Nelu Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației: „Dezinteresul școlar – repercusiuni în profesionalizarea tinerilor”.

Dragi colegi,

A avut loc simularea examenului de bacalaureat, iar rezultatele nu sunt tocmai încurajatoare. Statisticile oferite de Inspectoratul Școlar Județean Vaslui relevă o promovabilitate de 33,94% la clasa a XII-a și de 21,12% la clasa a XI-a. Nici în restul țării lucrurile nu sunt cu mult diferite, dar mai sunt totuși câteva luni până la bacalaureat și cel mai probabil se va înregistra o creștere a ratei de promovabilitate.

Ce ne spune însă această creștere este că nu există o înclinație către studiu susținut. Foarte mulți elevi vor învăța înainte de examen cât să promoveze și să poată intra apoi la o facultate sau să se angajeze undeva. Cel puțin așa sperăm.

Elevii sunt dezinteresați, și aici nu vorbim despre nivel de inteligență, ci efectiv de lipsă de motivație și de scopuri cu totul altele decât alegerea unei profesii și construirea unei cariere. Mesajul școlii este acceptat din ce în ce mai greu de tineri, mai ales în zonele sărace, cu puține perspective

de dezvoltare, unde, de altfel, și abandonul școlar este o problemă majoră. Foarte mulți elevi au obiective nesemnificative și orizonturi destul de limitate. Pe ei îi interesează nota și le este greu să înțeleagă că doar prin studiu continuu vor promova ciclurile succesive de învățământ și se vor integra profesional.

Acest tip de atitudine este îngrijorător, pentru că are consecințe directe în piața muncii. În urmă cu câțiva ani, companiile au tras un semnal de alarmă în legătură cu lipsa acută de personal calificat, astfel că, după ce a fost desființat în 2009, învățământul profesional din România a fost reînființat în 2012, la cererea angajatorilor, care lucrau cu personal calificat îmbătrânit și nu mai găseau meseriași disponibili.

Întârzierea semnelor de dezghețare economică din regiunile precum Vasluiul, lipsa perspectivelor, coroborate cu dezinteresul pentru școală, dau naștere unui climat potrivnic dezvoltării acestor zone. Tinerii preferă să plece în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune. De aici și interesul tot mai scăzut manifestat de tinerii liceeni pentru finalizarea studiilor medii și, eventual, continuarea pregătirii la instituțiile de învățământ superior.

Bineînțeles că, dacă lucrurile nu se mișcă din punct de vedere economic, nici tinerii nu vor fi stimulați să se pregătească pentru viața profesională, dar transformările acestea se produc în timp și prin efortul concertat al tuturor factorilor implicați. Reînființarea învățământului profesional a fost un bun început, iar ca roadele să fie cu adevărat optime este important să existe o colaborare strânsă și o coordonare permanentă între companii și instituțiile de învățământ profesional. Aceasta, împreună cu programele de pregătire profesională care se derulează prin fonduri europene și cu programele de formare profesională organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, ar trebui să ajute la conștientizarea importanței educației de către tineri.