Biró Rozalia Ibolya

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Poziția României în raportul pe 2013 al Comisiei Europene asupra temei egalității de șanse între femei și bărbați”. ## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra temei egalității de șanse, mai ales în legătură cu poziția României în raportul pe 2013 al Comisiei Europene privind poziția femeilor și bărbaților în funcții de conducere din statele membre.

Raportul se concentrează pe mai multe domenii, pentru a evidenția situația și evoluția din ultimii ani de la nivelul țărilor europene. Astfel, se analizează domeniul privat, cu accent pe marile companii și pe cele cu profil financiaro-bancar. De asemenea, se vorbește despre situația din domeniul public, mai exact despre administrația publică, precum și despre domeniul politic și cel judiciar.

Aspectele particulare analizate relevă detalii interesante la nivel european, precum și faptul că femeile sunt depășite numeric de către bărbați în pozițiile de conducere din sectorul corporatist. La nivelul Uniunii Europene, femeile reprezintă 46% din persoanele din câmpul muncii, majoritatea acestora având studii superioare bărbaților, 34% din femei absolvind o formă de educație terțiară superioară, față de doar 28% din bărbați.

Comisia Europeană se arată foarte interesată de acest aspect, întrucât se menționează că utilizarea scăzută a forței de muncă experimentate și înalt calificate a femeilor poate duce la scăderea dezvoltării economice, mai ales în condițiile în care în țările membre în care femeile au o reprezentare mai mare în pozițiile de conducere din sectorul privat se înregistrează performanțe organizaționale și financiare mai bune. De aceea, există numeroase țări europene care au luat aminte la aceste aspecte, reglementând importanța echilibrului dintre genuri în conducerea companiilor private, încurajându-le să ia măsurile necesare pentru a-l dobândi, mai ales prin recunoașterea valorilor și aptitudinilor valoroase ale femeilor.

Cu toate acestea, lucrurile se derulează lent, iar Comisia Europeană, cu sprijinul Parlamentului European și al altor instituții europene, a decis să reglementeze lucrurile în acest domeniu la un nivel general, al întregii Uniuni, punând în discuție acțiuni legislative semnificative asupra cărora trebuie să lucrăm și noi, ca stat membru.

În ceea ce privește situația țării noastre în raportul în discuție, lucrurile sunt destul de complicate. Astfel, în sectorul privat, în funcțiile de conducere ale celor mai mari companii se înregistrează o slabă reprezentare a femeilor, de doar 9,1%, față de media europeană de 16,6%. Mai mult decât atât, România este pe primul loc în ceea ce privește scăderea numărului femeilor din pozițiile de conducere în raportul pe țările membre, scăderea fiind drastică mai ales din octombrie 2012.

Cu toate acestea, doresc să evidențiez câteva aspecte foarte importante, în lumina cărora ar trebui să și interpretăm, poate, acest raport. În primul rând, consider acest raport drept unul incomplet, în condițiile în care din țara noastră au fost evaluate doar 10 dintre cele mai stabile companii private, iar în alte țări, comparabile cu țara noastră ca dezvoltare economică sau mărime demografică, au fost analizate 15 sau chiar 20 de companii. Acest fapt duce la conturarea unei situații incomplete a stării de fapt, mai ales când ne uităm la unele detalii amintite în raport, precum lipsa totală a femeilor din funcția de director general la nivelul sectorului privat de la noi, când putem enumera companii mari, stabile și profitabile, cum este Petromul, având femei în fruntea lor. Iar acesta este doar un exemplu.