Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 11 februarie 2014.

Începem sesiunea de declarații politice.

Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 41 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 27 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 11 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- senatori independenți – 3 minute.

Începem cu reprezentanții Grupului parlamentar al PSD și

o invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată sugestiv „Dacă există curaj și responsabilitate, soluțiile pot fi găsite întotdeauna”.

## Distinși colegi,

Astăzi, România are un număr de pensionari cu aproximativ un milion mai mare decât cel de angajați. Putem face ca, prin decizii inteligente, prin creare de noi locuri de muncă, să punem semnul egal între cele două categorii.

De aproape doi ani, măsurile Guvernului merg exact către îndeplinirea acestui obiectiv strategic. Punctul central al viziunii Uniunii Social-Liberale despre dezvoltarea României îl reprezintă crearea de locuri de muncă. USL consideră că România poate merge înainte doar prin privilegierea muncii salariale, prin rezolvarea imensei probleme care a făcut ca după 1989 să pierdem aproximativ 4 milioane de locuri de muncă. De aceea, ținta majoră a USL, prezentată public, este crearea unui milion de locuri de muncă în timpul guvernării.

Uniunea Social-Liberală se ține de cuvânt. De la preluarea guvernării, în mai 2012, și până astăzi aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă au fost create. Stabilitatea politică pe care a asigurat-o Guvernul și renunțarea la austeritate ca filozofie de guvernare au făcut posibil acest lucru. Suntem însă conștienți că mai este mult de făcut, că măsuri suplimentare sunt necesare pentru a accelera crearea de noi locuri de muncă.

Creșterea economică, din raportările Ministerului de Finanțe, trebuie să se transfere în buzunarul fiecărui român, începând, bineînțeles, cu cei mai defavorizați. Guvernul înțelege că nu statul în sine creează locuri de muncă, ci faptul că prin politicile sale acesta poate încuraja sau frâna dezvoltarea economică.

Două dintre măsurile anunțate de către premierul Victor Ponta după întâlnirea cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional arată că avem, fără niciun dubiu, un Guvern pro locuri de muncă. Cu responsabilitate, două dintre solicitările mediului de afaceri, ignorate de guvernarea Băsescu-Boc, au fost asumate de către guvernarea USL. Astfel, de la 1 iulie 2014, Guvernul va scuti impozitarea profitului reinvestit. Firmele vor avea, așadar, la dispoziție mai multe resurse pentru a se dezvolta, pentru a inova și a crea locuri de muncă.

Poate cea mai importantă măsură ține însă de inițiativa Guvernului de a suporta jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale în cazul firmelor care creează minimum 20 de locuri de muncă. Această schemă de ajutor de stat arată că, dacă există curaj și responsabilitate, soluțiile pot fi găsite.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește domnul senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

Titlul declarației politice este „Calculele electoral-fiscale ale Guvernului Ponta”.

Pe toate canalele media, ba prim-ministrul Victor Viorel Ponta, ba ministrul său delegat pentru buget, Liviu Voinea, vând opiniei publice ultima găselniță pentru, spun ei, stimularea consumului, ca principal motor al creșterii economice – o teorie stângistă a dezvoltării.

Guvernul se gândește la un pachet fiscal prin care să vină, după propria-i apreciere, în ajutorul a aproape un milion de români cu un venit sub medie, restanțieri cu până la 90 de zile la creditele bancare. Băncile sunt invitate, nu obligate, să rescadențeze pentru următorii doi ani ratele la credite, înjumătățindu-le, dar nu cu mai mult de 500 de lei, urmând ca cetățenii respectivi să beneficieze la capătul celor doi ani de o reducere echivalentă a impozitului pe venit. Una e să vrei și alta e să poți. Iar ca să poți trebuie să ai cap. Nu filozofic, ci economic.

Pachetul de sprijin, cu o puternică tentă socialist-populistă, înseamnă, practic, transferul unei creanțe de la privat la stat și este nedrept în primul rând pentru cetățenii nedatornici, plătitori corecți de impozite și taxe. Este nedrept și pentru restanțierii cu o vechime mai mare de trei luni, cei sufocați de nevoi, care ar avea cea mai mare nevoie de ajutor. Aceștia se vor simți, cu siguranță, abandonați.

Consider că numai un cap pătrat putea să creadă că a găsit piatra filozofală în economie, adică obținerea creșterii economice fără a face investiții, fără a crea noi locuri de muncă – pentru că tot se vorbea aici de locuri de muncă – și fără a reduce cheltuielile bugetare sau a crește deficitul bugetar. Pachetul legislativ de ajutor fiscal, fără nicio logică economică, naște atâtea întrebări, incertitudini și riscuri, încât unii analiști au declarat că îi doare capul numai când se gândesc la o asemenea idee.

Ce te faci dacă băncile nu sunt de acord cu restructurarea? Ratele ar scădea cu 4 miliarde de lei numai în 2014. Dacă cei buni de plată vor „sări” intenționat niște rate ca să beneficieze de sprijin? Dacă datornicii nu-și vor plăti ratele după încetarea susținerii? Dacă debitorii sunt șomeri sau ajung șomeri după doi ani? Ce se întâmplă cu cei plecați la muncă în străinătate, dar care au credite în țară? Cine garantează că banii eliberați prin micșorarea ratelor vor merge în consum, și nu la economisire? Cine va vira banii scăzuți din impozite: fiscul sau clienții? De ce să rămână banii la bănci, care i-ar putea scoate afară din țară, în loc să gândim strategii pentru a întoarce lichiditățile în economie? De ce pachetul legislativ preconizat nu prevede și obligația băncilor ajutate de a da IMM-urilor credite cu dobânzi mai mici sau obligația de a reduce dobânzile la creditele acordate populației, dobânzi de două-trei ori mai mari comparativ cu vestul Europei?

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Tătaru Nelu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Mocanu Victor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice este „Maidanul, realitatea de la Est”.

Stimați colegi,

Ucraina se confruntă cu o criză politică fără precedent, după ce administrația Viktor Ianukovici a refuzat, la sfârșitul anului trecut, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană. Protestele s-au intensificat de aproximativ o lună, în contextul adoptării unor legi care permiteau dispersarea brutală a manifestanților. Legile controversate au fost ulterior abrogate, dar, cu toate acestea, criza politică nu a fost soluționată.

Dacă inițial contextul a fost unul proeuropean, un răspuns spontan la nesemnarea Acordului de la Vilnius, treptat, s-a transformat într-un protest față de administrația Ianukovici, un protest pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenești. Iată că acum suntem deja în a treia lună de proteste și manifestații din Ucraina, iar România a întârziat să prezinte un punct de vedere oficial și pertinent.

Încă de la început, Rusia, UE și SUA au manifestat un interes vădit pentru conflictul din zonă și nu au ezitat să-și facă poziția cunoscută și, mai mult, să se implice în mod direct, mai mult sau mai puțin vizibil, în atragerea Ucrainei de una dintre părți.

Este evident, așadar, că la restabilirea situației un rol important îl vor juca un factor extern occidental și Rusia, cei doi actori care și-au manifestat interesul. Cum Occidentul a fost oarecum refuzat prin nesemnarea Acordului de la Vilnius, Rusia a căpătat mai multă putere, putere pe care a sporit-o cu ajutor financiar acordat Ucrainei și prin scăderea prețului la gaze. Statele occidentale nu au făcut un pas la fel de hotărât spre Ucraina, nu au luat măsuri concrete de mediere a conflictului dintre putere și opoziție, ci s-au limitat la mesaje de susținere și solidaritate și la îndemnuri.

Nu mă pripesc deloc când spun că Ucraina stă pe un butoi cu pulbere și că evoluțiile situației interne sunt imprevizibile. România nu poate privi detașat spre maidan, întrucât Ucraina este un stat vecin de care ne unesc importante legături istorice și o însemnată comunitate de români care trăiește acolo. Cea mai mare graniță a României este cu Ucraina și tot Ucraina este statul care desparte geografic România de Rusia.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victor Mocanu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică: „Un sistem mai eficient pentru intervenția în situații de urgență”.

Complicatul episod al gestionării situațiilor critice cauzate de vremea rea din lunile ianuarie și februarie, succesiunea de erori ce a condus la deznodământul tragic al accidentului aviatic din Apuseni, dar și tabloul general al modului în care autoritățile române au acționat în ultimii ani în situații de criză sunt chestiuni care trebuie să dea de gândit în mod serios Guvernului.

Ca om cu experiență în administrație, opinia mea este că disfuncționalitățile sistemului, greșelile unor factori de decizie nu sunt cauzate, în primul rând, de modul defectuos de interpretare a prevederilor legale, ci de faptul că procedurile de intervenție nu sunt articulate corespunzător.

Cred că, în acest moment de criză, Guvernul României este chemat să producă o schimbare calitativă majoră a pachetului de prevederi referitoare la intervenția autorităților în situații de urgență. Vreau să fac o referire la intenția domnului secretar de stat Raed Arafat de a trece la reanalizarea și modificarea procedurilor respective. Consider că, alături de ceilalți specialiști și decidenți din Guvern, domnul Arafat trebuie să facă ordine în sistemul național de intervenții în situații de urgență. Doresc să îi transmit public, pe această cale, două dintre instrumentele pe care le consider absolut necesare pentru reușita demersului său. Primul, și cel mai important, este necesitatea de a aduce claritate în interpretarea normelor legale și de a simplifica pașii de intervenție. În această privință, cred că sporirea atribuțiilor prefecților și stabilirea cu precizie a mecanismului de comunicare interinstituțională și de comunicare cu presa și cu populația sunt prioritare. În al doilea rând, coordonatorul procesului de rectificare a pachetului de proceduri trebuie să ia în calcul consultarea instituțiilor care aplică acest pachet, începând cu instituțiile prefecturale și terminând cu consiliile județene. Oamenii din teren știu cel mai bine dificultățile procedurale întâmpinate, au o perspectivă aplicată asupra situației și pot propune cele mai pragmatice măsuri de ameliorare normativă, acolo unde este cazul.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În primul rând, o remarcă foarte scurtă: noi înșine discredităm această instituție și ne discredităm pe noi, câtă vreme legiferăm patru ore pe săptămână și câtă vreme declarațiile politice, întrebările și interpelările se bucură de mai puțin de 10% din prezența noastră. De asemenea, discredităm această instituție și pe noi înșine, câtă vreme zeci de colegi depun declarațiile și figurează apoi, în Monitorul Oficial, că le-au ținut.

Ba da, se poate. Se poate, chiar fără încuviințarea Biroului permanent. Dar asta este altceva. Așa s-a întâmplat întotdeauna.

Vreau doar să atrag atenția asupra acestei chestiuni, pentru că este grav, este trist și să nu avem pretenții să nu

fim criticați, inclusiv de presă, care nici ea nu dă importanță – evident, pe bună dreptate – activității noastre.

Declarația politică se numește „Istorie falsificată, jignirea românilor, manipulare șovină”.

Încercând să țin pasul cu noutățile editoriale, cu stupoare am dat, grație comentariilor unor autorități științifice în materie, peste o tipăritură pretins istorică și mai ales pretins didactică, născută și promovată din mediul minorității maghiare, secuiești din România zilelor noastre.

Unanimitatea opiniilor recenzenților și apoi parcurgerea, în traducere, a părților esențiale din lucrarea la care mă voi referi în continuare m-au convins: avem de-a face nu doar cu o grosolană siluire, mistificare a trecutului, ci de-a dreptul cu un mijloc pervers de îndoctrinare șovină, desprins din arsenalul discursului politic al regimurilor totalitare de tristă amintire, comuniste sau fasciste, deghizat în veșmânt istoriografic și educațional.

Mă gândesc să adaug două circumstanțe extrem de agravante:

1. Manualul-carte despre care vorbesc are ca țintă principală generații fragede – copii și adolescenți de 12, 14 ani, tineri cetățeni ai acestei țări;

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Aș vrea să fac o precizare vizavi de depunerea în scris a declarațiilor, ce ați spus la început. Să știți că hotărârea Biroului permanent prin care s-a hotărât ca declarațiile politice să nu fie preluate dacă sunt depuse în scris s-a respectat, cu două excepții, după știința mea, când tot Biroul permanent a hotărât să le preluăm. Deci, din momentul în care Biroul permanent a hotărât ca aceste declarații politice

să nu fie preluate, nu au fost preluate, să știți, cele care nu au fost susținute la microfon.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Este o greșeală a Biroului permanent.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Înainte de a-mi prezenta propria declarație, apropo de ce a spus domnul senator Puiu Hașotti, că ar fi interesante declarații-dezbatere, fac trimitere la o declarație a unei colege de la PSD, care, într-un moment total neinspirat, a uitat că există decizia Curții Constituționale a României pentru cele 60.000 de locuri tăiate. Și de unde milionul acela mult visat de locuri de muncă? Atunci când Curtea a taxat... și astfel de promisiuni neonorate ar fi foarte grave..., dar, deocamdată, PSD-ul are problema cu cele 60.000 de locuri de muncă. Și milionul este, în versiunea populară: „puneți oala la foc, că știu un iepure într-un loc”, ăsta fiind milionul de locuri de muncă.

Declarația mea politică are titlul „Românii plătesc incompetența guvernanților în numerar sau prin virament bancar”.

Guvernul „cel mai cinstit” nu încetează să ne uimească cu inepuizabila imaginație. După povestea ratelor înjumătățite ca prin farmec, alte absurdități se revarsă peste popor. Una dintre ele o reprezintă limitarea plăților în numerar pentru tranzacțiile cu terenuri sau case. Finanțiștii Cabinetului Ponta s-au gândit să elimine economia gri printr-o măsură luată în fața calculatorului. Din grafice și simulări ideale, așa cred ei că spălarea de bani poate să dispară. Marea problemă este că, dincolo de calculator și de cabinetul miniștrilor, este realitatea, de multe ori fără nicio legătură cu teoria așa-zișilor specialiști în finanțe din guvernul USL.

Dacă acești funcționari nu mai au bunici sau rude pe la țară, îi invităm să facă o vizită în mediul rural. Așa cum atrăgea atenția și guvernatorul Băncii Naționale a României, educația bancară pentru mulți români este deficitară. Cei care au de vândut o casă sau o livadă cu meri nu vor proceduri bancare, despre care nu știu prea multe, devenind pentru ei o mare problemă.

În spiritul acelorași inițiative se numără și cea a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – ANRSC de a interzice închiderea caloriferelor, fără a lua în considerare părerile celor afectați. Subiect discutabil. Dar argumentul invocat, culmea, este încălcarea Constituției de către cei care beneficiază de încălzire prin pereții vecinilor. Bine că nu sunt, încă, acuzați de furt prin pereți!

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Coca Florian Laurențiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte. Voiam să fac și eu un comentariu.

Noroc că ați fost dumneavoastră raționali, dragul meu coleg. Zece ani de raționalizare a fost perfect.

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică poartă titlul „O mai bună coordonare între obiectivele de politică externă. Afirmarea statului român printr-o politică externă proactivă”.

La început de sesiune și de an este bine să ne întrebăm unde ne aflăm, ce am realizat și ce am putea face mai bine, pentru viitor, privind procesele și progresele sociale, economice și politice, fie ele interne sau externe. În această declarație doresc să prezint cum văd eu, din perspectiva Partidului Social Democrat, deschiderea pe care Guvernul actual, mai ales prim-ministrul și ministrul afacerilor externe, a realizat-o în politica relațiilor internaționale ale României, precum și ce ne dorim pentru 2014 și anii următori în domeniul politicii externe.

Ceea ce realmente m-a șocat în această trecere dintre ani și m-a determinat să mă gândesc la această temă a fost marea zvârcolire, dezinformarea și diversiunea pe care președintele Băsescu și apropiații săi le-au aruncat în eter pentru macularea imaginii Parlamentului și a Guvernului în exteriorul țării. S-a ajuns cu această zarvă până acolo încât președintele în exercițiu al României, cu voia Curții Constituționale, dar împotriva voinței populare exprimate clar prin referendumul de suspendare, să se plângă și să avertizeze Occidentul că România este cu un picior deasupra prăpastiei, că ni se vor tăia fondurile europene, că vom fi excluși din Europa. La aceasta nu pot decât să fiu de acord cu ministrul nostru de externe, domnul Titus Corlățean, care dezavua termenii apocaliptici pe care Traian Băsescu, transpunându-se, cu de la sine putere, în purtătorul de cuvânt al unui emisar american, îi folosește din interes politic și electoral, ceea ce produce foarte mult rău României.

Da, este adevărat, politica unipersonală a domnului Băsescu, afirmațiile sale sunt de o gravitate extraordinară și fac foarte mult rău României. Ele au produs mult rău românilor din țară și din afară pe toată întinderea celor două mandate de 10 ani. Rezumându-ne acum doar la politica externă, domeniu care ține de competența Președintelui României, vom realiza dimensiunea unui eșec total.

Mulțumesc.

Stimați colegi, v-aș ruga pe viitor să fiți mai scurți, mai concentrați pe declarațiile politice, pentru că sunt foarte mulți colegi care se înscriu la cuvânt și nu mai au loc.

Mulțumesc.

Doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Poziția României în raportul pe 2013 al Comisiei Europene asupra temei egalității de șanse între femei și bărbați”. ## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra temei egalității de șanse, mai ales în legătură cu poziția României în raportul pe 2013 al Comisiei Europene privind poziția femeilor și bărbaților în funcții de conducere din statele membre.

Raportul se concentrează pe mai multe domenii, pentru a evidenția situația și evoluția din ultimii ani de la nivelul țărilor europene. Astfel, se analizează domeniul privat, cu accent pe marile companii și pe cele cu profil financiaro-bancar. De asemenea, se vorbește despre situația din domeniul public, mai exact despre administrația publică, precum și despre domeniul politic și cel judiciar.

Aspectele particulare analizate relevă detalii interesante la nivel european, precum și faptul că femeile sunt depășite numeric de către bărbați în pozițiile de conducere din sectorul corporatist. La nivelul Uniunii Europene, femeile reprezintă 46% din persoanele din câmpul muncii, majoritatea acestora având studii superioare bărbaților, 34% din femei absolvind o formă de educație terțiară superioară, față de doar 28% din bărbați.

Comisia Europeană se arată foarte interesată de acest aspect, întrucât se menționează că utilizarea scăzută a forței de muncă experimentate și înalt calificate a femeilor poate duce la scăderea dezvoltării economice, mai ales în condițiile în care în țările membre în care femeile au o reprezentare mai mare în pozițiile de conducere din sectorul privat se înregistrează performanțe organizaționale și financiare mai bune. De aceea, există numeroase țări europene care au luat aminte la aceste aspecte, reglementând importanța echilibrului dintre genuri în conducerea companiilor private, încurajându-le să ia măsurile necesare pentru a-l dobândi, mai ales prin recunoașterea valorilor și aptitudinilor valoroase ale femeilor.

Cu toate acestea, lucrurile se derulează lent, iar Comisia Europeană, cu sprijinul Parlamentului European și al altor instituții europene, a decis să reglementeze lucrurile în acest domeniu la un nivel general, al întregii Uniuni, punând în discuție acțiuni legislative semnificative asupra cărora trebuie să lucrăm și noi, ca stat membru.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Silistru.

Se pregătește domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Proverbe românești”.

Stimați colegi,

Zice o vorbă din popor că doar... naivul – vreau să fiu politicoasă – moare de grija altuia. „Naivul” ar fi PDL-ul, care, trezit dintr-o lungă hibernare, a început deodată să facă opoziție, acuzând Guvernul USL de toate relele din țara asta. Nicio surpriză: „câinele care latră nu mușcă”, dar, pe de altă parte, „cine zice, ăla e!”. Iată un proverb care se potrivește, deloc „ca nuca în perete”, în acest context, pentru că, pe când era la guvernare, chiar PDL-ul le-a făcut – relele, bineînțeles –, ba mai mult decât atât.

„Minciuna are picioare scurte” – i-am putea spune asta domnului Predoiu, spre exemplu, un fost ministru, actualmente viitor fost prezidențiabil al PDL, care a girat, o bună perioadă, politicile PDL din poziția de ministru. Iarăși, nicio surpriză, fiindcă, se știe, „în calul care trage dai cu biciul”, nu?

„Gura păcătosului adevăr grăiește!” sau „Întâi o croiește, apoi o gândește” – aici, incontestabil, titular de rubrică este chiar domnul Theodor Stolojan, care afirma recent că nu crede că cineva aflat la putere va mai îndrăzni vreodată să reducă salariile sau pensiile în România. Așa este, domnule Stolojan, USL a făcut eforturi să reîntregească salariile, pe care PDL-ul le-a tăiat, și să mărească pensiile. Între timp, înțelepții noștri mai caută și acum piatra aruncată în baltă de... fosta guvernare, așa că, domnule Stolojan, nu uitați că „tăcerea e de aur”.

Înțelepciunea populară este inepuizabilă, nu și timpul dumneavoastră, așa că închei cu un avertisment prietenesc la adresa colegilor din PDL: „când doi se ceartă, al treilea câștigă”, în cazul de față Partidul Mișcarea Populară, care rupe, zilnic, hălci mari din PDL. Știți bine că „cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”: nici președinție, nici guvernare.

Revenind la Partidul Mișcarea Populară, „frica păzește bostănăria”, așa că păziți-vă spatele de-ai voștri, pentru că, spune tot o vorbă din bătrâni, „nu aduce anul ce aduce ceasul”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Darius Vâlcov.

Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Reforma din sănătate – între prioritate și penibilitate” Stimate colege și stimați colegi senatori,

Asistăm de mai bine de un an de zile la tentativele eșuate ale Ministerului Sănătății de a genera reperele concrete ale mult trâmbițatei reforme din sănătate.

Trec peste amănuntul că acest proiect a suferit deja două amânări la termenele angajate pentru prezentarea oficială în vederea adoptării. Și o fac cu bună-credință, pentru că pornesc de la premisa că introducerea unor repere de reglementare în sistemul de sănătate nu este un lucru simplu și implică procesarea unui volum foarte mare de date și situații care trebuie luate în calcul în cadrul unui buget care nu are dimensiuni foarte generoase.

Iar exemplele care ne vin din țări mult mai evoluate decât România, unde s-au introdus reforme parțiale sau fundamentale în sănătate, demonstrează că este un proces care întotdeauna generează controverse și, mai ales, cere timp.

Pe de altă parte însă, avem beneficiul aplicării tuturor acestor etape în alte sisteme de-a lungul anilor și putem extrage toate aceste lucruri făcute greșit pentru a le elimina, luând în același timp și aplicând cu profesionalism toate acele mecanisme care sunt compatibile sistemului nostru medical și pot fi înțelese și asumate de cetățenii acestei țări. Asta, dacă la nivelul strategilor care lucrează la generarea acestor reforme chiar există profesionalism și seriozitatea necesară.

Pentru că, altminteri, vom asista din nou, pe fondul presiunii politice de a se lua o decizie, cum o fi ea, numai să fie bifată ca fiind adoptată, la o nereușită. Iar opinia publică, bolnavii și sănătoșii deopotrivă, să sufere luni de zile până când alte reglementări, modificări, îmbunătățiri să repare răul făcut. Și, din nou, pentru unii o să fie prea târziu. Ca în aproape toate cazurile când vorbim despre boală, viață și moarte.

Iată de ce, stimați colegi, aș vrea ca elaborarea și adoptarea reformei din sănătate să se facă în termeni corecți și decenți, cu larga consultare a tuturor celor care pot contribui la îmbunătățirea efectelor ei în viața de zi cu zi a oamenilor din această țară.

## Mulțumesc și eu.

Domnul Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Damian Drăghici.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică am intitulat-o „Necesitatea reformării domeniului medicinei școlare”.

Stimați colegi,

Situația medicinei școlare s-a schimbat foarte mult în ultimii ani, înregistrându-se o scădere a numărului personalului medical din cabinetele instituțiilor de învățământ din țara noastră. Este necesar să ne îndreptăm atenția asupra acestui aspect deosebit de important, având în vedere congruența a două domenii fundamentale pentru dezvoltarea unei țări: educația și sănătatea.

Medicina școlară este indispensabilă. Acest fapt nu-l putem nega sau demonta. Există în instituțiile de învățământ cazuri în care acordarea unui prim ajutor de urgență poate face diferența dintre viață și moarte sau dintre o traumă ce va lăsa ori nu sechele organismului celui afectat. Medicina școlară trebuie să se axeze pe situațiile de urgență în măsura echipării cabinetului medical școlar respectiv și, mai ales, pe prevenție. Rolul acesteia din urmă nu ar trebui subestimat niciodată, făcând parte dintre acele lucruri din care nu poți face niciodată prea mult. De aceea trebuie să lăsăm și medicinei școlare această sarcină deosebit de importantă, care, realizată eficient și cu simț de răspundere, ne poate scuti pe viitor de la cheltuieli semnificative.

Desigur, nevoile medicinei școlare sunt multiple. Printre acestea enumăr: personalul insuficient, lipsa unei reglementări clare în domeniu, precum și dotările necorespunzătoare din cabinetele instituțiilor de învățământ. Este nevoie de clarificarea unor aspecte precum funcționarea cabinetelor școlare, organizarea și gama de servicii pe care acestea le realizează. Se impune astfel o reglementare temeinică, în vederea căreia ministrul sănătății a declarat că s-a reunit deja un grup de lucru. De asemenea, ar fi nevoie de o implicare mai mare și mai atentă a instituțiilor locale, căci acestea pot ajuta la modernizarea și instituirea, acolo unde lipsesc, a cabinetelor școlare din instituțiile de învățământ.

Cu siguranță, o reglementare precisă în domeniu și o dotare corespunzătoare a cabinetelor școlare vor încuraja medicii și asistenții medicali să se îndrepte și către această ramură din sistem. Este, așadar, de datoria noastră să reevaluăm importanța cabinetelor școlare și să susținem măsurile necesare pentru ca acestea să-și îndeplinească rolul cu succes.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Damian Drăghici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Doina Tudor, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În calitate de senator al României și consilier al premierului Victor Ponta pe problemele romilor, am constatat cu surprindere că, aflat în Germania, domnul președinte Traian Băsescu mi-a copiat, efectiv, o declarație pe care am dat-o în fața presei britanice privind contrastul dintre vânătoarea romilor în Occident și toleranța arătată bancherilor care devalizează băncile.

Nu mă gândesc însă să-i cer drepturi de autor, pentru că, din păcate, se pare că domnul președinte și-a însușit doar vorbele mele, fără însă să le înțeleagă și rostul și să acționeze în sensul apelului meu pentru integrarea romilor. Dacă ar fi făcut-o, nu ar mai fi respins Proiectul Ferentari.

Nu putem să le reproșăm occidentalilor că îi resping pe romi, dacă noi nu facem nimic pentru a-i ajuta, iar când Guvernul face, în sfârșit, un proiect important, el este blocat de domnul președinte.

Vineri, la Berlin, domnul președinte Traian Băsescu a mai subliniat faptul că drama minorității constă în perpetuarea lipsei de educație, dacă nu se va face ceva la nivel european.

În ianuarie 2014, un important cotidian din România a citat o declarație asemănătoare făcută de subsemnatul: „Educația este singura șansă pentru a rezolva problema romilor. În România, acum un an, împreună cu premierul Victor Ponta, am avut o inițiativă, Proiectul Ferentari, un parteneriat cu sistemul de educație al Guvernului Finlandei, respins de președintele Traian Băsescu. Prin acest proiect aveam în vedere și educația adulților, nu numai a copiilor. În ultimii 22 de ani, problema romilor nu a fost luată în serios, nu a fost de interes. Din 2007, de când am intrat în Uniunea Europeană, a devenit o problemă. Mingea se mută dintr-o țară în alta.”

## Doamnelor și domnilor,

Este regretabil că domnul președinte Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea și respingerea legii care înființează Fundația „Proiect Ferentari”, de utilitate publică, actul normativ fiind inițiat de Guvern pentru derularea proiectelor de integrare a romilor.

Legea prevede înființarea Fundației „Proiect Ferentari”, care are ca obiective principale îmbunătățirea permanentă a condițiilor de viață ale romilor și identificarea și administrarea finanțării cu celeritate și transparență a obiectivelor de investiții în comunitățile de romi, indiferent dacă acestea se află în mediul rural sau urban. De asemenea, se urmăresc implementarea de activități investiționale în zona Ferentari – Rahova, propunerea de planuri de dezvoltare pentru comunitățile de romi, oferirea de asistență tehnică a Agenției Naționale pentru Romi și a ONG-urilor romilor atunci când este solicitată, dar și promovarea culturii rome în România și la nivel internațional.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Tudor. Se pregătește domnul senator Tișe Alin, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Bună dimineața!

Declarația mea se intitulează „Analfabetismul – o problemă crucială a societății românești”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Încep această primă declarație politică din prima sesiune a anului 2014 cu o problemă care nu suscită mare interes de cancan media, dar care, dacă nu este tratată cu maximă celeritate de clasa politică și de factorii ministeriali, va avea efecte viitoare cu impact electoral asupra tuturor partidelor politice, indiferent de doctrină și culoare. Mă refer aici la creșterea gradului de analfabetism.

Potrivit unui raport destul de recent al Comisiei Europene, mai precis un studiu realizat de un grup de experți la nivel înalt condus de comisarul european Androulla Vassiliou, România este ultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de alfabetizare. Mai precis, 40% din adolescenții români de peste 15 ani sunt analfabeți sau semianalfabeți, situația fiind cu totul alta în celelalte țări ale Uniunii Europene. De exemplu, în Finlanda, procentul elevilor adolescenți analfabeți este de 8%, în Franța – 19%, în Italia – 21%, în Germania – 18,5%. Dintre țările foste comuniste, cel mai bine stă Polonia, cu 15% analfabeți.

Experții arată că, la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, unul din cinci adolescenți în vârstă de 15 ani, precum și aproape 75 de milioane de adulți sunt lipsiți de noțiuni de bază de citire și de scriere. Consecința este că adulții aflați în această situație își găsesc greu un loc de muncă și au un grad mai mare de risc al sărăciei și excluziunii sociale.

Pornindu-se de la această analiză și cunoscând faptul că toți parlamentarii români știu destul de bine situația critică a sistemului de învățământ românesc, consider că nu trebuie să ne ascundem după deget, afirmând că avem un grad ridicat de semianalfabetism, ci să acceptăm că ne confruntăm cu un analfabetism real, acut și periculos în viitorul apropiat.

Într-o societate dominată doar de dorința de a accede la resurse financiare pe orice cale, mai puțin pe cea educațională, analfabetismul devine ceva superficial și, cinic vorbind, chiar folosit de anumiți actori politici, interesați în manipularea voturilor unui electorat fără cunoaștere și cultură socială, un electorat numai bun de folosit în anumite etape ale unor campanii electorale. Ce nu se dorește să se înțeleagă este faptul că atunci când intelectul tinerilor percepe valorile în funcție de puterea interlopilor, cu banii care cumpără orice, politicieni, funcționari, profesori, polițiști, și nu în funcție de puterea instituțiilor care ar trebui să ofere alternative și încredere social-economică, atunci tot fundamentul nostru de stat național unitar, instituțional va fi în pericol. Într-o lume în care competitivitatea economico-financiară, globalizarea și comerțul internațional au loc în funcție de potențialul intelectual al fiecărui stat, România este pe cale să piardă și această competiție. Se pare că, de mai bine de 25 de ani încoace, am uitat să apreciem baza existenței unui popor – educația, ca formă existențială a bunăstării unui stat european.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „Dictatura guvernamentală a USL”.

## Distinși colegi,

România a ajuns într-o situație critică. Populația resimte asta din ce în ce mai mult, atât economic, cât și din punctul de vedere al drepturilor constituționale.

Pentru a exista un regim democratic, nu este suficient ca în România să avem alegeri libere, este necesar ca aceste drepturi și valori să fie respectate: dreptate și egalitate în fața legii, transparență decizională, competiție dreaptă, egalitatea șanselor. Și acestea sunt lucruri care țin de un regim democratic.

Astăzi asistăm la o încălcare permanentă de către Guvernul USL a acestor principii și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, la decizii haotice și populiste. Măsurile dispuse de acest Guvern incompetent și care acționează nu doar cu rea-credință, dar și cu vădită rea intenție, îi afectează pe români în fiecare zi.

La fel de gravă pentru democrația din România este și lipsa totală de transparență în luarea măsurilor guvernamentale. Un guvern care nu guvernează pentru cetățenii săi, ci în favoarea unor grupuri de interese sau a unor interese de partid este un guvern nu doar iresponsabil, dar este un guvern ilegitim, chiar dacă are o susținere de 80% în Legislativ. Un guvern care legiferează doar prin ordonanțe de urgență, în proporție de 90%, și care, adesea, pe ascuns, nu respectă normele minime de transparență este un guvern care se aseamănă regimurilor dictatoriale.

Rămâne, în acest sens, doar ca Parlamentul să arate mai multă considerație pentru cetățenii români, pentru respectarea Constituției, a democrației și a egalității în fața legii. Din păcate, această șansă este mică, pentru că și Parlamentul, în momentul de față, este condus tot de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Se pregătește domnul senator Ion Luchian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Rolul implicării părinților cu privire la școală”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Vorbim adesea despre eficiența sistemului educațional, despre coeficienți de performanță, despre diverși indicatori care ne-ar indica măsura în care învățământul își îndeplinește sarcina către elevi. De foarte multe ori însă ne dăm seama cât de greu este să evaluezi un sistem de o asemenea importanță și cu o activitate de o asemenea anvergură, mai ales când există elemente care se contrazic, de la succesul enorm al multor elevi români la olimpiade și concursuri școlare și până la extrema cealaltă, la rata semnificativă a abandonului școlar în mediul rural.

Poate că ne-a scăpat din vedere un element foarte important, după părerea mea: rolul implicării părinților cu privire la școală. Din păcate, de multe ori vorbim, de fapt, despre dezimplicarea părinților în activitatea școlară a copiilor lor. Nu mă înțelegeți greșit, nu doresc să generalizez, însă cred că lipsa de implicare a părinților este frecventă și foarte gravă pentru copii și, mai departe, pentru succesul sistemului educațional în general.

Autoritățile locale, corpul profesoral, instituțiile locale de sănătate și culte, toate acestea, oricât de bine ar colabora împreună, nu vor putea niciodată suplini lipsa de implicare a părinților în educația copiilor. Numeroase rapoarte de cercetare, atât de la noi din țară, cât și din afară, vorbesc despre legătura puternică dintre implicarea părinților în educația copiilor și rata succesului școlar.

Mai mult decât atât, conform cercetărilor, copiii unor părinți implicați absentează mai rar de la școală, se comportă mai bine în mediul de învățământ și acced cu ușurință la niveluri mai înalte de educație.

Dincolo de orice, implicarea părinților este un drept și, totodată, o responsabilitate a acestora față de copiii lor. Calitatea învățării decurge din activitatea comună, coordonată, a tuturor agenților care alcătuiesc comunitatea educativă. De aceea, este deosebit de important ca părinții să cunoască toate mecanismele și măsurile adoptate la nivelul sistemului educativ, pentru a face efectivă participarea familiilor la educația copiilor lor. La urma urmei, toți părinții doresc tot ceea ce este mai bun pentru copiii lor și această dorință poate fi manifestată prin implicarea activă în viața școlară a copilului.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Ion Luchian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

După cum am observat, aceasta este a treia declarație politică legată de sănătate. Asta arată cât de importantă este problema pentru România. De asemenea, ne arată, în contextul actual, că toată lumea este nemulțumită, de la autorități la pacienți sau la personalul medico-sanitar.

Orice idee de reformă duce la dezbateri politice aprige, atât la noi, cât și în alte state, mult mai evoluate și cu o democrație mai veche. Aș putea să amintesc numai dezbaterea din Statele Unite, când s-a pus problema incapacității de plată, la un moment dat, pentru că reforma sanitară nu întrunea consensul celor două partide.

## Dragi colegi,

În declarația politică de astăzi, intitulată „Noile pachete de servicii medicale”, o să mă refer succint la acest lucru.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După o perioadă de încercări – uneori timide, alteori îndrăznețe, dar obstrucționate – de a reforma sistemul medical românesc, iată că, în acest an 2014 există premise serioase pentru ca aceasta să devină realitate. Este bine cunoscut faptul că în multe țări, chiar foarte dezvoltate, inițiatorii reformelor majore în sănătate s-au confruntat adesea cu o opoziție puternică, fie din partea populației, fie din partea partidelor de pe scena politică.

Dacă privim retrospectiv, în România domeniul sănătății a constituit ani de-a rândul subiect de campanie electorală. Din păcate, indiferent de alternanța la guvernare, problemele grave din sănătate nu au fost nici pe departe rezolvate, iar atunci când s-au propus măsuri mai drastice menite să reformeze sistemul, ele s-au soldat cu eșecuri, din cauza crizei economice sau pur și simplu din rațiuni pur electorale.

Toate aceste ezitări, la care s-a adăugat și subfinanțarea sistemului, au avut un impact negativ atât asupra calității actului medical, cât și asupra nivelului de trai al personalului medical. Pe cale de consecință, ne-am confruntat cu un exod masiv al cadrelor medicale către țări unde beneficiau de condiții de muncă și de salarizare mult mai bune. Nu în ultimul rând sau poate în primul rând, cei care au fost afectați de acest lucru au fost pacienții.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Pașcan Marius, din partea Grupului parlamentar al PDL.

V-aș ruga să fiți mai conciși în declarațiile politice, ca să poată fiecare dintre cei care au făcut și au întocmit declarații politice să le susțină la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Județul Mureș nu există pe harta marilor proiecte de infrastructură susținute de Guvern”.

Printr-o interpelare, i-am solicitat ministrului Dan Coman Șova să-mi comunice, prin intermediul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, care sunt proiectele de infrastructură finanțate în acest an, în județul Mureș, din bani de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

Din păcate, nici anul trecut, în pofida promisiunilor USL, proiectele importante privind centurile rutiere ocolitoare ale municipiilor Târgu Mureș, Reghin și Sighișoara, dezvoltarea Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureș, Amenajarea Hidrotehnică Răstolița, autostrăzile Transilvania și Târgu Mureș – Iași – Ungheni, deși studiul de fezabilitate al celei din urmă a fost finalizat cu greu în 2013, nu au primit alocări guvernamentale sau fonduri europene nerambursabile.

La interpelarea mea, ministrul Dan Șova răspunde absolut ambiguu și irelevant, tipic atunci când vrei să ocolești un răspuns cinstit și direct, dar, evident, negativ. Sunt astfel informat că „fondurile externe disponibile prin POS-T vor fi direcționate cu precădere pentru finalizarea coridoarelor prioritare de transport situate pe rețeaua TEN-T”. Cu alte cuvinte, suntem înștiințați, indirect, că cele două autostrăzi care ne interesează nu sunt coridoare tocmai prioritare pentru guvernanți. Totodată, ministrul Șova susține că încă se lucrează la proiectul „Asistență tehnică pentru elaborarea unui Master Plan General de Transport”, care promitea anterior că va fi finalizat și făcut public încă din luna septembrie a anului trecut.

Așadar, vom continua să așteptăm _sine die_ comunicarea viitoarelor obiective de investiții care se vor finanța din bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile sau din alte surse de finanțare. Despre centurile rutiere ocolitoare ale județului Mureș nu se spune absolut nimic în răspunsul ministrului Șova. Mureșenilor le rămân doar amărăciunea, revolta și disprețul, care se contrapun promisiunilor nerușinate făcute de USL în goana electorală pentru voturi cu orice preț, viciate cronic de minciună.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Banias Mircea Marius.

Domnule președinte, Stimați colegi, Stimate colege,

Prin declarația mea politică „Revizuirea Constituției, dincolo de lupta politică”, doresc să atrag atenția asupra momentului istoric în care ne aflăm prin simplul fapt că în Parlamentul României este în discuție proiectul de revizuire a Constituției.

România, precum majoritatea statelor lumii, are o Constituție codificată, scrisă într-un singur document, care stă la baza orânduirii legale a țării în care trăim, piedică în fața tiraniei, a derapajelor puterii și garant al drepturilor și libertăților tuturor celor care trăiesc în acest stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.

O realitate de netăgăduit este însă că o lege trebuie să evolueze pentru a fi în concordanță cu realitatea în care trăim, iar Constituția este o lege. Nu poate nega nimeni faptul că, în momentul de față, textul Constituției a fost depășit de realitate prin trecerea timpului. Titlul VI al Constituției este un exemplu cât se poate de clar, întrucât integrarea României atât în Uniunea Europeană, cât și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a devenit realitate, și nu proiect prevăzut de Legea fundamentală a țării.

Nu este cazul să intru în dezbateri despre cât de importantă este o revizuire a acestui text, atât pentru a-l aduce la zi cu realitatea în care trăim, cât și pentru a clarifica toate raporturile dintre puterile statului, pentru a nu lăsa loc pentru interpretări eronate. Sunt convins că suntem cu toții conștienți de importanța acestei inițiative.

Fiind o Constituție rigidă, revizuirea acestei legi nu este un proces ușor. Va fi nevoie de cooperare și dezbatere în cadrul Parlamentului între toate formațiunile politice. Mai mult decât atât, va fi nevoie de interesul și dorința cetățenilor României de a vedea această schimbare înfăptuită prin participarea la referendumul de validare a acestor modificări aduse Constituției României.

Spuneam la începutul acestei declarații că ne aflăm într-un moment cu o mare însemnătate istorică. Au trecut mai mult de zece ani de la ultima revizuire a Constituției, care a avut loc tot la mai mult de zece ani de la adoptarea Constituției României în Adunarea Constituantă din 1991. În 2014, la 23 de ani de la adoptarea Constituției României, poporul român, exercitându-și suveranitatea prin reprezentanții săi, propune revizuirea Constituției. Am convingerea că în urma exprimării directe, prin referendum, a suveranității sale, poporul român va aproba aceste modificări aduse Constituției României pentru binele întregii țări și al statului de drept.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Declarația politică am intitulat-o „Susținem respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Ion Iovcev, directorul Liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol, contabila și șoferul instituției au fost reținuți de structurile de forță transnistrene.

Directorul liceului a fost arestat după ce ridicase, legal, de la Ministerul Educației al Republicii Moldova, bani pentru plata datoriilor instituției la chirie și utilități, precum și pentru salariile profesorilor. Suma, în valoare de 114.000 de lei, a fost confiscată, ca fiind monedă străină nedeclarată. De asemenea, au fost confiscate ștampila și automobilul instituției. În plus, directorul liceului riscă o amendă în valoare de 10.000 de lei până la 100.000 de lei.

Am primit cu îngrijorare această știre, căutând motivul pentru care s-a recurs la o asemenea faptă. Dincolo de alte situații precedente din Transnistria, putem afirma clar și răspicat: aici nu se respectă drepturile omului, nu se respectă dreptul fundamental la educație în limba oficială a Republicii Moldova – limba română! Situația nu este nouă, fiind cunoscută și de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Cetățenii din Transnistria sunt cetățeni ai Republicii Moldova, stat care se apropie cu pași repezi de Uniunea Europeană. Alegerea pe care au făcut-o moldovenii, și anume parcurgerea drumului european al integrării, trebuie respectată. Abuzurile administrative și amenințările la adresa celor opt școli cu predare în limba română trebuie să

înceteze. Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol trebuie să respecte dreptul fundamental la educație în limba română. Stimați colegi,

Din păcate, situația din Transnistria devine din ce în ce mai gravă. De această dată afectează copiii, părinții, cadrele didactice, întregul proces educațional. Acțiuni represive precum cea de săptămâna trecută lovesc în școala românească, în viitorul nostru, în „eroii neamului, apărători ai limbii române”. Din cei 850 de elevi, mai învață la acest liceu 150, care continuă să creadă în România, în limba română.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Titlul declarației mele de astăzi este „Dacă avem cel mai cinstit Guvern, de ce miniștrii săi au mandatele cele mai scurte?!”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parlamentul României a acordat încrederea Cabinetului Victor Ponta la data de 7 mai 2012, premierul afirmând atunci public că va conduce cel mai cinstit Guvern.

Paradoxal, după victoria USL la alegerile parlamentare, puteai număra pe degetele de la o mână colegii de cabinet ai domnului Ponta care s-au mai regăsit în componența noului Guvern – bănuiesc, la fel de cinstit ca precedentul –, care a primit votul de încredere al Parlamentului la 21 decembrie 2012.

În cele 22 de luni de guvernare, premierul Victor Ponta a înlocuit nu mai puțin de 13 preacinstiți miniștri, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din efectivul Cabinetului său. Astfel, s-a ajuns ca durata medie în funcție a unui membru al Guvernului Ponta să fie de doar cinci luni și jumătate, unii miniștri rezistând în scaun opt zile, alții, mai norocoși, aproape 14 luni.

Românii au sancționat ineficiența unui cabinet atât de volatil, numărul celor care mai cred că Guvernul Ponta și-a îndeplinit promisiunile scăzând de la 24%, în luna august 2013, la doar 19%, în luna ianuarie 2014, conform datelor unui recent sondaj de opinie.

Trecând peste faptul că în media îngustă a celor cinci luni de mandat guvernamental ca ministru îți este greu și să faci promisiuni, darămite să le mai și duci la îndeplinire, degringolada rotației de cadre de la cel mai înalt nivel executiv are consecințe pe termen mediu și lung încă greu de evaluat.

În fruntea unor ministere-cheie s-au succedat în această perioadă câte doi sau chiar trei titulari, ceea ce s-a reflectat negativ în coordonarea instituțiilor și serviciilor deconcentrate din subordine, dar și în elaborarea propriilor strategii de acțiune circumscrise Programului de guvernare.

De aici și până la rebuturile legislative care cad pe bandă rulantă la testul constituționalității nu a fost decât un singur pas. Parcă niciodată în ultimii 24 de ani nu au fost casate atât de multe ordonanțe de urgență ca în ultimele 22 de luni, ceea ce pledează din nou pentru cinstea imaculată și competența profundă a membrilor celor două cabinete.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Valer Marian, senator independent.

Se pregătește domnul senator Liviu Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Amestec nepermis în treburile Guvernului și Parlamentului”.

Pozițiile exprimate de președintele României, Traian Băsescu, și de prepusele sale din justiție Laura Codruța Kövesi, în calitate de procuror-șef al DNA, și Livia Stanciu, în calitate de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în zilele premergătoare intrării în vigoare a noilor coduri, penal și de procedură penală, au nu numai un caracter nefondat și toxico-isteroid, ci și neconstituțional.

Opinia publică nu trebuie să cadă pradă intoxicărilor și manipulărilor, ci trebuie să știe că articolul 140 din noul Cod de procedură penală este în consonanță cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului și că a fost impus printr-o decizie a Curții Constituționale a României, nr. 962/2009,

care a statuat că interceptările se pot face doar după începerea urmăririi penale.

Procurorii-șefi ai DNA și DIICOT n-ar trebui să se mai plângă cu lacrimi de crocodil că rămân fără obiectul muncii, întrucât, de regulă, și până acum subalternii lor începeau urmărirea penală _in rem_ pentru a obține interceptarea convorbirilor telefonice. Marea și reala lor durere este că nu vor mai putea folosi ca probe interceptările realizate pe mandate de siguranță națională. Iar șefa Curții Supreme n-ar trebui să facă paradă de îngrijorare față de pedepsele mai mici prevăzute de noul Cod penal și față de riscul împlinirii prescripției în unele dosare cu prejudicii importante, în condițiile în care cele mai importante și vizibile instanțe de judecată – Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul București – n-au aplicat pedepse mai mari de cinci ani în dosarele așa-zișilor mari corupți, iar unele cauze au fost tergiversate până la patru-cinci ani în instanțe în timpul mandatului său.

Noile coduri nu sunt opera USL sau a vreunuia din partidele componente, cum ar vrea unii să lase să se înțeleagă. Ambele coduri au avut aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii, au fost asumate și susținute de premierul Emil Boc și au fost promulgate de președintele Traian Băsescu. Și președintele Traian Băsescu, și premierul Emil Boc, și procurorul general Laura Codruța Kövesi au vorbit atunci în termeni elogioși despre noile coduri. Au rostit cuvinte apreciative și ambasadorii de atunci ai SUA și Germaniei în România, cunoscuți drept giranți ai justiției băsiste. Noile coduri au fost lăudate și în rapoartele MCV adoptate ulterior de Comisia Europeană. Aceste coduri nu au fost niciodată modificate de USL prin ordonanțe de urgență, sub guvernarea USL, respectiv în vara anului 2013, fiind adoptată doar legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală.

V-aș ruga, domnule senator, să vă apropiați de final.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Pop Liviu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Cristiana Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Cum a intrat România

pe făgașul normal al absorbției fondurilor europene”.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre impactul fondurilor europene asupra României, în general, și a Țării Maramureșului, în special, și despre măsurile care au dus la creșterea ratei de absorbție de peste patru ori în doar un an și jumătate.

Cifrele sunt clare. Numai anul trecut România a încasat peste 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, mai mult decât în perioada 2007–2012. Trebuie să precizez că în mai 2012 rata de absorbție era undeva la 8%, procent la care s-a ajuns după mai bine de cinci ani, ceea ce înseamnă că în perioada guvernării PDL absorbția fondurilor europene a suferit un naufragiu continuu, prin blocarea programelor și prin fraudele făcute de portocalii. Colacul de salvare a venit din partea USL, astfel încât doar într-un an și jumătate USL a dus această rată la circa 33,6%. Acest lucru este posibil datorită măsurilor luate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor și deblocării tuturor programelor operaționale aduse în derivă de către PDL.

Așadar, cu muncă, efort și perseverență, iată cum USL a reușit să aducă România pe primul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește creșterea sumelor rambursate de la Comisia Europeană în 2013.

Cum a reușit USL să facă acest progres? Simplu. Aplicând câteva măsuri care au permis României să treacă la o etapă superioară, și anume: simplificarea procedurilor de predare a documentelor pentru beneficiarii POSDRU, angajarea experților privați pentru a evita pierderile de fonduri europene, elaborarea unui Ghid de bune practici și evitare a principalelor riscuri în achizițiile publice, dedicat autorităților de management și beneficiarilor.

Iată, stimați colegi democrat-liberali, că se poate. În loc să fiți preocupați permanent cu schimbările de culoare politică și doctrină partinică prin care încercați să vă ascundeți culpele guvernamentale, mai bine ați fi dat atenție nevoilor acestei țări și cetățenilor ei.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voiam să fac o declarație politică, dar, având în vedere ceea ce s-a întâmplat aseară cu DNA-ul și cu ceea ce cere de la Camera Deputaților, am spus că nu pot să las lucrurile așa.

„Justiția se înfăptuiește în numele legii în România?!” Domnilor colegi,

De peste un an de zile...

## Poftiți?

Nu înțeleg.

De peste un an de zile asistăm la linșarea Parlamentului, fie că este Senat, fie că este Camera Deputaților, linșare mediatică, linșare prin organele statului. Până când, pentru o mână de oameni care odată, acum 15-20 de ani, au încălcat legea, vom tăcea și vom înghiți toate mizeriile acestea?

Domnilor, justiția se înfăptuiește în numele legii!

În numele cărei legi a avut dreptul DNA-ul să ceară anchetarea unor parlamentari pentru votul lor?

- Avem o Constituție? Mai este încă valabilă? Ce facem? Până când le dăm dreptul să facă ce vor? În campania electorală eu am spus că DNA-ul împreună cu ANI sunt două instituții precum ciupercile saprofite, care stau și vegetează pe corpul acestei nații și mănâncă o grămadă de bani de pomană.

|În campania electorală eu am spus că DNA-ul împreună|Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| |---|---|---| |ANI sunt două instituții precum ciupercile saprofite, care|Arcaș Viorel|prezent| |u și vegetează pe corpul acestei nații și mănâncă o|Ardelean Ben Oni|prezent| |madă de bani de pomană.|Ariton Ion|absent| |Ni se cere de la MCV să avem aceste două instituții? Dar|Atanasiu Teodor|absent| |suntem noi, copii de grădiniță care trebuie puși la colț în|Badea Leonardo|prezent| |mentul în care nu fac ceea ce trebuie sau suntem membri|Badea Viorel Riceard|prezent| |drepturi depline ai Uniunii Europene? Până când?|Banias Mircea Marius|absent| |„Justiția se înfăptuiește în numele legii”, spune articolul|Barbu Daniel Constantin|prezent| |4 din Constituție, iar procurorii își desfășoară activitatea|Barbu Tudor|prezent| |rivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului|Bădălău Niculae|prezent| |arhic, sub autoritatea ministrului justiției.|Bălu Marius|absent| |Unde este domnul ministru în această ecuație? Ce părere|Belacurencu Trifon|prezent| |despre ceea ce au făcut procurorii de la DNA?|Bereanu Neculai|prezent| |Domnilor, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii|Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |t în serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul.|Blaga Vasile|absent| |n urmare, și dacă ordonanța respectivă a fost, așa cum|Boagiu Anca Daniela|prezentă| |e DNA-ul, aprobată prin lege, s-a acoperit ilegalitatea prin|Boboc Cătălin|prezent| |, pentru că deputații și senatorii nu pot fi trași la|Bodea Cristian Petru|prezent| |pundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile lor.|Bodog Florian Dorel|absent| |easta este Constituția și acestea sunt legile țării.|Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Ca să vă dau un exemplu de cum lucrează doamna|Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |vesi, am aici o plângere penală. Pe 19 august a fost|Bujor Dumitru Marcel|prezent| |isă. Este duminică, dar a fost trimisă prin e-mail și apoi în|Bumbu Octavian Liviu|absent| |. Spuneam că eu formulez plângere penală împotriva|Burlea Marin|prezent| |ecătorilor Curții Constituționale, care, forțând abuziv|Butnaru Florinel|absent| |vederile Constituției, au impus chestia cu referendumul.|Butunoi Ionel Daniel|prezent| |i în ziua de astăzi nu am un răspuns la această cerere.|Cadăr Leonard|prezent| |E posibil așa ceva?<br>În numele cărei legi lucrează DNA-ul?|Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|prezent<br>absentă| |**Domnul Florin Constantinescu:**|Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel|prezent<br>prezent| |Doamnă senator, v-aș ruga să vă apropiați de final.|Chiru Gigi Christian|absent| |**Doamna Cristiana Irina Anghel:**|Chiuariu Tudor Alexandru<br>Ciorbea Victor|prezent<br>absent| |Două lucruri mai am de spus.|Coca Laurențiu Florian|prezent| |Am aici o altă sesizare, care mi-a fost trimisă înapoi de<br>rchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de|Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru|prezent<br>prezent| |re DNA. Deci cererea mea, plângerea mea mi-a fost|Corlățean Titus|absent| |isă înapoi.|Coste Marius|absent| |Am aici o altă plângere, pentru caii de la Letea: în logica|Cotescu Marin Adrănel|prezent| |are, dacă acei cai erau cu stăpân, ar fi trebuit stăpânii să|Crețu Gabriela|prezentă| |pundă pentru Pădurea Letea, dacă nu, de ce au fost|Cristache Iulian|absent| |sacrați? Nici la această plângere nu am găsit niciun|Cristina Ioan|prezent| |puns. Și-atunci, după care lege funcționează DNA-ul?|Croitoru Cătălin|prezent| |Domnilor, hai să facem în așa fel încât să nu ne mai fie|Deneș Ioan|prezent| |ă de acest DNA! Și hai, dacă este cazul, fie să facem o|Dincă Mărinică|absent| |e ca lumea pentru ei, fie, dacă nu, să-i desființăm!|Dobra Dorin Mircea|absent| |**Domnul Florin Constantinescu:**|Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|absent<br>absent| |Stimați colegi,<br>Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi,|Drăghici Damian<br>Dumitrescu Cristian Sorin|prezent<br>prezent| |dicată declarațiilor politice, și-l rog pe domnul secretar|Dumitrescu Florinel|absent| |Rotaru să facă un apel nominal.|Dumitrescu Iulian|prezent| |Mulțumesc.|Durbacă Eugen|absent| |**Domnul Ion Rotaru:**|Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent| |Bună dimineața, stimați colegi!|Federovici Doina Elena|prezentă| ||Fifor Mihai Viorel|absent| |Agrigoroaei Ionel<br>absent|Filip Petru|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>prezentă|Firea Gabriela|absentă| |Anghel Adrian<br>absent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Anghel Cristiana Irina<br>prezentă|Flutur Gheorghe|absent|

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 171 de senatori și-au înregistrat prezența 112, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Reamintesc faptul că la ora actuală cvorumul legal de lucru este de 86.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Rotaru.

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi.

Programul de lucru pentru astăzi – lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00, cu voturi finale la ora 12.30; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente. Dacă nu sunt comentarii,

A fost aprobat și programul de lucru.

Punctul 2 – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 17–22 februarie 2014.

Luni, 17 februarie, între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii parlamentare; ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului; între orele 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 18 februarie, între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

Miercuri și joi, 19 și 20 februarie 2014 – lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 21 februarie, și sâmbătă, 22 februarie – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii în legătură cu acest program?

Nu sunt.

Încercăm încă o dată. Acum.

Nu merge. ( _Discuții la prezidiu.)_

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Acum.

Să încercăm.

67 de voturi pentru... – merge parțial –, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

S-a aprobat și programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, îi dau cuvântul doamnei senator Vasilica Steliana Miron pentru a face un anunț.

## **Doamna Vasilica Steliana Miron:**

Mulțumesc.

Subsemnata, Miron Vasilica Steliana, senator ales în Circumscripția Electorală nr. 35, județul Suceava, vă aduc la cunoștință că, începând cu data de 3 februarie 2014, mi-am dat demisia din Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu și voi activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea face un anunț.

Pentru liniștea dumneavoastră, vă anunț că, în urma hotărârii de ieri, de a discuta cu liderii de grup privind modul de amplasare a senatorilor, regulamentul există și le mulțumesc liderilor de grup pentru înțelepciunea de care au dat dovadă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Mulțumesc și eu liderilor de grup pentru același motiv binecuvântat.

Dacă nu mai sunt anunțuri, intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Punctul 3 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiator, domnul senator Valeriu Todirașcu, dacă este. Da? Doriți cuvântul?

Vă rog, domnule senator, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Calitatea și integritatea candidaților pentru Parlament și autoritățile locale reies inclusiv din bonitatea fiscală a candidatului. Cu toții dorim ca aleșii neamului să fie persoane cu un comportament civic corect, iar comportamentul fiscal este un indiciu în plus, relevant inclusiv pentru patriotismul sau lipsa de patriotism a candidatului.

Obligativitatea depunerii certificatelor din care să reiasă situația datoriilor către stat ale candidatului, ca persoană fizică, precum și ale societăților comerciale la care candidatul este acționar, acționar majoritar, administrator, membru în consiliul de administrație sau manager, care le pot influența comportamentul fiscal, ar aduce un plus de informație, necesară electorilor pentru o mai bună, mai ușoară alegere a celui mai corect candidat.

Consiliul Legislativ a avizat pozitiv acest proiect legislativ, cu amendamente privind faptul că obligativitatea depunerii dovezii că nu există datorii – această situație fiind cea dorită – este totuși neconstituțională, pentru că ar îngrădi dreptul de a fi ales.

Sunt de acord că această prevedere din proiect ar trebui să fie modificată, înlocuind expresia în cele două articole ale legii: „dovada de la autoritățile fiscale că nu au datorii restante” cu „dovada de la autoritățile fiscale vizând datoriile restante”, schimbând obligativitatea de a nu avea datorii fiscale în a informa cetățenii despre existența lor.

Din acest motiv, domnule președinte, propun trimiterea proiectului la Comisia pentru administrație publică, care a dat raport negativ pe motiv de neconstituționalitate, pentru a aduce amendamentul propus și a face astfel propunerea legislativă compatibilă cu Constituția României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 10, domnule secretar de stat. Vă rog. ## **Domnul Horia Ion Irimia** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, pe de o parte, din cauza faptului că sunt niște prevederi neconstituționale, iar pe de altă parte, textul este neclar și ar putea genera multe probleme în aplicarea sa.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, Comisia pentru administrație publică, domnul președinte Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Articolul 53 din Constituția României enumeră situațiile în care drepturile cetățenilor pot fi restrânse, iar propunerea de față nu se regăsește printre aceste situații.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. De asemenea, considerăm că nu este necesară trimiterea la comisie.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Da.

Vă rog, domnule senator Iovescu.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eram pregătit... încă de ieri mă pregătisem să intervin. Mă bucur că domnul coleg și-a susținut inițiativa și sunt alături de dânsul în cererea de a o retrimite la comisie, pentru că, conform a ceea ce a spus Consiliul Legislativ, există o posibilitate ca inițiativa să se materializeze.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții,

Interpretez că propunerea nu a trecut, da?

Mulțumesc.

Supun, mai departe, în acest caz, raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Nu, la 12.30, este lege organică. Reportăm pentru votul final. De acord?

Punctul 4 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a

consumului de fructe în școli. Avem un senator, domnul senator Bumbu, și doi deputați inițiatori.

Vreunul dintre inițiatori susține? Nu susține.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Șoneriu, Ministerul Agriculturii.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

**Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010, deoarece modificările propuse sunt deja integrate în ordonanță de urgență, însă nu în forma solicitată de inițiatori, deoarece aceasta nu era în concordanță cu regulamentul european.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, tot administrație publică. E raport comun cu Comisia pentru învățământ.

Doamna președinte Ecaterina Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii propun Senatului un raport de respingere, întrucât este o ordonanță care reglementează acest obiectiv stabilit printr-o directivă europeană.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Punctul 5 – Propunerea legislativă privind cartela de acces în instituțiile de învățământ și sanitare.

Inițiator, domnul deputat Ciuhodaru. Nu este de față.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, Ministerul Afacerilor Interne.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru mai multe considerente care au fost prezentate în cuprinsul punctului de vedere transmis în scris. Noi apreciem că nu este necesară instituirea unei astfel de obligații la nivel de lege și nu în modul propus de inițiator.

Mulțumesc membrilor celor două comisii avizatoare și celor două comisii coraportoare, care au fost de acord să formuleze avize și, respectiv, raport de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raport comun: Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate publică.

Doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii propun, de asemenea, un raport de respingere, întrucât calea pe care o găsește inițiatorul ni se pare că nu este de natură să aducă un plus, ci, dimpotrivă, să încurce mai mult lucrurile.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, după această apreciere categorică,

Punctul 6 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 103/2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Inițiator, domnul deputat Ciuhodaru.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică proiectul de act normativ privind organizarea și finanțarea rezidențiatului. Proiectul își propune să reglementeze în mod unitar și complex întreaga problematică legată de desfășurarea rezidențiatului, motiv pentru care Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raport comun: Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate publică.

Doamna senator Andronescu, doamna președinte.

## Vă mulțumesc.

Cele două comisii, de asemenea, vă propun un raport de respingere, întrucât actuala reglementare o găsim mai potrivită decât cea care rezultă din propunerea inițiatorului.

Inițiatorul introduce garda pentru rezidenți începând din anul I. Actualele reglementări lasă această competență pentru rezidenții din ultimii ani și considerăm că este mai profesionist să mergem pe formula actuală.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții,

Vă mulțumesc.

Aș vrea doar să întreb Guvernul, că, de obicei, se întâmplă lucrul acesta: „Guvernul are în vedere.” Ne poate da și un termen? Că ne-am cam săturat de „are în vedere”. Mulțumesc.

Doriți?

Domnul secretar de stat Vulcănescu.

Sigur că da. Evident, actul normativ, fiind publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, trebuie să parcurgă toată procedura de transparență decizională și, după ce toate instituțiile abilitate se vor pronunța, vom avea un act normativ pe care îl vom putea propune spre aprobare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 103/2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Același inițiator.

Punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiind vorba despre o modificare propusă la același act normativ, având în vedere cele prezentate anterior, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisiile?

Domnul președinte Luchian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Analizând propunerea legislativă, membrii Comisiilor pentru învățământ și, respectiv, sănătate, cu 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, au înțeles să adopte raport comun de respingere, pe considerentul că motivele preconizate sunt deja reglementate. Este vorba de hotărârea Guvernului de a mări salarizarea medicilor rezidenți sub formă de bursă de 670 de lei pentru fiecare.

Astfel încât Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 8 – Propunerea legislativă privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum și în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce prezintă riscuri crescute pentru siguranța, securitatea și sănătatea terților.

Este un proiect legislativ inițiat de mai mulți colegi senatori.

Din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Dacă nu, punctul de vedere al Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, Ministerul Afacerilor Interne.

Mulțumesc.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Aș dori doar să precizez că majoritatea aspectelor presupuse de această propunere legislativă sunt deja reglementate în alte acte normative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru considerentele de mai sus, spuse de doamna secretar de stat, în ședința din 4.02.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă nu sunt intervenții,

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vin în fața dumneavoastră să-mi exprim uimirea. Știu că este legal să faci o inițiativă și să nu o susții, dar e păcat de munca ce se face și de numărul mare de semnatari ai inițiativei. Și chiar nimeni nu se găsește să o susțină.

Atunci, nu știu, probabil că va trebui să lucrăm la regulament în acest sens. Chiar să punem în mișcare atâta DMH

și să nu se întâmple nimic?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 9 – Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Inițiatori, un grup de colegi deputați.

Din partea inițiatorilor este cineva și dorește? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Vulcănescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Începând cu data de 1 iulie 2012, competența de administrare a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, prevăzută la capitolele 2 și 3 din titlul IX[2] al Codului fiscal, revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Ca urmare, colectarea și administrarea contribuției pentru asigurări sociale de sănătate nu intră în sfera de competență a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau a caselor județene, acestea fiind preluate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar casele de asigurări de sănătate nu pot avea obligații în acest sens.

Acestea sunt considerentele pentru care Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea lit. e) a alin. (1) al art. 237 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori, domnul senator Luchian și doi colegi deputați. Doriți, în calitate de senator? Vă rog.

Domnul senator Luchian, ca inițiator.

Această propunere legislativă, inițiată de doi colegi de la Camera Deputaților – Mircea Roșca și Grațiela Gavrilescu – și subsemnatul, are în vedere modificarea unui articol din Legea nr. 95/2006, care prevede ca reconstrucția mamară după operația pentru cancer de sân să fie suportată din fondul de asigurări de sănătate, lucru care nu se întâmpla până acum.

Considerăm, fără să extind expunerea, că operația pentru neoplasm mamar se termină atunci când femeia care, din păcate, suferă o astfel de operație... tratamentul se termină atunci când se produce și reconstrucția mamară.

Sigur că, aceste criterii de admitere pentru o astfel de operație fiind foarte stricte, o echipă de specialiști, multidisciplinară, va duce la capăt modalitatea în care pacientele vor putea beneficia de această operație.

Din punct de vedere psihologic, reconstrucția mamară după o astfel de operație face ca persoana respectivă să se reintegreze mult mai ușor în societate, în familie, și am putea spune că redevine femeie după o astfel de operație.

Motiv pentru care vă solicităm sprijinul în acest sens. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul este de acord cu o astfel de inițiativă. Mai mult decât atât, a fost aprobată în Guvern Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, care are în vedere exact aspectele care au fost prezentate de către domnul senator.

Având în vedere aceste considerente, pentru a evita viitoarele paralelisme legislative, opinăm că prezenta inițiativă legislativă a rămas fără obiect.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Punctul de vedere al comisiei acum, domnule președinte Luchian.

Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere această propunere legislativă și, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Aș completa ceva. E adevărat că ordonanța a fost aprobată de Guvern, dar nu a apărut în Monitorul Oficial, motiv pentru care, în acest moment, eu nu știu cum se procedează din punct de vedere regulamentar. Merge mai departe inițiativa legislativă, din punctul meu de vedere, și evident că vă solicit sprijinul pentru a o trece.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții,

Doamnă senator Anghel, vă rog.

După câte înțeleg, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 n-a ajuns în Parlament, ca să fie aprobată prin lege.

Prin urmare, noi adoptăm astăzi propunerea legislativă și ordonanța respectivă va fi retrasă, astfel încât nicio zi să nu se mai piardă atunci când este vorba de sănătatea, inclusiv cea psihică, a femeilor. Trebuie să facem ceva pentru aceste femei. Doamne ferește de asemenea boală și trebuie să le ajutăm pe femei măcar psihic!

Mulțumesc. Domnul senator Tudor Barbu.

Mulțumesc mult, domnule președinte, și le mulțumesc, în egală măsură, și președintelui comisiei de specialitate, ca inițiator, și colegilor Domniei Sale.

Mulțumesc și Guvernului pentru sprijinul pe care îl acordă acestei inițiative și vreau să marcăm, pentru cei care ne monitorizează activitatea – și sper să fiu în asentimentul tuturor colegilor –, că este doar începutul unui lung proces de legiferare și al unui lung proces de aducere a legislației române la norme morale, etice și medicale europene, în care nu doar femeile necăjite și lovite de soartă în acest fel să beneficieze de sprijin, ci și alte categorii de oameni care, în urma unor boli similare, capătă handicapuri care le marchează viața.

Deci notific Senatul și, prin presă, opinia publică de faptul că este doar începutul unui lung proces, pentru că nu vrem să creăm nicio discriminare, iar ceea ce am făcut astăzi – și am convingerea că votul va fi favorabil – este minunat, dar e doar un început.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Grigoraș.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Voi susține inițiativa legislativă, cu atât mai mult cu cât este vorba de sănătatea oamenilor, în general, și a mamelor, în special.

Pe de altă parte, aș avea o recomandare. În comisii, ați văzut, pe undeva, ne-a lăsat cam în ceață. Una spunea reprezentantul Guvernului, alta inițiatorul, reprezentantul comisiei. Or, pun întrebarea: dumnealor nu s-au întâlnit și în activitatea de comisie?

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

O să dăm, după aceea, cuvântul și domnului secretar de stat.

Aș vrea să punctez ceea ce a prezentat reprezentantul Guvernului. Nu susține pentru că există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014. Am întrebat dacă a intrat pe proces legislativ. Nu. Deci, pentru o corectă informare, celeritatea asta ar trebui să intervină prin votul dat de către toți din Senat. Și nu se întâmplă nimic, nu e niciun conflict între legi, dacă reglementăm un pic mai devreme un aspect atât de sensibil.

E mai devreme legea?

Păi, e mai devreme, că, până vine proiectul de lege de aprobare a ordonanței...

Merge mai departe, la Camera Deputaților.

Da.

Ordonanța intră în vigoare imediat.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că înțelegem cu toții grija pe care o avem față de problemele multe pe care le are societatea românească, dar asta este una dintre cele mai grave. Doar când pronunți cuvântul ăsta, te iau fiorii. Dar, dacă ordonanța a fost publicată – înțeleg – aseară și ea produce efecte, ceea ce vrem noi să arătăm astăzi... unii dintre noi, nu toți... Sigur, înțeleg poziția inițiatorului – e firesc să-și susțină proiectul legislativ –, dar celelalte poziții, sincer, se duc într-o zonă în care ne ducem de foarte multe ori și pe subiecte care sunt triste pentru viața oamenilor.

Haideți să lăsăm lucrurile să curgă. Că a avut Guvernul inițiativă, că s-a inspirat din ceea ce a scris colegul nostru, nu mai contează. Contează că s-a rezolvat o situație și că, de astăzi, indiferent ce am face noi, ce cursă am începe astăzi, până trece de noi, până ajunge la Camera Deputaților, până se publică, mai durează, și știți bine lucrul ăsta. Or, ordonanța produce de astăzi efecte. Și atunci, nu cred că discuțiile pe tema asta ne-ar aduce vreun spor pe care îl gândesc unii – repet tot timpul, unii –, fiindcă nu sunt așa de atenți cei cărora ne adresăm noi, sugerându-le că de grija lor nu mai putem dormi. Sunt mult mai inteligenți ca noi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Stimați colegi,

Grupurile parlamentare s-au cam pronunțat. Îi dau cuvântul domnului senator Grapă și, după aceea, v-aș propune... Au solicitat o ultimă intervenție Guvernul și inițiatorii.

L-am văzut, doamnă, nu-i purtați grija, pentru că este unul din oamenii pe care îi îndrăgesc cel mai mult în viața asta și îl văd și cu coada ochiului.

## Domnul senator Pașcan.

##

O secundă. Domnul senator Pașcan.

Vă dau cuvântul în final domnului secretar de stat și dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Dacă noi am accepta logica antevorbitorului meu, ar însemna, practic, să acordăm girul Guvernului de a veni în continuare să ne considere o anexă a sa, cu ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern peste noapte. S-ar evita acest lucru în situația în care reprezentanții Guvernului ar fi activi în comisiile de specialitate și nu doar ar veni să ia act de discuțiile care se poartă acolo, ci ar și informa membrii comisiei în legătură cu intențiile, cu hotărârile sau ordonanțele de urgență aflate pe rolul Guvernului, astfel încât nu s-ar asista la astfel de suprapuneri absolut penibile.

Eu vă rog, stimați colegi, să dăm dovadă de solidaritate de această dată și să arătăm că Legislativul are prim-planul în promovarea actelor normative, și nu să dăm ghes, să acceptăm această formulă ingrată în care ne aflăm, de a fi doar o anexă a Guvernului, care promovează tocmai acte normative pe care le reproșa anterioarelor guverne PDL. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator, între noi fie vorba, vă împărtășesc și eu grija. Cred că toți suntem de acord că Legislativul nu trebuie să fie o anexă. Acum însă suntem într-o situație destul de simplă. Este o măsură bine-venită, pe care o susținem toți, care se poate lua și pe care, printr-o coincidență, să spunem, cronologică, în același timp, a luat-o și Guvernul – și bine a făcut – și a ajuns și sorocul proiectului de lege. Deci chiar nu văd, într-un moment de rar consens și pe un lucru bun, de ce ar trebui să ne încontrăm.

Domnul senator Iovescu și, după aceea, vă îndemn să ne îndreptăm spre concluzii. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Eu am mai spus că mi-aș dori să devenim, începând de azi – spun din nou începând de azi –, cu adevărat Legislativ. Nu putem, la nesfârșit, să așteptăm ordonanțe, să votăm ordonanțe care își produc efectul și, oricum, și dacă nu ne plac, trebuie să le votăm, că și-au produs efectul. Haideți să redevenim serioși, să ne votăm măcar inițiativele cu care suntem noi de acord că sunt bune. Ar fi extraordinar de rău să nu votăm această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

## De acord.

Ultimele intervenții, cu voia dumneavoastră, domnul secretar de stat și, apoi, inițiatorul și, în același timp, președintele comisiei.

Domnul secretar de stat Vulcănescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam doar să spun faptul că, într-adevăr, așa cum a spus domnul senator Sârbu, ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de ieri. Asta înseamnă că produce efecte. Ordonanța este mult mai amplă decât acest articol, pe care l-am considerat foarte important pentru a fi avut în vedere, pentru a fi introdus în noul pachet de servicii de bază. Produce efecte de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Considerăm că e mult mai important să rezolvăm aceste probleme cât de curând, motiv pentru care susținem ordonanța.

Mulțumesc.

Domnul senator Luchian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul meu de vedere, ca inițiator, și al celor doi colegi din Camera Deputaților, nu este nicio chestiune de paternitate a acestei propuneri legislative, numai că noi am discutat-o în comisie în momentul în care nu era publicată ordonanța, iar parcursul acestei inițiative legislative este de peste șase luni de zile. Intrată în circuitul parlamentar, am ajuns în această chestiune... Nu mă pricep eu exact cum este cu regulamentul. Dumneavoastră, cei care aveți mai multă experiență, o să decideți în acest sens.

Mărturisesc că este important dacă ordonanța a fost publicată. Înseamnă că produce efecte și cel mai important lucru este, pentru paciente, că vor beneficia, începând din acest moment, de reconstrucția mamară suportată de Fondul național unic de asigurări de sănătate, ceea ce nu se întâmpla până acum. Era considerată ca o operație estetică. Or, din punctul nostru de vedere, ca medici, lucrul acesta este inadmisibil. Operația și tratamentul oncologic al cancerului mamar se termină odată cu reconstrucția mamară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnilor senatori și

Nu mai este nevoie, da?

Nu, pentru că n-a avut amendamente.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

De acord, n-a avut amendamente.

## Punctul 11?

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea..., justificarea votului.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Pentru corecta informare a Senatului, într-adevăr, ordonanța nu a apărut aseară, ci a apărut pe 7 februarie 2014 în Monitorul Oficial.

Și mai adevărat.

Bun. Important este că este în vigoare și face efecte.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Inițiator este domnul deputat Adrian Gurzău. Este aici?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative, având în vedere considerentele prezentate în cadrul ședințelor celor două comisii și surprinse în raportul de respingere comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate publică. Cine prezintă? Domnilor președinți, cine prezintă?

Domnul Luchian?

Domnule președinte Luchian...

Am experiență la respingeri acum.

Analizând propunerea legislativă, membrii celor două comisii au hotărât, cu 16 voturi pentru, să adopte raport comun de respingere, astfel încât Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.

Inițiatori: un număr de colegi deputați.

Dintre inițiatori este cineva prezent?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii.

Vă rog, doamnă. ## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ vizează recunoașterea ca vechime în învățământ a perioadei în care persoana s-a aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului.

Trebuie să remarc faptul că, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind indemnizația și concediul pentru creșterea copilului, aceasta reglementează faptul – pentru toți cetățenii, nu este vorba numai de învățământ – că această perioadă reprezintă vechime în muncă, în serviciu și în specialitate.

Ca atare, legea din 2011 nu înțeleg de ce n-a fost corelată cu acest act normativ care exista din 2010 și, ca atare, nu văd motivul pentru care nu am fi de acord cu raportul de admitere.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule președinte Liviu Pop, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Inițiator este domnul deputat Mircea Man.

Nu este de față.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu putem fi de acord cu această propunere legislativă, întrucât introducerea unor atribuții serviciilor de evaluare complexă nu este sediul materiei în Legea nr. 448/2006, care este o lege-cadru. Acestea se regăsesc în Hotărârea Guvernlui nr. 268/2007, precum și ceea ce se mai dorește a fi

reglementat se regăsește în recentul Ordin nr. 2.298 din 2012, emis de Ministerul Muncii. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul suprapunerii legislative.

Menționăm că denumirile instituțiilor implicate sunt consemnate eronat în propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Este lege organică, o lăsăm pentru ora 12.30.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea dispozițiilor Legii-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiator, domnul deputat Ioan Oltean. Nu este de față. Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ vizează reglementarea acordării primei de instalare pentru cei din învățământ.

Trebuie să vă reamintesc că Legea nr. 284/2010 este lege-cadru și nu vizează acordarea de sporuri specifice, ci sporuri valabile pentru tot sistemul bugetar. Ca atare, în Legea nr. 284/2010 există un articol nr. 36 care spune că: „Prevederile din actele normative referitoare la detașare, delegare, mutare, acordarea concediilor, transport, cheltuieli cu cazarea... rămân în vigoare”, ceea ce înseamnă că aceste sporuri specifice trebuie trecute în legile specifice sau statutele fiecărui tip de persoane bugetare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Doamna senator Anghel.

Da. Doamnă senator Cristiana Anghel, vă rog.

Exista o butadă care spunea că drepturile câștigate nu pot fi pierdute. Dreptul acesta al unui salariu la instalarea cadrului didactic a fost un drept prevăzut în legile anterioare. Prin Legea nr. 1/2011, acest drept a fost furat și normal este să facem ceva să-l dăm înapoi cadrelor didactice.

De altfel, nu înțeleg de ce pentru fiecare drept furat de Guvernul Boc trebuie să facem lege. Normal este să recunoaștem că s-a greșit, că s-a furat din buzunarul cadrelor didactice și, chiar dacă nu le dăm banii înapoi pe perioada cât această lege infamă a funcționat, măcar de acum înainte să facem ceva.

Deci nu este o noutate. Cadrele didactice au beneficiat de acest drept. De ce nu pot beneficia în continuare? Care este motivul?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatori sunt doi colegi deputați.

Nu sunt aici.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că, pe lângă alte prevederi, această propunere legislativă vizează și includerea în condiții speciale a unor categorii de persoane, trebuie să remarc faptul că acest lucru nu se poate face fără respectarea directivelor privind sănătatea, securitatea în muncă, în sensul că aceste lucruri se pot face numai cu determinări și cu respectarea limitelor prevăzute de legislația europeană. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, având în vedere avizele negative ale tuturor comisiilor și faptul că societății românești, cu o populație tot mai îmbătrânită, îi va fi tot mai greu să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul acesteia fiind de lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Este lege organică. O lăsăm pentru ora 12.30.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind protejarea și sprijinirea familiilor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău.

Inițiator, domnul deputat Adrian Merka. Este aici? Da.

Vă rog, domnule deputat, în calitate de inițiator, microfonul 5.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Miroslav Merka** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă prezint o situație rară în România, în care zona a fost declarată una dintre cele mai bogate zone, care prezintă o extracție de 60% din extracția României, dar care, bineînțeles, pentru cetățenii din comuna Suplacu de Barcău este un punct negativ pentru sănătatea lor.

Din păcate, acel protocol, acel contract de privatizare a Petromului susținea într-adevăr zona. Din 1.800 de angajați au ajuns să lucreze 200. Din păcate pentru mine, nu am reușit să prezint comisiilor, în sinteză, buletinele de analize făcute în anul 2010 asupra emisiilor de benzen, toluen, xilen, care se ridică la 1,5; 0,89; 0,75; 2,49% miligram/metru cub de aer. Cei de specialitate au precizat faptul că este deja o prezență enormă în aerul expirat. Situația pe care a prezentat-o Spitalul Municipal Marghita – din anul 1990 până în 2004: din 135 de decese înregistrate la dânșii, peste 40% sunt decese cauzate de diferite forme de cancer, din cauza expunerii la aceste gaze.

În acest sens am venit să prezint Legislativului această situație și să vin cu propuneri de ameliorare – să le spunem – cât de cât a vieții celor care au trăit cel puțin zece ani sau și-au desfășurat activitatea în această zonă. Deci am mers pe cel puțin zece ani.

Bineînțeles că este o formă de discriminare, dar, nu vă supărați, bugetul statului primește sub formă de părți financiare, Petromul primește la fel... această posibilitate de a-și mări bugetul..., iar persoanele care locuiesc sau care și-au desfășurat activitatea beneficiază negativ.

Mulțumesc. Dau cuvântul Guvernului. Suntem la punctul 16, da?

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pentru a nu crea discriminare, deoarece măsurile de protecție preconizate sunt doar pentru cetățenii din zona Suplacu de Barcău.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative?

Vă rog, domnule senator Iovescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că, în ceea ce privește Parlamentul, s-ar părea că avem dreptate. Este o discriminare pozitivă. Poate nu e datoria noastră să facem acest lucru. Mă surprinde unanimitatea de la comisie. Măcar reprezentanții noștri, pe care-i mai aveam la momentul respectiv... Mă rog... Altceva vreau să spun. Mă surprinde ceea ce vrea Guvernul. Adică Guvernul la protezele mamare a venit repede și a rezolvat problema și aici? Atât întreb: aici?

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Pașca. Poftiți!

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul senator Sârbu...

A, domnul senator Sârbu, imediat.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere că ea reprezintă o discriminare pozitivă, cu atât mai mult cu cât acordarea unor beneficii materiale în acordarea asistenței medicale sau sociale nu rezolvă problemele de fond și nu se poate garanta o stare de sănătate corespunzătoare.

De altfel, acest lucru ar crea și un precedent legislativ de acceptare a unor activități comerciale, cu implicații asupra sănătății populației, în detrimentul măsurilor preventive de protejare a populației împotriva riscurilor de mediu.

Mulțumesc.

Domnul Liviu Pop, președintele comisiei, microfonul 6. Vă rog să prezentați raportul.

Pașcan, domnule președinte. Mulțumesc.

Vă rog.

Eu cred că nu avem a ne teme de discriminări pozitive în România zilelor noastre, când adeseori doar, apropo, vizavi de minorități facem discriminări pozitive tocmai în nevoia de a le proteja. Și aici vorbim de o comunitate care are de suferit de pe urma unei exploatări economice care aduce importante venituri țării. Ce vină au acei cetățeni care locuiesc în comuna respectivă, dacă s-a nimerit ca resursele să fie învecinate comunității lor?

Eu cred că putem – și nu este niciun fel de problemă, niciun fel de precedent negativ – să acordăm asemenea bonificații celor care au real de suferit de pe urma unor venituri de care ne bucurăm cu toții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Sârbu, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur, intervenția mea era bine-venită dacă mi-ați fi dat cuvântul când am solicitat, dar revin la ceea ce spunea colegul meu de colegiu, din Timiș, și sigur că am mai dat sfat și altor colegi mai tineri. Dânsul nu este chiar așa de tânăr, dar am văzut că mereu e uimit, mereu e surprins la luările de cuvânt și l-aș îndemna să se uite mai mult pe ceea ce are în față, pe proiecte, pe ceea ce se spune din partea Guvernului, că s-ar putea să rămână și surprins, și uimit la alegerile viitoare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

##

Nu, nu v-a pronunțat numele, domnule senator. Nu aveți drept la replică. Dacă vă pronunța numele... E o tehnică senatorială și parlamentară. Dacă nu pronunți numele... Sigur, și nici nu v-a jignit cu nimic.

Dumneavoastră sunteți un inocent. Totdeauna sunteți și surprins, și... Nu e o problemă asta.

Domnule senator, vă rog, haideți, că nu facem ping-pong aici.

Domnule senator Agrigoroaei, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la o afirmație a unui coleg care a vorbit anterior – nu domnul Sârbu –, noi aici reprezentăm statul și, bineînțeles, reprezentăm cetățenii, dar noi trebuie să fim responsabili când dăm chiar și despăgubiri. Toți am vrea să dăm, toți am vrea să ne ducem acasă, în fiecare weekend, cu fonduri pentru fiecare cetățean care ne-a votat, dar posibilitățile nu sunt astea.

Trebuie să fim mult mai atenți, pentru că așa și eu aș putea veni de fiecare dată la microfon și să spun: „Domnule, nu vreți, nu vreți să dați... Numai eu sunt băiat bun.” Nu este așa.

Haideți să fim responsabili, pentru că, dacă noi începem să venim cu propuneri de genul acesta, o să descoperim și în colegiul meu, și la fiecare dintre dumneavoastră cum fiecare solicită despăgubiri și trebuie să fim foarte precauți, că, într-adevăr, bugetul statului e limitat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Pop, președintele comisiei, microfonul 6.

Doar o scurtă precizare mai vreau să fac vizavi de lecturatul, că altcumva nu pot să spun, al punctelor de vedere.

Dacă am fi văzut inițiativa legislativă care, într-unul din articole, prevedea o reducere a stagiului de pensionare în funcție de perioada lucrată..., vom vedea că, prin actul adoptat de către Camera Deputaților, reducerea vârstei de pensionare pentru cei care lucrează minimum 10 ani de zile astăzi este de șase ani..., în condițiile în care în propunerea legislativă se menționează doi ani de zile.

Deci avem un argument în plus de respingere a acestui vot, cu avize negative de la toate comisiile, aproape în unanimitate. Cred că punctul de vedere al Guvernului trebuie aprofundat și de unii colegi de-ai noștri care critică voturile din comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Este vorba de o propunere legislativă cu caracter organic. O trimitem la votul de la ora 12.30.

Punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 339/17.07.2006 privind activitatea de voluntariat din România.

Este vorba despre... Inițiator este un domn coleg deputat. Întreb dacă este prezent pentru a susține. Nu este prezent.

##

Este? Unde-l vedeți pe domnul Gurzău? E un domn deputat Gurzău de la partidul dumneavoastră, de Cluj? Eu îl cunosc foarte bine, vi-l arăt odată.

##

Nimeni nu e perfect, asta e, dar îl cunosc eu personal, vă spun eu. Deci nu e dânsul.

Mulțumesc.

Dacă nu este, o s-o rog pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la propunerea legislativă, trebuie să remarcăm faptul că în punctul de vedere al Guvernului s-au făcut referiri punctuale la articole și observații, dar cele mai importante cred că sunt cele care intră în contradicție cu legislația în vigoare, respectiv cu Codul civil, cu Legea nr. 195/2001, cu Constituția României. Ca atare, nu putem fi de acord cu propunerea legislativă.

Îi dau cuvântul domnului senator Pop, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 10 decembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul contextului economic național în ceea ce privește constrângerile bugetare, deoarece, prin reglementările propuse, se dorește alocarea unei cote din bugetul local regional sau național pentru sprijinirea activităților de voluntariat.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, Dezbateri generale.

Cine dorește să intervină la dezbateri generale?

Nu sunt doamne și domni senatori care doresc să intervină.

Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă are un caracter de lege ordinară.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 18 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Această propunere legislativă... Întreb dacă inițiatorul, care este domnul deputat Oajdea, este prezent.

Nu este prezent pentru a susține.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, din partea Ministerului Finanțelor Publice, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

**Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă întrucât aceasta a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, Comisia pentru buget, microfonul 7.

Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative și a raportului? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

## Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor,

Raportul comisiei, după cum s-a arătat, este de respingere a propunerii legislative. Suntem în cadrul unei legi ordinare.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Supun la vot raportul de respingere.

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Doamnelor și domnilor din staff, vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 19 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal, cu Normele metodologice de aplicare.

Doamnelor și domnilor,

Propunerea legislativă este rezultatul unei inițiative a unor domni deputați. Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține. Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Manolescu, de la Ministerul Finanțelor, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează completarea prevederilor Codului fiscal prin stabilirea unor reguli legate de entitățile nonprofit care pot beneficia de alocarea, din partea persoanelor fizice, a unei cote de 2% din impozitul pe venit și includerea în această categorie și a caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor.

Considerăm că propunerea nu are obiect, întrucât cadrul legal existent deja permite acest lucru pentru aceste entități, care sunt entități nonprofit.

Prin urmare, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, președintele Comisiei pentru buget, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz negativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunere care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Nu sunt. ## Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative; suntem în cadrul unei legi ordinare.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Legea a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților pentru dezbatere în continuare.

Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și ale art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Doamnelor și domnilor,

Este vorba despre o inițiativă legislativă.

Întreb dacă din rândul domnilor inițiatori este cineva care dorește să susțină proiectul legislativ.

Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat, Ministerul Finanțelor, Dan Manolescu, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează schimbarea modului de distribuție a sumelor obținute din impozitul pe venit și din contribuțiile aferente plătite de persoanele fizice care obțin venituri din agricultură, prin alocarea acestora în mod integral autorităților publice locale.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, microfonul 7.

Prezentați, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 5 voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunere legislativă care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții pe marginea raportului sau a inițiativei legislative din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2. Aveți cuvântul.

excepție, singura de fapt, privind impozitele locale va fi anulată. Știm foarte bine că toate impozitele și taxele locale care vizează imobile intră în bugetul local, intră în bugetul primăriei. Natura acestor impozite este de acest fel.

Aș vrea să întreb Ministerul Finanțelor de ce nu-și respectă promisiunile, de ce nu lasă autoritățile locale să încaseze aceste sume, pentru că activitatea de impozitare, activitatea de colectare este, pe de o parte, desfășurată de primăriile respective, toate rapoartele cu privire la terenurile deținute, animalele deținute se solicită de la primării, și impozitul pe suprafața agricolă ar trebui să intre în visteria autorităților locale.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul senator Flutur, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dincolo de faptul că noi nu am fost de acord cu această impozitare – impozitare dublă, era vorba de impozitul pe venituri din agricultură după ce un proprietar de pământ plătește și pentru teren impozitul pe proprietate –, inițiativa noastră a avut ca scop stimularea, dacă tot s-a introdus acest impozit, colectării lui de către primari. Și vă aduc aminte că am avut o discuție și cu premierul Victor Ponta, care agrea la acea dată posibilitatea de a întregi veniturile comunităților locale, impozit care să rămână la primării.

Acesta este fondul problemei și de aceea susținem această inițiativă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă este o lege ordinară; suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați în legătură cu raportul de respingere.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Tánczos Barna a ridicat mâna.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A, îmi pare rău! Suntem în procedură de vot. Îmi pare rău, domnule senator. După.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

A strigat „Procedură!” înainte să intrăm în procedură de vot.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ținem minte că, acum un an, un an și o lună, a apărut acea ordonanță de urgență care a impozitat veniturile persoanelor fizice realizate din agricultură, activitatea agricolă.

În dezbaterile din comisiile reunite, am primit o propunere concretă... o promisiune, scuze, concretă din partea Ministerului Finanțelor că, începând din anul 2014, această

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, doamnă, dar eu de unde să aud?!

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Aveți colegi care observă. S-a deplasat spre microfon.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

E vina mea.

## Și-a cerut scuze domnul secretar.

Domnule Tánczos, facem o excepție, nu din cauză că doamna Anghel a strigat, ci pentru că doamna Anghel are dreptate, ca de obicei. Îmi face mare plăcere să spun acest lucru.

Dați, vă rog, domnule secretar de stat – microfonul 10 –, un răspuns, dacă aveți un răspuns.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de întrebarea domnului senator privind natura acestui impozit prin asimilare cu impozitul pe proprietate. Impozitele pe proprietate sunt, într-adevăr, venituri ale comunității locale pentru că sunt stabilite pe suprafață ca activ. Acest venit personal vizează o activitate agricolă desfășurată pe acest teren și este reglementat de un alt titlu din Codul fiscal.

Într-adevăr, există în Codul fiscal o reglementare care stabilește că aceste venituri din activitățile persoanelor sunt, în general, pe baza unei proceduri de redistribuire, alocate și autorităților locale, dar nu merg direct, ca impozitele locale, către autoritățile locale, ci printr-o procedură de redistribuire către aceste entități.

Motivele pentru care în acest moment nu s-a alocat o parte din acest venit către autoritățile locale au ținut de faptul că încă nu există o fundamentare foarte clară a volumului acestor venituri și a modului în care autoritățile locale pot să beneficieze de aceste sume într-un mod foarte elocvent. Astfel încât, dacă ar fi existat o alocare pe aceste cote existente, poate ar fi fost nevoie să se reajusteze în altă parte cotele pentru veniturile din taxa pe valoarea adăugată, din salarii și așa mai departe. Și, până când acest venit nu este evaluat la un mod, să spunem, foarte clar legat de suma cuvenită fiecărei autorități locale, s-a considerat că e mai bine ca, în acest moment, să rămână la bugetul de stat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Ne întoarcem la procedura de vot.

Nu. Ne întoarcem la procedura de vot și cu rugămintea ca, pe viitor, să nu se mai întâmple, pentru că a întrerupe procedura de vot nu este corect. Dar, pentru că fusese o întrebare pusă în mod corect și nu am văzut eu sau nu a văzut un coleg de-al meu... Se mai întâmplă.

Deci raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem în cadrul unei legi ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați.

Cu 74 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 21 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Această propunere legislativă este o inițiativă legislativă. Întreb dacă este vreunul dintre inițiatori. Doresc să o susțină? Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valentin Șoneriu, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta Propunere legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011, deoarece nu este stabilită sursa de finanțare, iar numărul de posturi este stabilit de ordonatorul principal de credite, în speță Ministerul Agriculturii.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 6, Comisia pentru agricultură, pentru a prezenta raportul.

În ședința din data de 28 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Dacă sunt solicitări...?

Domnul senator Pereș, microfonul 1, 2 sau central. Microfonul 1.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem în discuție o solicitare legislativă menită a reglementa activitatea unei agenții importante din domeniul agricol, domeniu care intră în atenția și grația guvernanților doar atunci când producțiile sunt din ce în ce mai mari și agricultura vine să aducă o creștere economică și un plus PIB-ului țării.

Această Agenție Națională a Îmbunătățirilor Funciare are, din acest punct de vedere, un aport important la ceea ce vă spunem înainte. Are însă nevoie de condiții clare și optime de funcționare. Și, sigur, aș putea să-i pun domnului secretar de stat o întrebare, în sensul dacă într-adevăr are nevoie agenția de cei 1.000 de oameni pe care inițiatorii îi solicită. Răspunsul ar putea să fie... cinstit, ar trebui să fie „da”. Are nevoie de acești oameni, pentru ca, într-adevăr, toată zestrea asta a țării, din acest punct de vedere, să poată fi pusă în valoare. Sigur, ar putea să fie și un răspuns „nu”, pentru că e reprezentant al Guvernului, care, prin punctul de vedere înaintat și Senatului, a declinat această, hai să spunem, opțiune de a crește numărul de salariați ai agenției naționale.

Or, vedem că am depășit faza crizei economico-financiare; agricultura românească trebuie să obțină și o mai mare atenție din partea coordonatorilor vremelnici, pentru a produce mai mult și mai bine.

Inițiatorii propun revenirea la un număr mai mare de personal, argumentând cu date exacte situația Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Punctul de vedere al Guvernului este însă nefavorabil, și nu din cauze obiective, ci, aș putea să spun, neobiective, și anume: o dată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 stabilește la ordonatorii de credite pentru anul 2014 care sunt ministerele și, mă rog, agențiile la care o să se reducă numărul de posturi cu 4%, în cazul de față fiind și această Agenție Națională pentru Îmbunătățiri Funciare. Tot Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 stabilește posturile suplimentare care se aprobă prin memorandum de către Guvern.

De asemenea, faptul că Constituția, în art. 138, spune că nicio cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare e un argument, într-adevăr, care apare foarte des. Și, o să vedeți și în următoarele propuneri legislative, aceste argumente apar. Ele sunt, sigur, trecute în niște acte normative, dar noi ar trebui să privim peste treaba asta, peste aceste piedici și să vedem că, într-adevăr, ne aducem aminte, din când în când, de agricultură, de irigații, de lipsa de apă, de secetă.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator Silistru. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă întreb retoric: de ce Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011, care a fost dată de Guvernul PDL, al domnului Boc, a prevăzut reducerea personalului la ANIF de la 5.000 de persoane la 1.500?! Îmi întreb retoric colegii de la PDL: atunci nu era nevoie de personal pentru a menține această agenție și a face ceea ce trebuie făcut?!

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnule senator Deneș, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să discut un principiu și mă bucur că un anumit grup, care venea cu astfel de propuneri legislative, care, sigur, dau bine pe o anumită percepție, însă trebuie să fim și să vedem și realitățile pe care le avem, mă bucur că, măcar din partea acelui grup care venea cu astfel de propuneri legislative, nu vom mai avea astfel de propuneri legislative.

Lucrul pe care vreau să-l subliniez este următorul: totuși, când propui suplimentarea unei agenții sau a unei direcții de la 1.500 la 2.500 de angajați, adică, practic, dublezi numărul de angajați, este o chestiune de bun-simț să vii să spui și resursa din care vei finanța acești angajați.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții mai sunt? Domnul senator Oprea. Microfonul central, vă rog.

Apreciez punctele de vedere ale colegilor care taxează anumite greșeli ale guvernării anterioare, dar asta este o boală care se pare că nu dispare niciodată. Probabil că ați uitat de decizia Curții Constituționale care face trimitere la cele 60.000 de locuri de muncă tăiate în guvernarea dumneavoastră. Printre cele 60.000 de locuri de muncă tăiate probabil că erau și 1.500 de aici. Acesta este răspunsul.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cadăr, microfonul 2.

Și vă rog, liderii de grup, pregătiți grupurile pentru votul final.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu siguranță că adevărul în această problemă se află la mijloc și este variabil. Este adevărat că prezența celor 1.000-1.500 de specialiști ar aduce un plus de valoare în această activitate, însă întreaga problemă trebuie prevăzută ca un sistem. Atâta timp cât statul nu-și permite, nu are de unde să investească în acest sistem de îmbunătățiri funciare, activitatea lor este inutilă. Din nou..., deci nu trebuie acuzat niciun Guvern, pentru că fiecare Guvern a luat soluțiile, în acel timp, care au fost posibile.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, nu mai sunt alte intervenții. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem în cadrul unei legi ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, vă rog să transmiteți urgent la Camera Deputaților pentru a pregăti... la Camera Deputaților proiectul de lege.

Ultimul proiect legislativ înainte de votul final este cel de la punctul 22 – Propunerea legislativă pentru completarea art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Este o inițiativă legislativă. Întreb dacă este vreun domn susținător, deputat sau senator, prezent din cei doi. Nu sunt.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Șoneriu, de la Ministerul Agriculturii, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține Propunerea legislativă pentru completarea art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2003, deoarece acest articol a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2006.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 6, Comisia pentru agricultură.

În ședința din data de 9 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Pereș, microfonul 1.

Domnule președinte, Onorat Senat,

În esență este vorba de o propunere legislativă care solicită o derogare, o excepție de la aplicarea regulilor impuse tuturor categoriilor de personal bugetar pentru salariații APDRP, ceea ce ar fi o măsură discriminatorie față de caracterul unitar al unei legi. Sigur, o să ni se spună iarăși că e de pe vremea PDL-ului. Da – Legea nr. 284/2010.

De asemenea, Guvernul – și aici spuneam – vine din nou cu acel șablon, tip de argumente pentru care, să spunem, punctul de vedere este negativ. Considerăm că sunt neconcludente atât argumentele de respingere, cât și soluțiile propuse de inițiatori, iar votul nostru aici, sigur, se va împărți: unii vor vota abținere, iar ceilalți vor fi împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, dacă mai sunt, la acest raport, la această propunerea legislativă?

Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei – după cum ați observat – este de respingere a propunerii legislative, noi fiind prima Cameră sesizată, propunerea legislativă fiind ordinară.

Deschid votul.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 97 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat; propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor senatori, este ora 12.30 trecute fix. Pe cale de consecință, intrăm în procedura de vot pentru legile organice.

Deci, pentru ca legile organice să fie adoptate, avem nevoie de minimum 86 de voturi, conform structurii actuale a Parlamentului.

Primul proiect legislativ este punctul 3 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem în cadrul unei legi organice. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul următor pe ordinea de zi este punctul 15 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 103 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul următor este punctul 16 – Propunerea legislativă privind protejarea și sprijinirea familiilor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul următor la procedura de vot, punctul 42 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

La ce punct este?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

La punctul 42 de ieri.

Eu vreți să... Vă spun și asta. Da. Așa este corect. Punctul 42 de ieri. Da?

Mulțumesc.

Deci, o clipă. Haideți să ne înțelegem, că este foarte important. Inițiativele legislative sunt trecute, după ce în prima zi nu au fost votate, în ordinea de zi de a doua zi. Așa că nu mai corespunde... Dar dumneavoastră aveți pentru votul final prevăzut... Eu o să citesc 42, dacă asta ajută...

De astăzi. Și punctul 17 de ieri. Dar eu nu am...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E vot final.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am să rog stafful să spună 17 de ieri, 42 de azi. Știți, se reportează. Suntem la 42 de astăzi, da?

Raportul comisiilor este de admitere, cu un amendament admis. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Și aici, către staff, să menționăm și respinsă. Se respinge, da?

Poftim?

Da. Mulțumesc.

Am aprobat proiectul de lege în forma inițială. Un amendament.

Punctul 43 din ordinea de zi de astăzi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul, bineînțeles, al respingerii argumentelor din cererea de reexaminare.

Supun la vot raportul de admitere, cu amendamentul admis.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

118 voturi pentru, 14 voturi împotrivă și două abțineri. Raportul comisiei, de admitere, cu amendament admis, a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 114 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o singură abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 44 din ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Este vorba tot de o reexaminare. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, în sensul însușirii din

cererea de reexaminare, așa cum a fost completată de Președintele României.

Supun la vot raportul cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Cu 104 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 15 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați.

Cu 106 voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 45 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 65 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Ce este? Poftim?

Păi, nu se mai discută, suntem în procedură de vot. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu... Nu, nu. E vot final, numai că repet votul, pentru că o parte din colegi s-au...

Poftim?

Bun, e de respingere, dar o parte din colegi nu au votat. E 81, 9, 4. Adineauri... Sunt 120 în sală. Oricum pică, dacă vreți, nu e o problemă, dar...

Domnule coleg, vă rog să învățați regulamentul și regulile. Nu aveți voie în timpul votului și ați distras atenția domnilor colegi.

Deci ne întoarcem.

Așa este. Așa e, domnule. Asta este.

- Se poate. Aia e altceva, dar nu în timpul votului, corect? Corect.

Doamnelor și domnilor,

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Supun la vot raportul de respingere.

Mă lăsați?

Mulțumesc.

Cu 106 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Supun la vot propunerea legislativă. Vă rog.

S-a respins și legea, da?

S-a respins și propunerea legislativă, pentru că s-a respins raportul.

Mulțumesc.

Continuăm cu punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă...

Deci ne întoarcem, am terminat votul final. Vă mulțumesc pentru votul final.

Domnule coleg, când suntem în procedură de vot, liderul de grup poate să ceară procedură, dacă intervine un lucru, așa, dar dacă vi s-a părut dumneavoastră ceva, pentru că propunerea legislativă a fost dezbătută și a fost...

Mulțumesc foarte mult.

Punctul 23 al ordinii de zi de astăzi.

Deci am încheiat sesiunea de vot final. Mai avem un sfert de oră. Vă rog, puțină diligență, ca să mai trecem două, trei propuneri legislative.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă este o inițiativă. Întreb dacă este vreun susținător din partea celor care au propus această inițiativă.

Dacă nu este, dau cuvântul domnului secretar de stat Șoneriu, de la Ministerul Agriculturii, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, deoarece există în procedură legislativă avansată un proiect de act normativ cu același obiect de reglementare. Proiectul a fost adoptat de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, Comisia pentru agricultură, pentru a prezenta raportul.

În ședința din data de 9 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Cu 81 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă și vă rog s-o trimiteți la Camera Deputaților.

Punctul 24 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic.

Este vorba despre o inițiativă legislativă. Este aici domnul deputat Daniel Constantin? Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Șoneriu pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului și al ministrului Domniei Sale, inițiatorul propunerii legislative. Aveți cuvântul, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține prezenta propunere legislativă, ce are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în sensul că beneficiarii acestor plăți care nu au respectat condiția de eligibilitate privind lipsa datoriilor la bugetul de stat și/sau local să fie exonerați de la plata sumelor reprezentând primele pe care trebuiau să le restituie ca urmare a titlurilor de creanțe emise în urma verificărilor efectuate de APIA.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, Comisia pentru agricultură, pentru a prezenta raportul.

În ședința din 16 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt...

Ba da, domnul senator Pereș, microfonul 1. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă este inițiată de un deputat care este și ministrul agriculturii. Deci avem un punct de vedere pozitiv din partea Guvernului, sigur, din care face parte și domnul ministru.

În fond, propunerea legislativă vine să facă lumină într-o problemă controversată, cu privire la obligațiile neachitate la stat de către beneficiarii plăților directe complementare în sectorul zootehnic. A fost o discuție întreagă. E vorba de o seamă de cetățeni care au avut această posibilitate de a accesa aceste plăți complementare.

Pe de altă parte, poate că, într-adevăr, din motive obiective sau, câteodată, și subiective, nu au reușit să plătească statului datoriile pe care le aveau către stat.

De asemenea, limpezește și cazurile în care unii beneficiari de bună-credință au suportat rigorile controalelor făcute de Curtea de Conturi și au fost obligați să returneze subvențiile la care aveau dreptul.

Totodată, propunerea legislativă stabilește și sumele necesare pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi și care sunt în bugetul Ministerului Agriculturii.

Din acest punct de vedere, sigur, cred că nu putem să ne opunem și suntem de acord atât cu raportul favorabil, cât și cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Este o propunere legislativă cu caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Supun la vot raportul și propunerea legislativă, da?

Cu 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 25 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic.

## E aceeași lege?

Mulțumesc. Asta e. Dacă e aceeași..., dar are alți inițiatori și atunci întreb dacă dintre inițiatori este cineva care dorește să susțină propunerea legislativă.

Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Șoneriu, de la Ministerul Agriculturii.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Vrea să susțină...

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că, în urmă cu cinci minute, am aprobat exact aceeași propunere legislativă, inițiată de domnul Daniel Constantin, deputat tot al Partidului Conservator, iar inițiativa vine de la noi, eu nu cred că mai este cazul să susținem inițiativa aceasta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Ministerul...

-

Domnule senator, nu, stați un pic. Întâi să facem... Domnul secretar de stat Șoneriu, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține, pentru că tocmai am votat o propunere care are același obiect de reglementare. Mulțumesc.

Domnule senator Saghian, președintele comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

În ședința din data de 16 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Pereș, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, suntem în fața unei copii fidele, _copy-paste_ parcă se numește. E o inițiativă venită tot din zona Partidului Conservator, a deputaților și senatorilor conservatori. Același subiect din cap în coadă. Nu e nicio diferență, decât la inițiatori.

Dar eu sunt într-o dilemă: va trebui să votez, de fapt, inclusiv această inițiativă, pentru că este bună.

Da, poftiți, doamnă senator. Inițiator, da.

Prima sunt, ca inițiator, pe listă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, doamnă, dar trebuie să...

Vă rog foarte mult, poftiți la banca... Acolo e locul de unde inițiatorii susțin propunerea legislativă. Ați mai văzut domni și doamne inițiatori venind acolo și susținând, așa că nu vă fac o favoare, ci, din contră, îndeplinesc o procedură obligatorie.

Vă rog, poftiți.

Microfonul 6, doamna senator Anghel, inițiator.

Mulțumesc foarte mult.

Fac o datorie de onoare de a mă adresa comisiei...

Sigur. Nu contează. Contează faptul că domnul președinte Saghian și comisiile, în general, când au două texte care reglementează aceeași problemă au obligația să le conexeze, să le transforme într-un singur proiect legislativ. Sigur, dacă era cazul, aici, cu inițiatori, toți cei care au semnat.

Asta e situația. Pentru a scoate de pe ordinea... Vă rog, vă rog, domnule președinte Hașotti. Microfonul 2.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Totuși, plenul Senatului poate fi informat – și avem aici Departamentul legislativ – cine de la cine s-a inspirat sau..., înțeleg, _copy-paste_ , copiat: domnul Daniel Constantin de la o serie de colegi sau o serie de colegi de la domnul Daniel Constantin?

Deci trebuie să știm exact ce propunere legislativă a fost prima. Așa, sigur, pentru plenul Senatului, ar trebui să știe chestia aceasta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, aveți curiozități foarte profunde, dar pe care nu le putem satisface acum, însă vom informa stafful să vă dea un răspuns corect și concret.

Dacă-mi permiteți...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bun, drept la replică. Vi-l dăm altă dată, cu altă ocazie, când...

Doamnă, Regulamentul Senatului prevede că aveți drept

la replică atunci când...

Vorbiți cu mine?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am dreptul la replică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă senator, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru...

Știm foarte bine din ce grup faceți parte. Deci nu aveți drept la replică. Nu v-a fost pronunțat numele.

Dacă, cumva, consideră Grupul parlamentar al PC...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Fac parte din Grupul parlamentar al PC. Vreau drept la replică.

Microfonul 2 pentru domnul președinte Hașotti.

Doamna senator Doina Silistru știe deja răspunsul, așa încât...

Dar nu v-ați adresat Domniei Sale. Ați întrebat către staff și vom da răspunsul. Da?

## **Din sală:**

Mulțumesc.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am drept la replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Intrăm în procedura de vot.

Intrăm în procedura de vot. Aveți un lider de grup, dacă... Deci, stimată...

A ridicat mâna.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Dar a ridicat mâna. Solicită...

Nu este democrație!

Am un răspuns. Vi-l dau eu. Am fost mandatat de către staff să vă dau acest răspuns.

Prima inițiativă a fost a domnului Daniel Constantin.

Apreciez activitatea Grupului parlamentar al PC.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc foarte mult.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu, n-ai de ce să...

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Stimată doamnă, nu v-a fost pronunțat numele.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Drept la replică!

Ba e democrație foarte democratică, doamnă, pentru că, dacă un lider de grup al dumneavoastră considera că domnul Hașotti a produs...

Dar nu, nu s-a produs... Da?

Uitați, domnul președinte de grup. Iată! Iată cum vorbim corect în Parlament, când e vorba de situații ca aceasta. Domnul senator Pelican, microfonul 2.

Aș vrea să trecem peste acest moment și să-l cred sincer, sub cuvânt de onoare, pe bunul meu prieten, Puiu Hașotti, și să-i mulțumim pentru felicitările adresate. Chiar a fost inițiativa domnului ministru Daniel Constantin.

Mulțumim, domnule Hașotti.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru eleganța arătată, ca de obicei, de Partidul Conservator și de Domnia Voastră.

Mulțumesc foarte mult.

Trecem mai departe... la procedura de vot, dacă nu mai sunt alte intervenții.

Domnule senator Oprea, microfonul central, vă rog, poftiți.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/20.II.2014

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Doamna senator a fost reprezentată prin liderul grupului, cred, dar nu asta voiam...

Ne puneți într-o situație chiar ciudată. Noi, înainte, am votat un proiect, o inițiativă legislativă a unui deputat și ministru, în același timp, iar acum, pe același text de lege, ne puneți să dăm vot negativ. E ciudat. Raport, o dată...

Ar fi trebuit măcar să fie cuplate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult pentru intervenție. Doamnelor și domnilor colegi,

Aici s-a produs un cumul de situații. Situația este că, în mod normal, cele două propuneri legislative trebuiau contopite la comisie. Trebuia să se cupleze și să fie contopite. Nu s-a întâmplat ca atare. Dacă nu s-a întâmplat ca atare, nu avem voie să scoatem de pe ordinea de zi un proiect legislativ decât prin vot.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Vă rog foarte mult.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

67 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 6 abțineri. Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o trimiteți, ca atare, la Camera Deputaților.

Și, încă o dată, rog președinții de comisii, pentru a nu se mai întâmpla astfel de evenimente, ca, atunci când au texte identice sau apropiate, să le unifice, așa cum spune regulamentul, într-o singură propunere legislativă.

Mulțumesc.

Închid dezbaterile de astăzi.

Mulțumesc domnilor senatori Mario Oprea și Ion Rotaru

pentru faptul că ne-au asistat azi la această ședință. Urmează activități în comisii.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648388]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 10/20.II.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei