Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·15 februarie 2010
procedural · adoptat tacit
Dumitru Oprea
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației este „Atacarea Legii pensiilor – proba populismului absolut al PSD”.
Demagogia grosieră a PSD a devenit legendară în România. Cu orice prilej, în orice problemă dezbătută, adevărul nu are nicio relevanță pentru socialiștii noștri. Totul este pentru ei doar un nou prilej de exersare a populismului, de ațâțare a oamenilor amărâți pentru a le stoarce voturile. Este încă proaspătă în memorie șantajarea Guvernului Tăriceanu, forțat să adopte măsuri sociale lipsite de orice acoperire financiară, ori presiunile asupra premierului Boc, din aceleași motive, atunci când reușiseră să se agațe de guvernare. Rezultatul acestui stil sinistru de a face politică se vede clar: PSD a pierdut toate alegerile, reușind să agraveze serios dezechilibrele asigurărilor sociale.
Nicio problemă însă pentru partidul roșu. Legea pensiilor este un nou prilej de manifestări demagogice pentru partidul amintit. Acesta se arată scandalizat de mărirea vârstei de
pensionare și încearcă să sporească spaimele oamenilor, sperie pensionarii că li se vor micșora veniturile și se arată extrem de deranjat de eliminarea privilegiilor din acest sistem. Mai mult, amenință Guvernul Boc și cu o moțiune, pentru a da impresia unui lucru grav pe care Executivul ar fi pe cale să-l comită.
Tocmai de aceea, consider că este absolut necesar ca lucrurile să fie arătate exact așa cum sunt ele, nu cum le prezintă opoziția de stânga. Mai întâi de toate, această reformă se bazează pe principiul reflectării corecte a contribuțiilor fiecăruia la fondul de pensii. Cine dorește să obțină mai mult la pensie are la dispoziție sistemele private. În plus, legea urmărește realizarea unui sistem fără privilegii, fără discriminări, fără excepții, așadar elimină pensiile speciale, recalculând veniturile persoanelor care au beneficiat de acestea.
Evident, cei mai nemulțumiți de aceste schimbări sunt tocmai aceia cu pensii speciale, care au drept purtător de cuvânt PSD-ul, partid care nu vede nicio neregulă în faptul că România este, probabil, singura țară din lume în care pensia e mai mare decât salariul și care nu are, de asemenea, nicio problemă cu dezechilibrele financiare grave produse de aceste aberații pe care le-a întreținut cu inconștiență atâta vreme cât a fost la guvernare.
Populismul extrem al PSD nu ține cont de „coma” în care se găsește sistemul de pensii, ignoră realitatea crizei demografice și se mulțumește să critice doar efectele sociale. Soluția sa? Evident că niciuna, doar discursuri demagogice care propovăduiesc inconștient încremenirea în faliment, dar, în fond, social-democrații nu fac acum decât să acopere administrarea catastrofală a acestui domeniu care, în mod teoretic, ar fi trebuit să fie principala sa preocupare. Însă, ca întotdeauna, în loc să gestioneze eficient ceva, PSD a fost preocupat să risipească, nu contează cum, nu contează din ce resurse, în cel mai iresponsabil mod cu putință, a fost preocupat doar să creeze privilegii și să-și amăgească electoratul.