandonați acel mediu familial atât de necesar unei creșteri și dezvoltări armonioase a personalității lor.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sandu Pereș, ultimul vorbitor.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele este „Controlul parlamentar a devenit, mai nou, «jocul de-a întrebarea și răspunsul»!”.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Constat cu surprindere că Guvernul Ponta continuă să trateze cu dispreț Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român, unica autoritate legiuitoare a țării. Afirm cu tărie și responsabilitate acest lucru, deoarece modul în care înțeleg unele ministere să răspundă la întrebările și interpelările formulate de o parte dintre parlamentari, de regulă cei din opoziție, duce procedura de control parlamentar în derizoriu.

Astfel, controlul parlamentar asupra Guvernului Ponta a devenit o procedură a formulării de întrebări retorice, un joc perfid de-a întrebarea și răspunsul. Mai precis, ceva de genul: Te-aș mai întreba, dac-aș putea/Răspuns de la tine a avea,/Tu mi-ai răspunde, de-ai putea/Să înțelegi retorica mea.

Spre exemplificare, în luna decembrie a anului trecut, înainte de definitivarea Proiectului de buget pe anul 2015, pe fondul conflictului din Ucraina și al măsurilor luate de Uniunea Europeană, Federația Rusă a reacționat, interzicând importurile de carne de vită, carne de pui, pește, brânză, lapte, legume și fructe din statele membre ale UE, ceea ce a determinat un excedent de astfel de produse pe piața românească, afectând negativ producția autohtonă, fapt care m-a îndemnat să adresez o întrebare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la reducerea TVA pentru aceste alimente, conform promisiunilor din Programul de guvernare al PSD, la secțiunea „Agricultură”.

Prin răspunsul ministerului, am fost îndrumat să mă adresez Ministerului Finanțelor. Un fel de eschivare sau aruncare a pisicii moarte peste gard, în curtea vecinului.

Stimați guvernanți,

O astfel de atitudine poate fi interpretată ca lipsa minimului respect datorat poporului român, popor divizat și prin modul dumneavoastră de a răspunde corect și fundamentat doar acelei părți a poporului reprezentată prin parlamentari ai PSD, cealaltă parte nemeritând să fie luată în seamă. Și fac această afirmație în contextul în care, în luna noiembrie, tot a anului trecut, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a putut transmite un răspuns laborios și serios domnului Ovidiu Liviu Donțu, senator PSD, la o întrebare aproape similară celei formulate de mine. Ba, mai mult, ca urmare a publicării în presă a acestui răspuns, respectiv reacția societății civile, pe site-ul ministerului, în data de 4 decembrie 2014, au fost postate mai multe precizări cu privire la reducerea TVA la produsele ecologice.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnilor colegi,

Îmi cer scuze pentru lipsa de comunicare din cadrul Biroului.

Următorii colegi, care nu au avut timp să-și citească declarațiile politice, le pot considera depuse.

Am să enumăr colegii.

Domnii senatori:

– Deneș Ioan, Mohanu Nicolae, Lazăr Sorin, Bodog Florian, Coca Laurențiu, Constantinescu Florin, Fifor Mihai Viorel, Pop Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;

– Nicoară Marius, Oprea Dumitru, Neculoiu Marius, Motoc Octavian, Ghilea Gavrilă, Ichim Paul, Pașcan Marius, Grigoraș Viorel, Igaș Constantin, Tișe Alin, Todirașcu Valeriu – Grupul parlamentar al PNL;

– Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;

– Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

– Marian Valer – senator independent.

Domnilor colegi, declar închisă sesiunea de declarații politice.

Luăm o pauză de 5 minute, până când ne adunăm în sală.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Noul Cod silvic, un element de siguranță națională?”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Problema siguranței naționale a încetat de mult timp să mai fie doar o chestiune legată de înzestrarea armatei ori de nivelul de pregătire a militarilor. Ea e una complexă, asortată cu complexitatea evoluției sociopolitice și geostrategice, implicit a obligațiilor la care ne-am angajat să fim parte. Asta

se vede la o primă privire. Există însă nuanțe, particularități de abordare a acestei siguranțe, la care nu se face referire decât atunci când contextul o impune. Firesc, s-a vorbit de o necesitate a asigurării siguranței noastre energetice ori de câte ori au fost amenințări sau interese în acest sens pe piața energiei, de siguranța alimentară, de atâtea și atâtea alte expresii ale aceleiași rețete de securitate.

De la presă la lupta împotriva corupției ori insistența de-acum pentru adoptarea pachetului de legi recunoscut sub genericul „Big Brother”, rând pe rând, multe au fost nominalizate ca fiind de maximă importanță pentru securitatea națională.

Din păcate, zestrea resurselor naturale a fost prea puțin invocată în această rețetă de securitate. Ea a apărut cel mai adesea ca un element comercial, de piață, la capitolul „ceea ce ar mai fi de vândut”.

Să nu fiu înțeles greșit: nu mă opun mecanismelor economice sănătoase, ci doar sacrificării interesului românilor cu orice preț, cel mai adesea în defavoarea românilor.

Iată de ce pun și eu acum o întrebare: oare nu e și adoptarea în Parlamentul României a noului Cod silvic o chestiune de siguranță națională? Ținând cont de situația pădurii românești și a intereselor care o agresează, răspunsul meu e: fără îndoială că da!

Noul Cod silvic a trecut la Senat și e în dezbatere, spre a primi votul final, la Camera Deputaților. Așadar, nu intru în detalii despre conținutul acestuia, fiindcă dumneavoastră v-ați acordat votul și vă mulțumesc acelora care ați votat pentru adoptarea lui. Sunt totuși câteva avantaje ale acestui nou Cod silvic, care trebuie reamintite:

– creează posibilitatea legală de a lua măsuri împotriva monopolului pe piața lemnului;

Declarația politică este intitulată „Ziua internațională de luptă împotriva cancerului”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În fiecare an, pe 4 februarie, se marchează Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, care militează pentru conștientizarea cancerului în rândul populației și pentru accesul egal al tuturor pacienților la cele mai noi terapii împotriva acestei boli nemiloase.

Conform raportului pe sănătate „Health at a Glance: Europe 2012” al Comisiei Europene, cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate în Uniunea Europeană.

Tot din cuprinsul aceluiași raport se constată că această boală continuă să facă ravagii în rândul românilor, rata de mortalitate fiind de 248 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu 18% mai mare față de media Uniunii Europene, și cu 65% mai ridicată față de media țărilor dezvoltate.

Totodată, în fiecare an, în întreaga lume, se înregistrează aproximativ șapte milioane de cazuri noi de cancer. Se estimează că decesele provocate de cancer vor deveni principala cauză de deces în țările industrializate, incidența (numărul de cazuri noi pe o perioadă de timp) și prevalența (numărul total de cazuri) acestei afecțiuni fiind în creștere.

De Ziua mondială a luptei împotriva cancerului, să nu uităm că multe forme de cancer pot fi vindecate dacă sunt depistate la timp. Este necesar ca în România să fie declanșate în cel mai scurt timp campanii de informare și de screening. Astfel, cancerele depistate la timp vor face să crească șansele de supraviețuire și vor scădea costurile de spitalizare și tratament. În același timp, pe termen lung, prevenirea și depistarea în timp optim a acestor boli vor costa statul mai puțin decât tratamentele făcute târziu și cu șanse reduse de vindecare a pacientului.

De asemenea, trebuie să existe o vizibilă preocupare pentru găsirea unor soluții financiare viabile pentru asigurarea unui acces egal, echitabil și în timp optim la tratamente specifice pentru toți cei afectați de această boală necruțătoare și organizarea de programe naționale de informare și de depistare precoce a mai multor forme de cancer. Prevenția, depistarea la timp și tratamentul optim sunt o parte dintre metodele de combatere a cancerului.

Declarația politică se intitulează „Proiectul Codului de etică pentru învățământul preuniversitar”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Oricare dintre noi are, de-a lungul vieții, așteptări; avem multe așteptări comune. Așteptăm, de pildă, să vină Anul Nou, să vină Paștele, să nu fie o iarnă prea grea, să trăim mai bine, să ne creștem copiii cu un sistem de valori, să avem o viață de poveste.

În sistemul de educație avem așteptări care decurg din specificul de organizare a domeniului de activitate. Astfel, așteptăm să vină vacanța, apoi să ne întoarcem la școală.

Săptămâna aceasta elevii au început cel de-al doilea semestru. Avem așteptări ca aceștia să învețe, să fie olimpici, să fie premiați, iar sistemul nostru de învățământ să fie măcar pe poziții de egalitate cu cel din Finlanda.

Așteptările noastre sunt pozitive, numai că, dacă deschidem ochii, ne lovește cruda realitate din sistemul de învățământ: slabe rezultate la examenele naționale,

învățământ profesional aproape inexistent, fiecare bacalaureat venind cu un întreg cortegiu de fapte reprobabile.

Ce măsuri a luat Ministerul Educației?

A propus un proiect de Cod de etică și a identificat o soluție de a supraveghea prin camere video examenul de bacalaureat.

Cred că trebuie adoptat și implementat proiectul Codului de etică pentru învățământul preuniversitar. Numai atunci putem avea așteptări de genul echivalării sistemului nostru de învățământ cu sistemele de învățământ nordice.

Declarația politică este intitulată „Ce facem cu România când, într-un secol care numără trei generații, una nu se mai naște, iar celelalte două se pregătesc de pensionare?”.

Titlul declarației mele politice de astăzi preia titlul unui articol apărut în ediția „Ziarului Financiar” din 5 februarie 2015. Pornind de la acest material de presă, aș dori să trag (încă) un semnal de alarmă privind scăderea demografică din România și consecințele negative pe care aceasta o generează în plan economic, social etc.

Conform statisticilor, în anul 2013 s-au născut circa 198.000 de copii în România, cu 10% mai puțini față de anul 2008 și cu 37% mai puțini în comparație cu anul 1990. Specialiștii au identificat cel puțin trei cauze care au determinat scăderea natalității din țara noastră.

În primul rând, avem de-a face cu o scădere a numărului de femei care se află la vârsta de a fi potențiale mame. Generațiile care s-au născut după 1989 au acum 25-26 de ani, iar numărul de mame potențiale născute după 1990 este mult mai mic față de numărul celor născute în anul 1967, primul an al generațiilor de decreței. Dacă în anul 1967 s-au născut aproape 528.000 de copii în România, în 1989 numărul de copii născuți a fost de circa 370.000, cu o treime mai scăzut. Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie și cea a mamelor la prima naștere au crescut și ele, adâncind și mai mult diferențele. Înainte de 1990, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie era de 21-22 de ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naștere se situa în jurul valorii de 22,3 ani, această nupțialitate precoce favorizând o fertilitate ridicată de peste doi copii la o femeie. În prezent, rata fertilității este în jurul valorii de 1,3 copii la o femeie, iar vârsta medie a mamei la nașterea primului copil este de 26,5 ani.

A doua cauză ar fi migrația masivă a românilor în străinătate. În ultimii ani, țara noastră a „pierdut” peste 2,3 milioane de persoane, cele mai multe dintre acestea fiind exact categoria activă și cu potențial de a-și întemeia o familie.

Nu în ultimul rând, lipsa locurilor de muncă din economie și dificultățile financiare determină familiile tinere să amâne sau să renunțe la conceperea unui copil.

Declarația politică se intitulează „Politicile în domeniul sănătății – lupta împotriva cancerului”.

Prezenta declarație politică este prilejuită de marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

Acțiunile dedicate acestei zile sunt parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la Summitul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfășurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianțe puternice între cercetători, profesioniști din domeniul sănătății, pacienți, guverne, parteneri din industrie și mass-media în lupta împotriva cancerului. Carta de la Paris a stabilit data de 4 februarie a fiecărui an pentru marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului. Un principiu generos lansat în campaniile de marcare a acestei zile este acela de a milita și cu acest prilej pentru accesul egal al tuturor pacienților la cele mai noi terapii împotriva bolii.

Prevenția, depistarea precoce și tratamentul corect sunt o parte dintre metodele de combatere a cancerului. Acesta este și mesajul general al Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului din acest an.

Cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume. Potrivit OMS, cancerul determină unu din opt decese. Consider că este pentru noi, parlamentarii români, foarte important să acordam atenție acestei probleme, deoarece mulți – din păcate, tot mai mulți – concetățeni se confruntă cu ravagiile pe care cancerul le are asupra lor, a familiilor românilor. În prezent, în țara noastră se estimează că numărul bolnavilor de cancer se ridică la câteva sute de mii de persoane, iar rata de mortalitate este la noi mai mare față de media Uniunii Europene și cu mult mai ridicată față de media țărilor dezvoltate, conform unui raport pe sănătate al Comisiei Europene. Cele mai comune forme de cancer sunt cancerul pulmonar și colorectal la bărbați, respectiv cancerul de sân la femei. Cu toate că în toată lumea se acordă resurse importante luptei împotriva cancerului, totuși boala aceasta continuă să ne afecteze viața.

În încheiere, vreau să profit de această ocazie pentru a felicita asociațiile de oncologie, ONG-urile și voluntarii care au creat și participat la evenimente legate de Ziua mondială de luptă împotriva cancerului.

Declarația politică este intitulată „Acordul cu FMI rămâne în vigoare”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Unul dintre cele mai importante evenimente din ultimele zile a fost misiunea Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene în România. În urma discuțiilor avute, autoritățile române au decis să nu semneze o scrisoare de intenție cu organismele internaționale. După cum știți, motivul este solicitarea FMI de a continua agenda de liberalizare a prețului gazelor, ceea ce înseamnă creșterea prețului la gaze. „Solicitarea delegației se referea la o creștere abruptă, din aprilie, de la 53,3 lei/MW la 62 de lei, o creștere pe care noi o considerăm nesustenabilă”, a precizat premierul Victor Ponta.

Argumentul principal este acela că populația și CET-urile nu pot suporta o astfel de creștere din aprilie. Un alt motiv de divergență a fost solicitarea reprezentanților internaționali de a restructura „masiv și radical” companiile energetice Hunedoara și Oltenia. Nici cu această solicitare autoritățile române nu au fost de acord, argumentul fiind că, astfel, în câțiva ani, acest sector de industrie ar dispărea.

Unii s-au grăbit să afirme că nu mai avem acord cu FMI și CE. Fals! Acordul stă în picioare, iar aceste probleme vor fi rediscutate în aprilie, când reprezentanții FMI și CE se vor întoarce în România. În luna aprilie, Guvernul va propune un calendar sustenabil în ceea ce privește liberalizarea prețului la gaze și, de asemenea, va prezenta și planurile în ceea ce privește industria de cărbune, astfel încât aceasta să fie salvată pe viitor.

Guvernul și premierul Victor Ponta au acționat legitim, arătând maturitate și grijă pentru români. Ce ar fi însemnat să-i anunți pe români acum, în iarnă, că o să scumpești gazele și, colac peste pupăză, că o să dai afară oamenii din cele două companii energetice pe care le vei restructura? Interesul românilor este primordial. Negocierile nu sunt în impas, acordul existent nu este în pericol. Iar în discuțiile cu FMI Guvernul Victor Ponta a protejat interesele românilor.

Potrivit analiștilor economici, nu se întâmplă nimic dacă FMI pleacă fără vreo scrisoare de intenție. Și în momentul acesta încă mai sunt oameni care îngheață în case și restanțieri la întreținere, CET-urile au datorii, românii care lucrează în industria de cărbune se gândesc să se reprofileze și așa mai departe. Situația nu este una dintre cele mai bune și numai oamenii care locuiesc în această țară o știu. Repet, nu este nicio problemă că nu s-a semnat această scrisoare. Acordul este încă în vigoare și avem nevoie în continuare de el, pentru că ne dă credibilitate în rândul investitorilor și putem împrumuta mai ieftin.

Declarația politică se intitulează „Fondul Monetar Internațional – piedică în sustenabilitatea energetică a României”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Recent, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) au propus Guvernului Ponta două măsuri fără precedent în domeniul energetic, considerate a fi „prea abrupte” de domnul prim-ministru, fapt pentru care actuala misiune de evaluare nu a fost finalizată prin acord.

Cele două aspecte care au stârnit controverse fac referire, pe de o parte, la creșterea prețului la gaze pentru populație și pentru centralele de energie termică (CET-uri), de la 53,3 lei/MWh la 62 lei/MWh, iar, pe de altă parte, la restructurările masive în Complexul Energetic Oltenia, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, ce sunt dorite în ceea ce privește viitorul industriei bazate pe prelucrarea cărbunelui.

Pe baza acestor considerente, premierul Victor Ponta a respins propunerile experților delegați, pentru faptul că măsurile nu dovedesc „sustenabilitate” și, mai mult decât atât, pentru faptul că, „pe termen mediu și lung, astfel de măsuri ar conduce la dispariția unei industrii care pentru țara noastră constituie un domeniu strategic din punctul de vedere al securității naționale”.

Consider că o economie performantă, stabilă și dinamică din punctul de vedere al adaptării la cerințele europene în domeniul energiei trebuie să reprezinte un pilon important al securității naționale, astfel încât să se asigure cetățenilor prosperitate și siguranță permanentă.

Așa cum se precizează în Strategia națională de securitate, un rol important în garantarea securității naționale este atribuit securității energetice, atât prin „optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, cât și prin creșterea eficienței energetice”. Însă aici apare piedica: nu se realizează o distincție clară între „sustenabilitate” și „eficiență energetică”. În cele mai multe situații, sustenabilitatea energetică presupune 99% reducerea costurilor și 1% reducerea impactului asupra mediului.

Acel 1% este decisiv, deoarece eficiența energetică nu face nimic pentru mediu, deoarece aceasta echivalează cu o profitabilitate mai mare. Profitabilitatea crescută duce la creșterea necesarului de energie, încurajând astfel importurile, în condițiile actualei economii, situația nefiind deloc convenabilă pentru țara noastră.

Declarația politică este intitulată „Să nu lăsăm circul băsist să eclipseze rezultatele economice ale României”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dincolo de „parada cătușelor”, care a acaparat întreg spațiul public, în România se petrec lucruri bune, care-i privesc pe români în mod direct!

Consider că ar trebui popularizate mai mult progresele economice ale României, rezultatele eforturilor Guvernului și ale ansamblului instituțional românesc pentru un trai mai bun al românilor, pentru reducerea pragurilor uriașe create în timp între clasele sociale.

Societatea a devenit suprasaturată de circ și scandal (deși publicitatea negativă este o metodă eficientă de promovare); ni s-au servit atâția ani, încât a venit timpul să vorbim și de „pâinea” românilor.

Nu s-a vorbit și nu a curs cerneală aproape deloc despre cifrele publicate de Institutul Național de Statistică ce confirmă că, pentru prima dată în istoria României, exporturile realizate în 2014 au depășit pragul de 50 de miliarde de euro! Nu se prea spune că salariul mediu al românilor a crescut cu 7,1% în luna decembrie! Nu s-a vorbit de corectarea multor nedreptăți produse în timpul regimului Băsescu, corectare la care românii au sperat ani în șir și pe care încep să o resimtă. Nu s-a vorbit de efectele reducerii TVA la pâine, de faptul că produsul intern brut al României a revenit la nivelul anterior crizei economice, de măsurile luate pentru păstrarea trendului ascendent al PIB-ului!

Românii așteaptă să se vorbească și de aceste lucruri, nu doar de activitatea Direcției Naționale Anticorupție, pentru că fiecare instituție a acestui stat are activitate specifică, îndreptată, din 2012 încoace, spre interesele cetățeanului. Îmi spunea ieri cineva că speră „măcar în cele 24 de ore de reținere a Elenei Udrea fiecare să se concentreze la cu totul altceva decât nasul unei blonde” și se întreba retoric dacă sunt suficiente 24 de ore ca fiecare să-și mai aducă aminte de familie, să se reacomodeze cu prietenii, cu viața de zi cu zi. Și avea perfectă dreptate! Spațiul media este sufocat de acest subiect, încât știrile importante din economie, din sănătate, din educație etc. nu sunt deloc interesante și prea puțin prezentate.

Declarația politică este intitulată „Promisiune electorală marca Victor Ponta!”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României, în speță domnul Victor Ponta, își demonstrează dualitatea politică în funcție de contextul electoral aflat. Mai precis, împreună cu majoritatea parlamentară, a adoptat în sesiunea trecută Legea nr. 143/2014 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Prin acest act normativ li s-au acordat foștilor refugiați, expulzați sau deportați (persecutați etnic și politic în perioada 1940–1945) o serie de facilități fiscale, ca un simbol al recunoașterii și recompensării suferințelor și consecințelor acestor suferințe.

Din păcate, pentru cele câteva sute de beneficiari, scopul pare să fi fost doar un pretext politic, servind ca instrument de manipulare și momeală în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Praf în ochii plânși și slăbiți de chinuri și suferințe îndurate de cele câteva sute de supraviețuitori din timpul dictatelor comunisto-fascisto-horthyste.

Astfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, la articolul 43 se prevede amânarea aplicării Legii nr. 143/2014 până la data de 1 ianuarie 2017.

Amânarea acestei legi, după ce a fost promulgată și de Președintele României, nu are nicio justificare serioasă din punct de vedere financiar. Are, în schimb, un efect material și moral devastator asupra beneficiarilor ei.

Prin această decizie, Victor Ponta demonstrează lipsă de respect față de un segment important al populației, care a îndurat suferințe cumplite în timpul dominației horthyste din Transilvania de Nord, precum și față de alte categorii care au suferit în perioada 1940–1945.

Modul cinic în care a reacționat premierul Ponta, prin inițierea unei ordonanțe de urgență prin care a amânat drepturile financiare ale unor categorii care nu se știe dacă vor mai prinde anul 2017, demonstrează imaturitate decizională.

Declarația politică se intitulează „Controlul cheltuielilor ineficiente, obligatoriu pentru scăderea TVA”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Guvernul Ponta, din când în când, își aduce aminte de o promisiune electorală referitoare la scăderea TVA. Chiar săptămână trecută, premierul a vorbit, în Camera Deputaților, despre eforturile pe care, chipurile, le face pentru a reduce TVA-ul la toate produsele, dar realitățile guvernării lui incompetente demonstrează că acest lucru este puțin probabil să se întâmple, mai ales că încasările la buget, pe ianuarie, nu au crescut atât de mult pe cât declarau reprezentanții puterii.

Înainte de alte considerente tehnice, merită remarcată respingerea, săptămâna trecută, de către deputații din Comisia pentru industrii și servicii, a propunerii de reducere treptată a TVA, până în 2016. Cel mai probabil, fiind o inițiativă din partea parlamentarilor PDL, ea a fost respinsă, PSD punând votul negativ pe seama unor directive ale Uniunii Europene privind tranșele TVA, ceea ce nu are legătură cu propunerea respinsă.

Adevărata problemă a reducerii TVA constă în faptul că actualul Executiv nu este capabil să asigure condițiile pentru a susține o astfel de măsură. Pe lângă lipsa unei creșteri economice susținute, care să fie vizibilă în încasările la bugetul de stat, Guvernul nu are capacitatea nici de a deține controlul asupra cheltuielilor publice. Este un obiectiv iluzoriu, în condițiile în care aceste cheltuieli au crescut anul trecut cu 2,7%. De aceea, este greu de închipuit cum va putea să fie compensat impactul bugetar de 11,5 miliarde de lei, calculat de Ministerul Finanțelor, altfel decât prin măsurile arhicunoscute ale PSD: tăierea investițiilor și creșterea taxelor. Ca urmare, ne putem aștepta, în acest an, la tot ce e mai rău din partea puterii, mai ales că nu este nici an electoral.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Opriți denigrarea categoriilor profesionale!”.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În ultima perioadă, deciziile aberante afectează tot mai mult personalul din sistemul sanitar românesc, astfel încât, la lipsa de finanțare a întregului sistem, la scăderea numărului de angajați care aleg să plece din țară, se adaugă și desființarea unei demnități profesionale.

Mă refer aici la introducerea medicilor în rândul funcționarilor publici. Decizia nu face altceva decât să anuleze ideea de meserie liberală, atribuită de sute de ani medicilor. În esență, medicul este în slujba pacientului, care, fără echivoc, este cetățean al acestei țări. La fel, medicul este un om dedicat meseriei pe care o practică, cariera sa fiind una recunoscută, iar statutul său ar trebui respectat de întreaga societate.

Încadrarea în rândul funcționarilor publici a medicilor nu face altceva decât să denigreze profesia de medic și să o pună câteva paliere mai jos pe scara de valori a societății.

Consider înjositoare această etichetă și cred că denigrarea oricăror profesii în România trebuie să înceteze. Nu suntem o nație plină de hoți și nelegiuiți, categoriile profesionale având în rândul lor oameni valoroși și de bună-credință, a căror activitate nu trebuie să fie murdărită de cazuri singulare și incriminată din start de către deținătorii pârghiilor anchetelor.

Vă supun atenției dumneavoastră alte aspecte ale desfășurării activității de medic în România, aspecte care ar trebui să dea de gândit autorităților mai mult decât dărâmarea valorilor profesionale. Gândiți-vă, stimați guvernanți, la dotarea spitalelor, la asigurarea unui buget rezonabil sistemului sanitar, la reabilitarea spațiilor destinate actului medical și susținerea personalului medical astfel încât el să nu mai fie nevoit să emigreze pentru a-și asigura un trai decent.

În final, ideea pentru care pledez, ca în România să existe o viziune limpede în delimitarea categoriilor profesionale, este aceea că de multă vreme entitatea omului multilateral dezvoltat a apus.

Declarația politică este intitulată „Domnilor miniștri, fermierii persoane fizice plătesc și ei impozite, deci au dreptul la subvenții la fel ca și persoanele juridice!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În „laboratoarele” puterii din subsolurile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se pregătește o nouă ordonanță a Guvernului, unul dintre nenumăratele exemple prin care majoritatea actuală ocolește procesul legislativ normal, trimițând în viața reală un nou act normativ cu prevederi aberante.

În neconcordanță cu legislația europeană, la care, de altfel, se face trimitere în ordonanță (Regulamentul nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care se referă la norme privind plățile directe acordate fermierilor prin schema de sprijin în cadrul politicii agricole comune), pentru justificarea prevederii la care mă voi referi, MADR încalcă într-un mod irațional și total nejustificat echilibrul din cadrul funcționării actuale a exploatațiilor agricole de dimensiuni medii aflate în proprietatea unor persoane fizice.

După cum se știe, persoanele fizice care desfășoară activități agricole plătesc statului o sumă forfetară, în funcție de suprafața de teren cultivată și numărul/categoria de

animale pe care le cresc. Este un tip de impozit sigur și corect comensurat încă de la stabilirea sa, care asigură venituri importante la bugetul de stat. Ei bine, pentru că lucrurile merg corespunzător în acest sector, de ce să nu-l destabilizăm? Și atunci Guvernul vine cu o ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Guvernanții își propun prin aceasta ca fermierii persoane fizice, care au beneficiat în anul anterior aplicării actului normativ propus spre modificare de plăți directe în cuantum de peste 5.000 de euro, să fie excluși de la aplicarea acestei forme de sprijin dacă nu se organizează într-o formă juridică de funcționare. O astfel de condiționare este total contraproductivă, excedează prevederilor europene în materie și prevederilor constituționale.

Declarația politică se intitulează „Promisiuni electorale, vorbe de două parale?!”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aflați pentru câteva ceasuri la Oradea, în ultima săptămână a campaniei pentru alegerile europarlamentare, premierul Victor Viorel Ponta și mâna sa dreaptă, viceprimministrul Liviu Dragnea, au fost vedetele unui miting electoral organizat de PSD Bihor.

De la microfonul Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în fața celor peste 1.000 de membri, militanți și simpatizanți social-democrați bihoreni prezenți, înalții demnitari guvernamentali au promis sprijin nemijlocit pentru construirea la Oradea a unei noi săli polivalente, cu o capacitate de 5.000 de locuri.

De bună seamă că o parte din voturile cu care a fost creditat PSD în Bihor la alegerile pentru Parlamentul European s-au datorat și promisiunii recente a celor doi fruntași social-democrați, ridicarea unei noi săli polivalente la Oradea fiind un deziderat colectiv al ultimelor decenii, întreținut și de obținerea unor rezultate notabile la nivel național și internațional în cadrul mai multor ramuri sportive.

Perseverând să profite de buna-credință – ca să nu spun de... naivitatea – a bihorenilor, viceprim-ministrul Liviu Dragnea a dus din nou ulciorul guvernamental la izvorul promisiunilor electorale și în toamna anului trecut, în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale, când a reiterat iminența finanțării sălii polivalente, ridicând „din pix” capacitatea acesteia la 8.000 de locuri, cu condiția ca municipalitatea să pună la dispoziția Companiei Naționale pentru Investiții suprafețele de teren necesare, documentația și autorizațiile aferente.

Cu același prilej, vicepremierul avea să afle, oarecum contrariat, că deja prin hotărâre de consiliu local a fost identificat și pus la dispoziția acestei investiții un teren de 18.000 de metri pătrați, deci nu mai exista niciun impediment practic în calea demarării procedurii de achiziție publică pentru proiectarea și executarea noii săli polivalente.

Am constatat însă cu surprindere că acest obiectiv nu a fost introdus și nu figurează pe lista de investiții a CNI, programate a fi finanțate în acest an și finalizate în perioada 2015–2017.

Declarația politică este intitulată „Se pare că unii au învățat repede că din necazul oamenilor se poate face profit!”.

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

În 2006, Guvernul de atunci își asuma răspunderea pe legea reformei în domeniul medical – Legea nr. 95/2006.

La acea vreme, legea a fost etichetată drept cea mai mare schimbare în sistemul de sănătate. Adevărul este că legea aducea multe schimbări și reglementări în domeniu.

Este de notorietate faptul că între dorința de a face ceva și „putința” de a rezolva este uneori o mare diferență. La acestea adăugăm efectele perverse ce pot apărea pe parcursul aplicării reglementării.

Și acum, în rezumat, constatăm faptul că de atunci au fost peste 1.000 de modificări, mai mari sau mai mici, ale legii, prin ordonanțe și inițiative legislative.

Astăzi o să mă refer la un efect pervers sau pervertibil al legii, respectiv al spitalelor.

Dintr-o dorință oarecum întemeiată de a rezolva accesul tinerilor la funcții de conducere, s-a anulat instituția „șefului de secție” de autoritate profesională, cu așa-numitele contracte de management susținute în fața managerilor de spital și a unei comisii agreate de aceștia.

Ulterior, în timpul guvernării PDL–PSD, s-au întâlnit interesele ministrului de a scăpa de răspunderea și răspunsurile solicitate privind marea rețea medicală, ce a fost atribuită autorităților locale. Interesele autorităților locale erau diverse, pe lângă cele de austeritate asupra unui sistem pe care nu-l înțelegeau, până la cele economice privind lucrările în aceste instituții preluate.

Pe plan local, cheltuielile solicitate pentru spitale comportă cele mai mici discuții în consiliile locale și județene, deoarece toți consilierii, supuși presiunii politice, consideră cheltuielile din sistemul de sănătate întemeiate.

Ministrul a scăpat de răspundere și de eventualele nemulțumiri din partea populației.

Decidenții locali au speculat imediat situația și au politizat „în draci” sistemul!

Au întocmit, în mare grabă, consilii de administrație cum au dorit. Au făcut concursuri pentru managerii pe care i-au agreat. Aceștia, la rândul lor, și-au ales directorul medical, financiar, contabil, șefii de secții cum au considerat – adică după carnetul de partid.

Declarația politică se intitulează „Justițiarismul – pradă și paradă”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

România a devenit o mare arenă a spectacolului infracțional sordid. Publicul rezonează la agresiunea și confruntarea gregară, ovaționează agresivitatea combatanților, asmute politicianismul belicos, se bucură mediatic de căderea competitorilor sub asaltul justiției și al instituțiilor „pitbull” ale statului, aplaudă cătușele, dubele și mascații, reverberează vicios negativismul, necazul altora devine prilej de triumf și spectacol, iar arestul pare tot mai mult purgatoriul necesar al satisfacției generale.

Simțind nevoia de sânge a pieței publice, mass-media s-a transformat, cu puține excepții, în portavoce și tribună pentru justițiarismul ademenitor și atotcotropitor. Prin redacții și studiouri se emit sentințe, se stabilesc vinovății și pedepse, se dă cu presupusul, se compun și descompun scenarii de grupuri infracționale, se analizează semantic stenograme din convorbirile telefonice ale suspecților, se fac interpretări după ureche ale unor probe din dosarele aflate încă în faza de cercetare penală, diverși analiști judecă pe fond substituindu-se justiției, în disprețul total al prezumției de nevinovăție. Cei ajunși, întâmplător sau nu, la stâlpul infamiei, vinovați ori nu, sunt _ab initio_ desființați mediatic, stigmatizați, condamnați la oprobriu și dispreț general.

În acest scenariu al justițiarismului degenerat, care a cotropit cu fervoare România, nu mai e loc pentru discernământ, pentru cumpătare, pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului, în temeiul prevederilor constituționale și al principiilor statului democratic de drept, impunându-se suveran doar atotputernicul drept penal și debușeul mediatic al infracționalității.

Nu este în regulă! Indiscutabil, toți cei care au încălcat legea trebuie să dea socoteală și să răspundă în justiție pentru faptele lor, indiferent cine este persoana în cauză. Însă a se jubila mediatic pe marginea unor posibile probe aflate într-un dosar de cercetare penală care se află în curs, când persoana în cauză are încă statutul de suspect, nu mai poate fi acceptat. Înainte de toate, trebuie să opereze

Declarația politică este intitulată „Scăderea calității în educație”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Profesorii sunt nemulțumiți de lipsa unor măsuri concrete pentru sistemul educațional, aflat într-o continuă criză. Pe lângă salariile nemotivante ale profesorilor, investițiile în educație au scăzut din 2007 până în prezent cu 40%.

Inspectoratele școlare județene solicită unităților de învățământ reducerea de posturi, în condițiile în care ar fi trebuit suplimentate 1.250 de posturi pentru personalul nedidactic și auxiliar.

De parcă problemele financiare nu ar fi de ajuns, sistemul educațional este măcinat de scandaluri de corupție și șantaj sexual, ceea ce pune o pată neagră asupra acestuia. Universitățile românești ar trebui să trateze hărțuirea sexuală cu atenția și promptitudinea necesare, astfel de comportamente fiind obligatoriu prevăzute în codurile de etică ale universităților.

Sindicaliștii din învățământ sunt nemulțumiți de faptul că mai multe probleme trecute în acordul ce a fost semnat cu Guvernul nu au fost soluționate nici până la această dată, deși prin respectivul document au fost trasate termene precise în acest sens. Aceste aspecte nu mai trebuie tergiversate!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Administrațiile locale, supuse presiunilor Guvernului prin ordonanțe de urgență și ordine de ministru”.

Stimați colegi,

Destinul României este segmentat de fiecare guvernare ce îi preia frâiele o dată la patru ani, uneori și la intervale mai mici; depinde de instabilitatea politică sau socială aferentă perioadei de raportare. Singura constantă a programelor de guvernare, ca obiectiv imediat, a fost și este reforma în administrația publică. Această reformă a fost un capitol distinct pentru fiecare echipă de guvernare, dar se pare că acesta nu a fost niciodată o prioritate, exceptând perioada 2009–2012. Afirm cu tărie acest lucru, întrucât am fost unul dintre cei care s-au angrenat în acest proces de reformă, cu toate riscurile și implicațiile asumate.

Reforma, ca orice tip de schimbare, implică o mare forță de împotrivire, iar pentru un partid politic această forță se traduce în vot de blam și, uneori, chiar revolte sociale. Guvernarea 2009–2012 și-a asumat aceste riscuri pe termen mediu pentru un obiectiv care generează bunăstare pe termen lung, nu doar pentru cei din administrație, ci pentru întreaga țară. Administrația publică este un mecanism important în funcționarea oricărui stat, este domeniul care trebuie să se alinieze economiei de piață, este domeniul care trebuie să fie adaptabil, să asigure cursivitate întregului sistem.

Însă, în ultimii ani, administrația publică a ajuns să reprezinte doar o pârghie pentru Cabinetul premierului Victor Ponta. Reforma nu a mai contat, regulile nu au mai contat, administrația era doar o cifră pusă în dreptul unui partid, de preferat partidul aflat la guvernare, PSD.

Stimați colegi,

Administrația publică poate fi călcâiul lui Ahile în ansamblul întregului sistem democratic, dacă nu continuăm cu responsabilitate procesul de reformă. Lipsa de determinare politică a Guvernului Victor Ponta a fost doar un paravan pentru presiunile la care acest Guvern a supus administrația publică.

În perioada de campanie electorală, Guvernul Victor Ponta a început racolarea aleșilor locali și județeni și s-a folosit de pârghii guvernamentale pentru a pune presiune pe primari: a dat ordonanță de urgență prin care a suspendat, atât cât a avut chef Executivul, interdicția unui edil de a trece la un alt partid în timpul mandatului. Efectele actului normativ s-au produs, iar câștigătorul net al acestei ordonanțe a fost PSD, cu 404 noi primari.

Declarația politică este intitulată „Centralismul, politizarea și nepăsarea falimentează administrațiile locale”.

Distinși colegi,

Declarația de azi privește o idee bună care sfârșește prost, prin modul de aplicare.

Deși ideea de a asigura un buget „minim garantat” autorităților publice locale este una bine-venită, modul în care aceasta a fost aplicată este unul dezastruos. Astfel, multe unități administrativ-teritoriale primesc anul acesta alocări financiare net inferioare față de cele de anul trecut, dar și față de previziunile și estimările bugetare calculate în baza bugetelor anilor anteriori sau chiar deloc.

De asemenea, modul centralizat și politizat în care se alocă banii de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Programul Național de Dezvoltare Locală conduce la inechități și decalaje. Toate acestea au drept cauză centralizarea alocărilor financiare, politizarea criteriilor, lipsa de transparență.

Un asemenea calcul meschin va conduce în mod automat și evident la falimentarea autorităților publice locale, dar și la scăderea investițiilor publice, la stoparea lucrărilor deja începute în proiecte vizând drumuri publice, aducțiuni de apă, canalizare, școli, spitale aflate în subordinea autorităților locale etc.

Nu reprezintă nimic altceva decât o condamnare la subdezvoltare a multor comunități locale.

Mai mult, autoritățile locale nu mai au bugete să asigure cofinanțarea unor proiecte europene sau demararea altora.

Lucrurile sunt cu atât mai grave și de condamnat cu cât, analizând sumele alocate de Guvern și modul de alocare, constatăm că Guvernul Ponta este doar guvernul votanților PSD, pedepsindu-i pe cei care nu l-au votat în decembrie 2014. Premierul Ponta și vicepremierul Dragnea tratează comunitățile locale ca pe niște cerșetori, anulând totodată principiul constituțional și legal al autonomiei locale. Este imposibil să faci administrație publică, să administrezi comunitatea, să îi oferi serviciile de care are nevoie atunci când ești lăsat intenționat fără resurse, anulând practic dreptul și capacitatea efectivă a autorităților publice locale de a soluționa și de a gestiona problemele comunității. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Cum pot alegătorii determina abolirea sclaviei moderne a cetățenilor români?”.

Cetățenii români își pot lua țara înapoi de la cei care i-au transformat în sclavi, respectiv pot aboli sclavia modernă a românilor.

Pentru a putea schimba actuala stare a lucrurilor, fac un apel către cetățenii României, de a semna petiția, publicată pe site-ul http://www.petitieonline.net/petitie/15823150, prin care se cere politicienilor să semneze și să aplice un pact politic privind restabilirea democrației, respectiv a puterii legitime a poporului, și readucerea statului în slujba societății și a cetățenilor, prin care să se abolească sclavia modernă a cetățenilor români, așa cum este ea definită în Dicționarul explicativ al limbii române, unde cuvântul „abolire” reprezintă desființarea unei stări, cuvântul „sclavie” reprezintă o stare de totală dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, iar cuvântul „modern” fiind corespunzător stadiului actual al progresului.

Puterea cetățenilor se află în voturile lor, atunci când acestea sunt coagulate în număr mare în jurul unor cauze pe care cetățenii le sprijină, le prezintă politicienilor și apoi îi votează pe cei care raportează fapte privind realizarea acelor deziderate.

Pentru aceasta am elaborat un „Ghid practic de luat țara înapoi”, care poate fi accesat în contul Valeriu Todirașcu din rețelele de socializare și aici http://www.tody.ro/document/201502-02-Ghid-practic-nr-6-Cum-poate-fi-abolita-sclavia-modernaa-cetatenilor-romani, în care am inserat soluția practică de realizare pașnică a acestui obiectiv, respectiv prin parcurgerea următorilor pași:

i) semnarea petiției on-line, detaliată în ghid, http://www.petitieonline.net/petitie/15823150;

ii) trimiterea prin e-mail către conducerea statului și partidelor politice a textului petiției în cauză;

iii) acordarea votului la viitoarele alegeri celor care vor raporta rezultate concrete privind restabilirea democrației, a puterii legitime a poporului și readucerea statului în slujba societății și a cetățenilor.

Noi, cetățenii României, care ne dorim democrație, libertate și bunăstare, și nu sclavie modernă, putem să forțăm clasa politică să servească interesul cetățenilor și societății, și nu propriile interese, votând în alegerile locale și parlamentare candidați care vor fi dovedit în activitatea lor fapte privind respectarea democrației și interesului public.

Declarația politică este intitulată „RAFO Onești ajunge la fier vechi”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația de astăzi, doresc să vă prezint pe scurt, conform informațiilor făcute publice și relatate de presa locală și națională, istoricul rafinăriei RAFO Onești și să arăt faptul că ceea ce m-am temut că se va întâmpla devine acum realitate. Ca parlamentar de Onești, am fost preocupat de soarta rafinăriei și am avut suspiciunea privatizării acesteia sub influența unor interese obscure.

După ani de controverse, decizii neclare și vânzări succesive rămase fără niciun rezultat concret pentru economia românească și salariații de aici, firma Petrochemical Holding din Viena, acționarul majoritar al rafinăriei, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând, conform declarațiilor făcute, să folosească terenul pentru o nouă platformă industrială. Practic, marele colos industrial de odinioară a ajuns să fie demontat și vândut la fier vechi, prin inițierea procedurii de vânzare a activelor și utilajelor companiei.

Istoria RAFO a început în anul 1956, când Guvernul comunist construiește Rafinăria Onești, care procesa țiței nesulfuros din țară. După 1990, rafinăria a ajuns pe mâinile mai multor acționari români, protagoniști ai unor imense scandaluri, dar nimeni nu a fost găsit vinovat pentru starea deplorabilă în care a ajuns vechea unitate industrială moldoveană. În cele din urmă, din 2009, RAFO intră în posesia unui magnat rus, Iakov Goldovskiy, care, prin firma sa Petrochemical Holding, ajunge să dețină 96,51% din acțiunile RAFO, restul de 3,48% aparținând altor acționari. Anul 2008 a fost, practic, ultimul an în care rafinăria din județul Bacău a mai produs motorină sau benzină. De atunci, compania a făcut afaceri doar din vânzarea unor active diverse, utilajele și echipamentele tehnologice fiind păstrate în conservare, iar salariații reducându-se de la câteva mii la câteva sute. Mai mult, în 2009, cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute și, astfel, în ultimii ani a mai rămas doar numele din ceea ce a fost platforma de la Onești.

Acum însă, RAFO a ajuns în regretabila situație de a fi dezmembrată și vândută la fier vechi, în condițiile în care mai avem doar patru rafinării care mai pot funcționa, din cele zece moștenite, și niciuna dintre ele nu are capital integral românesc.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea adoptării Strategiei de sănătate mintală pentru copii și adolescenți”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Prin Legea nr. 18/1990 s-a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. În această lege este stipulat dreptul copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.

Nu putem vorbi despre sănătate fără a aduce în discuție sănătatea mintală.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (2001), sănătatea mintală este acea stare de bine în care individul este pe deplin conștient de abilitățile sale, poate să facă față situațiilor dificile ale vieții de zi cu zi, este productiv la locul de muncă și are sentimentul satisfacției pentru munca depusă și

este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiește.

Nu de puține ori am observat statisticile îngrijorătoare cu privire la tulburările de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților, cum sunt: tulburările de anxietate, depresia, ADHD, problemele de comportament agresiv, de tip bullying, care merg până la tulburările de conduită etc.

Nu de puține ori am auzit despre dificultățile întâmpinate de copiii cu probleme de sănătate mintală în relația cu instituțiile specializate: centre de sănătate mintală pentru copii și adolescenți, spitale de psihiatrie infantilă sau secții de psihiatrie infantilă.

Nu de puține ori am fost sesizată cu cazuri care se confruntau cu probleme de integrare școlară a copiilor cu tulburări din sfera sănătății mintale, probleme care sunt generate de lipsa unei programe școlare adaptate, de numărul redus al consilierilor școlari, coroborat cu faptul că mare parte a acestora nu au competențe în sănătate mintală, dar și de modul deficitar de funcționare a instituției profesorului de sprijin.

Toate acestea, stimați colegi, sunt monitorizate în rapoartele întocmite de experții societății civile, motiv pentru care suntem poziționați în clasamente negative la nivel european și internațional în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „«Copiii de trupă» din serviciile secrete”.

Mulți dintre românii care l-au votat pe președintele Klaus Iohannis, și nu numai aceștia, așteaptă ca acesta să opereze schimbări la vârful serviciilor secrete și al principalelor unități de parchet (DNA, DIICOT și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), unde se află oameni promovați și fidelizați de fostul președinte Traian Băsescu (SRI, SIE, SPP, STS, DNA) sau de premierul Victor Ponta (PÎCCJ, DIICOT). Pentru că majoritatea acestor șefi de instituții au fost promovați pe criterii clientelare, nu pe criterii de competență profesională și de probitate morală, iar asupra unora dintre aceștia planează acuzații privind săvârșirea unor grave abuzuri, îndeosebi de poliție politică, și chiar a unor fapte de corupție.

Într-un asemenea context, a stârnit îngrijorare afirmația făcută de un politician foarte apropiat președintelui Iohannis, eurodeputatul Eduard Hellvig, într-un interviu acordat cotidianului „Evenimentul Zilei”, că la conducerea SRI și SIE se află profesioniști incontestabili. Este incontestabil că în serviciile secrete românești activează mulți profesioniști, dar este o marotă falsă că șefii acestora ar fi profesioniști de neînlocuit. O asemenea aserțiune este contrazisă în primul rând de parcursul lor profesional, începând cu studiile absolvite.

Astfel, generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (și șeful de facto al acestui serviciu) până la demisia lui George Maior, când a devenit director interimar, a abandonat studiile la Institutul Politehnic din Timișoara după un an și jumătate și a repetat un an la Academia Națională de Informații. La începutul carierei, a fost sprijinit de un unchi din partea mamei, generalul Dan Gheorghe (originar din același județ, Arad), care a deținut funcții de conducere în USLA, UM 0215 și SRI, și de nașul său de căsătorie, generalul Sorin Brăteanu, fost șef al Secretariatului General al SRI. Președintele Traian Băsescu l-a numit pe Florian Coldea prim-adjunct al directorului SRI în anul 2005, când acesta avea vârsta de 34 de ani și gradul de maior, la intervenția și cu susținerea politică a tandemului arădean Gheorghe Falcă și Gheorghe Seculici, lideri PDL, care se aflau în relații de afinitate cu fostul președinte Traian Băsescu și care aveau conexiuni cu cercuri politice din SUA pe filiera unor culte neoprotestante.

Am să-l rog pe domnul secretar Ion Rotaru să facă un apel nominal, pentru a pregăti începerea ședinței.

## 24

|Marin Nicolae|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |---|---|---|---| |Markó Béla|absent|Toma Ion|absent| |Mazăre Alexandru|absent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|absent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Mihai Neagu|prezent|Țapu-Nazare Eugen|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Vasiliev Marian|absent| |Mocanu Victor|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Moga Nicolae|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent|Verestóy Attila|absent| |Motoc Octavian|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Mutu Gabriel|prezent|Voinea Florea|prezent| |Nasta Nicolae|absent|Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Năstase Ilie|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Neagu Nicolae|absent|Zisu Ionuț Elie|prezent| |Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre|prezent<br>prezent|**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|| |Nicolae Șerban|prezent|Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!|| |Nistor Vasile|prezent|Declar deschisă ședința plenului Senatului|și vă anu| |Niță Mihai|prezent|din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezenț|| |Nițu Remus Daniel|absent|cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 85.

|| |Oprea Dumitru|absent|Ședința plenului Senatului este condusă de Cr|| |Oprea Gabriel|Guvern|Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de domnii sec|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Alexandru Pereș și Ion Rotaru.|| |Oprea Ștefan Radu|prezent|Programul de lucru pentru astăzi.|| |Pașca Liviu Titus|prezent|Doamnelor și domnilor colegi,|| |Pașcan Emil Marius|prezent|Vă rog, în mod respectuos, să luați loc în|sală pen| |Pataki Csaba|absent|vom vota programul și ordinea de zi.|| |Pavel Marian|prezent|Vă mulțumesc foarte mult.

|| |Păran Dorin|prezent|N-am început ședința, domnule senator.|| |Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru|prezent<br>prezent|**Din sală:**|| |Pereș Alexandru|prezent|La ordinea de zi...|| |Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian|prezent<br>Guvern|**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|| |Popa Constantin|prezent|La ordinea de zi... ajungem imediat, acum|| |Popa Florian|prezent|programul. Imediat, domnule senator.

|Sârbu Ilie|prezent|abținere, programul a fost aprobat.|| |Severin Georgică|prezent|Suntem în cvorum de ședință, constatat prin|| |Silistru Doina|prezentă|nominal, și vă rog, în mod respectuos, la ordinea de|| |Stuparu Timotei|prezent|voteze toată lumea, ca să înregistrăm și electronic cvo|| |Suciu Matei|prezent|de ședință, așa cum este normal.|| |Șova Dan Coman|absent|Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi|| |Tánczos Barna|prezent|distribuită.|| |Tămagă Constantin|prezent|Sunt comentarii sau...|| |Tătaru Dan|prezent|Vă rog.|| |Tătaru Nelu|prezent|Domnul Ilie Sârbu, domnul senator Sârbu, în legăt|| |Teodorovici Eugen Orlando|Guvern|ordinea de zi.||

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 115, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 85. _(Discuții la prezidiu.)_

Ședința plenului Senatului este condusă de Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Vă rog, în mod respectuos, să luați loc în sală pentru că vom vota programul și ordinea de zi.

La ordinea de zi... ajungem imediat, acum este programul. Imediat, domnule senator.

Programul de lucru pentru astăzi: de la 9.00 la 10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului; 13.00–15.00 – pauză; 15.00–17.00 – lucrări în plenul Senatului.

Dacă în legătură cu programul pentru astăzi sunt observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul.

Suntem în cvorum de ședință, constatat prin apel nominal, și vă rog, în mod respectuos, la ordinea de zi să voteze toată lumea, ca să înregistrăm și electronic cvorumul de ședință, așa cum este normal.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Domnul Ilie Sârbu, domnul senator Sârbu, în legătură cu ordinea de zi.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am o rugăminte dublă, de data aceasta, să introducem un proiect de lege, o ordonanță, de fapt, nr. 77/2014 privind Legea concurenței, fiindcă trebuia adoptată mai de mult – la regulamentele europene –, este o restanță de-a noastră și, în același timp, s-o și votăm, să facem o excepție: când o discutăm, să poată fi votată și, după aceea, să intrăm în programul nostru obișnuit.

Adică, domnule senator, să înțeleg că vreți s-o punem prima pe ordinea de zi și, după ce trecem de alte aspecte prevăzute... Deci să fie și s-o și votăm, să n-o votăm în cadrul ședinței de vot final de mâine. Ca excepție.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Varujan Vosganian. Vă rog, la ordinea de zi.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să acceptați ca pledoaria mea să fie ținută mâine, în același timp cu votul. Mi se pare normal ca cei care votează să fie și cei care audiază pledoaria mea. Așa a fost tot timpul în cutuma parlamentară și vă rog foarte mult să acceptați această mică amânare, până mâine.

În plus, dat fiind că ședința Comisiei juridice a fost ieri și au apărut elemente foarte interesante în această dezbatere și vreau să le includ în pledoaria mea, vă rog să-mi faceți această mică favoare de a permite ca pledoaria mea să fie ținută mâine, odată cu votul în legătură cu solicitarea Parchetului General.

Mulțumesc.

Da, este o solicitare care ne creează o mică dificultate, din două motive. În primul rând că mai avem o situație similară – imediat, doamna senator – pentru care nu s-a făcut această solicitare, probabil că va fi...

Pentru asta, o să-mi permit să mă consult cu liderii grupurilor și, dacă dânșii vor fi de acord, vom proceda ca atare.

Domnilor lideri, vă rog, două minute... Doamna senator, imediat.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Doamna senator Anghel.

Vin în întâmpinarea solicitării domnului senator Vosganian și spun așa: la ora 10.00 nici măcar raportul nu era pe site-ul Senatului! Astăzi, de dimineață, la ora 10.00!

Mai mult decât atât, avem un raport în care sunt trei-patru fraze ale comisiei și niciun fel de motivare.

Luând în considerare că am avut un aviz pozitiv, spre exemplu, pentru Legea „Big Brother”, care lege a mers după aceea la Curtea Constituțională și a fost făcută pulbere de judecătorii Curții Constituționale, cu tot respectul pentru membrii Comisiei juridice, eu nu pot să am încredere într-un raport fără motivare.

Vreau să văd pentru care motiv domnii din Comisia juridică, în momentul în care nu sunt fapte noi, consideră că domnul Vosganian trebuie neapărat...

Doamnă, nu intrați pe fond. Am înțeles pledoaria dumneavoastră...

...să fie văzut în fața DNA-ului cu cătușele la mâini.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O să avem dezbaterea pe rapoarte și discutați atunci cu... Doamnelor și domnilor,

M-am consultat în legătură cu solicitarea venită din partea colegului nostru, Varujan Vosganian, cu liderii de grup, pentru că aici nu există o procedură care să fie standard. Și, sigur, se spune că înainte de vot este momentul în care se... are...

Deci cei care intervin au două momente – în situația domnului Vosganian și în situația domnului senator –, pot să intervină la începutul dezbaterilor și la sfârșitul dezbaterilor.

Domnia Sa a solicitat ca intervenția de la sfârșitul dezbaterilor s-o facă mâine.

M-am consultat cu liderii de grup, ei sunt de acord, dar, în sfârșit, pentru asta trebuie votul Senatului și o să votăm ordinea de zi așa cum spun eu, adică pledoaria finală domnul Varujan Vosganian s-o susțină înaintea votului final. Nu este o reglementare foarte clară că... Știți că la votul final nu avem voie să mai facem dezbateri, dar aici este o procedură _sui-generis_ specială și nu ne încadrăm în cele prevăzute de regulament.

Ca atare, eu

Nu... Cine vrea. Și domnul Ariton, dacă vrea.

Noi intrăm în procedură... O mică paranteză, pentru că este vorba de situația unor colegi de-ai noștri și-mi permit să vorbesc mai mult, pentru că este normal să fie așa.

Deci vom avea rapoartele. În cadrul rapoartelor, avem procedura obișnuită, intervenția – dacă doresc – a celor care sunt în această situație, care se face în două rânduri: se face la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Avem timpii prevăzuți pentru partide, împărțiți, cât intervine fiecare partid, deci este o procedură specială, da?!

Dacă și domnul Ariton o să aibă o solicitare în sensul acesta..., vom vedea.

De aceea, i-am spus și doamnei senator Anghel, avem dezbaterea la raport, unde vom avea o dezbatere substanțială. Avem prevăzută jumătate de oră pentru fiecare din aceste două situații, da?! Este vorba totuși de imunitatea unui senator.

Având în vedere toate acestea, cu mențiunile făcute, supun la vot ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot. ## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și cu modificarea...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cu modificarea, absolut, cu tot ce s-a intervenit, modificarea cu legea... Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014.

Dacă vrea.

103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Am aprobat ordinea de zi.

Am înțeles că vrea să facă cineva, un domn coleg, o intervenție, înainte de a intra în subiectul zilei de astăzi.

Domnul senator Popa.

Aveți cuvântul, microfonul 2.

Popescu!

Popescu, mă scuzați.

## **Domnul Corneliu Popescu:**

## Mulțumesc.

Sunt Corneliu Popescu, senator ales în Circumscripția electorală nr. 7, Botoșani, Colegiul uninominal nr. 2.

Declar că, începând de astăzi, sunt senator independent și voi activa afiliat în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Ion Popa, liderul grupului, vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Trebuie să anunț că doamna senator Mihaela Popa nu mai face parte din Comisia pentru cultură, în locul dânsei, membru al Comisiei pentru cultură, este domnul senator Tudor Barbu.

## Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit, dar domnul Tudor Barbu este membru al Comisiei pentru cultură de mai bine de o jumătate de an, în calitate de secretar a semnat toate procesele-verbale și, dacă dumneavoastră de abia acum îl anunțați, îmi pun întrebarea: toate deciziile luate în comisie, toate semnăturile pe care le-a pus Domnia Sa... Și nu mă refer la Domnia Sa, dar cred că este o problemă să anunțați acum. Eu îl consider pe domnul Barbu membru în comisie de trei sferturi de an.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule senator,

Știți, spune un proverb popular că „Două bătăi strică, două mâncăruri nu strică”, adică am avut două voturi..., deci asta este situația.

Domnule senator Barbu, poftiți!

Deci am revalidat și nici nu m-ar..., pentru domnul senator, două voturi nu înseamnă nimic.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință, și-i mulțumesc și domnului președinte al comisiei, domnul Severin.

Este o eroare care îmi aparține, l-am indus în eroare pe liderul de grup. La momentul în care s-a făcut acest schimb și s-a anunțat, așa cum prevede Regulamentul Senatului, adică cu mult timp în urmă, am devenit de drept membru al comisiei, astăzi fiind un anunț care, din eroarea mea, s-a făcut și trebuie scos din evaluările ședinței de azi.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Popa, nicio problemă, domnule lider. Vă consultați cu viceliderul data viitoare și rezolvați problema.

## Mulțumesc.

Noi n-am făcut niciun lucru care să fie greșit, am dat un vot de reconfirmare, dacă vreți, în sfârșit..., nu-i asta o problemă, sunt altele mai complicate.

## Doamnelor și domnilor,

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Popa, eu supun la vot, că plenul este suveran. Aceste modificări se propun în Biroul permanent, în sensul de a se lua la cunoștință și, după aceea, se supun la vot.

Sigur, e un lucru care nu e chiar așa de complicat, votul este suficient, dar...

Ați anunțat Biroul permanent? Ați sesizat...

Bun, atunci o facem în plen. Vă rog, supun la vot. Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot... Modificările în comisia respectivă. Vă rog.

101 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. S-a aprobat.

Domnul Georgică Severin. Vă rog, microfonul 4.

Dați-mi voie, în continuare, la punctul 1 al ordinii de zi, la secțiunea I, avem o informare cu privire la Principiile comune ale asistenței pentru parlamente adoptate de Uniunea Interparlamentară.

## Stimați colegi,

Vă informez că a fost emis un aviz favorabil de către Comisia pentru politică externă, iar documentele se găsesc pe site și au fost distribuite grupurilor parlamentare.

Deci ați luat la cunoștință și vă rog să le consultați, sunt extrem de importante.

Punctul 2 al ordinii de zi, secțiunea I: Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor prim-ministrului României referitoare la solicitarea Statelor Unite ale Americii privind:

– dislocarea și operarea temporară, în Centrul Administrativ Aerodrom „Mihail Kogălniceanu” și Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” – Constanța, a maximum 250 de militari americani, respectiv a aeronavelor de transport militare SUA necesare pentru sprijinul operațiilor SUA de transport multimodal; – utilizarea Aeroportului Internațional „Henri Coandă” Otopeni în cadrul operațiilor SUA de transport multimodal în anul 2015, ca alternativă în situația existenței condițiilor meteo nefavorabile care nu permit operarea pe Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” – Constanța.

Dați-mi voie să dau citire acestui...

„Domnule președinte,

Statele Unite ale Americii, în baza Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, au solicitat permisiunea pentru continuarea, în anul 2015, a desfășurării operațiilor de transport multimodal pe teritoriul țării noastre a resurselor materiale și umane aparținând Guvernului SUA dinspre și către Afganistan, în sprijinul operațiilor NATO – _International Security Assistance Force_ (ISAF) și _Resolute Support_ (RS), precum și a operației de coaliție _Enduring Freedom_ (OEF).

**:**

Procedura a fost îndeplinită și la Cameră.

Vă aduc la cunoștință că aceeași procedură a fost îndeplinită, conform regulamentului, și la Camera Deputaților.

Punctul 3 al ordinii de zi, la secțiunea I, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Notă privind aprobarea procedurii de urgență pentru adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea

și adoptarea în procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent din 9 februarie 2015, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind administratorii de fonduri de

investiții alternative. Inițiator, Guvernul României. Observații? Guvernul susține? Da.

Guvernul susține. Domnule Iliescu, microfonul 10. Guvernul susține.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Această inițiativă se dorește a fi discutată în procedură de urgență pentru că ea transpune în legislația României o directivă ce-și propune să realizeze la nivelul Uniunii Europene un cadru juridic armonizat pentru autorizarea și supravegherea administratorilor de fonduri de investiții alternative.

E important și urgent, pe de o parte, pentru a transpune această directivă și pentru a acoperi o zonă care, în zona legislativă, la noi nu există.

Vă mulțumesc și mizez pe votul dumneavoastră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamnelor și domnilor, Deschid votul.

S-a susținut. Există solicitarea Guvernului.

2. Propunerea legislativă – Legea tăcerii. Inițiator, senatorul Bodea Cristian Petru. Dacă, cumva, susține cineva?

Nu se susține, nu se aprobă.

3. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale.

Inițiatori, mai mulți senatori.

Întreb dacă cineva susține procedura de urgență. Nu se susține, nu se aprobă.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

- Doamnelor și domnilor, cineva susține, dintre inițiatori,

- urgența?

Nu susține, nu se aprobă.

De altfel, noi am luat o hotărâre prin care toate aceste inițiative care privesc activitatea electorală se trimit la comisia special creată.

5. Propunerea legislativă privind standardizarea națională. Deputatul Iancu este prezent să susțină? Nu susține, nu se aprobă.

fost prezenți la ședința anterioară, au analizat dosarele acestora și prevederile legale în materie și au hotărât să avizeze favorabil numirea acestora de către plenul Senatului pentru funcțiile de membri titulari și membri supleanți ai Consiliului Național de Integritate, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, după cum urmează:

– ca membru supleant, din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Georgeta Gavrilă;

– ca membru titular, din partea Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici;

– și, ca membru supleant, din partea Asociației Orașelor din România, Ion Georgescu.

În ședința de ieri, Comisia juridică a dat aviz și pentru domnul Ion Claudiu Teodorescu.

Deputat.

Nu-i prezent, nu se aprobă.

7. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței

Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Mai mulți senatori. Întreb dacă se susține urgența.

Nu se susține urgența.

Nu susține, nu se aprobă.

8. Propunerea legislativă privind reglementarea

parteneriatului civil.

Dacă domnul deputat susține?

Nu se susține, nu se aprobă.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Un număr de deputați și senatori.

Dacă se susține urgența?

Nu se susține, nu se aprobă.

10. Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din

Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Dacă se susține urgența?

Nu se susține, nu se aprobă.

11. Propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare care conțin gluten și/sau lactoză. Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se aprobă.

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din

Legea apiculturii nr. 383/2014.

Dacă cineva susține urgența?

Nu se susține, nu se aprobă.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii Comisiei juridice au procedat la audierea unor candidați care nu au

Mulțumesc, domnule președinte.

Urmează să prezentați și al doilea raport, căci acesta – nu?! – e raportul pe care nu l-am validat, nu?

Da.

Nu i-am validat.

Deci, aici, suntem în doi pași.

Da.

Dacă țineți minte, într-o ședință trecută, am avut un raport și nu am îndeplinit procedura, da? Așa este. Iar acum..., ați mai făcut și ieri un raport, nu, domnule...?

Să-l citesc și pe ăsta de ieri?

Păi, sigur că da. Normal...

În ședința din 10 februarie 2015, membrii Comisiei juridice au procedat la audierea candidatului Claudiu Teodorescu, Ion Claudiu Teodorescu, din partea Grupului parlamentar al PSD...

Care-i prezent în sală, domnul Teodorescu.

Membrii Comisiei juridice au procedat la audierea candidatului prezent, au analizat dosarul acestuia și prevederile legale în materie și au hotărât să avizeze favorabil numirea acestuia de către plenul Senatului pentru funcția de membru titular în Consiliul Național de Integritate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții, observații? Nu.

Păi, nu votăm astăzi. Am hotărât că se votează totul mâine.

Mâine, la 10, da?!

La ora 11.00, am greșit, dar mâine, nu astăzi, da?! Mulțumesc foarte mult.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Domnule președinte, stau cu mâna sus!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna senator... Vă rog, domnul... Numai o clipă, doamna senator. Vă rog, domnule secretar, când doamna Anghel..., ca să nu...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să nu mai fie nevoie...

Având în vedere importanța funcției în Consiliul Național de Integritate, aș vrea să-l aud și eu pe domnul vorbind, să văd și eu despre ce este vorba, nu să votez pur și simplu, așa, pentru că a fost propus.

Știm ce am pățit cu ceilalți membri, știm ce s-a întâmplat.

Și așa Legea de organizare a ANI, cu acest CNI – o struțocămilă politică care împiedică, de fapt și de drept, controlul Senatului asupra activității ANI –, ar trebui modificată. Dar, având în vedere importanța CNI-ului și faptul că acest CNI, de fapt și de drept, controlează ANI și, la un moment dat, poate să spună stop abuzurilor ANI, vreau să știu cine este domnul și să-l auzim vorbind.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

A fost distribuit CV-ul Domniei Sale.

Domnule candidat, microfonul 6, vă rog, într-un minut jumătate, să vă faceți o prezentare, da?!

Nu, nu facem discuție acum.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Eu cu dumneavoastră fac discuția!

În momentul în care spuneți că a fost distribuit, faptul că se distribuie doar la președinții de grupuri, la liderii de grupuri, nu înseamnă că a fost distribuit la toți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Aveți o problemă în grup, atunci. Nu-i nimic, acum să-l rog pe domnul...

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

E pus pe site.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Uitați, am primit o informație suplimentară, doamnă, în mod special pentru dumneavoastră, există și pe site-ul instituției.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

De azi de dimineață... Eu stau de la ora 8.00 pe site ca să citesc...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Foarte bine! Asta și trebuie să facem.

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul a fost terminat abia aseară.

Vă rog, domnule candidat, un minut și jumătate.

## **Domnul Ion Claudiu Teodorescu** _– secretarul general_

_adjunct al Ministerului Justiției_ **:**

## Domnule președinte, bună ziua!

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru această ocazie de a putea să vă transmit și să mă prezint în fața dumneavoastră.

Numele meu este Teodorescu Ion Claudiu, actualmente sunt secretar general adjunct al Ministerului Justiției.

Din activitatea profesională anterioară pot să precizez că am pornit de la funcția de consilier local în cadrul unei localități – Baia de Fier – din județul Gorj, apoi am fost consilier județean, urmând apoi o activitate în cadrul Parlamentului României, ca expert parlamentar, până la funcția de șef de cabinet parlamentar.

Am îndeplinit funcțiile de prefect al județului Gorj, unde am avut plăcerea să mă întâlnesc cu o mare parte dintre dumneavoastră, cei care sunteți prezenți astăzi în sală.

Am colaborat destul de bine pe tot ceea ce înseamnă parte de prezentare integritate și segmentele de corectitudine legislativă și administrativă, drept care sunt onorat de această propunere și sunt ferm convins că în cadrul Consiliului Național de Integritate voi aduce un plus de valoare și îi voi ajuta pe colegii mei pentru o cât mai bună transparență, pentru o activitate mult mai bună a Consiliului și, bineînțeles, cu propuneri și păreri pozitive pentru coordonarea Agenției Naționale de Integritate.

Eu vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte întrebări, cu cea mai mare plăcere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule candidat. Procedurile...

Doamna senator Anghel, vă rog, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Am o întrebare pentru domnul candidat. Vă rog să-mi spuneți și mie cum vedeți dumneavoastră art. 25 din Legea ANI.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna..., vă rog, vă rog foarte mult. S-au îndeplinit toate procedurile.

Am crezut că... Aici, știți că, atunci când se prezintă..., procedura spune: „sunt mulțumit” sau „nemulțumit” de răspuns, nu mai punem și alte întrebări, că ați pus o întrebare.

Vă rog, am închis procedura. Continuăm mâine cu votul. Mulțumesc.

Vă rog. Mulțumesc. Mulțumesc foarte mult, doamna senator.

Mulțumesc foarte mult, doamna senator. Domnul senator Barbu. Pe procedură, da? Microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Bătaie de joc!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Vreau cuvântul pentru drept la replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, dumneavoastră nu aveți ce drept la replică, că nu v-a menționat numele.

Vă rog să lăsați microfonul domnului senator...

Vă rog, luați loc.

Domnule senator Barbu, microfonul central. Vă rog frumos.

Microfonul 2.

Repet, eu nu vorbeam de mine, vorbeam de doamna senator Anghel, care, accidental, face parte din arcul guvernamental, în Parlament. Înțeleg că locul pe care domnul candidat îl va ocupa prin vot este locul aferent Grupului parlamentar al PSD. Nu am nicio întrebare de pus. Am vrut doar, procedural, să spun că, atunci când un senator, mai ales că este un senator din acel grup, care are locul despre care vorbim, pune o întrebare, senatorul nu poate fi eludat de candidat.

Îmi pare rău, domnule președinte de ședință, dar atunci când un senator al României pune întrebări, urmând ca pe baza răspunsurilor să acorde votul unui candidat într-o funcție, pe care Parlamentul României o girează, candidatul, nu din eleganță, nu din bun-simț, din obligație și respect față de Senat, trebuie să-i dea răspuns acelui senator.

Asta una. Al doilea, domnul candidat vine din Gorj, exact de acolo de unde eu vin ca senator, și poate mi-aș fi dorit să am și eu un dialog pe tema asta, pentru că și eu votez „pentru” sau „contra” acestei candidaturi.

Și ultima precizare. Vorbim de o agenție de integritate și vorbim de un vot care, nu neapărat din punct de vedere mediatic, dar din punct de vedere moral, atârnă foarte greu în spatele celor care azi îi dau sau, mă rog, mâine, „pentru” sau „contra”. Repet, întrebarea doamnei senator Anghel nu numai că este pertinentă, este și legal pusă de la microfonul Senatului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci, domnule senator, și vă răspund acum dumneavoastră și tuturor celor care consideră că trebuie să fim în limitele regulamentului. Suntem.

Conform regulamentului, fiecare senator are dreptul să întrebe, să pună o întrebare sau mai multe întrebări, așa cum a făcut doamna senator Anghel, după care răspunde cel care este întrebat, apoi există o singură situație, uitați-vă în regulament. Senatorul spune: sunt sau nu sunt mulțumit de răspuns. Dar nu putem să facem o... continuarea va urma la fiecare întrebare.

Distinsule domn senator Barbu, dacă aveți de pus o întrebare, vă invit și, la sfârșit, după ce va răspunde candidatul, dumneavoastră veți spune: sunt sau nu sunt mulțumit, că așa-i procedura, eu n-o inventez. Deci nu va restricționa nimeni dreptul de a face această..., de a pune aceste întrebări. Da?

Mulțumesc.

Da, vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Orice senator nu poate fi eludat de candidat, din orice grup ar face parte și dacă e din Senatul României.

Stimată doamnă... Poftiți?! La ce? La replică. 30 de secunde drept la replică distinsa doamnă senator.

Îmi pare rău că trebuie să fac lucrul acesta. Sincer, îmi pare rău!

În celălalt CNI a fost votată o doamnă. Nu spun de la ce partid, da? Un an și jumătate respectiva doamnă a fost în incompatibilitate sau în conflict de interese pentru că era și președintele unei autorități, da?

Domnul care este președinte la ANI n-a văzut lucrul acesta. Dacă am fi discutat CV-ul doamnei, dacă am fi discutat funcțiile dumneaei, poate că nu am fi ajuns la această situație. CNI-ul veghează asupra legalității activității ANI. Ceea ce s-a întâmplat cu ANI în ultimii ani de zile ar trebui să ne ridice mari semne de întrebare.

Doamna senator,

Doamna senator, s-au epuizat cele 30 de secunde.

Și atunci, domnule președinte, dați-mi voie să vă răspund.

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Am dreptul să...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai sunt alte întrebări din partea domnilor senatori? Nu sunt.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori, Procedura este încheiată.

Vă rog, mâine, la ora 11.00, când se va supune votului, să

fiți prezenți dumneavoastră și colegii dumneavoastră. Mulțumesc.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu**

**:**

Pe procedură, domnule președinte!

Domnul senator Bumbu, microfonul 3.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Domnule președinte, încă o dată s-a dovedit că graba strică treaba.

Aprobarea procedurii de urgență, cred că nu trebuie citită în regim de urgență, pentru că s-au produs niște... nereguli.

Punctul 3, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind filiera cerealelor, l-ați sărit, iar punctul 13 – Legea pomiculturii – nici nu l-ați citit.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu-i adevărat.

Eu stau în sală...

Domnule senator...

...am urmărit ce ați sărit și am pierdut cursul și la celelalte.

## Nu, nu, nu!

Domnule senator, vă rog foarte mult. Reluați stenograma. Eu am bifat și... le-a bifat și domnul secretar. Îmi pare rău, dacă nu ați fost atent, eu chiar m-am uitat spre dumneavoastră, am văzut că sunteți în sală și am văzut că nu vreți... Eu le-am citit pe fiecare și am întrebat: se susține? Nu se susține. Dacă nu se susține, conform procedurii, nu se aprobă.

Data viitoare să fim puțin mai concentrați și o să rezolvăm problema.

Îmi pare foarte rău, dacă numai acest capitol trebuie sărit...

S-a votat.

...îl scoatem din ordinea de zi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu, nu-l scoatem, domnule senator, este în ordinea de zi și a fost dezbătut.

Mulțumesc.

Punctul următor al ordinii de zi, punctul nr. 5.

Ce avem acum?

Doamnelor și domnilor,

Solicitarea... intrăm într-o procedură specială. Este vorba de solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României, în cadrul Dosarului nr. 50/P/2014, în vederea formulării cererii de urmărire penală față de domnul senator Ion Ariton, fost ministru al economiei.

Doamnelor și domnilor, mă întorc la punctul 5 al ordinii de zi.

Avem un raport suplimentar.

Eu vă rog să prezentați raportul, domnule vicepreședinte Donțu. Înainte de a vă da cuvântul, domnule vicepreședinte, dați-mi voie să citesc întreaga procedură.

Numai o clipă. Procedura este următoarea. Nu aș vrea..., este o situație cu totul și cu totul specială și, din punctul acesta de vedere, vreau să respectăm _ad litteram_ procedura.

Deci la acest punct al ordinii de zi avem solicitarea pe care v-am menționat-o.

## Stimați colegi,

În 9 februarie 2015 s-a hotărât dezbaterea asupra solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, în vederea formulării cererii de urmărire penală față de domnii Ion Ariton și Varujan Vosganian. Deci suntem în situația în care discutăm raportul legat de domnul senator Ion Ariton, fost ministru.

În legătură cu solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Biroul permanent a hotărât să propună repartizarea timpului maxim alocat pentru dezbateri, după cum urmează: timpul maxim alocat grupurilor parlamentare pentru dezbateri este de 30 de minute potrivit numărului membrilor calculat la 10 secunde pentru fiecare senator.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat – 13 minute, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru 60 de senatori – 10 minute, Grupul parlamentar liberal-conservator – 3 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România – 2 minute, senatori fără apartenență politică – 2 minute.

Reluăm votul. Mă scuzați!

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Ce vot?

În legătură cu timpii. Timpii acordați grupurilor parlamentare.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, acești timpi au fost aprobați.

Acum vă invit, domnule senator Donțu, vicepreședinte al comisiei, să prezentați raportul în legătură cu solicitarea care-l vizează pe colegul nostru, domnul senator Ion Ariton.

În ședința din 10 februarie 2015, Comisia juridică l-a audiat pe domnul senator Ion Ariton, care s-a prezentat în fața plenului acesteia pentru a-și exprima punctul de vedere, respectiv pentru a-și exercita dreptul la apărare cu privire la acuzațiile ce i se aduc.

După verificarea dosarului și ascultarea punctului de vedere al domnului senator Ion Ariton, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat din nou, prin vot, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, Comisia juridică, în ședința din 10 februarie 2015, a hotărât, cu majoritate de voturi, să admită solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă Senatului României, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul Ion Ariton, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului.

În consecință, Comisia juridică supune plenului Senatului adoptarea prezentului raport suplimentar, întocmit cu respectarea prevederilor art. 150 din Regulamentul Senatului, și solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

## Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale și înainte... Deci procedura este următoarea: înainte de dezbaterile generale are dreptul să intervină domnul senator Ion Ariton, pe care-l invit la microfonul central, după care urmează dezbaterile generale, iar la sfârșitul dezbaterilor generale mai are o intervenție, dacă dorește, domnul senator Ariton.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Ion Ariton:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Astăzi ne aflăm în situația de a vota solicitarea procurorului general adresată Senatului României, în vederea formulării cererii de urmărire penală.

După cum am precizat în toate intervențiile mele anterioare, n-o să cer colegilor mei să tergiverseze votul, dimpotrivă, vreau să se termine cât mai repede. De trei ani se tot discută de acest subiect și, cred, e cazul ca autoritățile competente să se pronunțe. Am fost și sunt un adept al principiului independenței justiției, consider că toți oamenii trebuie să fie egali în fața legii.

Vă solicit să aprobați favorabil cererea de începere a urmăririi penale, pentru ca adevărul să aibă ultimul cuvânt.

Vă mulțumesc și-mi pare rău că sunt în această situație, astăzi, la Senat, și vreau să-mi asum această vină și eu, și

dumneavoastră. De aceea, vă rog să acceptați această cerere solicitată de Parchet.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumim, domnule senator.

Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale și întreb, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, dacă nu sunt intervenții.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, întreb dacă sunt intervenții. Cine dorește să ia cuvântul?

Nu sunt intervenții.

Din partea Grupului parlamentar liberal-conservator sunt intervenții?

Nu sunt intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Dacă din partea domnilor senatori care nu sunt afiliați politic, sunt independenți, există intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, doamnelor și domnilor, constat că nu se dorește intervenția la dezbateri generale, pe cale de consecință închid dezbaterile generale...

Procedură, vă rog, domnul senator... Microfonul 3.

## Mulțumesc,

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am mai făcut o propunere și aș vrea să revin cu ea, măcar ca propunere _de lege ferenda_ . Referatul prin care noi suntem solicitați de către organele de anchetă nu face parte din probatoriul unui dosar penal. Și am propus, și aș vrea să rog încă o dată să se ia în considerare. Am vorbit și cu colegii din Comisia juridică și părerea mea este împărtășită de cei cu care am vorbit, ca, pe lângă raport, toți colegii să aibă acces la referatul care ni se înaintează sau la solicitarea care ne vine prin intermediul ministrului justiției sau de la procurorul general, pentru că, repet, nu face parte din probatoriu, dar este normal să știm, așa cum vedem fiecare proiect de lege, să știm ce anume se solicită și pentru ce motive. Ceea ce face parte din probatoriu, ceea ce are caracter nepublic poate fi studiat în condițiile de până acum la locul în care sunt deținute documentele la Comisia juridică, dar mi se pare normal ca, în momentul în care vine o asemenea solicitare, toți colegii să o primească. Pentru că, repet, nu are caracter secret, nu are caracter nepublic. Este o solicitare care nu intră în probatoriul unui dosar. Și ar fi bine să vedem mai mult decât raportul pe care Comisia juridică îl întocmește cu această ocazie și care reprezintă doar o sinteză a ceea ce s-a întâmplat în cursul cercetării la comisia de specialitate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Sigur, este vorba despre o procedură _sui-generis_ , adică în sensul că nu este prevăzut expres a fi restrictivă într-un fel, sunt niște condiții legate de accesul – cine are acces! – asupra actelor din dosar și așa mai departe. Cum ați spus și dumneavoastră, eu cred că trebuie să ne îndreptăm cu această solicitare către Biroul permanent. Biroul permanent să desemneze, să solicite Comisiei juridice o procedură care să vă poată răspunde la întrebarea dumneavoastră, procedura obișnuită fiind că membrii Comisiei juridice sunt singurii care au acces la...

Domnul senator Savu, microfonul 4. Da?

Deci întrebarea dumneavoastră o să o prelungim către Biroul permanent. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot ca procedură, vreau să vă reamintesc că suntem în țara lucrului bine făcut.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Asta nu o să o trimit la Biroul permanent.

E doar pentru plen.

Deci, doamnelor și domnilor, îl mai întreb pe domnul senator Ion Ariton, conform procedurii pe care am exprimat-o la început, dacă dorește să mai intervină.

Dacă nu mai dorește să intervină, închei dezbaterile la acel punct și mâine, la ora 11.00, conform celor prevăzute inclusiv cu liderul de grup azi de dimineață și conform procedurilor normale, vom avea votul pe acest raport.

Doamnelor și domnilor colegi,

Trecem la al doilea punct, punctul 6, următor, al ordinii de zi, care vorbește despre raportul legat de solicitarea... Numai o clipă!

Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, în cadrul Dosarului nr. 146/D/P/2010, în vederea formulării cererii de urmărire penală față de domnul senator Varujan Vosganian, fost ministru al economiei.

Da? Conform procedurii avem...

Îl întreb pe domnul senator Varujan Vosganian dacă vrea să intervină și acum. Ați avea dreptul. Sau la sfârșitul dezbaterilor. Mai aveți o dată. Și atunci rămâne pentru mâine.

Vă rog, microfonul central.

Spuneți-ne dumneavoastră cum doriți. Procedurile acestea sunt extrem de sensibile. Pentru stenogramă, doresc să auzim...

## Mă scuzați.

Doamnelor și domnilor, îl rog pe domnul senator Donțu, vicepreședintele comisiei, la microfonul 7, să prezinte raportul comisiei și raportul suplimentar. Da?

În ședința din 10...

Timpii... Suntem în interiorul... Un moment, domnule senator! Timpii sunt aceiași. I-am votat pentru ambele referiri. Din nefericire, avem două situații similare astăzi în dezbatere. Aveți cuvântul.

În ședința din 10 februarie 2015, Comisia juridică l-a audiat pe domnul senator Varujan Vosganian, ca urmare a solicitării Domniei Sale de a se prezenta în fața plenului pentru a-și exprima punctul de vedere, respectiv pentru a-și exercita dreptul la apărare cu privire la acuzațiile ce i se aduc.

După ascultarea punctului de vedere al domnului senator Varujan Vosganian, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat, din nou, prin vot, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, Comisia juridică, în ședința din 10 februarie 2015, a hotărât, cu majoritate de voturi, să admită solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă Senatului României, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul Varujan Vosganian, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului.

În consecință, Comisia juridică supune plenului Senatului adoptarea prezentului raport suplimentar, întocmit cu respectarea prevederilor art. 150 din Regulamentul Senatului, și solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă mulțumesc. Procedură?

Vă rog, domnule senator Barbu, microfonul 2 sau microfonul central, cum doriți.

Aș vrea să fac o intervenție scurtă de câteva minute pe chestiuni strict de natură juridică astăzi, după citirea raportului, iar mâine să-mi prezint pledoaria care lărgește puțin contextul față de ceea ce este strict juridic.

Vă rog, aveți cuvântul. Aveți cuvântul. Aveți cuvântul.

Întâi raportul!

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Raportul s-a citit.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Fiind vorba de mandate ale unor colegi senatori și fiind vorba de momente extrem de importante chiar în viața parlamentară a României, eu cred – și las, bineînțeles, așa cum este normal, la aprecierea colegilor senatori – că nu poate fi discutat azi un caz, și nu mă refer la cazul domnului Vosganian sau al domnului Ariton, mă refer în general să discutăm unii senatori azi și mâine alți senatori să dea votul.

Repet, acesta nu este un vot obișnuit. Nu este un proiect de lege. Este vorba de viitorul – și ca om, și ca politician – unor colegi. Mâine poate fi oricine aici. Dar dacă domnii senatori acceptă ca astăzi să...

Asta este altceva. Dar cutuma pe care cred că Senatul ar trebui să o împământenească, având în vedere acest val de solicitări care a început și care probabil va continua – ferească Dumnezeu!, nu știu ce să zic –, ar trebui să gândim modul în care, procedural, să discutăm și să votăm aceiași senatori. Pentru că unii aud pledoariile și argumentele domnului Ariton sau ale domnului Vosganian și mâine, cu certitudine, nu vor fi aceiași senatori în sală.

Da. Intervenția dumneavoastră se putea face și când am adoptat, prin vot, solicitarea domnului Vosganian. Sigur, este o procedură _sui-generis_ , v-am mai spus. Dar e adevărat că este mult mai important să audă pledoaria când sunt la vot toți, pentru că acum știți că începem să introducem ideea că miercurea nu o să trebuiască să avem condiții de cvorum atâta timp cât suntem în situația actuală. Dar, în orice caz... Imediat îi dau cuvântul...

Imediat, doamnă. Dacă nu e pe procedură, dacă aveți intervenție pe fond, aveți timpii alocați partidului dumneavoastră.

Pe procedură, poftiți, doamna senator Anghel. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru domnul senator, aș vrea să aflu și eu motivarea raportului. Deci există un raport. Până la urmă, la ora 10.00 a fost pus pe site-ul Senatului. Dar în spatele acestui raport trebuie să fie o motivare. Vreau să aud sau să citesc, sau să văd această motivare. Care au fost considerentele pentru care s-a luat această hotărâre de către Comisia juridică?

Am dreptul să știu lucrul acesta și cred că vor să știe această motivare și ceilalți colegi ai mei.

## E o întrebare legitimă.

Domnule senator, vă rog, vă rog, microfonul 7.

Comisia juridică, domnul senator Donțu, vicepreședinte.

De regulă, Comisia juridică dorește să se păstreze în zona tehnică a deciziilor pe care le ia, dar, la o solicitare expresă, am să vă spun motivația care reiese din stenograma ședinței.

Comisia juridică a apreciat că există indicii noi care trebuie cercetate. Deși Comisia juridică nu este o instanță de judecată, a apreciat că indiciile noi – declarații, stenograme din ședințele Guvernului –, ele trebuie valorificate pentru aflarea adevărului în cuprinsul efectuării urmăririi penale, iar ceea ce ni se cere prin prezenta cerere a Parchetului General este tocmai încuviințarea efectuării urmăririi penale. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor... Domnule senator Varujan! Domnule senator Varujan, vă rog, poftiți, microfonul central.

Aveți cuvântul înainte de începerea dezbaterilor generale. Vă rog.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Stimați colegi,

Eu aș vrea acum să vă prezint doar câteva elemente de natură tehnică, urmând ca mâine să-mi țin pledoaria. Vă mărturisesc însă că sunt șocat!

Ieri am avut audiere în cadrul Comisiei juridice. În cadrul Comisiei juridice mi-am întrebat colegii din Comisia juridică dacă au găsit vreun indiciu nou. Unul dintre colegii senatori cu multă experiență în domeniul juridic a declarat:

„Am citit amândouă referatele cu mare atenție. Nu există niciun element nou.”

Niciunul dintre ceilalți colegi senatori – jur pe Sfânta Cruce! – nu a contestat această declarație. Cât am stat eu, 40 de minute, audiat în Comisia juridică, vă jur – și, dacă doriți, puteți să aduceți Biblia – și am să vă rog să faceți același lucru cu toți colegii mei senatori din Comisia juridică... Vă rog.

Înaintea votului final, fiecare coleg din Comisia juridică să vină aici și, cu mâna pe Biblie și pe Constituție, să jure dacă în prezența mea și la întrebarea mea vreunul dintre ei a spus ceva de indicii noi. Iar cei care au spus că nu sunt indicii noi, de asemenea, cu mâna pe Constituție și pe Biblie, să spună dacă au avut sau nu astfel de indicii.

Stimați colegi senatori,

Eu nu vreau să fiu figurant într-un spectacol mediatic pe care nu știu cine îl scrie.

Eu am intrat în această lume nouă legat la spate, patru ore au stat mitralierele pe mine, pe câmp. De acolo, m-au dus la pușcărie și, de la pușcărie, direct la spital, pentru că aveam leziuni pe tot corpul. Alții nu au avut norocul meu și se află acum în cimitirul de la Bellu.

Nu permit nimănui ca, după 25 de ani, să-și bată joc de mine în plenul Senatului României.

Domnule președinte de ședință,

Mâine, înaintea votului final, senatorii din Comisia juridică să jure cu mâna pe Biblie și pe Constituție că, în prezența mea și la întrebarea mea, mi-au spus că există indicii noi.

Și acum am să trec la subiect. Știu că nu este procedural. Dar este vorba de destinul unui om și, cum spunea André Malraux, „o viață de om nu valorează nimic, dar nimic nu valorează cât o viață de om”... Și singura unitate de măsură reală pentru toate lucrurile pe care le facem și a desprinderii de comunism este felul în care respectăm drepturile omului și în care ne respectăm pe noi, senatorii, drept garant al democrației din această țară.

Nu admit simulacre! Măcar în numele celor care, alături de mine, au murit și nu au avut neșansa, ca mine, să asiste astăzi la așa ceva.

Acum în legătură cu chestiunea juridică.

În octombrie 2013, cu semnătura șefului DIICOT, Alina Bica, Senatul a fost sesizat în legătură cu o formulare de cerere de urmărire penală. Senatul, cu o majoritate copleșitoare de 85%, ceea ce exclude orice fel de susținere de natură politică, pentru că grupurile parlamentare care au votat erau și din arcul guvernamental, și dintre ceilalți, practic, din toate grupurile parlamentare au fost senatori care au votat, repet, în proporție de 85%, 120 de senatori din cei 140 prezenți...

Hotărârea Senatului este definitivă. Potrivit Codului de procedură penală, art. 16 lit. e), cererea nu poate să fie urmată dacă organul competent nu decide punerea în mișcare a cercetării penale. Suntem în acest caz.

Mergem mai departe. Art. 314 alin. (1) lit. a): procurorul soluționează cauza prin ordonanță – atenție! –, prin clasare, dacă există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). Clasare!

## Vreți să continui? Bun!

Deci până când cineva nu-mi spune, din această țară, care sunt indiciile noi, eu am să socotesc că ceea ce se întâmplă cu mine nu este justiție, ci vânătoare. Să fie clar!

Am să vă dau acum o declarație pornind de la această prezumție – și, în paranteză, stimați colegi de la Comisia juridică, când faci o afirmație de o asemenea gravitate, înșiri măcar două elemente noi; nu încadrarea juridică, ci fapte –, cea mai autorizată persoană din România pe această temă, vicepreședintele CSM, șeful Biroului procurori, domnul Gheorghe Muscalu, decembrie 2014: „În ceea ce privește solicitarea de a se repeta procedurile pentru începerea urmăririi penale a parlamentarilor miniștri sau foști miniștri, legislația este clară: se poate repeta procedura doar dacă în cauză au apărut indicii noi. În absența lor, procedura nu se poate repeta.”

Și am să citez în încheiere art. 294[1] , Cod de procedură penală – Efectuarea de verificări prealabile, în care nu există instituția repetării procedurii. Deci repetarea unei proceduri este o instituție care nu există în România. Reluarea unei proceduri fără indicii noi este împotriva legii.

Așadar, stimați colegi, în mod normal, Comisia juridică, cel puțin așa cum mi-a spus mie că nu există indicii noi, trebuia, din două, una: ori să înșire indiciile noi, ori, dacă nu sunt, să returneze Parchetului această solicitare.

Deci, domnule președinte, reiau solicitarea mea, ca membrii Comisiei juridice, cu mâna pe Biblie și pe Constituție, în fața noastră, să jure dacă, la întrebarea mea, au răspuns „există indicii noi”. Fără acestea, voi socoti că ce se întâmplă cu mine este împotriva Constituției, a drepturilor

omului și încalcă Legea răspunderii ministeriale, și încalcă Codul de procedură penală.

Și vă mai spun ceva la sfârșit, stimați colegi. Li s-a spus unora să voteze necondiționat. „Necondiționat” este un adjectiv sau un adverb care se asociază la două substantive: la supunere și la capitulare.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Grupul PSD, domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îl înțeleg foarte bine pe domnul senator, pe domnul ministru Vosganian, dar, încercând să aflu care e adevărul, colegii de la comisie îmi spun că au apărut 13 dosare noi.

Mai mult, propunerea domnului senator – să venim cu Biblia, Constituția – poate ar rezolva din punctul de vedere al conștiinței unora. Nu sunt convins că e valabil la toată lumea.

Eu am altă propunere: președintele Comisiei juridice, care face parte din același partid..., ca să nu se interpreteze că noi am avea ceva de incriminat sau... Ați văzut că nici n-am luat cuvântul la niciunul dintre cele două dosare, bazându-ne pe ceea ce spun colegii noștri din comisie. Am constatat că, încet, încet, nu mai dăm credit comisiei. Trei puncte au fost... sau două, înainte, în care comisiile nu mai contează. Ei audiază, ei fac, dar, mă rog... Dincolo de asta, e posibil ca mâine, înainte de a i se da cuvântul domnului Vosganian, președintele comisiei să vină cu dosarele respective..., dacă sunt, noi nu știm. Noi mergem pe ceea ce ne spune comisia, cum procedăm de obicei. Ei analizează, ei stau ore în șir acolo, discută, citesc. Noi n-avem acces, fiind secrete... Unii avem ORNISS pe toate documentele, putem să le citim, unii nu avem. Nici nu știu dacă se aplică, cu ORNISS, fără ORNISS. Cert e că n-a fost o procedură a noastră, a senatorilor, să mergem peste comisie să ne documentăm, decât cei în cauză. Și, atunci, cred că lucrurile s-ar clarifica în plen, fără niciun fel de rezerve. Nu cred eu că cineva îl suspectează pe domnul Boboc că ar avea vreun interes să facă altfel decât cere legea, decât îi cere regulamentul.

Dacă e adevărat că sunt încă 13 dosare în plus, că mai e și o declarație a președintelui Senatului, care am înțeles că a fost întrebat sau, mă rog, chemat să dea o declarație pe tema asta, vom vedea mâine. Astăzi, cred că lucrurile sunt încheiate. E timp până mâine să discutați și dumneavoastră, liderii de grup, cu președintele, cu comisia respectivă și mâine vom avea lucrurile foarte clare: sunt sau nu sunt. De aici putem pleca la o discuție, că se reia, că nu se reia.

E o propunere pe care v-o fac și eu cred că e rezonabilă. Nu vizează..., nici nu încriminează pe nimeni... Dar vrem să aflăm și noi adevărul, că tot timpul se spune „comisia n-a făcut, comisia nu știe, comisia...”, atunci desființăm comisiile și facem audieri, și facem discuții în plen. Lărgim, până la urmă... Nu mai au rost comisiile permanente, dacă de fiecare dată le acuzăm că, de fapt, nu-și fac treaba. Astăzi am avut două sau trei situații de genul acesta, în care noi nu mai credem în comisii.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu... La sfârșit vă dau cuvântul. După ce avem dezbateri, dumneavoastră vă mai dau o dată cuvântul, pentru că așa e corect, mai ales pentru a răspunde... De aceea e prevăzut. Și mâine. Da?!

Deci eu, încă o dată..., e o procedură foarte complicată, foarte sensibilă și care este, cred, un summum al responsabilității noastre și față de Senat, și față de...

În legătură... Un singur lucru vreau să exprim și nu îl exprim în calitate personală. La depunerea mandatului, doamnele și domnii senatori, când au fost validați, au depus jurământ. Deci jurământ pe Biblie sau pe Constituție, dacă este vorba de conștiință. Da?!

Deci... În sfârșit, acum, doamna senator, este o dezbatere în care fiecare partid are niște timpi de a se adresa plenului. Urmează Partidul Național Liberal, domnul senator Dobra.

Domnul senator Grapă Sebastian. Mă scuzați, dar cam semănați, trebuie să recunoașteți. Unul e fără ochelari. Parcă ați fi frați. Mă scuzați.

Domnul senator Grapă.

Mulțumesc, distinse domnule președinte de ședință. Distinșii mei colegi,

Vă cer atenția pentru câteva minute pentru un scurt rezumat, care, într-un fel, justifică și plecarea mea din Comisia juridică.

Lăsând la o parte negocierea, care trebuie să reprezinte, dacă vreți, sinteza activității în Senat, vă spun niște considerente de ordin personal care probabil că vor traduce o sintagmă pe care des o folosim, dar foarte puțini dintre noi o înțeleg.

În momentul în care colegul nostru, domnul senator Vosganian, se referea la jurământ, probabil că, la fel ca și mine și mulți dintre cei de bună-credință, înțelege prin jurământ un legământ cu Dumnezeu. Or, în momentul în care faci acest legământ cu Dumnezeu, nu-ți permiți să spui una și să gândești alta.

Vreau să vă spun că, parafrazând un coleg, al cărui nume nu-l divulg acum, ne aflăm exact ca și în parabola lui Bruegel, în care orbii îi conduc pe orbi.

Ce vreau să spun cu asta? Este foarte simplu. Există un principiu în drept. Se spune că identitatea de rațiune determină identitatea de soluții. În momentul în care vrem să fim obiectivi și să spunem un punct de vedere vizavi de evenimentele petrecute și datorită cărora este colegul nostru incriminat, păi trebuie să facem un exercițiu de memorie și să mergem în trecut. Și vă spun eu că, atunci, dacă aceste măsuri, de ajutor pentru unii și împovărătoare pentru alții, n-ar fi fost luate de către acel minister condus de domnul senator Vosganian și de către acel Guvern, România era în pragul unei explozii sociale.

Eu vin dintr-un colegiu preponderent rural – Făgăraș – Victoria. Acolo sunt două combinate care au mai trăit datorită acelor măsuri luate o perioadă de timp, pentru că acum sunt praf amândouă, sunt la pământ. E o coincidență că acționarul

majoritar al acelor combinate este un domn care este, la rândul lui, inculpat în acest dosar.

Dar vreau să vă spun și, în câteva cuvinte, o să înțelegeți că esența afacerilor rurale în zona respectivă este următoarea: în primăvară, pe datorie, se iau îngrășămintele care se plătesc în toamnă, după vânzarea recoltei, dacă această recoltă există.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Ați utilizat 4 minute și 40 de secunde.

Dobra, domnul senator Dobra...

Vă rog, doamna senator, un minut.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Eu nu cred...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Urmează domnul senator Dobra.

Nu... Imediat. Stai un pic. Să facem circuitul. Opresc calculatorul, așa, vin la zero. Partidul Conservator.

Doamna senator, doriți să luați... Aveți două..., trei minute. Doamna senator Anghel, microfonul pe care-l doriți dumneavoastră, central sau...

Și urmează Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Dacă nu..., domnule senator Dobra, revin la dumneavoastră, după Grupul parlamentar al PSD, da?!

Microfonul central, doamna senator Anghel. Am pornit mașinăria.

Da, stimați colegi, fidelă a ceea ce spun de ani de zile, eu niciodată nu voi vota ca un coleg al meu din acest Senat să fie arestat preventiv, pentru că lucrul acesta se va întâmpla mai devreme sau mai târziu – eu zic că mai devreme – și cu colegul nostru, Varujan Vosganian. Îl vom vedea cu cătușele defilând în fața DNA-ului, chiar dacă este nevinovat.

Întrebare pentru conștiințele dumneavoastră: în momentul în care veți introduce bilele în urne, aveți sufletul liniștit că domnul Vosganian se face vinovat de ceva, în așa fel încât să ajungă acolo? Aveți conștiința împăcată când veți ști că poate, în urma unui proces, omul acesta va fi declarat nevinovat și va sta în arest preventiv, ceea ce este o aberație? Arestul preventiv este pentru faptele sau infracțiunile cu violență. Pentru gulerele albe, normal este..., un parlamentar sau orice om, pentru că suntem toți egali în fața legii, să mergem în fața unei instanțe ca oameni liberi, să ne susținem punctul de vedere, procurorii să aducă dovezile în favoarea pledoariei dumnealor și numai în momentul în care există o sentință definitivă omul acela să poarte cătușe pe mâini.

Domnilor, nu ne jucăm cu viața unor oameni. Gândiți-vă că au fost...

Doamna senator, nu vă supărați..., vă atrag atenția că este vorba de încuviințare. Sunt două instituții. Eu am obligația asta s-o fac... Sunt două instituții în care se poate cere avizul Parlamentului, al Senatului. Este vorba...

Domnule președinte, rugămintea mea este să nu mă mai întrerupeți.

Vă rog, doamna senator.

În momentul în care îmi fragmentați...

20 de secunde

...că dumneavoastră sunteți fragmentat...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Închideți microfonul...

Domnilor senatori,

Ne aflăm în fața unei cereri de..., din partea procurorului general, pentru începerea urmăriri penale.

Instituția potrivit căreia se cere încuviințarea arestării este altă instituție, este altă procedură, alt raport și așa mai departe.

Deci, doamna senator, vă rog să vă referiți la subiect. Este vorba de încuviințarea urmăririi penale. Și puteți să faceți..., să spuneți...

Microfonul central pentru doamna senator. Mă scuzați, aveți încă două minute în plus.

Domnule președinte, abuzați de funcție.

Faptul că stați pe scaunul acela nu vă dă dreptul..., eu pot să bat câmpii, este dreptul meu, cum și al dumneavoastră este tot la fel, să bateți aceiași câmpi sau alții.

Două minute și jumătate mai aveți în plus, doamnă, din partea mea.

Deci spuneam: nu voi vota în favoarea acestei cereri pentru că, iertați-mă, în vâltoarea zilelor de astăzi, eu nu sunt convinsă că această cerere a Parchetului General..., a DNA-ului este într-adevăr pentru o faptă care există, și nu doar pentru a pedepsi pe cineva pentru că a spus, a făcut sau a fost o dată contra curentului.

Domnilor, în această țară nu se face justiție. Se face vendetă televizată și lucrul acesta ar trebui să înceteze.

Dacă alții nu au curaj să spună lucrul acesta, eu îl voi spune. Eu n-am schelete în dulap, să pice toți grămadă în momentul în care deschizi ușa șifonierului. Îmi pot permite să spun lucrul acesta.

Și, iertați-mă, așa cum noi putem greși, așa cum un medic poate să greșească, poate să greșească și un procuror, poate să greșească și un judecător. Dar, în momentul în care greșesc un procuror și un judecător, viața omului, ca și la medic, viața omului este pusă în pericol.

Nu există un drept mai prețios decât dreptul la demnitate umană. Or, în momentul în care facem lucrul acesta, ștergem cu buretele tot. Nu voi vota lucrul acesta și aș vrea să prezinte Comisia juridică pentru mâine care sunt acele indicii noi în baza cărora ni se cere să votăm o altă cerere, dar pe aceleași considerente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Recunosc că sunt „abuziv”, ați vorbit 5 minute și jumătate, în loc de 3 minute, și eu am abuzat și nu v-am oprit.

Vă mulțumesc foarte mult.

Bine. Mulțumesc.

Îmi cer scuze dacă v-am întrerupt din discurs și v-ați pierdut firul.

Trecem mai departe.

Dacă din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor... Nu dorește nimeni.

Dacă din partea domnilor senatori independenți sau fără apartenență politică dorește să intervină cineva în cadrul celor două minute?

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD mai dorește să intervină cineva?

Dacă nu, Partidul Național Liberal, care mai dispune de 6 minute.

Aveți microfonul, domnule senator Grapă.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu este Grapă, este Dobra.

Dobra.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și pentru microfonul central.

Ceea ce, astăzi, ne-a spus domnul Sârbu mie mi-a schimbat întreaga schemă logică și am să vă mărturisesc, am să încerc să mă mențin într-o schemă logică, pentru că este foarte important să facem apel la rațiune.

Dacă este adevărat că sunt 13 dosare noi, despre care nici cel incriminat nu știe, sunt doar două posibilități: ori sunt probe noi, ori sunt probele pentru aceleași capete de acuzare, în baza cărora s-a făcut rechizitoriul. Nu este suficient „13 dosare în plus”. „13 dosare în plus” pot fi instrumentarea pentru ceea ce noi, odată, am votat.

Din acest punct de vedere, sunt absolut de acord cu dumneavoastră, domnule Sârbu, mâine va trebui, din partea cuiva din Comisia juridică – președinte, dacă spuneți, evident –, va trebui să aflăm aceste lucruri.

Că, dacă această comisie ne transmite că ele sunt instrumentările vechilor capete de acuzare, atunci avem o problemă, suntem în schema de care ministrul spunea, Vosganian. Dacă sunt probe noi, vă rog să mă iertați, înseamnă că eu personal n-am fost informat de acest lucru, iar mâine nu voi fi în situația să știu ce votez. Va trebui neapărat să apelăm la acest drept al nostru de informare, al tuturor. Vorbim despre destinele unor oameni.

Mă reîntorc la schema logică și spun doar atât: dacă suntem în același cadru inițial și nu a apărut nimic nou la dosar, în afară de „13 dosare în plus”, atunci vreau să vă întreb pe toți dacă suntem părtași la un precedent pe care urmează să-l promovăm:

1. Să trimitem în judecată un om pentru o decizie politică.

2. Să dăm un alt vot pentru ceva ce deja am votat în urmă cu un an și jumătate.

Despre Varujan Vosganian se va vorbi mult. Îmi este groază de momentele în care nu se va mai vorbi. Sper că avem dreptul să vorbim, că aici este vorba și de oameni, nu e vorba de ministrul Vosganian numai în această ecuație. E vorba de un om mare pe toate palierele pe care a activat.

Și, atunci, fac și eu o rugăminte la cei ce se învrednicesc, se efortează să facă cercetări: măcar la oameni mari – atunci măcar –, eforturi generoase, să știm și noi ceea ce urmează să votăm.

## Mulțumesc.

Cinci minute.

Ne întoarcem la partidul... UDMR-ul mai dorește? Nu mai dorește.

Atunci, domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

În primul rând, sunt un pic emoționat pentru că, într-un fel, reiau ceea ce am spus acum un an și jumătate.

Am încercat să citesc atunci dosarul, cât a apărut public – și-mi aduc aminte că domnul senator Vosganian ne-a pus atunci la dispoziție un material mult mai larg și am încercat să mi-l amintesc –, și stăteam să mă gândesc ce să fac: să vorbesc... să...

Totuși, când este vorba de autorul „Cărții Șoaptelor”, mi se pare penibil ca noi să stăm în șoaptă și să ne uităm la el în această situație. Și nu trebuie să ne fie frică, pentru că, în fond, cred că trebuie să analizăm din perspectiva lucrului pentru care ne aflăm noi aici, și anume de a lua măsuri bune pentru oameni.

Dacă în raportul prezentat de Comisia juridică, dacă în datele, așa-zis noi, apărute, se va demonstra că domnul Varujan Vosganian a luat o Cola necuvenită, eu voi vota pentru propunerea justiției, domnule Vosganian.

Dar, din câte îmi amintesc, reproșul care vi s-a făcut a fost că ați redus prețul la gaze, permițând câtorva mii de oameni să mai ia salarii și să plătească taxe la stat, în loc să primească ajutor de șomaj. În aceste condiții, vorbim de o decizie politică și asta nu mai este treaba Parchetului. Dacă Parchetul va demonstra că dumneavoastră ați luat o Cola, eu votez pentru ce ni se cere. Dar reamintesc că acea ordonanță a fost votată la rândul ei de Parlament printr-o lege de adoptare a ordonanțelor și a fost promulgată de președintele de atunci, Traian Băsescu.

Deci unde este greșeala? A greșit Parlamentul? A greșit președintele? Sau ne întoarcem la foloase nemateriale sub formă de voturi?

Stimați colegi,

Suntem politicieni și luptăm și noi, toți, indiferent de culoarea politică, să obținem voturi și pentru asta trebuie să facem fapte bune, nu să gândim ca niște contabili. Trebuie să gândim ca niște politicieni. Iar dacă printr-o decizie luată acum 7-8 ani... Cred că s-a procedat corect, dovadă că Parlamentul de atunci, din care eu nu făceam parte, a votat-o, dovadă că domnul președinte, care nu cred că-l iubea pe Varujan Vosganian sau pe prim-ministrul de atunci, a promulgat-o fără probleme.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Da, sigur, imediat, domnule senator, nicio problemă. Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnule senator Vosganian, microfonul central.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să mă adresez, deosebit de prietenește, domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii în anul 2009.

## Domnule ministru,

Nu știu dacă știți, dar la Ministerul Economiei există o scrisoare de-a dumneavoastră în care se solicită susținerea pentru producția de îngrășăminte chimice.

Dacă doriți, eu o pun la dispoziție, ca să vedeți și dumneavoastră că, într-un fel sau altul, ați fost și dumneavoastră parte a acestei uriașe „conspirații” de a susține 9.000 de oameni în zone monoindustriale.

De aceea, vă rog eu, aveți timp până mâine să vă mai gândiți o dată atunci când spuneți lucrurile astea și, vă rog eu, eliberați-vă de teamă!

Oameni ca noi, care au albit în politică, trebuie să dăm exemplu că suntem oameni curajoși. Asta în ce privește ceea ce ați spus dumneavoastră.

Stimați colegi,

Sigur că noi putem să citim toate dosarele.

Am să vă rog mâine, stimate coleg de la Comisia juridică, să prezentați plenului procesul-verbal de primire a dosarelor în 2013 și procesul-verbal de primire a dosarelor în 2015, ca să vedem câte dosare ați primit în 2013 și ce numere de înregistrare aveau și ce dosare ați primit în 2015, ca să

vedem dacă sunt, într-adevăr, 13 în plus. Eu știu sigur că nu e adevărat, dar, mă rog...

Însă, stimați colegi, nu e suficient să spui că-s 13 dosare. Este ca și cum ai spune că, dacă o bibliotecă are 100 de cărți și alta are 113 cărți, înseamnă că biblioteca cu 113 cărți vorbește mai mult despre indienii din Amazon decât cea care are 100 de cărți.

Ce contează este referatul. Referatul este cel care sintetizează punctul de vedere al Parchetului. Și, vă rog să mă credeți, la PR-ul pe care-l are Parchetul General, dacă exista atâtica, ceva nou, ați fi fost inundați pe televiziuni și pe agențiile de presă în legătură cu această chestiune.

De aceea, stimați colegi, eu rog – și mă asociez aici și domnului Sârbu –, eu rog să se ia cele două referate, pentru că în referate sunt trecute faptele. În dosare sunt audierile.

Într-adevăr, Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat, dar Călin Popescu-Tăriceanu, așa cum a spus-o și aici, nu a spus nicio clipă că eu aș fi vinovat de ceva, dar... că există, așa cum domnul senator Severin, domnul senator Grapă au spus aici, la microfon, în 2013, că au studiat o parte din dosare, dar nu aveau nicio legătură cu mine.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Îmi pare sincer rău că domnul Vosganian nu a înțeles ceea ce am spus eu. Sigur, nu mai repet, pentru că ceilalți colegi au înțeles. Dar a vorbit aici de o scrisoare pe care eu aș fi adresat-o nu știu cui... Nu există nicio scrisoare. Alt ministru a adresat-o. Nu-i pronunț numele, că nu-i cazul.

Doi. Sunt stenogramele pe care le-ați văzut și dumneavoastră în presă – și presa le știe, și le știu și procurorii –, când eram acuzat de unii dintre colegii noștri că nu vreau să semnez ordonanța, pe care nu am semnat-o. Pentru un motiv simplu. Nu că nu aș fi vrut să încurajez producția de îngrășăminte chimice românească. Nu că nu aș fi vrut să ajut – știu bine ce situație era atunci, cu grevele, cu 6.000 de oameni, cu câți oameni rămâneau în stradă... Nu, fiindcă am fost la Bruxelles și mi s-a spus că e ajutor de stat și că, în niciun caz, să nu fac acest gest, să semnez ordonanța.

Am fost sunat, e adevărat, de mulți colegi. Sunt acolo în stenogramă. Unii m-au și amenințat, m-au făcut nenorocit. Se văd. Sunt lucruri care...

Îmi pare rău că ați adus în discuție numele meu în acest sens. Nu vă ajută, fiindcă nu am făcut parte la lucrul ăsta.

Când eu am ajuns la minister, lucrurile erau mai întârziate și, după aceea, sigur, am plecat, că am stat nouă luni. În cele nouă luni de zile... E adevărat, cei care au spus-o cu gurița lor, pe telefon – și sunt înregistrați –, m-au înjurat, m-au făcut nenorocit: „nu vrea nenorocitul ăla de Sârbu, dar vorbim noi cu...”. Nu spun, iarăși, nume, cu cine a spus că vorbesc, că sunt acolo. Nu vreau să acuz, nu am venit astăzi cu ideea de a face vreun reproș cuiva, ci tocmai în ideea de a se face dreptate.

Sunt în plus sau nu sunt în plus aceste dosare? Puteam să vin la început să cerem vot, să mergem pe raport. Nu am făcut lucrul ăsta, dar să mă aduceți pe mine în discuție într-o cauză... Eu am mai fost adus în discuție într-o cauză în care nu am avut nimic de făcut, numai că cineva a amintit numele meu.

Se mai întâmplă. Trecem și prin asta, dar, până la urmă, nu noi, Senatul, decidem vinovăția cuiva. Noi facem o încuviințare. În rest, instanța e cea care decide. Nu noi, până

la urmă, nu noi, cei mai mulți de aici, am tot clamat statul de drept, justiția și celelalte.

Doamnelor și domnilor senatori, Nu mai sunt intervenții. Închid dezbaterile generale.

Vreau să vă spun că astăzi, în conformitate cu toate procedurile noastre, am încheiat dezbaterile, prezentarea rapoartelor, dezbaterile, intervențiile. Tot ca urmare a unei hotărâri pe care am luat-o împreună, am decis că mâine – înainte de vot, în mod excepțional, fiind o procedură excepțională – va mai avea dreptul să vorbească un timp rezonabil, bineînțeles, domnul senator Vosganian, care și-a prezentat această opțiune.

Să înțeleagă lumea foarte clar că mâine nu mai reluăm dezbaterile. Dezbaterile s-au închis aici.

Pledoaria finală la care are dreptul... Intervenția, că noi nu suntem în justiție aici, că folosiți și dumneavoastră cuvinte și mă contaminați și pe mine, deci intervenția finală o are domnul senator Varujan Vosganian, când o aducem la vot.

Sigur, același regim i se va aplica mâine și domnului coleg Ariton. Va întreba pe cel care conduce ședința... Eu voi întreba: „Doriți să interveniți?”, ca să fie egalitate de tratament, da?

Practic, dacă vom menține această procedură de vot, cutumiar, vom lăsa posibilitatea să intervină și asupra votului, să fie chiar în momentul când sunt toți cei care votează în sală. Dar dezbaterile generale, solicitările, întrebările și așa mai departe s-au produs astăzi, aproape 45 de minute sau mai bine de 45 de minute.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am încheiat acest punct al ordinii de zi.

Trecem mai... Mâine, la ora 11.00, votul pentru această...

Domnule senator Boboc, microfonul central sau microfonul 2, care doriți Domnia Voastră.

Microfonul central, președintele Comisiei juridice.

formulăm un punct de vedere după cum am considerat fiecare, dar nici Comisia juridică și nici măcar plenul Senatului nu dau verdicte, nu dau descărcări de vinovăție sau de nevinovăție, certificate. Toate lucrurile astea trebuie să se întâmple în fața instanțelor. Teoria că un vot în Senat, cu avizul sau fără al Comisiei juridice, ar închide acest subiect e o teorie greșită. Faza în care se află astăzi acest dosar este o fază care nu se încheie, pentru că, dacă urmărirea penală nu a început, ea nici nu încetează, decât după ce începe. Se află azi într-o altă stare. Sigur că fiecare dintre noi vom vota, este asta o parte din procedură, vom vota după cum considerăm.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că nu-i un subiect comod, e o situație delicată prin care am trecut și, probabil, vom mai trece.

În legătură cu modul în care Comisia juridică a lucrat și va lucra și de aici încolo, doar vreau să discut, nu vreau să intru pe fondul problemei. Acolo, fiecare are punctul lui de vedere, sigur, argumentat.

Încep prin a vă spune că în Comisia juridică, unde suntem doar 11 colegi, au avut loc dezbateri. Dovadă stă un singur lucru: votul nu a fost unul în unanimitate, ci a fost un vot majoritar, în sensul unui raport, pe care să vi-l prezentăm, un raport care să susțină ideea de începere a urmăririi penale.

Am auzit colegi, aici, care spuneau că au vrut să studieze... Păi, să știți că la Comisia juridică dosarele au un anumit regim și sunt acolo, dar ele pot fi studiate de cei care au dreptul s-o facă. Referatul este unul pe care vi-l putem pune la dispoziție. Nu-i azi o procedură prin care... și poate ne gândim la Biroul permanent să facem lucru acesta. De aici încolo, referatele să fie înmânate, măcar înainte de plen, tuturor senatorilor, e o idee pe care vă rog s-o analizăm împreună, și oricine poate studia. Până mâine, la vot, la Comisia juridică toți cei care pot să verifice, să se uite, să-și facă o idee în dosare sunt invitați. Mâine vă promit că informez câți colegi au venit, colegi care astăzi – mă scuzați – fac teoria chibritului. Dar vă spun sincer că mâine am să vă informez și am să consemnez, nu nominal, ci ca număr doar, câți colegi au avut curiozitatea să vadă, cu adevărat, acele dosare.

Nu discut despre cantitate. Dați mai multe, dar nu contează că sunt mai puține sau mai multe dosare. Numărul, nu volumul a fost studiat în Comisia juridică. Am încercat să

## Domnule senator,

Încă o dată, vă repet, mâine dumneavoastră nu sunteți..., ați fost astăzi pregătiți, ați avut intervenții, ați prezentat raportul, inclusiv intervenția dumneavoastră, mâine avem intervenția domnului senator. Deci încă o dată, eu nu mai vreau să repet niște lucruri pe care le-am spus, le spun cu foarte mare eleganță, ca să nu... v-am spus. În momentul în care fiecare ne-am așezat în această bancă, fiecare am depus un jurământ și suntem până ieșim din acest Parlament, din acest mandat, sub acest jurământ, e tautologic, ca să vorbesc cu termeni literari... Deci noi suntem sub jurământ și inclusiv colegii din comisie. Deci ce se spune se spune conform conștiinței și conform angajamentului față de respectarea unor principii fundamentale.

## Domnule președinte,

Nu am solicitat o intervenție pentru mâine. Mai devreme un coleg a solicitat pentru mâine să prezentăm niște documente și am spus că, da, vom fi pregătiți. Nu am solicitat o intervenție. Dacă va fi cazul, sigur că...

Intervenția dumneavoastră a fost foarte corectă, spunând că acestea se găsesc la comisie și ați invitat colegii care doresc să voteze mâine... mai informați să poată să aibă acces la aceste lucruri.

Probleme de procedură, doamna senator Anghel. Poftiți, doamnă, microfonul 2.

Procedură, domnule președinte de ședință.

Astăzi sunteți președinte de ședință. Mâine s-ar putea să nu mai fiți președinte de ședință. Mâine președintele de ședință sau președintele Senatului va putea hotărî, că Senatul hotărăște, cu vot majoritar, ce face mâine. Prin urmare, vă rog, limitați-vă la ceea ce facem astăzi. Mâine s-ar putea să fie altcineva pe scaunul acela.

Cu respect.

Doamnă, ați spus un adevăr filozofic pentru care eu trăiesc. Toți suntem efemeri în funcțiile pe care le avem. Poate să se termine foarte repede, nu vă contestă nimeni acest lucru, sigur că da. Dar, în ceea ce privește procedura, vă spun foarte clar că se va desfășura, indiferent cine va conduce ședința, ca atare. Sigur, dacă plenul va solicita altceva, asta e cu totul altceva, pentru că e suveran.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Doamnelor și domnilor senatori,

Din partea Guvernului este domnul secretar de stat... Nu. Din partea Guvernului este domnul Gyerkó László, Consiliul Concurenței, da? Ce calitate aveți acolo, domnule...

**Domnul Gyerkό László** _– consilier de concurență în cadrul Consiliului Concurenței_ **:**

...Consiliului Concurenței, secretar de stat.

Poftiți, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de modificarea cadrului legislativ privind ajutorul de stat la nivelul național.

Din 2012, Comisia Europeană a lansat o amplă modificare și modernizare a ajutorului de stat, ca urmare și noi dorim să reglementăm la nivel legislativ, național, aceste aspecte. Dorința este pentru a răspunde actualelor realități procedurale și legislative existente în acest domeniu.

Sunt trei obiecte principale: creșterea gradului de eficiență a ajutoarelor exceptate, îmbunătățirea relației dintre Comisia Europeană și statele membre și transparență și control în domeniul ajutorului de stat.

Vă mulțumesc.

Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă sunt? Dacă nu sunt...

Doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedura de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, este cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Și, pentru că am acceptat în mod excepțional să-l supunem la vot astăzi, doamnelor și domnilor...

,

Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 1 al ordinii de zi, de fapt ar fi 2, dar ca să nu ne încurcăm spunem punctul 1. Acesta a fost introdus înainte, am spus eu, 1a.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului euro-mediteranean în domeniul aviației dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, semnat la Luxembourg la 10 iunie 2013.

Îl invit la microfon pentru a susține punctul de vedere al Guvernului pe domnul Titea Dragoș, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Microfonul 9.

## **Domnul Virgil Dragoș Titea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Belacurencu, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Serviciile aeriene dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statul Israel sunt efectuate, în prezent, în temeiul acordurilor bilaterale încheiate, individual, de fiecare stat membru al Uniunii Europene și Statul Israel și al Acordului dintre Uniunea Europeană și Statul Israel privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, încheiat la data de 9 decembrie 2008. În prezent, trei transportatori aerieni, unul din România, unul din Israel și unul din Ungaria, operează servicii aeriene între cele două state.

Acordul este un acord global, care va înlocui acordurile bilaterale existente încheiate între statele membre UE și Israel.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei de politică externă, da? Transporturi, pardon! Comisia pentru transporturi. Domnul senator Fifor! Comisia pentru transporturi! Un vicepreședinte, un secretar.

După pauză!

Ce pauză?

Un domn secretar!? Cineva din conducerea Comisiei pentru transporturi!?

Constantinescu era acolo.

Constantinescu este acum domnul... Mai sunteți? Nu. E chestor, ditamai chestor.

Un alt membru al comisiei.

Mâine e votul!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A, dar nu, hai, gata, începem ședința. Mi-am adus aminte. Păi, ce nevoie?! Nu votăm mâine?! Mâine votăm. Sănătate!

Dați-i drumul.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Suntem 43? Să nu...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu contează, măi, că votăm mâine. Ce vorbești?!

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Păi, da, dar avem nevoie de 43.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Pentru ce?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

A! Bun. E în regulă. Gata.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ai uitat. Ca mine. Continuare...

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

E microfonul deschis...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Trebuie un secretar sau un vicepreședinte. Ce vrei să fac?

După pauză, la ora 15.00, ceasul meu arată fără...

La ora 15.00 reluăm lucrările, după pauză, cu acest proiect de lege.

Mulțumesc.

PAUZĂ

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnilor secretari, Doamnelor și domnilor senatori... Citiți, vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Iar citesc?

Nu... Noi nu avem..., avem nevoie de 43. Suntem în cvorum de dimineață, dar mi-e că nu putem să votăm...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, asta am și vrut, să fie microfonul deschis, să dăm lucrurile pe față.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Ești mult prea transparent.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da...

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm la Proiectul de lege privind ratificarea Acordului... Nu.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Administratorii de fonduri, investiții alternative. Punctul 1.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Continuare.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Da.

Prezentarea raportului. Vă rog. Da. A venit și domnul senator. Aveți cuvântul. Domnul senator Fifor, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 ianuarie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții în legătură cu proiectul de lege supus atenției dumneavoastră?

Cine dorește să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni să ia cuvântul. Închid dezbaterile generale.

Merge pentru mâine la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul 2, Proiectul de lege privind acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.1023(26) din 2 decembrie 2009, precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009, adoptate de Comitetul de Siguranță Maritimă al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția MSC.359(92) din 21 iunie 2013.

Dau cuvântul...

Deci proiectul de lege este însoțit de un raport al Comisiei pentru transporturi și energie. Raportul este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiator este Ministerul Transporturilor.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Titea, microfonul 9, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul are ca obiect acceptarea Codului din 2009 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), precum și a amendamentelor la Codul MODU 2009, din perspectiva necesității alinierii cadrului legal național la normele și exigențele internaționale în materie, stabilite la nivelul Organizației Maritime Internaționale.

Mulțumesc frumos.

Domnul președinte Fifor, microfonul 7, din partea Comisiei pentru transporturi.

Mulțumesc.

În ședința din 27.01.2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În conformitate cu Constituția României, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Cine dorește să intervină? Nu sunt dezbateri generale. Închid dezbaterile generale. Raportul merge la vot.

Punctul următor, punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții în vederea acoperirii contribuției bugetului de stat la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), semnat la București la 24 decembrie 2013, și a amendamentului convenit prin Contractul de finanțare amendat și reconfirmat, semnat la București la 16 mai 2014, la Contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, în vederea acoperirii contribuției bugetului de stat la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), semnat la București la 24 decembrie 2013.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care are un raport de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Inițiatori sunt MADR și Ministerul Finanțelor Publice. Îi dau cuvântul domnului Valentin Ionescu, secretar de stat... Nu.

Domnul György Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului. **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea Contractului de finanțare dintre România și BEI în vederea acoperirii contribuției bugetului de stat la PNDR.

Valoarea împrumutului este de 300 de milioane de euro. Este dat pe o perioadă de 15 ani la o dobândă foarte avantajoasă.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Proiectul de lege merge, mâine, la vot final, noi fiind Cameră decizională.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA în vederea achiziționării de autoturisme.

Comisia sesizată în fond... Sunt două comisii, Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, care au raport comun. Raportul este de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.

Dau cuvântul domnului György Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 19/2014 stabilește posibilitatea acordării de despăgubiri persoanelor fizice care, până la data de 15 februarie 1992, au constituit depozite la CEC pentru achiziționarea de autoturisme și, după 22 decembrie 1989, le-au transferat în conturi la BRD și care nu pot prezenta documente doveditoare care să ateste data constituirii depozitului la CEC.

Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul Comisiei juridice, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele din 17 și 22 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat acest proiect de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență și, de asemenea, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil acest proiect.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Deschid dezbaterile generale, vă rog, înscrieri la cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori.

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru sesiunea de vot de mâine.

Mulțumesc.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949, referitor la adoptarea unui semn distinctiv adițional (Protocolul III), adoptat la Geneva la 8 decembrie 2005.

Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Raportul este de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Inițiatori sunt MApN și Ministerul Afacerilor Externe.

Îl rog pe domnul secretar de stat Radu Podgorean, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege vizează protocolul care aduce ca noutate adăugarea, pe lângă Crucea Roșie și Semiluna Roșie, ca semne ale organizației, a Cristalului Roșu. Aceasta este, de fapt, esența protocolului.

Sprijinim această modificare prin protocol. Vă rugăm să dați un vot pozitiv.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, vă rog, din partea Comisiei juridice, să prezentați raportul. Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și Comisia pentru politică externă au acordat avize favorabile.

În consecință, în data de 3 februarie 2015, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au stabilit, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere.

## Vă mulțumesc.

Am o întrebare către domnul secretar de stat, care a izvorât dintr-o întrebare a unui coleg de-al meu: ce înseamnă „cristal roșu”? Semiluna și crucea roșie știm.

Intenția a fost tocmai aceea de a găsi un simbol care să nu posede o conotație religioasă sau politică. Deci e un poliedru.

Dar sunt toate trei, nu e numai...

Toate trei. Rămân toate trei.

Am înțeles. Am înțeles. Profund. Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Este domnul ministru Corlățean... Microfonul 4. O să ne spună și câte colțuri are...

Cristalul!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, sunt un modest membru al Senatului României.

Aș avea o scurtă intervenție. Dumneavoastră deja ați luat jumătate din substanța intervenției. Vreau doar să semnalez colegilor că avem de-a face cu un instrument juridic internațional extrem de interesant, pentru că acest Protocol adițional la Convențiile de la Geneva din 1949 în domeniul dreptului internațional umanitar aduce, efectiv, după atâtea decenii, un element de noutate, izvorât dintr-o necesitate practică.

În perioada de conflicte, de intervenții mai speciale, în funcție de orientarea combatanților, au fost situații în care semnele cunoscute, consacrate prin celelalte convenții – fie Crucea Roșie, fie Semiluna Roșie –, au avut dificultăți în a pătrunde în teren în aceste misiuni umanitare.

Din rațiuni de necesitate s-a căutat și, printr-un efort internațional, în 2005, s-a găsit acest consens internațional, introducerea unui element suplimentar distinct, acest Cristal Roșu, care nu elimină, subliniez, nici Crucea Roșie, nici Semiluna Roșie, care rămân în continuare să fie folosite în misiunile umanitare medicale.

Este un simbol, așa cum s-a spus, care nu are o apartenență politică, o semnificație politică, ideologică sau religioasă, deci este considerat că va fi mai ușor acceptat în situațiile de criză, de conflict, pentru a permite intrarea în teren a misiunilor umanitare.

Sugestia mea este să susținem ratificarea acestui protocol.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale și transmit proiectul pentru votul final de mâine.

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, cu raport de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Inițiator este Ministerul Afacerilor Interne.

Participă doamna chestor Irina Alexe, microfonul 8, pe care o rog să prezinte proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această ordonanță emisă în temeiul legii de abilitare a fost asigurat contextul..., cadrul normativ necesar aplicării efective a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cunoscut sub denumirea de Regulamentul Dublin, și, de asemenea, a unui alt regulament, Regulamentul „Eurodac”.

Principalele modificări aduse Legii nr. 122/2006 prin ordonanța supusă astăzi dezbaterii și aprobării vizează participarea cu experți din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări la constituirea echipelor de sprijin pentru azil, precum și la orice alte activități organizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil.

De asemenea, se reglementează obligația pentru Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, de a întocmi și revizui Planul de acțiune în vederea gestionării situațiilor de criză apărute în funcționarea sistemului de azil din România, în conformitate cu Regulamentul Dublin.

De asemenea, sunt reglementate condițiile în care se realizează interviul individual al solicitantului de protecție internațională și sunt reglementate în mod similar dispoziții din Legea nr. 122/2006.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Federovici, din partea Comisiei juridice, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

Pentru acest proiect de lege, Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil, cu observații și propuneri care au fost avute în vedere de Guvern anterior depunerii proiectului de lege la Parlament.

Comisia pentru egalitatea de șanse a avizat favorabil propunerea legislativă.

În data de 17 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Intervenții ale doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și voi transmite acest proiect de lege, care are caracter ordinar, pentru votul final de mâine.

Continuăm cu punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raportul este de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Inițiatori sunt Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției.

Dau cuvântul doamnei chestor Irina Alexe ca să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Doamnă, microfonul 8, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de act normativ se propune aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014, emisă tot în temeiul legii de abilitare, pentru simplificarea procedurii prevăzute la alin. (3) al art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul simplificării procedurii de sesizare a instanței judecătorești în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei munci în folosul comunității.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, Comisia juridică, vă rog. Microfonul 7.

În ședința din data de 9 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnul senator Pașcan, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Vă spun din capul locului că susținem acest proiect legislativ. Este un proiect necesar, solicitat implicit de asociațiile primarilor din întreaga țară, însă eu cred că nu este suficient să simplificăm procedura. Pentru cei care nu știu, până acum, li se imputau primarilor de către Curtea de Conturi neexecutările și neîncasarea unor bani la bugetele locale pentru cei care nu-și puteau plăti contravențiile. Procedura era extrem de complicată. Unii dintre cei în cauză nu puteau fi executați, pentru că nu avea ce bunuri să le fie executate.

Procedura se simplifică acum, dar nu ajutăm primăriile. Câtă vreme, cel puțin în situația primăriilor de comune, nu au compartimentele necesare să poată urmări aceste executări, ele vor genera, sigur, mai multe procese. Mai ales în comunitățile sărace, unde sunt mai dese astfel de sancțiuni contravenționale și care nu pot fi onorate, ele trebuie transformate în muncă în folosul comunității, dar nu au serviciile competente și nu pot face angajări, fiind blocate posturile în administrația publică locală.

Prin urmare, în opinia mea, este bun și susținem acest act normativ, dar el trebuie corelat în continuare cu a debloca,

mai ales pentru zonele rurale, pentru primăriile de comune, acele posturi necesare, cel puțin un jurist care să poată urmări, să poată înainta către instanțele de judecată executările pentru cei în cauză și, mai apoi, să poată urmări, cu un compartiment de specialitate, munca în folosul comunității a celor în cauză.

Mulțumesc.

Alte solicitări de luare de cuvânt?

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale, transmit proiectul de lege pentru votul final de mâine.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 406/18 iunie 2012, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raportul este de respingere. Legea are caracter organic.

Sunt mai mulți inițiatori și întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul.

Dacă nu dorește, în ceea ce privește părțile vizate, avem Ministerul Justiției și Ministerul pentru Societatea Informațională.

Dau cuvântul... Cui dau cuvântul?

Doamnei secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, Ionela Dobrică, microfonul 8.

## Bună ziua!

Dat fiind contextul în care ne aflăm, acela al Deciziei Curții Constituționale nr. 440/2014, considerăm că prezenta inițiativă nu mai are obiect și susținem raportul de respingere pe care l-a întocmit comisia.

Mulțumim.

Mulțumim.

Doamna senator Federovici, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri, în data de 28 mai 2014.

Guvernul, prin punctul său de vedere transmis în data de 31 octombrie 2014, nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât aceasta a rămas fără obiect de reglementare.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în data de 29.09.2014, a acordat un aviz negativ. În ședința din 9 decembrie 2014, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au constatat că propunerea legislativă a rămas fără obiect de reglementare și au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Din partea doamnelor și domnilor senatori sunt intervenții la dezbaterile generale?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și transmit propunerea legislativă pentru votul final de mâine.

Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților.

Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului. Raportul este de admitere.

Inițiatori, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Energiei, domnul Mihai Albulescu, microfonul 9, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare, în vederea eliminării interdicției referitoare la dreptul operatorilor economici la care statul român ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor de a participa la cumpărarea de acțiuni în condițiile legislației din domeniul privatizării.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susține prezentul act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Vegh, vicepreședintele Comisiei pentru privatizare, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Intervențiile au ca scop eliminarea interdicției referitoare la dreptul operatorilor economici la care statul ori o autoritate a administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor de a participa la cumpărarea de acțiuni în condițiile legislației în domeniul privatizării.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avizează favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru privatizare supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Caracterul legii este ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închei dezbaterile generale și transmit raportul pentru sesiunea de vot de mâine.

Punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul agriculturii.

Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură. Raportul este de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter ordinar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, microfonul... Nu. Nu e prezent. Îi dau... Îi ofer...

A venit? A venit domnul Turtoi? A sosit domnul Turtoi, a intrat pe ușă, se pregătește, se apropie...

E Uțiu!

Nu-i Turtoi? Nu-l cheamă... domnul Turtoi?

Ioan Uțiu!

Aflu că nu este domnul Turtoi, este domnul Ioan Uțiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a fost sesizată în fond de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiect de reglementare. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea următoarelor acte normative: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2013 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014.

Guvernul susține acest proiect de lege pentru modificarea ordonanțelor de urgență.

Mulțumim foarte mult. Explicații profunde.

Microfonul 6, domnul senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe a avizat favorabil proiectul de lege.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport.

În data de 3 decembrie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Înscrieri la cuvânt?

Da. Domnul senator Teiu Păunescu. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am să fac referire în intervenția mea numai la pct. III al prezentei ordonanțe, care se referă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2013, adică la fondurile mutuale.

Vreau să atrag atenția inițiatorului, adică reprezentantului Guvernului, pentru ca această ordonanță și aceste fonduri mutuale să funcționeze, să nu ajungă exact ca și camerele agricole, trebuie să se țină cont obligatoriu de trei aspecte, care nu sunt cuprinse în prezenta reglementare:

1. Trebuie să înființăm un singur fond mutual, nu trei sau cinci, cât avem în vedere acum, pentru ca să fie puternic, să poată funcționa. Acest model este adoptat și de legislația franceză, care a stat la baza modificărilor pe care le-au făcut în această ordonanță.

2. Vă rog frumos să rețineți că, la ora actuală, nu este obligatorie participarea cu bani, contribuția membrilor care fac parte din aceste fonduri.

Propun și solicit contribuție obligatorie din partea membrilor, altfel nu vor funcționa aceste fonduri. Contribuția, după părerea mea, trebuie să fie între 5 și 10 euro. Având în vedere că subvenția de la stat este cuprinsă în jurul a 150–160 de euro, se poate foarte ușor găsi o modalitate prin care să obligăm producătorul agricol, fermierii să plătească această contribuție.

3. În nicio țară din Europa unde funcționează fonduri europene nu este recunoscută starea de calamitate prin hotărâre de guvern. Trebuie să renunțăm, să renunțe, în viitor, cel care va face corecții la această lege la această obligativitate și să facem așa cum fac și celelalte state, să lăsăm această recunoaștere, confirmarea stării de calamitate, în seama comitetului director al fondului mutual.

Dacă vom ține cont de cele trei aspecte ridicate de mine, cred că fondurile mutuale vor funcționa și vor fi de un real ajutor fermierilor. Pentru acest lucru, cred că trebuie să fie luată chiar și o decizie politică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea, foarte pe scurt, să aduc în atenția plenului Senatului două modificări aprobate de comisie. Ambele se referă la o nouă posibilitate care se creează în urma acestor amendamente în scopul implementării unor măsuri de stabilizare a veniturilor fermierilor sub forma unor compensații. Aceste compensații vor putea fi acordate în cazuri de scădere drastică a veniturilor fermierilor. Este o prevedere în regulamentul european. Și, prin aceste modificări, am extins prevederea legislației naționale, astfel încât în cazuri de... aproape de forță majoră, în cazuri de calamitate, în cazuri de epidemii, fermierii să beneficieze de această prevedere legală.

Și fac un apel la reprezentantul ministerului, aceste prevederi să fie negociate cu Comisia Europeană și incluse în Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru votul final de mâine.

Intrăm la punctul următor al ordinii de zi. Este vorba de punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale...

A, nu, pe acesta l-am discutat. 12. M-ai indus în eroare...

Este tot aceea?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

11, este altceva.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu, nu. Este altceva. Asta este cu... Zi așa, că este bine.

Am înțeles, gata. Dar tot cu fondurile...

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea – nu mă pricep decât la cultură, la agricultură... recunosc... – riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Raportul este de respingere. Propunerea legislativă are caracter organic.

Acum îmi dau seama..., are inițiator. Domnul Octavian Liviu Bumbu este prezent și-i dau cuvântul pentru a-și susține punctul de vedere.

Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deoarece în proiectul de lege precedent au fost cuprinse majoritatea prevederilor din această propunere, ea devine caducă de la sine.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, interesat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR, domnul secretar de stat Uțiu, da?!

Microfonul 8.

Uțiu Ioan.

Microfonul 8, vă rog să prezentați, la fel ca și data trecută, succint, punctul de vedere.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

Guvernul respinge această propunere pentru că era cuprinsă în proiectul anterior.

Mulțumesc.

Domnul senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, microfonul 6, vă rog, raportul comisiei.

În ședința din data de 3 decembrie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Motivarea a fost prezentată.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Vă rog, dacă sunt înscrieri? Nu sunt.

Închei dezbaterile generale și transmit proiectul legislativ pentru votul final de mâine.

- Punctul 12, Propunerea legislativă privind accesul la

- resursa de lemn pentru firmele mici și mijlocii.

- Avem procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură. Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori: mai mulți domni colegi.

Întreb dacă domnul Bereanu, de la microfonul 5, dorește să susțină.

Are cuvântul.

Domnul senator Bereanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vin cu o mare rugăminte la dumneavoastră astăzi, cu o propunere legislativă care are ca obiect de activitate reglementarea și facilitarea accesului la masa lemnoasă pentru firmele mici și mijlocii. Astfel încât se propune ca 20% din volumul masei lemnoase recoltate din pădurile proprietate publică a statului să facă obiectul licitațiilor numai pentru societățile mici și mijlocii care au un atestat de exploatare până la 10.000 de metri de masă lemnoasă.

Stimați colegi,

De ce am depus această lege? Cred că, în general, colegii care sunt pe zona de munte au avut, cu siguranță, intervenții de la întreprinderile mici și mijlocii, administratorii acestor societăți, și mai ales în mass-media s-a constatat o agresivitate a marilor procesatori din această industrie, astfel încât aceste societăți comerciale, de la an la an, de la lună la lună, și-au pierdut domeniul de activitate, și-au închis firmele, s-au pierdut locuri de muncă.

Cred că este o necesitate să venim în sprijinul acestor societăți comerciale, astfel încât acestea să-și poată menține locurile de muncă, să-și poată menține domeniul de activitate și cred eu că este bine-venit ca o cantitate de masă lemnoasă care se scoate la licitație să revină acestor întreprinderi mici și mijlocii.

Vreau să vin cu un argument viabil din județul Suceava. Vreau să vă aduc la cunoștință că un număr de aproximativ 200 de societăți comerciale cu peste 3.000 de angajați procesează o astfel de cantitate, până la 20% din masa lemnoasă scoasă la licitație, pe când un mare procesator, care are aproximativ 300 de angajați, procesează peste 2 milioane de... sau peste un milion și jumătate de metri cubi și, astfel, agresivitatea acestora în licitații îi face pe aceștia să-și piardă domeniul de activitate și locurile de muncă.

Și, bineînțeles, totodată, va afecta... și sunt afectate și autoritățile publice locale prin închiderea acestor societăți, mai ales în zonele defavorizate.

Vă mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului Ministerului Agriculturii, domnul..., Ministerului Mediului, pardon, domnul secretar de stat Dan Popescu.

Microfonul 9.

## **Domnul Dan Popescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative din următoarele motive:

Propunerea legislativă instituie restricționarea accesului unor operatori la resursele de materie primă, adică masă lemnoasă pe picior, vândute prin licitație sau negocieri din proprietatea publică a statului, în scopul asigurării accesului mai facil la această resursă al firmelor mici din mediul rural și constituie o discriminare sancționată de Legea concurenței nr. 21/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, introducerea unui criteriu de selectivitate pentru cumpărătorii masei lemnoase fiind de natură a asigura un avantaj economic din partea statului acestor cumpărători este susceptibilă de a avea caracterul unui ajutor de stat, cu toate consecințele care decurg din aceasta, în special, necesitatea de a implementa o schemă de ajutor de stat, cu respectarea legislației europene, dacă se obține decizia favorabilă de la Comisia Europeană.

De asemenea, vrem să vă aducem la cunoștință că, în prezent, se află în procedură parlamentară o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, care cuprinde măsuri de protejare a întreprinderilor mici și mijlocii autohtone, mult mai eficiente, prin:

– valorificarea masei lemnoase se va face doar de către firmele cu atestat;

– sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;

– restricționarea unor factori care conduc la comportament de monopol pe piața lemnului. Exemplificăm: un operator economic nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, calculat ca medie a ultimilor trei ani în baza actelor de punere în valoare.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură. Microfonul 6.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru mediu au avizat favorabil propunerea legislativă.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport.

În data de 29 septembrie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Saghian.

Au cuvântul, în ordine, domnul senator Calcan... Microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Nu aș fi luat cuvântul, dacă nu era vorba despre întreprinderi mici și mijlocii. Și eu cred că este o datorie a noastră să căutăm soluții și să sprijinim, pe cât posibil, dezvoltarea acestui segment extrem de important, întreprinderile mici și mijlocii.

Am ascultat cu atenție ceea ce a spus domnul secretar de stat. De altfel, citisem acest text, am crezut că vine cu, eventual, o versiune modificată sau extinsă. Nu. Este aceeași.

Și dați-mi voie să spun că cele trei teze, practic, pe care le-a prezentat Domnia Sa, eu nu cred că se susțin.

Acolo este vorba de o eventuală suspiciune că ar fi un ajutor de stat, ceea ce..., până la urmă, statul nu ajută cu nimic IMM-urile, nu le dă niște bani, nu le dă o facilitate fiscală.

O eventuală suspiciune că, poate, Consiliul Concurenței o să creadă că nu este în regulă, ceea ce, iarăși, nu este în regulă, adică ce treabă are Consiliul Concurenței cu faptul că, până la urmă, noi vrem să sprijinim IMM-urile?!

Și, mai mult, ne spune că există deja ceva într-un proiect de Cod fiscal care va fi ulterior. Opinia mea este că noi nu dăm un vot astăzi în funcție de ce ar putea să fie ulterior sau ce este în procesul legislativ. Când o să fie votul pe noul Cod silvic, o să fie vot, vom vedea atunci. Până în acel moment, noi avem, astăzi, o inițiativă legislativă pe care eu sunt convins că o vom vota cu toții și o vom susține, gândindu-ne, cred eu, până la urmă, la următorul aspect: o fi bine să avem doi, trei, patru, 10 giganți operatori, indiferent de zonă, sau o fi bine să avem 100, 1.000, 10.000 de mici operatori, IMM-uri, care să poată să se dezvolte?

Eu cred că vom susține cu toții această inițiativă. Mulțumesc.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă bucur că, pe zi ce trece, Parlamentul reușește să se transforme în altceva decât o remorcă a Guvernului. Ne-am recâștigat – și demonstrăm asta în fiecare zi – demnitatea pe care voiam să o demonstrăm de atâta vreme și, din păcate, n-o puteam face.

Comisia de specialitate demonstrează, analizând corespunzător această propunere legislativă, că este una benefică pentru acest domeniu.

Nu putem să lăsăm, în continuare, sectorul forestier al prelucrării lemnului pe mâna a două-trei monopoluri care au făcut numai rău acestei țări. Sunt zone din România în care, așa cum spunea și colegul meu de la PSD mai înainte, trăiesc din lemn și nu este normal să nu luăm în considerare interesele acestor întreprinderi mici și mijlocii care generează prosperitate în acele zone cu destul de mare greutate.

Aș fi dorit însă să-l întreb pe unul dintre inițiatori, prezent aici, dacă acest amendament, care presupune o creștere de la 5.000 de metri cubi de masă lemnoasă până la 10.000 de metri cubi, rămâne în domeniul de interes a ceea ce a propus inițiatorul. Și, dacă nu, eu știu, disturbă într-un fel interesul inițial al inițiatorului. Asta aș fi vrut să...

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea, în primul rând, să subliniez faptul că apreciez gestul colegilor și propunerea legislativă este una bine-venită.

Aș vrea însă să atrag atenția asupra unui fenomen deja generalizat. Și aș putea să spun că sunt, fără falsă modestie, un..., cunosc destul de bine fenomenul exploatării maselor lemnoase atât din pădurile statului, din proprietatea publică sau privată a statului și a autorităților locale, cât și din pădurile aflate în proprietatea composesoratelor.

Fenomenul despre care aș vrea să vorbesc este cel al transformării acestor firme mici și mijlocii în intermediari, în pioni puși în față, pioni care lucrează, practic, pentru marii procesatori. Și de ce îmi este frică? Că în acest act normativ, în această inițiativă, nu avem nicio pârghie prin care să împiedicăm ca anumite firme de aceste dimensiuni, firme mici și mijlocii, să se transforme în firme de exploatare care, a doua zi, au și vândut masa lemnoasă „pusă deoparte”, cu ghilimelele de rigoare, „pusă deoparte” pentru ei la marii industriași, la marii procesatori.

Aș vrea să le propun inițiatorilor ca în Camera Deputaților, eventual, să vină cu modificări la această inițiativă legislativă și să introducă pârghii prin care fac imposibilă această transbordare a masei lemnoase la marii industriași imediat după exploatare, să nu devină aceste firme, practic, niște pioni, niște intermediari pentru marii procesatori.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Popa, microfonul 2.

Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit, dacă această inițiativă, chiar dacă din punct de vedere economic, să zic, pe interese locale, are un sens, n-ar fi neconstituțională.

Din punctul meu de vedere, este neconstituțională pentru că încalcă libertatea economică, care este apărată de Constituția noastră. Libertatea asta economică nu poate să fie numai a unora împotriva celorlalți, pentru că, în momentul acela, avem de-a face cu protecționism, bașca ajutor de stat, bașca – și aici nu mai e deloc de nebăgat în seamă – încălcarea legislației europene.

Eu vreau să vă spun că problema există. Problema există în tăieri ilegale, în chelirea României, pădurilor din România, prin exportul nejustificat și fără limite în Asia, extracomunitar, extracomunitar!, la niște prețuri care, într-adevăr, fac ca mica industrie să moară, pentru că nimeni nu are posibilitatea să cumpere cantități foarte, foarte mari, așa cum se întâmplă în România.

Noi avem o problemă esențială cu pădurile noastre, care începe cu tăierile ilegale. Am instituit marea realizare a Guvernului că-ți ia numărul de la mașină, dacă... Actualmente, toate transporturile se fac cu căruța. Mii de căruțe transportă. Asta e realitatea României. Mii de căruțe transportă bușteni tăiați ilegal și nu se văd, pentru că nu au numere și nu se raportează, pentru că nu pot fi înregistrate. Astea sunt problemele.

Recunosc că în România, din cauza acestei inegalități dintre potența unor firme de a cumpăra cantități enorme și modul în care noi, noi – când spun noi, spun puterea – vindem cantități imense de bușteni, care se duc în Asia... Într-adevăr, această problemă trebuie de îndată rezolvată, dar în niciun caz prin modalitatea aceasta protecționistă, prin a stabili o cotă, ca pe vremuri, o cotă care să fie a unuia, cealaltă cotă – fiind vorba de procente – să fie acordată marilor concerne.

Încă o dată spun, nu asta e soluția. Îmi pare rău că trebuie să subliniez faptul ăsta, subliniez, este neconstituțional.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Dacă...

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

E cam liniște aici și mă gândeam că ar fi bine să destindem puțin spiritele.

În buna logică a ceea ce a spus dumnealui, păi, nu ar strica să propunem atunci ca și căruțele să fie înregistrate ca mașinile și să plătească și acestea taxă de drum, nu?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și rovinietă.

O nebunie!

Doamnă, nu mai putem să facem propuneri, pentru că raportul a fost închis.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, dau cuvântul domnului senator Bereanu, pentru o ultimă intervenție, microfonul 5.

## Stimați colegi,

Eu vreau, în primul rând, să le mulțumesc celor de la Comisia pentru agricultură și celor de la Comisia economică că au înțeles necesitatea inițiativei de a fi legiferată în Parlamentul României și au dat un raport de admitere, cu amendamente.

Eu nu sunt de acord cu ceea ce a spus Guvernul. Deci în Codul silvic nu este clar absolut nimic că poate fi susținută o astfel de reglementare, dar eu vreau să vă aduc la cunoștință următorul aspect: gândiți-vă că este un strigăt de disperare al celor care prelucrează masa lemnoasă, al celor mici și mijlocii, și ei sunt într-o competiție total neloială cu marii procesatori.

Gândiți-vă cum ar juca în Liga Campionilor Real Madrid sau Barcelona cu „Avântul Prăbușirea”. Deci există o reglementare pe un anumit palier. Nu-i împiedică nimeni pe cei din afara țării, dacă vor să vină, să liciteze pe acel segment de întreprinderi mici și mijlocii, astfel încât eu cred că și dumneavoastră trebuie să susțineți această lege și vă mulțumesc din suflet.

## Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Vom transmite, după închiderea dezbaterilor generale, propunerea legislativă pentru votul final de mâine.

În continuare, punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Dau cuvântul unui inițiator, domnul Bumbu Octavian. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere legislativă, considerăm noi, foarte importantă pentru sănătatea propriu-zisă a populației, precum și pentru sănătatea economică a investitorilor din agricultură.

Știm foarte bine că suntem, poate, singura țară din Uniunea Europeană unde activitatea agricolă nu este condiționată de o pregătire de specialitate.

Se aplică tehnologiile cu discernământ discutabil, cel puțin, de foarte multe ori. Efectul: avem peste 70% din localitățile țării infestate, la nivelul pânzei freatice, cu nitrați și nitriți, în special nitrați, de asemenea, produse agricole care conțin foarte multe substanțe nespecifice pentru alimentația umană, datorate aplicării îngrășămintelor chimice, tocmai fără cunoștințe de specialitate.

Nu contează neapărat cât administrăm, ci, mai important, când, cum și ce sortiment.

Propunerea legislativă se referă la faptul ca aceste îngrășăminte chimice să fie administrate numai pe baza unui program de fertilizare, care, la rândul lui, se bazează pe analiza agrochimică a solului.

Precizez că putem susține, din punct de vedere tehnic și profesional, această inițiativă la orice nivel. Mai puțin rezistăm în fața unor discuții subiective semidocte sau chiar „urechiste” și considerăm că este o lege extraordinar de importantă și fără să-i afecteze pe profesioniștii din agricultură.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul în continuare reprezentantului MADR, domnul Ioan Uțiu, secretar de stat. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează obligațiile deținătorilor de teren agricol, ale fermierilor, cu privire la condițiile în care pot fi administrate îngrășămintele chimice pe terenul agricol, având ca obiectiv protecția mediului împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, și implică deținerea de către fermieri a unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiilor, analizelor agrochimice ale solului, în cazul administrării îngrășămintelor chimice pe terenul agricol, având ca scop utilizarea echilibrată a îngrășămintelor chimice și reducerea poluării cu nitrați din surse agricole.

În concluzie, Guvernul susține Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2000 privind protecția mediului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau în continuare cuvântul pentru a prezenta raportul domnului senator Zisu, microfonul 7, președintele Comisiei pentru mediu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun la Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

În ședința din 2.09.2014, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții? Nu avem nicio intervenție.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Eu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Pereș, vă rog frumos. Nu v-am văzut aici, în stânga. Trebuia să-mi comunicați.

Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori, Domnule secretar de stat,

Propunerea legislativă susține o idee, susține, de fapt, o idee generoasă și reală cu privire la modul de gestionare și aplicare a îngrășămintelor chimice, în general, a celor pe bază de azot, care, utilizate în exces sau haotic, sigur, pot produce daune mediului, apelor subterane sau chiar celor de suprafață.

Din acest punct de vedere, considerăm că ar trebui un control cât mai real al folosirii îngrășămintelor chimice pentru a nu produce dezechilibre în mediul înconjurător.

Momentul însă în care apare această propunere nu este bine ales sau nu este, cel puțin, oportun acum, când fermierii, prin voința Partidului Social Democrat și prin legislația adoptată în urmă cu un an de zile..., am impus persoanelor fizice și juridice care folosesc inclusiv îngrășământul chimic, respectiv fermierilor și țăranilor, taxe și impozite cu duiumul.

A veni în acest moment și a impune alte condiții în plus, tehnice..., am înțeles aici că inițiatorul spunea că cei care lucrează în agricultură nu au o pregătire deosebită, dar pot să citească un plan de fertilizare și inclusiv să facă, dacă trebuie, gramajul îngrășămintelor aplicate.

Din acest punct de vedere, repet, a veni în acest moment și a impune alte condiții de cheltuieli financiare mi se pare a fi un lucru care nu poate fi acceptat.

Pe viitor însă, odată cu o posibilă relaxare fiscală, am putea să gândim, într-adevăr, o asemenea variantă. Propunerea poate fi reanalizată și chiar e funcțională. Având în vedere cele spuse, sigur că vom susține raportul de respingere al celor două comisii, contrar punctului de vedere favorabil al Guvernului Ponta.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții, da? Închei dezbaterile. Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În urmă cu relativ puțină vreme, noi am mai avut în dezbaterea Senatului o altă inițiativă legislativă aproximativ cu același conținut.

Nu pot să spun că am experiență de lucrat în agricultură, dar pot să spun, chimistă fiind, că știu ce înseamnă o analiză de sol și ce înseamnă să impui unor oameni, care și așa nu au suficiente resurse să-și lucreze puținul pământ pe care-l au, să impui o asemenea lege.

De aceea, eu nu am să susțin cu votul meu și sper să convingem cât mai mulți colegi să nu aprobăm o asemenea inițiativă legislativă, și regret că este o susținere din partea Guvernului pe această inițiativă.

Nu mai sunt intervenții.

Închid dezbaterile generale și transmit propunerea legislativă pentru...

A, domnul senator Bumbu are cuvântul în încheiere.

Am precizat că o putem susține, dar numai printr-o abordare tehnică și profesională.

Dacă sunt păreri subiective, categoric că nu vom avea niciun succes.

Din acest motiv a susținut-o și Ministerul Agriculturii, tocmai pentru că i-a dat o abordare și a tratat ca atare, profesional, această inițiativă. Dar vreau să vă informez încă o dată că sunt instituții ale statului în subordinea Ministerului Agriculturii, oficiile metodologice și agrochimice, coordonate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, care au capacitatea și care au făcut până acum și pot face până în orice moment toate analizele în ceea ce privește macroelementele și unele oligoelemente. Sunt pur și simplu operații de rutină, fără nicio problemă dificilă. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Pereș vrea să mai facă o mică intervenție și nu pot să-l refuz, că e cu ochii pe doamna senator Anghel, să nu cumva să ridice mâna să nu o văd – nefiind atent –, să primesc vreo observație.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule senator,

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră, sigur, există aceste instituții și știu că ele au existat și înainte de, hai să spunem, înainte de ’89, și funcționau efectiv, așa cum spuneți dumneavoastră sau cum doreați în această propunere legislativă, fiind finanțate, de fapt, de Ministerul Agriculturii. Ce doriți acum? Și Ministerul Agriculturii dorește, neavând bani, probabil, pentru asemenea – hai să spunem – necesitate, să arunce, de fapt, toată greutatea financiară pe spatele țăranilor și al fermierilor.

Eu cred că nu este bine ales momentul. Suntem amândoi tehnicieni și știm că, într-adevăr, e nevoie de așa ceva. Nu este momentul oportun pentru a-i mai împovăra încă o dată și pe acești mici fermieri cu asemenea cheltuieli financiare.

Am închis dezbaterile generale, doamnelor și domnilor senatori.

Proiectul de lege va fi dezbătut mâine.

Votăm!

Mâine votăm.

Votăm mâine, da. Mă scuzați!

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru mediu.

Raportul este de admitere, legea are caracter ordinar. Dau cuvântul doamnei secretar de stat în Ministerul Mediului, Anne Jugănaru.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul, doamnă.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice pentru stabilirea măsurilor de management pentru fiecare sit „Natura 2000” în parte.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține promovarea ordonanței din următoarele considerente: simplifică procedurile îndelungate de avizare interministerială a planurilor de management și a regulamentelor ariilor naturale protejate, care nu necesită structuri de administrare special constituite, și evită tergiversarea aprobării acestora, situație care ar putea conduce la neîndeplinirea obligațiilor asumate de România. De asemenea, conduce la clarificarea aspectelor privind măsurile de conservare stabilite de către administratori, custozii ariilor naturale protejate, în zonele de suprapunere a acestora și, de asemenea, la corelarea acestora cu cerințele Comisiei Europene.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Zisu, Comisia pentru mediu.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 22.09.2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Fără discuție, în favoarea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, însă eu vreau să profit de acest punct pentru a semnala reprezentantului ministerului și Guvernului o situație pe care o consider mai specială, vorbind, într-adevăr, de arii naturale protejate, de conservarea habitatelor naturale și așa mai departe. Și vorbesc acum în calitate de fost parlamentar de Brașov. Aflu de o situație care multora li se pare excepțională și gravă într-o arie protejată de o excepțională frumusețe, este vorba de zona Zărnești–Plaiul Foii–Piatra Craiului. Este un parc național protejat. În zona limitrofă, în imediata apropiere a acestui parc, se pare că se intenționează construirea unei exploatații de materiale de construcții, piatră, de către o firmă care a dobândit de la o altă firmă – nu cunosc numele, mă interesează prea puțin – licența de exploatare. Ce înseamnă acest lucru potrivit municipalității? Acest drum de acces și toate utilajele grele care se vor deplasa..., o astfel de exploatare în acea zonă ar arunca în aer, pur și simplu, această zonă extraordinar de frumoasă și protejată a României. Sunt mai multe instituții, din câte am fost informat, care au dat un aviz negativ, inclusiv de la nivelul Academiei Române. Nu poate nimeni nega, probabil, fiind vorba de un contract, de o licență, de un interes economic legitim, dar există niște reguli legate exact de ceea ce spune această ordonanță de urgență.

Vă semnalez această situație în ideea ca ministerul să se aplece cu mare atenție asupra subiectului pe care-l evoc, pentru ca aceste arii protejate, parcuri naționale superbe ale României, să fie cu adevărat protejate. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru votul final de mâine.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Comisia pentru mediu este sesizată în fond, are un raport de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Întreb dacă sunt reprezentanții inițiatorilor aici pentru a susține.

Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Anne Jugănaru, din Ministerul Mediului, minister vizat.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă prevede ca persoanele fizice sau juridice care dobândesc situri contaminate istoric să prezinte garanțiile că vor reconstitui ecologic siturile respective.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține prezenta propunere legislativă din următoarele considerente: direcțiile de specialitate din cadrul ministerului au în analiză identificarea de modalități pentru constituirea garanțiilor financiare și a mijloacelor necesare îndeplinirii obligațiilor de reconstrucție ecologică. Acestea vor face obiectul unui act normativ, care va putea fi consultat public pe site-ul ministerului, conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională.

Referitor la textul propus la alin. (6) art. 10, considerăm că textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului cuprinde reglementările necesare referitoare la stabilirea obligațiilor de mediu pentru titularii de activități în cazul în care sunt supuși unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau alte activități care implică schimbarea titularului activității.

Având în vedere cele enunțate, vă rugăm să respingeți promovarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat în Ministerul Mediului, Anne Jugănaru, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea regimului de arie naturală protejată pentru parcurile și grădinile ce dețin elemente sau bunuri de interes public major, de interes comunitar, socioeconomic și sociocultural, care vor dobândi statut de arie naturală protejată de interes național în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține prezenta propunere legislativă din următoarele considerente: din punctul de vedere al prevederilor legale în vigoare, propunerea nu poate fi acceptată, deoarece excedează domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007. Din expunerea de motive rezultă că inițiatorii au intenționat să combată tăierile ilegale ale arborilor din intravilanul localităților, lucrările de silvicultură făcând însă obiectul altei legi; reglementarea și administrarea regimului de protecție aplicabil parcurilor și grădinilor publice și private din intravilanul localităților fac obiectul Legii nr. 24/2007, cu modificările și completările ulterioare. Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Zisu, microfonul 7, să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

În ședința din 25.11.2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în cadrul dezbaterilor generale?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmit proiectul de lege pentru votul final de mâine.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Comisia pentru mediu e sesizată în fond. Raportul e de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Întreb: dintre inițiatori dorește să intervină cineva? Nu.

## Sunt intervenții?

Dau cuvântul domnului președinte Zisu, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 20 iulie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

În ședința din 25.11.2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Motoc, vă rog, în cadrul dezbaterilor generale pe care le-am deschis cu această ocazie, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o singură chestiune.

Acest caz este unul de reacție legislativă exagerată la o situație de fapt pe care am cunoscut-o cu toții, și anume aceea a tăierii unor copaci, tei, din municipiul Iași.

Cu toții suntem de acord că lucrurile nu au avut o evoluție bună acolo, însă de aici și până la a ajunge să transformi orice părculeț în zonă protejată de interes național este o cale destul de lungă.

Eu cred că, în primul rând, trebuie să mergem pe acea cale a sancționării sau a prevenirii, mai degrabă, a unor astfel de acte la nivelul consiliului local, care trebuie să aibă reacții corespunzătoare în situații de acest gen.

Deci nu se justifică în niciun fel apariția unor arii naturale protejate din acest motiv.

Mulțumesc.

În concluzie, vă rugăm să dispuneți aprobarea, prin lege, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2014, care aduce clarificările necesare în privința funcției de cantor.

Vă mulțumesc.

Domnul senator... Din partea inițiatorilor? Domnul senator Butnaru.

Vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Vă rog.

Mai sunt alte astfel de intervenții? Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ pentru a fi votat mâine. Punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2014 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru drepturile omului. Raportul este de admitere.

Legea are caracter ordinar.

Inițiatori, Secretariatul General al Guvernului și Secretariatul de Stat pentru Culte.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Opaschi. Microfonul 8.

Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Numai puțin, dacă îmi dați voie să mă afirm. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Începând cu data de 2 iulie 2014, ca urmare a controalelor Curții de Conturi efectuale la nivelul consiliilor județene, s-a constatat că s-au efectuat plăți fără bază legală de către consiliile județene pentru personalul neclerical încadrat în unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute.

Această situație a apărut în urma solicitării cultului mozaic de a introduce între funcțiile clericale: preoți, pastori, vestitori, imami și rabini și funcția de cantor. La elaborarea Legii nr. 284/2010 s-a ținut cont de solicitarea cultului mozaic, dar fără a se face precizarea că se aplică doar cultului mozaic. Confuzia a apărut întrucât la cultele creștine – ortodox, catolic, greco-catolic, reformat și luteran – funcția de cantor este funcție neclericală.

Din anul 2012, Secretariatul de Stat pentru Culte a solicitat Ministerului Muncii modificarea Legii nr. 284/2010 prin simpla introducere a unei note: „Funcția de cantor se aplică doar cultului mozaic.” Respectând acordurile cu Comisia Europeană și FMI-ul, s-a optat pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2001, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014, promovată în iulie 2014.

Prin acest act normativ, s-au adus clarificările necesare și s-au deblocat plățile pentru cele 18.951 de persoane neclericale.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 22 septembrie 2014 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Pașcan, microfonul central.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cu părere de rău pentru reprezentanții bisericii, în general, unii consideră biserica un subiect tabu de care nu este bine să te legi. De data aceasta, avem de-a face cu o mostră tipică de mită electorală. În 31 iulie, anul trecut, Guvernul brusc a descoperit că există o categorie socială care poate fi și „profesională”, care poate fi cumpărată lesnicios și a acordat această posibilitate ca, din bugetele locale, cantorii, cunoscuți regional ca dascăl, făt, țârcovnic și așa mai departe, să beneficieze de bani de la bugetul local.

Nu este în regulă, stimați colegi. Această măsură a venit să parafeze o altă suită de amnistii fiscale acordate diverselor categorii, odată cu „electorata”, odată cu „Prima mașină” și odată cu alte măsuri, a consimțit Guvernul Ponta să încerce să mai cumpere ceva și din biserică.

Din păcate pentru domnul Ponta, s-a demonstrat că prin bani de la buget nu se poate cumpăra și mântuirea, tocmai de aceea a pierdut și alegerile. Eu vă îndemn să privim cu mult realism situația României actuale, câtă vreme biserica, pe lângă latura sa metafizică și religioasă, are legătură și cu importante proprietăți și venituri proprii, cu donații care sunt nefiscalizate. Eu cred că are destule resurse să reușească, în acest moment greu pentru România, să-și plătească acești cantori.

Nu cred că este datoria bugetelor locale să o facă.

De aceea, vă îndemn să cumpătați cu justă măsură, să cumpăniți și să judecați dacă este normal ca, în situația în care noi nu avem bani și nu ne permitem să mărim alocațiile pentru copii, noi să plătim cantorii bisericești.

Vă mulțumesc.

Da. În sfârșit. Domnul senator Dobra. Eu nu am înțeles ce a vrut să spună...

## **Din sală:**

Va repeta, dacă vreți!

Așa, în paranteză, știam că în cultul mozaic nu există țârcovnici. Am înțeles că alta era... În sfârșit. Continuați, vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

E suficient să spunem că începând cu data de 1 iulie, ca urmare a controalelor Curții de Conturi la nivelul CJ-urilor, s-au constatat plăți fără bază legală. Asta cred că deja este suficient. Aici, timingul eu nu prea îl înțeleg, că, dacă de la 1 iulie s-a constatat, până atunci cum erau plătiți?

Ordonanța de urgență a Guvernului vine să spună ce spune, dar, până la urmă, eu întreb alt lucru, care ține de o decență, de un respect reciproc.

Consultări efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ, informații privind procesul general de consultare cu organizații guvernamentale – nu e cazul.

Consultări organizate cu autoritățile administrației publice locale – actul normativ nu se referă la acest subiect.

Păi, tocmai la acest subiect se referă, iar, în general, reacțiile din presă referitoare la aceste fapte chiar nu le vedeți, că a ajuns poporul să fie sătul de gesturile astea. Eu nu vreau să fac sperjururi și mai știe bunul Dumnezeu ce, dar hai să zicem că nu le cerem banii înapoi, dar un gest decent ar fi să n-o votăm și să lăsăm așa cu cantorii din biserici, că, vă garantez eu, nu vor rămâne părinții fără cântăreți. Au funcționat bine și până acum și pot funcționa și în continuare. 19.000 de oameni puși în cârca bugetelor locale din nou în toată țara asta. Cred că nu va ferici pe nimeni lucrul acesta, în afară de – eu știu? –, eventual, cantorii ăștia.

Mulțumesc din suflet.

## Da, mulțumesc.

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Trebuie să fiu consecvent cu poziția pe care am avut-o în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Nu am putut să fiu de acord cu această propunere. Nu sunt de acord nici aici, nici nu o să votez și vă spun că în cultele din care fac..., cultele neoprotestante, dacă ar fi să ceară lucrul ăsta, nu știu, cred că ar goli complet bugetele locale la câți oameni avem, pe lângă pastori, pe care îi comparăm cu preoții. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții... A! Domnul senator Titus Corlățean.

Microfonul 4.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întâmplător, cunosc câteva elemente legate de acest subiect și pot să vă confirm, foarte pe scurt, că este vorba, de fapt, de un demers și o solicitare mult mai veche, atât ale Federației Comunităților Evreiești din România, cât și ale cultului mozaic din România. Și pentru cultul mozaic acest cantor este echivalentul dascălului, e un personal extrem de important în cultul mozaic și știu că, atât în plan intern, dar și în plan internațional, în Israel, de exemplu, această ordonanță a fost salutată ca un gest care vine în sprijinul unei comunități evreiești din România care este redusă numeric și pentru care cultul și biserica reprezintă o modalitate de a duce mai departe identitatea.

Aceasta este motivul. Sunt și alte motive pentru care eu personal susțin adoptarea acestui act normativ.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Hașotti.

Mulțumesc.

Distinsul domn senator Hașotti. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

În primul rând, dați-mi voie să-l salut pe distinsul nostru oaspete, pe domnul Victor Opaschi.

O întrebare, ca să lămurim lucrurile. Această ordonanță se referă doar la solicitarea îndreptățită pe care a făcut-o cultul mozaic? Doar la aceasta? Și după aceea, eventual, continui. Îl rog pe domnul Opaschi să răspundă. Nu. Spuneți așa. Da.

Nu, nu, nu. Domnule senator...

Vă rog.

Formulați și după aceea o să...

Am formulat întrebarea. Domnul Opaschi a înțeles-o.

Domnul senator Opaschi..., domnul secretar de stat. Microfonul 8, vă rog.

Se referă nu doar la cultul mozaic, ci la cele 18.951 de persoane neclericale aparținând celor 18 culte legale din țara noastră.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Am înțeles și îi mulțumesc pentru răspuns.

Acum, este vorba de aproape 20.000 de noi bugetari. De acord?

Domnule senator, vă rog, nu intrați într-un dialog.

Este vorba de 20.000 de oameni care vor primi...

Așa a spus. Da.

...care vor primi un salariu de la autoritățile locale. Da? Indiferent care este..., că vine de la bugetul de stat sau de la autoritățile locale, aceștia sunt niște bani care sunt cheltuiți și care pot greva anumite cheltuieli ale autorităților locale, în speță. Și se poate să se asfalteze mai puțin, pot fi mai puține lucrări în interes obștesc, pentru că este vorba, până la urmă, de 20.000.

De ce nu se referă această ordonanță doar la îndreptățita solicitare a cultului mozaic, pentru că atunci nu ar fi niciun fel de problemă. Niciun fel de problemă. Dar dacă avem 20.000 de oameni care vor primi niște bani de la autoritățile locale, bani care pot fi folosiți și altfel, atunci avem o problemă.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru votul final de mâine.

Punctul 18, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Este prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul este de admitere.

Dau cuvântul domnului Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul Codrin Scutaru** – _secretar de stat în Ministerul_

_Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează îmbunătățirea cadrului legal pentru desfășurarea activității de mediere a forței de muncă în străinătate, precum și stabilirea unor măsuri de gestionare și coordonare a mobilității forței de muncă în străinătate și de prevenire și combatere a migrației ilegale, stabilirea domeniilor de aplicare a legii cu scopul de a clarifica aspectele ce țin de activitatea agenților de ocupare a forței de muncă în străinătate, protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate și controlul activității de ocupare a forței de muncă în străinătate.

Față de cele prezentate mai sus, susținem prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Cordoș, microfonul 7, Comisia pentru muncă, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, urmărindu-se prevenirea și combaterea migrației ilegale.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, Comisia pentru politică externă transmite avizul cu nr. 106, favorabil. Comisia pentru românii de pretutindeni transmite un aviz favorabil.

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, argumente regăsite și în expunerea de motive din ședința din 24 noiembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Poftiți, domnule senator, microfonul central. Domnul senator Badea.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Noi considerăm că această inițiativă este foarte bine-venită. Orice inițiativă legislativă care urmărește protejarea drepturilor cetățenilor români în străinătate sau, mai cu seamă, ale lucrătorilor români din afara granițelor țării trebuie votată de noi toți.

De asemenea, trebuie să trag un semnal de alarmă și către Ministerul Afacerilor Externe, în special pentru necesitatea ca fondurile care sunt cheltuite pentru românii de pretutindeni, în cadrul consulatelor generale, să aibă, într-adevăr..., să fie într-un cuantum mai mare și poate vom face o inițiativă legislativă și în acest sens.

De asemenea, mă adresez Biroului permanent al Senatului să țină cont de solicitările care vin din partea Comisiei românilor de pretutindeni pentru a putea să fim mai prezenți în mijlocul românilor care trăiesc și lucrează în afara României, mai cu seamă dacă ținem cont de episoadele care s-au petrecut în ultima vreme în sudul Italiei, în Foggia și în Sicilia, acolo unde românii sunt exploatați într-un mod care nu este demn de civilizația europeană actuală. Vă mulțumesc frumos.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Am ținut să iau cuvântul pentru că în Comisia românilor de pretutindeni chiar a fost aviz favorabil în unanimitate. Este o comisie exemplară când se referă strict la domeniul ei. Deci ar fi culmea noi să nu susținem!

Dar vreau să vă rog și pe dumneavoastră să susțineți românii care lucrează în afara graniței. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru votul final de mâine.

Punctul 19 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolelor 55 și 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru muncă. Raportul e de admitere.

Legea are caracter organic.

Dintre inițiatori dorește să intervină cineva? Nu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Scutaru, de la Ministerul Muncii, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Ministerul Muncii și Guvernul României nu susțin raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cordoș, Comisia pentru muncă. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 55 și 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin abrogarea anexei care cuprinde reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în grupa I de muncă și modificarea lit. b) a art. 55 prin includerea persoanelor care au desfășurat activitatea în grupa I de muncă. Totodată, se prevede și faptul ca la stabilirea stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite să se ia în considerare și perioadele de vechime în muncă mai mici de doi ani realizate în grupele I și II de muncă până la data de 1 aprilie 2001.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

În vederea acordării accesului la pensie cu vârste reduse și pentru persoanele care au desfășurat activitate mai mică de șase ani în grupa I de muncă, în ședința din 25 noiembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul are calitatea de primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale și transmit propunerea legislativă pentru votul de mâine.

Punctul 20 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 380/2013...

Doamnă, vă rog să mă scuzați. Îmi pare foarte rău. N-a fost domnul secretar să vă sesizeze.

Vă rog, luați cuvântul. Revenim. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Aș vrea să vă reamintesc că ocupați acel scaun. Este o funcție foarte importantă, a doua funcție în stat, da? Nu uitați lucrul acesta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă, nu am avut secretar și nu am sesizat. Vă rog foarte mult. Vă rog mult.

Ați...

Deci ocupați acel scaun astăzi...

Doamnă, dacă vreți să vă tai microfonul...

...altfel, sunteți coleg cu mine.

...să vă trimit la loc...

Pentru ce să-mi tăiați microfonul? Că vă aduc aminte că sunteți tot senator, la fel ca mine?

Pentru că..., vă rog să...

Singura diferență e că sunteți bărbat...

Vă rog să ascultați, stimată doamnă.

...și că vă permiteți niște lucruri pe care n-ar trebui să vi le permiteți.

Stimată doamnă senator...

Și dacă niciun coleg de-al dumneavoastră bărbat nu vă atrage atenția, v-o spun eu, pe șleau.

Nu, doamnă senator...

Nu îmi place atitudinea dumneavoastră în ceea ce mă privește.

Mulțumesc. Mulțumesc.

Doamnă senator, vă atrag atenția că la conducerea de ședință sunt domnii secretari cei care mă anunță cine ia cuvântul, nu sunt eu, da?

Dar și dumneavoastră aveți o pereche de ochi.

Mulțumesc foarte mult, doamnă, dar să știți că am și ochelari. Am două perechi de ochi.

Am și eu și ochelari, niciun fel de problemă, vă rog.

Deci, stimată doamnă...

Nu puteți să-mi retrageți cuvântul, stimate domn. Nu aveți dreptul să faceți lucrul acesta doar pentru că v-am criticat.

Vă rog să închideți microfonul 2. Vă rog să închideți microfonul 2.

Stimați domni colegi,

Vreau să vă atrag atenția că... pentru disciplina de ședință... eu nu pot să dau cuvântul decât când mi se spune de către secretari. Care e rațiunea? Nu că nu văd și eu, dar domnii secretari constată care este ordinea celor care au solicitat să ia cuvântul. Pe cale de consecință, aceasta este obligația mea, de a asculta ce îmi spun secretarii. Nu pentru că nu văd eu, da?

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamnă, microfonul 2.

Pe cale de consecință, aici nu era vorba de văzut sau de nevăzut, era vorba despre atitudinea dumneavoastră față de persoana mea, care sunt senator, la fel ca dumneavoastră, da? Bun, am lămurit problema.

Și-acum, întrebare pentru domnul secretar de stat: care este motivul sau care sunt motivele pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă?

Nu vreau doar o frază: „Guvernul nu susține.” Vreau motivare, pentru că întotdeauna în spatele unui refuz sau al unui răspuns afirmativ există o motivare. Vreau motivarea, stimate domn.

Voiam să-l întreb pe domnul...

Ați terminat, doamna senator?

Imediat, numai să ne lămurim, pentru că data viitoare...

Ne-am lămurit, stimate domn. N-are sens să mai continuăm. Ne-am lămurit.

Vă rog.

Deci eu am lămurit din punctul meu de vedere, dumneavoastră luați aminte și, de acum înainte, procedați așa cum este corect. Vă rog.

Stimată doamnă, dacă nu vreți să vă...

Voiam să-l întreb pe domnul secretar de stat...

Dacă nu vreți să vă sancționez cu retragerea cuvântului pentru faptul că...

Nu. Aștept motivarea și apoi continui.

Procedura e următoarea: dumneavoastră puneți întrebarea și vă va răspunde domnul secretar de stat. Nu faceți un dialog, da?

Păi, nu fac dialogul. Aștept, după aceea, să-mi permiteți dumneavoastră să iau cuvântul și să spun referitor... sau poate mai am o nelămurire. Sau poate că nu înțeleg din prima, că nu sunt atât de deșteaptă ca dumneavoastră.

V-am mai explicat...

Domnule secretar de stat, vă rog să-i răspundeți doamnei, dar fără să angajați un dialog. Răspundeți-i la întrebarea punctuală pe care v-a pus-o.

Domnul secretar de stat, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamna senator, vă mulțumesc pentru întrebare. Înlăturarea nemulțumirilor legate de neacordarea reducerii vârstelor standard de pensionare pentru perioadele de vechime în muncă realizate la locuri de muncă încadrate în grupa I mai mici de șase ani poate fi soluționată prin reformularea art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, modificată și completată astfel: „Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă mai mici de șase ani și perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, până la data de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.”

Soluția propusă are în vedere ca perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă mai mici de șase ani să poată fi asimilate stagiilor de cotizare realizate în condiții deosebite și, prin cumularea cu perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, persoanele în cauză să poată beneficia de reducerea prevăzută la art. 55 alin. (1) lit. a), respectiv tabelul 1 din Legea nr. 263/2010. Mulțumesc.

Doamna senator, microfonul 2. Doamna senator Anghel.

până la șase ani, chiar dacă condițiile speciale au fost aceleași, adică deosebite, nu se pot încadra în grupa I de muncă decât abia de la șase ani și o zi. Chiar dacă condițiile sunt la fel de grele și după șase ani și o zi, abia de atunci se pot încadra în grupa I de muncă.

Drept urmare, cred că ar fi o chestiune, o modificare reparatorie, dacă doriți, și n-ar mai discrimina unele persoane care ar lucra în aceleași condiții de muncă, considerându-le diferit, cântărind diferit, în funcție de anii de vechime lucrați în condiții speciale.

Mulțumesc.

Sper ca votul de mâine al colegilor să fie în acest sens. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale.

Doamnelor și domnilor senatori, transmitem proiectul legislativ, pentru adoptare, mâine la votul final.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin urmare, dumneavoastră nu sunteți de acord pentru că nu sunteți de acord, să înțeleg. Nu?

Eu v-am cerut o motivare. Pentru care motiv un om care a lucrat în grupa I trebuie neapărat să aibă o vechime de șase ani și dacă are cinci ani, 11 luni și 29 de zile nu beneficiază de acest drept? Cu ce drept îi luați dumneavoastră dreptul omului care a muncit chiar și o singură lună în grupa I?

Deci nu sunteți de acord pentru că nu sunteți de acord. Nu aveți o motivare... corectă, coerentă... și legală, pe deasupra.